Consili 'ouă on Hatului audientă c şi ministru1 -- % contrat Reâccţîa ş! fídmfntef rafia Braşov, Str. Prundului Nr. li, Telefon 226. ßecrge Bariţin Cu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar 11 fost în atare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) 6. EARIŢIO Apar© seeia în flecex® »1 <3Le Incm Soncáeiusiea anunţurilor şt Română de publicitate SH. P« GU &£ Pe V* wa . Pe 7a an . Fe%tr* Aliaţii şi glasul Ţării Neseanarea păcei nu înseamnă ruptura cu aliaţii Suntem din n«u la o răs- cruce * istoriei româneşti. Problema zilei «are agită parlamentul şi Ţara întreagă este luarea atitudinei celei mai potrivite ca să nu rupem le- găturile cu aliaţii, dar în a- eelaş timp să nu se ştirbeas- că suveranitatea noastră de stat. Este o problemă dificilă care ne aţinteşte toată aten- ţia asupra ei. Dacă politică înseamnă arta de a conduee o ţară, şi dacă reprezentanţii politicei româ- neşti au dovedit în clipe mari simţ real, dibăcie de-a guverna şi apăra ţara, nu trebuie să ne îndoim de găsirea formulei adevărate de " ieş; d?r*r“ Scylla şi Caryb- da tete'1 ad că neatinşi în in- teresele de stat şi în rapor- turi de prietini« cu marile por '^vr-dtda apus. In ches i aea semnării pă- cii a luat o atitudine hotă- râtă £i susţinută cu multă a- bilitate — partidul naţional-li- beral. D. Ion I. C. Brătianu a argumentat politica de re- zistenţă. Şi avem şi astăzi impresia că dacă ar fi fost la cârmă un guvern naţional în care să fi intrat da fapt reprezentanţii teritoriilor des- robita şi ai tutaror gru- părilor politice *din ţară, şi dacă dedeam toată conside- raţia ce se cuvine Conferinţei de paca, am fi obţinut a- proape tat ceeace voiam. Gu- vernul domnului Brătianu a fgipins prea departe politica rezistenţei, s ’a izolat prea mult de vederile conferinţei de pace, a fost prea implaca- bil î i punctele sale de ve- dere şi n’a reunit COttT) X* gă pe cei dela masa verde că opinia sa este a ţării întregi, a tuturor păturilor sociale. Mai puţin lămurită a fost politica domnului Taehe Io- nescu. Dacă ar fi existat o unitate de vederi chiar numai între cei doi şefi de partide, d. Brătianu şi Tache lonescu, puteam să avem altă si- tuaţie externă. După cât se ştie politica d-lui Tache Io- nescu este aşa numita poli- tică a concesiunilor. Ori, sim- ţindu-se la Paris că d. Tache lonescu nu împărtăşeşte ve- derile guvernului Brătianu, era firesc să nu se acorde creditul moral c®.-l merita ţara româ- nească. Acum a sosit momentul să se pronunţe ţara insăş prin organul său autorizat care este? parlamentul. Politica neamului nu este monopolul nici unui partid ca să-şi făuriască merite. In sinul blocului parlamentar încă nu este îestabilită uni- tatea de acţiune. La orice caz părerea alor doi bărbaţi cu greucaurva trage mult în cân- tarul hotărârii comune. Este opinia domnilor Goldiş şi Cuza. Ei sunt bărbaţi înzestraţi cu simţ critic şi orice declaraţie ar face nu vizează efecte de piaţă, ci este argumentată te- meinic, ea este o verigă din- fun lanţ strâns de idei. In ultimul moment.telefonul de Bucureşti ne anunţă că a- seară la orele 5 a expirat ter- minul acordat de aliaţi pen- tru semnarsa păcii. România refuzat să semneze, căci se ezervă parlamentului eompe- inţa de deeiziune asupra pro- lemelor grave. Nesemnarea nu înseamnă perea legăturilor cu aliaţii, uvernul ce se forma, ca •««naţiune « parl»*1®**1dui. va primi însărcinarea să coi- tinue discuţiile eu .aliaţii, să dea lămuririle complete. Nu se poate ca aliaţii să nu as- culte