Revistă lunară a Asociaţiei „Promoţia ’61 MECANICĂ” Anul 10, # 102 ,noembrie 2014 EE ♦ Apare în Ultima Marți a Lunii UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Nae: Festiv ! Ileana: Oficial ! Coca. On reviens toujours ! ! M Sălăjanu’ şi G Bucureşteanu’ ! Costel Octogenaru’ ! Gavrochu’ Şugubăţ! Vorbe de taină ! Rodica şi Nina. 0% opacitate ! Familia Zâmbitoare ! Familia G&V ! Á la Sandu Kiriţescu !
28
Embed
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI Nae: Festiv ! …
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Revist lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC” Anul 10, # 102
,noembrie 2014 EE ♦ Apare în Ultima Mari a Lunii
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI
!
Costel Octogenaru’ ! Gavrochu’ ugub!
Familia G&V !
2 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
….28 octombrie 2014, la „sediul permanent”. M rog,
pân una alta….Cum zicea Freddie Mercury? Show must go on ? Cam aa i
cu noi. Dar se pune o
întrebare : ce fel de show ? S-ar prea c aici ar fi mai multe
rspunsuri, ordonate, a spune, cronologic ! Adic : (1) s ne întoacem
în timp ; (2) s rmânem în
prezentul activ ; i (3) s abordm o nou strategie tematic i s «
elaborm » tactica de rigoare.
Dar poanta amuzant este c, pentru a pronuna opiunea, ar trebui s
cunotem opinia membrilor « mulimii noastre » (finite), adic al «
Asociaiei
MECANICII’61 » iniiatorul de jure i de facto al aciu- nilor noastre
comune, inclusiv « spectacolele », revista,
i alte aranjamente interesante, nu spun care, dar m putei crede pe
cuvânt ! În acest sens am întreprins unele demersuri pe care sunt
sigur c le-ai observat în
numrul precedent, 101, dar rmâne numai o presu- punere pentru c
reacia ateptat i considerat
fireasc de ctre mine,….întârzie s apar ! Va apare, desigur, dar nu
pot s tiu când. Deocamdat tiu, „pe surse”, c opiniile sunt împrite
între cele trei variante.
Singura opinie pe care o pot dezvlui acum este, desigur, a mea
personal: eu votez cu (3) ! i cred c tiu – dar evident nu spun –
cine voteaz „ptima” cu
(1) ! Sunt îns convins c problema se va rezolva convenabil pentru
întreaga „mulime”, fr evenimente
de tip electoral, (c tot suntem „în campanie”, parti- priuri,
ranchiune i alte aiderea. Zic c suntem prea
înelepi pentru aa ceva ! Nu-i aa ? Dar s ne „întoarcem în timp”
la... 28 octombrie ; nu
prea sunt particulariti sau mcar momente aparte de menionat. Doar
cutuma care are plcutul sau neplcutul obicei de a se instala fr s-i
pese de
nimeni i nimic. Undeva, discret, la adpost de implicri nedorite,
cineva – o baghet magic – dac acceptai
idea, dirijeaz evenimentul cu autoritate i indiferen. Cred c suntei
de acord c subiecii – adic cei dirijai - habar n-au ce se petrece i
se comport natural, cu
sinceritate i bun voin/cuviin.
Au participat:
Vasile ALEINCU, Adelina i Stnel BONE, Vasilica i Constantin
DUMITRU, Florin DRGNESCU, Mihaela TIHAN i Nae ENESCU, Gabi i Vali
GHEORGHE, Marian GRDITEANU, Ileana i Radu GRUIA, Costel MARIN,
Rodica NICOLESCU, Nina OLARU, Adrian POPA, Radu STOIAN, fam. Ionel
STNESCU, Anda i Dan TEFNESCU, Ana i Mirel VANCA ( 24)
Mari...
