VARIABILITATEA TERITORIALĂ A RESURSELOR DE APĂ DIN PODIŞUL SOMEŞAN Victor SOROCOVSCHI 1 , Csaba HORVATH 1 , Ştefan BILAŞCO 2 1 Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, România. [email protected][email protected]2 Academia Română-Filiala Cluj Colectivul de Geografie Cluj-Napoca, România [email protected]SOMEŞ PLATEAU WATER RE CES TER IAL VARIAB Abstract. The Somes Plateau resides in the northwestern part of the vast intraca thian are amed in t geographical literature the Transylvanian Depress valu d distribution of sou ed s ng stations located on local rivers. The used covere ears 19 200 ationship etween the itude and the yearly values, of the two m pone , t sev , e r se with the altitude, occurs differentially. This highlights differ ition tor bution ter es. resource distribution phi units. In t se areas the analysis of the water ial distribution of water resources in the Somes Plateau is determine ş Platou, water resources, distribution, river basin, geographical sub-units. SOUR ion. For the e RITOR ILITY. rpa a, n he ation an water re rces we us data from even gaugi data series com d the y between 70 and 8. The rel b alt entioned nts of the water balance e highligh eral areas where th reso unoff increa The wa nt cond s and terri ial distri of the wa cal sub- urc he ter was examined at the level of river basins (over 10 km 2 ) and also on geogra resources was computed also on altitudinal intervals. In conclusion the territor d primarily by the humidity and the morphometrical and morphological characteristics of the relief, from which the most important role is played by the exposure to the advection of western humid air masses. Keywords: Some 31 RE Parte integrantă a Depresiunii Transilvaniei, Podişu vestic al acestuia, fiind cea mai extinsă şi cea mai complexă Transilvaniei. Individualitatea geografică a Podişului Someşan este ci şi de climatul relativ răcoros şi umed, determinat de pred uşoară a maselor de aer din vest şi nord vest peste „Poarta Someşeană”. La acestea se adaugă particularităţile invelişului biopedogeografic manifestate prin predominanţa spaţiului forestier - păstrat cu precădere în dealurile mai înalte - şi a luvisolurilor aflate în diferite grade de argiloiluviere. O altă particularitate a Podişului Someşan constă în lipsa oraşelor, grupate în Culoarul Someşului Mic, care face tranziţia spre Dealurile Feleacului şi Câmpia multe subunităţi (fig. 1). În stud suprafaţă, car are vari spaţială în elelalte Podişului şi intepretat datele p 1 staţii hidrometrice, din care şapte sunt situate pe râurile autohtone (fig. 1). Perioada luată în urge anal nivel d e (pe 2 ) subunit ţionate s-a analizat 1. INTRODUCE l Someşan reprezintă compartimentul nord-nord- unitate din cele trei mari diviziuni ale Podişului impusă nu numai de unitatea sistemului fluviatil, ominanţa unui relief mai înalt şi advecţia relativ Transilvaniei. Individualitatea geografică a Podişului Someşan este subliniată şi de modul de organizare a reţelei de râuri şi repartiţia spaţială a resurselor de apă. În funcţie de particularităţile morfologice ale reliefului, climatice şi ale invelişului biopedogeografic, precum şi cele ale modului de utilizare a terenurilor, în cuprinsul Podişului Someşean au fost delimitate mai iu elaborat a fost analizată scurgerea de e prezintă o destul de m comparaţie cu c abilitate subdiviziuni ale Transilvaniei. S-au prelucrat 1 rovenite de la calcul a fost 1968 - 2005. sc Repartiţia spaţială rii s-a izat la e bazine hidrografic i geografice. În cadrul areal ste 10 km elor men şi de ăţ şi repartiţia resurselor de apă pe intervale de altitudine.