glasul unei ţări, care fi- re dreptul să se bucure de libeitate şi independenţă com- pletă. Cu încredere în sentimen- tul de dreptate al aliaţilor noştri aşteptăm ziua în care ne vor fi recunoscute reven- dicările strâns legate de su- veranitatea de stat. Avem toate şansele să cre- dem, că se va forma zilele a- cestea un mare guvern de con- centrare cu misiunea să ducă o politică hotărâtă, care să răsară din îmbrăţişarea largă a tuturor intereselor naţionale. Nu este esclus ca în acest guvern să ia parte şi grupa- rea liberală care a luptat cu energie contra clauselor ne- drepte cari creau o situaţie insuportabilă în internul ţării româneşti. Guvernul naţional, deşi ve- nit târziu, dar va face, spri- jinit de ţara întreagă, o politică de autoritate care va trebui să fie aprobată de puterile a- liate. Avem nădejdea, eă marii noştri aliaţi, cari ştiu că o civilizaţie puternică numai pe libeitate şi independenţă se poate întemeia, vor recunoaş- te pretensiunile noastre juste. Slovacii din Bănat pentru alipirea Bă- natului la România. — TIdi 9 sa corniifiu iui executiv — La 30 Notmvrie 1910 comitetul executiv al Slovacilor din Bănat a adresat d-lui prefect al judeţului Timiş, lr. Coama, următoarea te- legramă : 'Populaţi unea slovacă de mai multe mii a comunelor mari Bu- cova, Blajova, Bucşa-română, Sur- ducul mare, Doclin, Fineşi, Jide- vin, Iersig şi Vermes, a hotărât în adunarea lor poporală să se ală- ture la hotărât ea comunelor Scă- iuş, Teci şi Brastovati, anume : a ocupa pez ţie pe lângă nedespăr- ţit fa Bănatului şi cer a ipirea lui la România uiaie. Asigură pe M. S. Regele Fet- dinand despre credinţa lor de su- puşi . Se vor adresa cu rugate cătră ptey.dintele Ceho Slovaciei Dr: Toma Massarik ca să teprezinte rugămintea lor Conferinţei de pace şi să exopereze satisfacerea ei. • Salută te leqrof;c Constitui Din- gent şi pe D-Vcastiă, deta care aşteap:ă cu supunere şi pe mai departe cur or cula* bunăvoinţă. Jido vin, Notnivrie 1919. Comitetul ext cutie al Slovacilor din Binat. Lăsaţi pentru un moment gr inie zilei şi cugelaţi-vă câ cicţiile voastre la societa- tea GEORGE BARITIV vorfacedin Braşov un facar de cultură românească crea mijloacele de a păi cultura noastră dânc tele Săcuimii desnafienali zale. ăi Cronică bucureşieană. Camera Deputaţilor — impresii şi speranţe. — (Dela corespondentul nostru specia!) Constituirea actual ului parlament din grupuri care nu au nici unul majoritatea precum şi primele şe- dinţe cu sgomotul şi întreruperile nenumărate, dădea naştere convin- gerii, că lucrările care se aşteaptă dela el nu vor fi aşa după cum ne făceam iluzia înainte de deschi- derea corpurilor legiuitoare şi că vom avea aface cu o adunare care ţine la titulatura ei de „parlament* în care discursurile, spiritele şi întreruperile vor fi la înălţime în dauna operei de organizare şi consolidare internă, — eare în si- tuaţia noasîră trebue să facă o- biectul preocupărilor celor mai a- sidue. — Ceracterul de hetero- geneitate se vedea mai mult pe măsură ce, în faţa diferitelor ches- tiuni ce se prezentau, părerile erau multiple chiar în sânul aceluiaş grup. — Neorganizarea a fost însă numai iniţială, căci grupurile noi căzând de acord asupra liuiilor generale pe care trebue să le ur- meze „blocul parlamentar“, camera a început să ia înfăţişarea tot mai pronunţată a unei adunări care în- ţelege ca, sub presiunea gravităţei momentelor, să lase la o parte şi- canele şi urile şi să se pună te- meinic pe lucru. — Chestiunea va- lidărilor a