3 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
4 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
5 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
6 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
7 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
8 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
9 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
10 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Atelier Grognard din Rueil-Malmaison prezint un ansamblu al
operelor principalilor artiti ai colii din Marsilia, originari din
Provence i alte regiuni, atrai
de lumina i cldura din Midi. Inaintea lui Cézanne, Van Gogh sau
Gauguin,
pictura peisagistic provensal a fost practicat din 1850 de pictorii
din Marsilia Emile Loubon i elevii si Paul Guigou i Raphael
Ponson.
Felix Ziem particip i el la micare. In perioada 1870-1900 apare o
nou generaie de
artiti, Jean-Baptiste Olive, Joseph Garibaldi, Adolphe Monticelli,
care încep s prezinte i viaa pstorilor i a agricultorilor i s
încerce tehnici noi,
mergând pân aproape de expresionism. La începutul sec. XX, un alt
val de artiti, Charles
Camoin, Auguste Chabaud, Alfred Lombard, René Seyssaud,
Louis-Mathieu
Verdilhan, provenind din Paris, încearc fauvismul înaintea lui
Matisse. Graie acestor începuturi, marile nume ale picturii moderne
coboar în
Midi. Paul Signac, instalat deja la St. Tropez din 1892 particip la
dou expoziii. Sub influena lui, Louis Valtat, Henri-Charles Manguin
i Albert Marquet vin i ei la St. Tropez în 1903-05.
Neoimpresionitii Charles-Henri Person i Théo Van Rysselberghe, ca i
André Lhote, cu elemente cubiste, s-au instalat i ei în zon.
In deceniul 3 sosesc în Midi fauvitii Emile Othon-Friesz, Raoul
Dufy i Francis Picabia, la fel ca Moise Kisling, pictor neataat
vreunui curent.
Emile Loubon
Paul Guigou
Peisagitii provensali i
Impresionitii en privé Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie
2014 EE Nicu SURUCEANU
11 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Raphaël Ponson Pescari i femei elegante pe corni
Joseph Garibaldi Furtun la apus pe vechiul port
Jean-Baptiste Olive
« Lou Gousta » masa ranilor
12 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Charles Camoin
Louis-Mathieu Verdilhan
Portul Cassis
Alfred Lombard
Poart de grdin la Aix
Auguste Chabaud
13 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Paul Signac
Fortul St.Jean
Henri Person
Prânzul marinarilor
Albert Marquet
14 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Les Impressionnistes en privé. Anul acesta, muzeul Marmottan-Monet
împlinete 80 de ani de la înfiinare. In
aceast perioad, prin donaii sub diverse forme, a ajuns primul
deintor mondial al operelor lui Claude Monet i
Berthe Morisot. Ca atare, muzeul a decis s înceap ceremoniile de
aniversare printr-un omagiu acordat coleciilor private, prezentând
numai opere aparinând a 50
de colecionari din Frana, Statele Unite, Mexic, Elveia, Anglia i
Italia, unele din ele prezentate pentru prima dat publicului.
Fiindc a venit vorba de colecionari, tablourile care le aparin, cu
unele excepii, nu sunt scoase din circuitul
muzeal, ci sunt încredinate unor muzee, fundaii, etc, care le pot
asigura condiii optime de expunere, depozitare i de securitate i,
de ce s nu o spunem, i beneficii proprietarilor lor. Este exact ce
s-a fcut la Bucureti cu Muzeul Coleciilor de art, mai puin,
bnuiesc, în ceea ce privete acordarea de beneficii
proprietarilor.
80 de tablouri i 20 de alte opere grafice de Corot, Boudin,
Jongkind, Manet, Bazille, Monet, Renoir, Degas, Pissarro, Sisley,
Caillebotte, Berthe Morisot, Guillaumin, Cézanne, Mary Cassatt, Eva
Gonzales i Rodin traseaz o
istorie a impresionismului. Expoziia prezint mai întâi începuturile
impresionismului, apoi, ctre
1874, înflorirea lui, pe urm anii 1880-90, când grupul se destram,
fiecare apucând-o pe drumul su ; în fine, la sfârit, ultimele opere
ale unor maetri ca Renoir, Pissarro, Sisley i Monet, în care se vd
zorii artei moderne.