6
Embed
VARIABILITATEA TERITORIALĂ A RESURSELOR DE APĂ DIN … · 2013. 9. 14. · VARIABILITATEA TERITORIALĂ A RESURSELOR DE APĂ DIN PODIŞUL SOMEŞAN Victor SOROCOVSCHI1, Csaba HORVATH1,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
VARIABILITATEA TERITORIALĂ A RESURSELOR DE APĂ DIN PODIŞUL SOMEŞAN
Victor SOROCOVSCHI1, Csaba HORVATH1, Ştefan BILAŞCO2
1Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, România. [email protected][email protected] 2Academia Română-Filiala Cluj Colectivul de Geografie Cluj-Napoca, România
SOMEŞ PLATEAU WATER RE CES TER IAL VARIABAbstract. The Somes Plateau resides in the northwestern part of the vast intraca thian are amed in t geographical literature the Transylvanian Depress valu d distribution of sou ed s ng stations located on local rivers. The used covere ears 19 200 ationship etween the itude and the yearly values, of the two m pone , t sev , e r se with the altitude, occurs differentially. This highlights differ ition tor bution ter es. resource distribution
phi units. In t se areas the analysis of the water ial distribution of water resources in the Somes Plateau is
determine
ş Platou, water resources, distribution, river basin, geographical sub-units.
SOUR
ion. For the e
RITOR ILITY. rpa a, n he
ation an water re rces we us data from even gaugi data series
comd the y between 70 and 8. The rel b alt
entioned nts of the water balancee
highligh eral areas where th reso
unoff increa The want cond s and terri ial distri of the wa
cal sub-urche
ter was examined at the level of river basins (over 10 km2) and also on geogra
resources was computed also on altitudinal intervals. In conclusion the territord primarily by the humidity and the morphometrical and morphological characteristics of the relief, from which the most
important role is played by the exposure to the advection of western humid air masses. Keywords: Some
31
RE
Parte integrantă a Depresiunii Transilvaniei, Podişu
vestic al acestuia, fiind cea mai extinsă şi cea mai complexăTransilvaniei.
Individualitatea geografică a Podişului Someşan esteci şi de climatul relativ răcoros şi umed, determinat de preduşoară a maselor de aer din vest şi nord vest peste „Poarta Someşeană”. La acestea se adaugă particularităţile invelişului biopedogeografic manifestate prin predominanţa spaţiului forestier - păstrat cu precădere în dealurile mai înalte - şi a luvisolurilor aflate în diferite grade de argiloiluviere. O altă particularitate a Podişului Someşan constă în lipsa oraşelor, grupate în Culoarul Someşului Mic, care face tranziţia spre Dealurile Feleacului şi Câmpia
multe subunităţi (fig. 1). În stud
suprafaţă, car are varispaţială în elelalte Podişului şi intepretat datele p 1 staţii hidrometrice, din care şapte sunt situate pe râurile autohtone (fig. 1). Perioada luată în
urge anal nivel d e (pe 2) subunit ţionate s-a analizat
1. INTRODUCE
l Someşan reprezintă compartimentul nord-nord- unitate din cele trei mari diviziuni ale Podişului
impusă nu numai de unitatea sistemului fluviatil, ominanţa unui relief mai înalt şi advecţia relativ
Transilvaniei. Individualitatea geografică a Podişului Someşan este subliniată şi de modul de organizare a reţelei de râuri şi repartiţia spaţială a resurselor de apă.
În funcţie de particularităţile morfologice ale reliefului, climatice şi ale invelişului biopedogeografic, precum şi cele ale modului de utilizare a terenurilor, în cuprinsul Podişului Someşean au fost delimitate mai
iu elaborat a fost analizată scurgerea de e prezintă o destul de m
comparaţie cu cabilitate
subdiviziuni aleTransilvaniei. S-au prelucrat
1rovenite de la
calcul a fost 1968 - 2005. scRepartiţia spaţială rii s-a izat la
e bazine hidrografici geografice. În cadrul areal
ste 10 kmelor men
şi deăţşi repartiţia resurselor de apă pe intervale de
altitudine.
2. Repartiţia scurgerii anuale Staţiile hidromterice luate în studiu controlează bazine hidrografice a căror altitudine medie oscilează
între 394 m şi 579 m (tabel 1).
Tabel 1 Valorile medii ale scurgerii lichide la staţiile hidrometrice din Podişul Someşean (1968-2005) Nr. crt. Râul Staţia
oriale a valorilor scurgerii le s-a întocmit relaţia dintre val gerii medii specifice de la staometrice luate în studiu dinea medie a bazinelor de rec
rolate de acestea. Identificarea lelor de valabilitate a re
q=f(Hm) a permis evaluarea scurgerii
dintre valorile scurgerii medii specifice
curbe (fig. 2).