preocnpat cam mult ca- mera şl lunga durată trebue in- terpretată în sensul, că noile or- ganizaţii din vechiul regat au căntat să nu scape în actualul parlament vreun mandatar ales prin fraudă, acum când se cântă pe toate ga- mele că ţara românească, adevărata ţară românească, înţelege să ina- ugureze un nou regim politic spri- jinit pe o temeinică bază morală. Aspectul viziual al camerei nu mai prezintă aceiaşi uniformitate a camerelor dinainte de răsboiu în care „haina nemţească* stăpânea întregul fond. Băncile din dreapta ale grupului liberal, sunt împes- triţate cu fesurile roşii ale turcilor din Cadrilater aleşi pe lista parti- dului. „cetăţenesc* (adică liberai). Ei par a avea mai mult ochi, decât urechi: fac ş! ei ceia ce văd că fac deputaţii din grupul liberal. Primele bănci alo rândului din mijloc sunt ocupai# de prupni par- tidului crecArvftfAr — uroereaiat in mijlocul căruia eleganţa d-lui Marghiloman iese în evidenţă. Na- ţionaliştii democraţi în mijlocul cărora se află d. Cuza şi Iorga, ocupă băncile din spatele progre- s’ştilor înpestriţaţi ici colo cu Ar- deleni, — iar îa spatele lor are foc massa deputaţilor Ardeleni — Băncile din stânga sunt ocupate de partidul ţărănesc cari au la extrema lor pe Basarabeni, îm- brăcaţi îa ceîeaşi vestoane ruseşti la care ţin aşa de mult. Cojoacele mari şi grele, albe, ale ţăranilor aleşi pe listele partidelor ţărănesc şi naţionalist, strică cu tetui uni- formitatea. — Fesurile roşii co- joacele şl cămăşile albe ale ţăra- nilor lovesc ochiul la prima ve- dere. Arde la început impresia că s’a schimbat ceva şi înfăţişa- rea concretă a ansamblului îţi spune că prefacerea mentalităţii noastre e îa toiu — Socialiştii o- cupă în fund băaciie din stânga. Dintre toate grupările afară de socialişti : grupul cel mai îaaintat pare a fi grupul parlamentarilor ba- sarabeni — Aceasta reese din a- titudinea lor cu prilejul validărilor. Primele zile au fost zile de di- buiaiă. — Fiecare grup a/ea o părere. Camera prezintă aspectul multiform şi multicolor al uaui tot descompus în părţile componente, fiecare parte cu puteri centrifu- gale. — Spiritul acesta u’a ţinut decât trei zile, căci imediat dapă constituirea blocului parlamentar, camera a început să-şi eaoete perspectivele convergente. — Ten- dinţele centrifugale au dispărut, iar congruenţa a căpătat v&litate deplină. Ceia ce ridică valoarea intrinse câ a blocului este garanţia morală pe care o reprezintă. Elementele cinstite precum şi tendinţele pro- fund democrate, I au creat dela început o atmosferă nu numai fa- vorabilă, dar cn totul simpatică. Grupurile din care este compus sunt formaţiuni tinere în care sunt puse toate nădejdile. Nu e o gru- pare pe care întâmplător s’o fl pus la cale cineştle ce calcule po- litice, ci e o necesitate isvorâtâ din pori nea Însăşi, a timpului. Tara aceasta a trăit cu Drea malt 1 Dec. la liceul real Alaităer, Luni 1 Dec. e. c. orele 10’/a a- m di pă Te- Deuimil comun al scoalelcr, dela biserica rom. din cetate, a avut loc îa liceul real „I. Meşotâ“ din localitate, sărbă- torirea zilei de 1 Dec, ziua unirei tuturor Românilor. In prezenta unui public puţîn uumeror, dar select serbătoarea şcolară s’a des- făşurat în sala de gimnastică, fru- mos împodobită pentru această zl în ordinea următoare: 1) Imnul rega’, executat decorul liceului în prezenţa DIui Prefect Dr. Baiulescu şi a celorlalte no- tabilităţi din oraş, a căror calitate şi nume du am avut încă oca* ziune de a ie cunoaşte. 