Camille Corot
Eugène Boudin
15 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Frédéric Bazille
Alfred Sisley
Gustave Caillebotte
Gustave Caillebotte
16 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Gustave Caillebotte
Claude Monet
Paul Guillaumin
17 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Berthe Morisot Sena la Bougival
Berthe Morisot Autoportret, împreun cu fiica ei
Pierre-Auguste Renoir
Eva Gonzales
18 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Claude Monet
Pierre-Auguste Renoir
19 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Editura Alcor Edimpex a realizat în luna mai a.c. albumul Jucrii
din lut, care însoete
expoziia cu acest titlu a Muzeului Naional al ranului Român. Este
pentru prima oar în ar,
când cercettorii s-au aplecat asupra acestei teme, dedicându-i o
expoziie i în acest context,
subiectul capt amploarea meritat. Textul albumului este scris de
directoarea adjunct a
muzeului, dr. Georgeta Rou, traducerea în limba englez este
asigurat de d-na Ana Maria
Palcu, fotografiile i tehnoredactarea crii sunt fcute de editoarea
Cori Simona Ion, coperta
albumului este desenat de graficiana Ioana Btrânu, iar rezultatul
muncii lor, aa cum se poate
vedea din cele ce urmeaz, este meritoriu.
În prezentarea fcut de autoare, se
spune:
acelai timp, cele mai importante mijloace de
dezvoltare a personalitii acestora.
Mai multe tiine contemporane
stabilirea rolului jocurilor i a jucriilor în
viaa copiilor. Biologia consider jocul i
jucria o modalitate de eliberare de energii,
un timp al recreerii, în care copilul poate s se
detaeze de pornirile agresive. Pedagogia i
psihologia urmresc rolul instructiv-educativ
etape ale vieii lui. Matematica aplicat
abordeaz jocul ca pe o activitate ce implic
doi sau mai muli parteneri care trebuie
„s pun la cale“ o strategie de joc,
copilul învând astfel, s socializeze.
Oricare dintre aceste analize ajunge
la concluzia c jocul aduce bun
dispoziie, maturizeaz copilul, îi
constrângeri i-l ajut s observe i s
trag propriile concluzii despre ceea ce
se întâmpl în jurul lui.(...)
Este important s precizm faptul
c joaca i jocul creaz i cadrul de
exersare i de cultivare a diferitelor
înclinaii i aptitudini ale copilului. S
subliniem rolul deosebit al educaiei
Jucrii din lut Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Corina FIRU
20 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
informale în evoluia mental a copilului (influenele spontane,
neorganizate, venite din mediu,
familie, grup de prieteni). Jocul i jucria dezvolt copiilor
„competene“ pentru via, ajutându-i
s devin membri activi ai
comunitii.(...)
români s-a afirmat în a doua jumtate a
secolului XIX, odat cu studiile lui
Petre Ispirescu i Alexandru Lambrior,
urmai de George Ion Piti, Ion Mulea,
Ovidiu Bârlea i Narcisa tiuc. Acetia
au pledat cu argumente convingtoare
pentru ideea c jocul i jucriile sunt o
transpunere a realitii înconjurtoare.
ceea ce-i înconjoar, copiaz viaa
prinilor, îi cldesc „un miniunivers“
al lor dup modelul lumii adulilor.
Inedit pentru domeniu este i
contribuia lui Tudor Arghezi, care a
apelat la joc i l-a transpus în creaia sa
literar. El a subliniat dubla ipostaz a
jocului, una cu implicaii filozofice, în care jocul devine o
meditaie despre soarta schimbtoare,
despre destin i ans, de fapt, un pretext pentru dezvluirea realitii
(chiar dac aceasta nu este
totdeauna plcut). Cea de-a doua ipostaz se suprapune peste
universul ludic, pe care poetul „îl
umple“ cu vieuitoare cunoscute i apropiate copilului: vrbii,
rândunele, melci, câini, pisici.