aport ţiat
ul areal, caracterizat prin cei mai dienţi ai sc rţii
-vestice Podi i S eşan, aferent ne ţie a pârâurilor Nadă ni a ei p en t se
ae mic a Mun r Apuseni, unde se resim cări descendente ale m lor de aer ara fo
Al doilea are ra i ai scurgerii mai ridic ncl in e recep rilor Bor un jerd ezvolta
ase în Dealurile Clujul Dejuluitreilea a u gr nţi mod ai scurgerii, in e bazi-nel rec ale urilor O ,
Jic ret, Vad, rţia cele al âurilo işna râglez. A are esp extrem no ealurilor lui ş jului şi p sudic alurilor Şimişna – Surduc (fig.3).
patrulea ste mai bine expus advecţiei aselor de aer umede din vest caracetrizându-se prin ri ridicate radi ed incl Podişul ăre oiu re, Dea Sălătrucului şi partea nordică a Dealurilor Şimişna –Surduc.Teritoriu Someşului (Sălătruc şi Ileanda pe dreapta, Iapa, Co
lizăriiterit mediianua orilescur ţiile hidr şi altitu epţiecontarea laţiilor
medii anuale la nivelul principalelor pârâuri şi unităţi geografice. Corelaţia
şi altitudinea medie a bazinelor de recepţie a staţiilor hidrometrice luate în studiu a permis identificarea a cinci
Curbelor de corelaţie identificate le corespund în teritoriu areale de valabilitate în care creşterea valorilor scurgerii medii în rcu altitudinea se realizează în mod diferen(tabel 2).
Primreduşi gra urgerii, corespunde păsud a şulu ombaziVale
lor de recep Caldă şi F
ş, Chinteţionaurdeni. S aţiul m
află în “umbra rodina ă” ţilot miş
ase cu c cter de ehn. al, cu g dienţ
ceva aţi, i ude baza
ele d ţie alepârâu şa; L şi Lu iu d te, de
menea, ui şi . Al real, c adie eraţi
eclud e de epţie pârâ cnei
hiş, Olp iar pa l pe pâr r Şim şi B cest al cor unde ităţiirdice a D Cluju i De ărţii e a De
Al areal e mult m valo ale g enţilor scurgerii m ii. El ude Purc ţ – B Ma lurile
rmeniş, Lozna, P. Hrăii, Cristolţel, iar Şimişna şi Brâglez parţial, pe stânga). Din acest areal se exclude bazinului de recepţie al pârâului Poiana.
32
Al cincilea areal caracterizat prin cei mai ridicate valori ale gradienţilor scurgerii medii include partea vestică ăreţ-Boiu Mare aferentă bazinului de recepţie a pârâului Poiana.
e baza corelaţiei q=f Hm s-a întocmit harta cu repartiţia teritorială a scurgerioi medii multianuale (fig.
vale ale Someşului Mic şi Someşului spre
Dealurilor Dejului (mm), respectiv spre sud-vestul Dealurilor Şimişna-Surduc (mm), extremitatea nordică a Platoului Purcăreţ-Boiu Mare şui nord-estul Dealurilor Sălătruc (mm).
e în cuprinsul
desfăşoară doar parţial bazinele de recepţie
nţi de stânga ai Lăpuşului.
ăpuşului (3,4 %). Pârâurile din Podişul
a Podişul PurcP
4), din care rezultă o creştere valoriilor stratului de apă scurs dinspre culoarele de
33
arealele mai înalte din părţile sudică a Deaurilor Clujului (mm) şi centrală a
2.1. Repartiţia spaţială a scurgerii medii la nivel de bazine hidrografice
Pe lângă pârâurile care şi-au
Podişului Someşean există şi altele care îşi
în cadrul regiunii studiate, cum sunt unii aflue
Debitul total colectat de pe suprafaţa Podişului Someşean a fost evaluat la 10,6 m3/s, din care aproape două treimi
b
dezvoltat bazinele hidrografic
pro-vine din teritoriile aferente bazinu-lui Someşului Mic (60 %) şi peste o treime din
zi-nul Someşului (36,6 %), iar într-o foarte mică măsură din bazinul La
34
So- ai redu uă au la vărsa imişna), iar două între 0,300 şi 0,500 m3/s (Cristolţel şi Brâglez. Restul pâraielor au debite foarte mici, sub 0,300 m3/s (tabelul 3).
a 81,4 m3 (tabel ilioane m3 .