2) Cuvântarea festivă a D-lui prof Mihail Eiiescu; în cuvinte de un nîntrecut farmec politic, vorbitorul a evocat trecutul istoric al nea- mului românesc, prezintând minţii auditorilor tabloul de o tragică măreţie al luptelor dintre Daci şi Romani, vrednicii noştri strămoşi, numindu-i pe cei dintâi „munteni de la miază-noapte“ iar pe cei deal- doilea „oamenii d n sud, cu faţa arsă şi voinţa oţeliîă“, după care tablou a parcurs treptat, ca înlr’un ritm de epopee povestea năvălirilor barbare, a consolidării primelor s’ate, până la epoca lui Mihai Vi- teazul, inimosul voevod care înir’un avut de eroism neîntrecut a rea- lizat pentru un moment unirea tu- turor Românilor, devenind simbo- lul acestei idei pentru viitorime. Urcând scara timpurilor isterice, voibitorul s’a oprit un moment asupra unirei de ia 1859, baza re- gatului român şi fundamentul uni- rei de azi, iar ia sfârşit a pus în- tr’o lumină sclipitoare importanţa unirei de la 1 Dec. care şterge şi răsplăteşte prin măreţia ei întregul trecut de umiliri al Ardealului. 8) După cuvântarea festivă au urmat recitări de poezii patriotice potrivite zilei, iar corul liceului sub conducerea dlui prof. Cons- tanţiu a executat „hora unirei“ „Cântări de veselie“ şi „pe-al nos- tru steag*.— Petru 1 leodorescu credit, am putea opune chiar că a trăit numai din credit. S’a pus prea mult temelu pe cuvânt şi nu s’a căutat de Ioc readucerea lai faptă a cuvântului. S’au făcut promisiuni, dar rpilizarpi» , In» * *««*■ amânata. Ori, ţara, care creditea- ză de atâtea decenii partidele po- litice nu vrea să mai îngădue un nou termen, ci ea vrea azi oameni noi, pentru timpurile noi pe care le trăim. Creddoarea şi-a împlinit sorocul; cei cari au avut posibili- tatea să facă ceva în această ţară şi n’au făcut, acum nu mai au trecere. Poporul aşteaptă dela acei pe care expresiunea lor sinceră i-a trimis, revendicarea grabnică a ne- voilor primordiale. — Că are mo- tive s’o creadă, rămâne să ve- dem. — Ceia ce ne dă însă spe- ranţe, e preocuparea neastâmpăra- tă, manifestată din primele zile de a face ceva trainic în pragul tim- purilor care încep. — Munca tre- cută a celor cari au constituit blo- cul, precum şi desinteresul de ca- re au dat dovadă în toată activi- tatea Ier politică, ne îndreptăţesc să credem că blocul parlamentar va şti să îndrepte paşii Statului român, pe drumul unei reale de- . mocraţii şi va putea astfel să inau- J gureze începutul unei noui ere în I viaţa poporului românesc. N. Dl Dr. Vaier Brasâisca a fost candidat în cercul Bran pentru cameră. Alegătorii vor arăta prin votul lor că ştiu să preţuiască trecutul plin de jertfe pentru neam şi pre- zentul plin de fapte ale şe- fului resortului de culte şi instrucţie publică. A mai can- didat dl Gheoghe Bârsan , cârciumar în Zerneştt, cu program ţărănesc . Candidatura D-lui loati Clinclu profesor a trebuii să fie respinsă, deoarece D sa nu şi-a prezentat declaraţia de primire a candidaturii . Iar faptul câ o astfel de de- claraţie a fost înaintată la a- legerea -primă, nu da putut lua în considerare, nefiind în conformitate cu dispoziţiile precise ale legei. Blocul parlamentar Dacă ne dăm seama de grupă- rile cari compun acest bloc şi de acelea contra cărora el s'a în- chegat, atunci trebue să recu- noaştem că existenţa lui nu în- seamnă numai o simplă unire de organizaţii politice, ci, prin însuşi felul în care el s’a compus, mani- festă o anumită Leterogenitato de principii, cari îi măresc importanţa. Compus diu reprezentanţi trimişi din toate teritoriile Marei-Românii, este