Inegalabilul Marin Sorescu aduce în jocurile copiilor personaje din
lumea animalelor, din
istorie i mitologie, bazându-se pe imitaie i pe copierea realitii.
Personajele din aceste jocuri
îi gsesc „perechea“ în viaa real, având îndeletnicirile cotidiene
ale oricrui om real.
De-a lungul timpului, jucriile au evoluat uimitor: de la cele mai
simple i mai la îndemân
– titirezul – pân la figurinele i
miniaturile din lut; de la ppuile
lucrate din coceni i pnu, cu pr din
mtase de porumb, la cele cu
dispozitive electronice, care rostesc
lemn de brad, la cele electrice i la
mainuele cu motor i baterii sau la
avioanele supermoderne i navele
erau tratai ca membri ai comunitii,
aflai la vârsta caracterizat prin nevoia
de a înva, de a cpta deprinderi,
21 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
tiut fiind c deprinderile i gusturile se formau înc din copilrie
(...)
Copilul cpta prin joc experiene noi, îi dezvolta spiritul de
observaie, atenia i
imaginaia. Jucria îl amuza dar, în aceeai msur, îl bucura i îl
educa, dezvoltându-i iniiativa.
Ce fel de jucrii aveau copiii în satul tradiional? Din ce materiale
erau lucrate? Cine le fcea?
Sunt întrebri fireti, la care rspunsurile vin
astzi, mai ales dinspre coleciile muzeelor.
Piesele pstrate în muzee stau mrturie c,
pentru confecionarea jucriilor, în unele cazuri
erau folosite materiale vechi. Buci de estur
din haine uzate i pnuele de porumb erau
transformate în ppui; ciorapii vechi, fcui
ghem i legai cu sfoar deveneau mingiile
bieilor. Din lemn se ciopleau miniaturi de
trsuri sau care, arme (puti, pistoale) sau
animale. Cel mai adesea îns, jucriile erau
modelate din lut.
lungul existenei sale centenare, a tezaurizat în
colecii aproape 2.000 de jucrii din lut,
modelate de olari din toat ara.(...)
Vesele ca expresie, foarte variate ca forme
i viu colorate jucriile din lut alctuiesc o adevrat lume în
miniatur, au încântat copilria
multor generaii i au fost atât în satul tradiional cât i în
timpurile mai apropiate nou, bucuria
copiilor. Ele au o istorie veche de mii de ani, olritul fiind un
meteug pe care noi, românii, l-am
motenit de la îndeprtaii notri strmoi care îl practicau înc din
neolitic.(...)
Tipologia de forme sub care întâlnim aceste jucrii este deosebit de
variat de la un centru la
altul i chiar în cadrul aceluiai centru. Acestea pot fi:
1. Instrumente muzicale „primitive“: ulcioraele-fluierice,
fluierele antropo i zoomorfe
(ulcioarele-fluier se modeleaz pe roat la fel ca vasele mari, în
timp ce figurinele antropo i
zoomorfe se modeleaz parial la roat apoi se desvâresc manual): cai,
clrei, lei, femei cu
rochie clopot.
2. Miniaturi avi i zoomorfe (psri din ograd, psri exotice, cai,
câini, berbeci, peti,
uri).
3. Miniaturi dup vasele de uz gospodresc (oale, cni, ulcioare,
glei, coulee, farfurioare,
strchinue, strecurtori, forme pentru cozonaci).
La jucria din lut, copilul îndrgete atât forma cât i sunetele pe
care aceasta le scoate când
sufl în ea. Mai ales atunci când aceasta este umplut cu ap. Dar,
pentru ca jucria s scoat
sunetele atât de îndrgite de copii, olarul trebuie s-i concentreze
întreaga atenia la
confecionarea „fluiericei“, care are de obicei form cilindric i
trebuie s fie perforat în
lungime. Dac perforarea nu se face corect, jucria nu va scoate nici
un „tril“ iar copilul va fi
dezamgit.