meşean au de-bite reduse da-torită teritoriului restrâns de pe care îşi colec-tează apele şi gradienţilor mşi de scurgere în cazul pârâurilor din bazinul Someşului Mic (tabel 3). Dintre pârîurile autohtone doar do
re peste 1,0 m3/s (Nadăş şi Sălătruc), patru între 0,500 şi 1,0 m3/s (Borşa, Luna, Poiana şi Ş
Tabel 4 Proveninţa potenţialul scurgerii medii la nivelul principalelor bazine hidrografice din Podişul Someşean
Total Surse autohtone Surse alohtone Bazin hidrografic Q
Din volumul total de apă evaluat la nivelul Podişului Someşan provenit din surse autohtone
scurgere sunt cei mai reduşi. În schimb, această subunitate deţine 31,8 % din suprafaţa regiunii studiate (2640.371 km2). Urmează ca pondere Dealurile Dejului cu un volum mediu evaluat la 69.362 mil. m3, datorat suprafeţei însemnate pe care o deţine această subunitate a Podişului Someşan (27,6 %). În teritoriile aferente celor două subunităţi geografice gradul de umiditate este mai redus fapt subliniat prin valoarile cele mai scăzute ale stratului mediu de apă scurs, între 95 şi 98 mm.
Volumele de apă transportate de pârâurile din Dealurile Şimişna – Surduc (66.619 mil. m3) sunt apropiate cu cele colectate din Dealurile Sălătrucului (66.102 mil. m3), deşi suprafaţa deţinută de Dealurile Şimişna – Surduc (19,6 %) din Podişul Someşan este mult mai mare decât cea deţinută de Dealurile Sălătrucului (8,4 %). Gradul de umiditate mai ridicat din Dealurile Sălătruclui este pus în evidenţă şi prin stratul mediu de apă scurs, care are valori mult mai ridicate (187 mm faţă de 128 mm). Aportul adus de pârâurile din Platoului Purcăreţ –Boiu Mare este cel mai redus, reprezentând 13,2 % din volumul mediu transportat de pârâurile din Podişul Someşean.
Tabel 5 Valorile scurgerii medii la nivelul unităţilor geografice din Podişul Someşan
Scurgerea medie % din cantitatea totală de apă scursă Unitatea geografică
PODIŞUL SOMEŞEAN 10.257 3.885 323.427 122 100 Stratul mediu de apă scurs la nivelul Podişului Someşan a fost evaluat la 122 mm. Faţă de această
valoare medie apar diferenţieri evidente între principalele subunităţi geograf
Potenţialul resurselor de apă transportat de râurile din Podişul Someşean sporeşte foarte mult prinportul adus de râurile alohtone. Aportul adus de Someş este deosebit de însemnat, fiind evaluat la un debit de
4). Potenţial de apă suplinit prin intermediul Someşului a fost evaluat la 2567.030 m
i scurgerii medii la nivel de unităţi eografice
afaţa ocupată şi gradul de umiditate, potenţialul scurgerii medii diferă de la o unitate geografic
3 ă în
g
(323.427 mil. m ), un sfert se realizeazDealurile Clujului (25,5 %), deşi gradienţii de
ţă ponderea diferită a treptelor de relief la realizarea volumului mediu al scurgerii lichide (tabel 6). Astfel, se remarcă o creştere treptată a volumelor de apă scurse dinspre treptele de relief joase până pe intervalul de altitudine între 401 - 450 m, unde se realizează cel mai mare volum de % din volumul mediu transportat de pârâurile autohtone din Podişului Some eapta de relief următoare, între 451 şi 500 m volumele de apă transportate de pârâuri sun destul de apropiate (61.686 milioane m3), reprezentând 19,1 % din total pe
Astfel, în teritoriile cu grad de umiditate scăzut (Dealurile Clujului şi Dejului) stratul mediu de apă scurs are cele mai reduse valori, crescând treptat spre Dealurile Sălătrucului .şi Platoul Purcăreţ-Boiu Mare (tabel 5). Faţă de situaţia medie prezentată apar diferenţe evidente impuse de altitudinea reliefului. Sporirea scurgerii concomitent cu creşterea altitudinii reliefului scoate în eviden
apă (66.022 milioane m3) cea ce reprezintă aproape 20,4şan. Pe tr
podiş.