natural că acest bloc este expresia voinţei ţării. Ardealul, Bucovina şi Basarabia au ales şi au trimis, pentru întâ- laşdafă în parlamentul român, re- prezentanţi pentru apărarea nevo- ilor proprii şi nu băi baţi cari să servească interesele cutărui partid, al cărui princioal scop ar fi ajun- gerea şi menţinerea ia putere. Celelalte partide — din vechiul regat — ale blocului parlamentar sunt iarăşi factori, cari numai a- cum, dapă-ce poporul a înţeles că guvernul însemnează: conducători pentru ţară şi nu ţară pentru con- ducători — a putut prinde târla la care a ajuns. Este natural aşadară că membrii partidelor, cari alcătuesc acest bloc au simţit legătura şi afinita- tea de interese care-i mâna într’o singură tabă-ă, în faţa căreia sfor- ţările de interes particular ale altor partide trebuiau să bată în retragere. Căci dacă această legătură for- mată din sinceritatea de senti- mente şi de vederi nu ex sta, a- tunci era imposibil ca partidele, foste tari şi cu adânc trecut po- litic, să nu răuşiască a şi exercita asupra lor puterea de atracţiune. N’au reuşit însă să-şi impună trecutul lor aceste partide, ceea-ce însemnează că acest trecut nu mai oferă garanţa şi nu corespunde cerinţelor viitorului. Noul bloc reprezintă viitorul, adecă principiile noui ale unei conduceri moderne, iar lupta care acum se dă între el şi vechile partide istorice nu este decât svârcolirea desnădâjduită a trecu- — i -.5 * ------ v ed e ©Aaixo© în faţa principiilor viguroase şi pline de vieţă ce se ridică pe ruinele lui. Pentru autorităţi Pentru Direcţiunea financiară. Atragem atenţiunea Direcţiune! financiare din Braşov că văduva de învăţător Susana Dragomir din Cernatu a înaintat deja în Ianuarie o rugare pentruca să primească pensia pe care de 18 ani a căpă- tat-o regulat. Rugăm să nu se mai trăgăneze la infinit rezolvirea acestei rugări simple. D-na Susana Dragomir s’a refugiat în 1916 şi notarul a anun- ţat ia perceptorat că a murit! Ei bine, acum când d-sa se întoarce vie din refugiu şi se prezintă per- sonal ca să şi ridice pensia, nu este nici un motiv ca să i se pună piedici fără număr. D-na Dragomir a făcut şi dru - muri pela Sibiu pela resortul de culte unde i s’au oprit cărticica de pensie şi documentele de iden- titate. A avut cheltueli zadarnice. N’au nici un rezon molestările aceste ominoase. V®m ţinea evi- denţă dacă tot mai întârzie regu- larea unei chestii aşa de simple. Dolegfaţiuasa da pace ma- ghiara prezidată de Apponyl Budapesta — Contele Albert Apponyi a primit însărcinarea de prezident al deiegaţiunei de pace maghiară, urmând ca ceilalţi mem- brii să fie desemnaţi de dânsul în înţelegere cu primul ministru Carol Hussar şi cu ministrul de externe contele losif Somsich, Alegerile pentru adnnarea naţională maghiară Budapesta — Consiliul de mi- niştrii â hotărât ca până la mij- locul lunei ..Ianuarie anul viitor alegerile pentru adnnarea naţio- nală maghiară să fie deja termi- nate. • • Situaţia Terminu! acordat R semnare a Ca urmare relaţiile diploma cu România ar fi înirerupte Situaţia a creat în mentar o atmosferă a blocului e că fără discuţii. — soluţionată. — Se forma guvernul, — îngădui discuţii vom zistenţă. — Prin telefon — Terminul acordat României p Umal a aliaţilor a espirct eri la ora 5 O nouă cerere de amânare , făc\ nostru , a fost respinsă de către prezentanţii marilor puteri din Bu nou termin, au primit un răspuns o comunicare telegrafică dela Paris, în ultimul termin expiră Marţi la orele gâsindu-se în imposibilitate de a potenţiarii urmând să se conformeze date de către Consiliul Suprem. Ar urma tlevi td începând de eri tunle diplomatl&e între liomânia .