(...)Aadar, jucria este un lucru serios. Mai ales dac e privit din
perspectiva ludicului.
Cci, copiii sunt la fel cum sunt i jucriile lor. Jocul îndeplinete
o funcie esenial în viaa
copiilor, dezvoltând relaii complexe între acetia. În acelai timp,
ele exprim unele
22 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
particulariti psihice, specifice vârstei, care faciliteaz
importante acumulri de experien
privind relaiile sociale.(...)
Jocul respect, în general, mentalitatea unei anumite societi,
obiceiurile adulilor,
activitatea desfurat de acetia în diferite domenii sau întâmplri
din viaa cotidian. Cci în
sat se triete totul. Copilul de la sat poate atinge cu mâna toate
obiectele casei, le înva, le
triete i din felul în care le manevreaz „le transform“ în
jucrii-obiecte. Jocul, chiar dac se
petrece în singurtate (o singurtate lipsit de anxieti) este o
creaie pur, devine jocul cu
venicia. (...)
Analizând jucria din lut, constatm c, în timp, s-a
produs i o selecie de forme, dup sexul i vârsta copilului
i, astfel, o serie de jucrii au început s fie folosite de
ctre unii sau de ctre alii, ca o reflectare a tradiionalei
diviziuni a muncii între sexe. Astfel, ppuile i
miniaturile de vase au constituit preferine ale fetielor în
jocurile lor „De-a mama“, „De-a gtitul“ tocmai pentru
argumentele menionate iar ulcioarele-fluier, cucii, ceii,
cluii i caii cu clrei, alturi de tractoare, avioanele-
fluier i pistoalele din lut au stârnit i stârnesc imaginaia
bieilor declanând energii nebnuite în jocurile „De-a
haiducii“ sau „De-a ostaii“. (...).
alte jucrii electronice performante, ei sunt înc atrai de
jucriile rneti din lut i se emoioneaz în faa
standurilor cu aceste mici capodopere.”
23 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Editura ECOU TRANSILVAN SRL, 2014. Lansare de carte la 21 noembrie
2014, h 15 la ROMEXPO, sala de evenimente de la etajul 3. „Cred c,
aa cum Biserica a stabilit câte o pericop (fragment) evanghelic, de
citit la liturghia zilnic, tot astfel ar trebui - dac vrem s-i
vindecm pe români de relele analizate de dr. Nicolae Grosu - s le
citim zilnic o “pericop” din Tratatul de Sociologie.) Am
convingerea - pe care o exprim, asumându- mi toate consecinele! - c
ne aflm în faa operei celui mai mare sociolog român de azi i de
ieri. De-ar exita un Premiu Nobel pentru sociologie, l-ar merita cu
prisosin. »
Florin Constantiniu istoric, membru al Academiei Române
Cu o asemenea prefaare, autorului acestei prezentri nu-i mai rmâne
mare lucru de adugat; totui consider c este necesar s „mrturisesc”
motivele care m-au determinat s includ subiectul în apariia curent
a revistei noastre, care nu prea are mai nimic de-a face cu
sociologia. Dac totui, vrem s gsim o contingen, ar fi una
circumstanial, i anume
faptul c generaia noastr a venit pe lume „sincron” cu WWII, i-a
„consumat” viaa activ, exact pe durata perioadei regimului
socialist /comunist instaurat în România în 1947, de ctre
sovietici, (sub „auspiciile” binevoitoare ale celor pe care prinii
notri i-au ateptat degeaba, pân când au închis ochii întru Domnul)
i a ajuns la senectute în perioada post-comunist, nutrind sperana
c, totui, s-ar mai putea schimba câte ceva. Poate cineva ar putea
formula întrebarea: Ei i ce dac, care este legtura ? Pi simplu :
noi,( alturi de multe sute de milioane de oameni),care am trit
perioada respectiv, avem cu certitudine dreptul moral, sacru, de a
cunoate adevrul tiinific (sau mcar o parte din el) al nefastului
experiment la scar planetar care a fost, aa zisul „comunism” . Mcar
o parte !