Tabel 6 Repartiţia scurgerii medii multianuale pe intervalele de altitudine din Podişul Someşan Intervale de Altitudine Q (m3/s) q (l/s.km2) V (mil. m3) Y (mm) % din cantitatea de apă scursă
De la acest interval de altitudine diminuarea volumelor de apă transportate de pârâuri scade brusc, ajungând ca pe intervalele de altitudine cuprinse între 601 şi 800 m să reprezinte doar 1,1 % din volumul total de apă transportat de pârâurile din Podişul Someşean.
ntervalele de altitudine sub 350 m şi peste 600 m ponderea la realizarea volumului total de apă scurs în această subunitate nu depăşeşte 10 % (tabel 7). În schimb, în dealurile Dejului şi Şimişna
Faţă de această situaţie medie apar diferenţieri la nivelul principalelor subdiviziuni ale Podişului Someşan. Astfel, procentul maxim se realizează pe intevale de altitudine diferite: 451- 500 m în Dealurile Clujului (25,7 % din volumul de apă total); 401-450 m în Dealurile Dejului (25,2 %); 351-400 m în Dealurile Şimişna-Surduc (21.8 %).
În Dealurile Clujului pe i
-Surduc, intervalele cu ponderi sub 10 % se situeată sub 300 m, respectiv, peste 500 m (tabel 7).
Tabel 7 Repartiţia scurgerii medii multianuale pe intervalele de altitudine din dealurile Clujului, Dejului şi Şimişna- Surduc
Dealurile Clujului Dealurile Dejului Dealurile Şimişna Surduc Interval de
Total 82.587 98 100 69.362 95 100 66.619 128 100 În Platoul Purcăreţ – Boiu repartiţia pe verticală a scurgerii scoate în evidenţă o creştere accentuată a
volumelor de apă scurse dinspre intervalul de 300 m (10,4 %) până la cel cuprins între 351 şi 400 m (18,8 %).
36
Între 45
1 şi 650 m contribuţia pe intervalele de altitudine luate în studiu este uniformă, ceea ce dovedeşte caracterul de platou al acestei area. Intervalele situatre peste 650 m au contribuţii neînsemnate la realizarea volumului de apă scurs la nivelul acestor subuniăţi (sub 1 %).
Tabel 8 Repartiţia scurgerii medii multianuale pe intervalele de altitudine din Platoul Purcăreţ-Boiu Mare şi Dealurile Sălătrucului
Platoul Purcăreţ - Boiu Mare D. Sălătrucului Intervale de altitudine V Y %
ţieri regionale ale potenţialului scurgerii râurilor din Podişul Someşan,
., Horvath, Cs.(2007), Potenţialul scurgerii medii lichide din Podişul Someşan, Studia Univ. Babeş-Bolyai, LII, 2, University Press, Cluj, România, ISSN 1221-079 x, p. 171-182.
ul de altitudine cuprins între 351şi 400 m, iar contribuţia maximă revine intervalelor cuprinse între 401-450 m (19,6 %) şi 451-500 m (19.8 %). Scăderea volumelor de apă transportate de pârâuri începe pe intervalul de 5551-600 m şi se accentuează la cel situate pe
l total (tabel 8).
Concluzii Potenţialul resurselor de apă oferit de pârâurile autohtone din Podişul Someşan a fost evaluat , în medie,
la 323.4 milioane m3 anual, reprezentând 22 % din volumul mediu multianual realizat în cuprinsul Podişului Transilvaniei (1.470.6 milioane m3).
Analiza distribuţiei potenţialului scurgerii medii pe bazine hidrografice, unităţi geografice şi intervale de altitudine scoate în evidenţă diferenţieri teritoriale impuse de particularităţile morfometrice şi morfologice ale reliefului şi de gradul de umiditate al teritoriilor analizate.
Bibliogr
Mac, I., Sorocovschi, V., Maier, A.(1979), Forme ale conexiuni
zonelop, Gr.(
sale de bordură, SU B, Geo Geogr., 2 Cluj-NapUniversitar
oca. apoc
orocovsOradea
hi, V.(19 ), Potenradea. 6), Pod
ţialul scurgerii medii a râurilor di nord stul P dişului T silv
SCantemir”, Tg. Mureş.
Sorocovschi, V. (2005), Câmpia TransiSorocovschi, V. (2006), Particularităţile scurgerii lichide din Depresiunea Almaş-Agrij, SUBB, Geografie, LI, 2, Cluj-