şi * Eri a fost primit în o audienţă Suveran domnul Iuhu Maniu. Asupra dienţe nu putem încă şti nimic. Aseară la era 6 a fost primit în Tot eri a fost primit in audienţă Bucureşti. Criza internă n’a fost încă soluţionară. Ştirile publicate de ziare sunt cu totul * * Ullima ştire care circuli relativ că blocul parlamentar ar fi însărcim meze guvernul Asupra celorlalte persoanei cari din viitorul guvern , nu se dă nici o Misiunea guvernului Vaida ai f Aliaţii , şi ca prim punct, al acestei admiterea de către Aliaţi a discuţiei * Situaţia creată de ultimei» erenim«r,te a ' o atmosferă dintre »8le mai A«aa- oriGâna. Felul cum Cons /iul Suprem vrea să trate ţiune şi pentru ace a cari până acum erau ma Părerea unitară a blocului este că nu se cutii ; iar dacă Aliaţii nu vor îngădui aceste dis fj gata să reia pohtica de rezistenţă. * Azi la ora 11 se întruncse dele£ mează blocul parlamentar la d l Iu > forină definitivă proiectului de prograr Un interview al d-li — D-si declară: Tratatul cu Austi diplomatei. — Na poate fi »uiuîsidh . ~ i guvern somân nu poate iscăli tratatul aş: este. — Dacă nu vor fi ascultate reveni noastre, vom organiza rezistenţa- — ! D-l A. C. Cuza intervievat ’de un redactor al „Daciei*, a declarat următoarele: Consider proiectul de tratat cu Austria ca o monstruozitate diplo- matică, întrucât cuprinde pe deo- parte negarea însăşi a principiu- lui liberiăţei naţiunilor pentru care s’a făcut acest »vazboiu, iar pe de altă parte omilirea fără exemplu a unui aliat credincios, care *&te Ro- mânia. ^ ~ O nouă stare de lucruri nu se poate întemeia în Europa decât pe baza ega/ită'ii şi a suveranităţii deplin» a naţiunilor, mari sau mici, (eri o vor constitui. —•întrebat asupra punctelor din tratat, pe cari le crede inadmisi- bile, d-sa a declarat: Eu socotesc acest tratat în în- tregime inadmisibil, îiţ spiritul şi cuprinsul său. Mai întâi, preambulul tratatului îl respinge cu hotărâre întrucât se tăgădueşte {dependenţa României. Pe această temă ,nu putem sta de vorbă pentrueă ar fi să recu- noaştem că statul nostru urmează să-şi dobândească independenţa de acum înainte, eeca-oe este absurd. Ar fi dar să zicem eă Jn momen- tul de faţă suntem vazati. Şi în cazul acesta, prin urmare, nu am avea calitatea să tratăm cu Consiliul Suprem, care ar urma să trateze cu Turcii. Cit pentru conditiuiile cari ni se impUU, .e 1? j ij&er mânia devine un teritoriu ■ colonizării cu elemente sire supuşi de două feluri: unit < •< . rându-se num fi de ocrotiri tulul român, iar alţii cu i protecţie a statului tornán Liget Naţiunilor. 4 a asemenea eonăiţiuni i»h stat nu poate să existe şl ca dintâi consecinţa va fl înyrâj dirdr^ njaionjait a poooraţiei norităţC ^ > — întrebat 0supraVrbf 1 de K vern dl Cuza a declarat: ^ întrucât cred că nu se va găsi un guvern român, care să semneze tratatul aşa cum este, nu răra&n»! decât să se consţţitue un guvern, chemat să urmeze tratative cu aliaţii nsştri pe alte baze şi fu ált# condiţiuii. A admite că aliaţii ar puţea să. recurgă Ia represalii împotriva noastră, «r fPsă admite» *i singuri s| distrugi baza po- liticei lor orientale, ceea-ce suntem siguri cáiu poate B în inteijialor — Asapra procedării acului gu- vern d-sa a dedarat: _ - 'Mm- Gnveigul nu Roate procedări decât nici un^caz să chestiunea pădi „ în destóerile aduni actelor comunicate. Orice triva aibilă, 3Ö'