Nicolae Grosu Ionel Dnciuc
ROMÂNIA SUB INVAZIA MÂRLNIEI
- o alert sociologic-
Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie 2014 EE O prezentare de
Radu GRUIA
24 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
În ceace m privete, precizez c intenia mea este, exclusiv, de a
cunoate prerea oamenilor de tiin despre unele evenimente la care am
fost martor i participant activ, la nivel personal i colectiv, fr
s-mi pot oferi nici-un fel de motivaie pertinent. Nu doresc s
formulez aprecieri, critici, acuze, sau s intru în polemic cu
nimeni.Vreau doar s aflu adevrul timpului în care am trit. Deoarece
volumul materialului depeste copios motivaia i amplitudinea acestei
modeste publicaii, voi apela la selecionarea i preluarea unor
pasaje, considerate ( de mine) revelatorii pe subiecte de interes.
Rmâne, desigur, ca eventualii amatori s-i suplimenteze cutrile
procedând la lectura integral a crii. Lectur plcut, instructiv
i.... interesant, stimai cititori !
ROMÂNIA SUB INVAZIA MÂRLNIEI – O alert sociologic –
pag. 4 « În loc de motto De pe o tarla pe alta:
- B, Gheorghe, b, vii, b, la înmormântarea
lu’ Ion?
- Nu vin, b, nu vin, ce, el vine la a mea?
Cam acestea fiind solidaritatea i înelepciunea
în societatea româneasc. »
cap.1, pag. 11-14,16
« La alegerile prezideniale din noiembrie 2009, unul dintre
candidai, cu status social de profesor universitar doctor în tiine
medicale, a spus, cu o not de înelegere în glas pentru categoriile
defavorizate, c eu sunt un medic
democrat, la mine beneficiind de aceleai tratamente i VIP-urile, i
pulimea. Acest termen, scornit de parvenitura neocomunist, este
substitutul pervers pentru ceea ce ar constiui în dispreul lor
srcimea sau prostimea ”de tip
nou”, rezultate din comunism. Din acest regim, deoarece:
— la nivel de societate, – înainte de comunism • dup mai mult de un
mileniu de cretinism, populaia îi interiorizase morala cretin; •
dup reformele agrare din 1864 i 1921, când fiecare familie rural a
fost
împroprietrit cu câte 5 ha, ranii dobândiser simul
proprietii;
• dup decenii de munc pentru sine, ranii i meteugarii începuser s
fie ptruni de cultul muncii, – în comunism • dezlnuindu-se
propaganda ateist, morala cretin a fost afectat, în decli- nul i
breele acesteia infiltrându-se imoralitatea pgân;
• naionalizându-se i colectivizându-se mijloacele de producie,
simul proprie-
25 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
tii a fost distrus, în locul acestuia inoculându-se indiferena
colectivist; • convertindu-se munca pentru sine în munc pentru
regim, începutul de cult al muncii a fost înbuit, în locul acestuia
erupând mecheria chiulului i a furtiagului — la nivel de
mase,
– inainte de comunism, structura societii era de aproximativ 90%
rural i 10% urban, urbanul având capacitatea s-i integreze pe
puinii imigrani din
rural,atrai mai ales pentru munci în salubritate, pavatul strzilor
i mon- tarea liniilor de tramvai;
– în comunism, hotrându-se industrializarea rapid, jumtate din
populaia rural a fost dislocat pe antiere i în fabrici. Aceste
mase, rupte din mediul rural, i-au pierdut din normele rurale i,
fiind de peste patru ori mai nume-
roase decât populaia urban, n-au putut fi asimilate de aceasta i
deci, n-au dobândit nici norme urbane,rmânând far niciun fel norme
(anomice) i,
astfel,nevoite s-i satisfac necesitile prin impulsii (porniri
psihice irezistibile), nu prin norme, adic prin furt, tâlhrie, viol
i crim. i, cum aceste mase mai aveau legturi cu populaia rmas în
rural, au stricat-o i pe
aceasta i, respectiv, fiind, prin proporii, vulgaritate i
agresivitate, cople- itoare în raport cu mediul urban, l-au
devastat i peacesta, astfel c toat populaia a deczut la nivel
de
mahala. — la nivel de individ – înainte de comunism, tranul: •
posedând pmânt, animale i atelaje, era stpân;
• conducându-i singur avutul, era i mananger; • gândindu-i singur
treburile, era i specialist, – în comunism, ranul, dup ce i s-a
luat totul i a fost deportat ca necalificat
pe antiere sau în fabrici, a deczut din: • stpân în slug;
• manager în slug; • specialist în slug, distrugându-i-se astfel
personalitatea i deci, deczând
din om în neom. — la nivel valoric,
– înainte de comunism, societatea se structurase valoric, sub form
de pirami- d, vârful acesteia, de la savani la rani gospodari,
constituind elitele, care au
fost apte s asigure modelarea, motivarea, mobilizarea, propulsarea
i direcionarea societii; – în comunism, elitele fiind, inial,
nucite de barbaria schimbrilor i apoi,
supuse slbatic distrugerii, societatea a fost decapitat valoric. Fr
vârful elitei, piramida social prbuindu-se într-o mas inform,
societatea a rmas
total neputincios în faa hoadelor de indivizi de ultima spe,
anulându-i-se astfel absolut orice posibilitate de a mai evolua.
Este astfel incontestabil c regimul comunist a provocat fractura
istoric a
societii, între societatea, populaia i omul de pân la comunism i de
dup nemaiexistând absolut nicio legatur, ceea ce înseamn c regimul
comunist,
26 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
în ”opera de formare a omului de tip nou” a distrus absolut toate
calitile umane, constituite istoric, în locul lor inoculând cele
mai imprevizibile
monstruoziti, fr s fi insuflat vreo calitate, fiind plauzibil a se
afirma c acest regim a decerebrat, cel puin din punct de vedere al
inteligenei emoionale, societatea româneasc. Astfel, dei în
societate exist membri de cert inteligen teoretic (api de realizri
teoretice înalte, precum unii universitari, cercettori,
medici,
farmaciti, scriitori) sau de cert inteligen practic (api de
realizri practice înalte, precum unii medici chirurgi i dentiti,
ingineri, artiti plastici, balerini,
sportivi, artizani, meseriai), din punct de vedere îns al
inteligenei emoionale o parte dintre ei se manifest naiv, aderând
la/sau optând pentru partide i candidai de cea mai anchilozat
factur comunist i, respectiv, savurând în
extaz vomismentele unor televiziuni i ziare de diversiune
politruco-securistic. Procesul de decerebrare este atât de pervers,
încât vdesc afiniti comuniste
chiar i unii membri de vârf ai partidelor istorice i, respectiv,
este atât de inerial, încât chiar i tineri care au absolvit cu
rezultate maxime universiti occidentale de faim se manifest în cel
mai îmbâcsit mod comunist. »
…………………………………………………………………………………………………….. « Ca un exemplu special de
decerebrare este ceea ce s-a întâmplat la parada militar de ziua
naional când, la intonarea imnului naional, o mas de
pensionari militari a huiduit, deci tocmai cei pentru care drapelul
naional i intonarea imnului naional au constituit jaloanele i
etaloanele carierei, fiind
incontestabil c în capetele i inimile indivizilor respectivi
acordurile sacre ale imnului naional, intonate în cadrul solemn al
paradei militare de ziua naiunii, n-au avut absolut nicio rezonan,
rezultând c în cazul acestora
decerebrarea a fost total, i comunist i cazon. »
Cap. 2, pag.17 « i, ca situaia s se adapteze la nivelul vremurilor,
în decembrie 1989 s-a procedat la o diversiune cu aparen de
revoluie. Diversiune, deoarece la
sfâritul anilor ’80, averile acumulate i dosite de activiti i
securiti, deci de ealonul doi al puterii comuniste, ajunseser la
asemenea proporii încât,
pentru a se putea fi scoase la lumin i deci folosite nestingherit,
acetia au resimit nevoia unei schimbri, adic a trecerii spre o
economie care s fie de pia, dar monopolizat de ei. Din aceast
contradicie în termeni – cci este o
grav contradicie în termeni între economia de pia i monopolizare,
cam cum este între a fi simultan i sntos i bolnav – a rezultat un
mod echivoc-pervers
de a se face reforme i, ca atare, o tranziie interminabil de
democraie de dezm i de economie de jaf, ceea ce relev c
evenimentele din decembrie 1989 n-au constituit o revoluie, ci o
lovitur de ealon, prin care s-a trecut de
la comunismul de clan la capitalismul de gac, sau „de cumetrie”.
»
(va urma)
27 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
NR Uite c a i trecut o lun de la lansarea dezbaterii noastre despre
epuizarea (sau nu) unui subiect tematic având aceai „vârst” cu
revista ! În apariia precedent -101- redacia a lansat un apel
tuturor cititorilor i....deintori de jure i de facto ai publicaiei,
adresându-le rugmintea s-i transmit opinia referitor la acest
subiect, în scopul creterii interesului i atractivitii „foii de
suflet” care le aparine. Dei problema nu comport vreo urgen, se
pare c apelul lansat nu s-a soldat cu reacia scontat, cel puin
d.p.d.v. al numrului de repondeni : doar doi ! i anume, în ordine
cronologic, Riri Pop i Corina Firu. Astfel : From: Valeriu
Pop
Date: 29.10.2014 16:28:07 To: Radu Gruia
Cc: Artemiu Vanca
Subject: Re: revista
Salve,
Nu stiu ce va apucat acuma sa puneti sub semnul intrebarii aparitia
revistei. Poate ati obosit, poate nu sunteti suficient de motivati.
Va inteleg, unii au obosit sa mai traiasca, dar nu este in
spiritul promotiei noastre. Asa ca propun sa mergem mai
departe.
Eu, in calitate de cititor, apreciez eforturile voastre si va
doresc ,la cat mai multe aparitii.VEP
REPLIC LUI RADU GRUIA
Reiau fraza din editorialul revistei cu nr. 101 din octombrie 2014:
“rigiditatea politicii redacionale privind tematica iniial (NOI
despre NOI) conturat
în exclusivitate, pe trecutul promoiei i al membrilor si”
Nu sunt de acord cu aceast afirmaie. Singura tema pe care am czut
de acord s ne-o
interzicem, este POLITICA. În rest, am fost liberi s atacm orice
tem am dorit despre noi cei
de ieri i cei de astzi – cultur (muzee, teatru, muzic), glume,
cltorii, industrie, tiin,
personaliti, copiii i nepoii notri etc. Normal c toate acestea ne
interesaz, în msura în care le exprimm cu propriile impresii i
emoii.
Dac ne-am fi lansat în dezbateri politice, ajungeam s ne pruim – i
asta, din cauza unor
lideri care ne conduc ara. Ei au uitat de buna cuviin, de buna
credin, de compasiune, nu
mai preuiesc valorile, ci mecheria i hoia i doresc s s fim ca ei.
Dar întâlnirile noastre
trebuie s rmân oaze de prietenie, de sinceritate, în lumea în care
trim. În ceea ce privete faptul c scriem NOI DESPRE NOI, mi se pare
firesc. Avem la îndemân
internetul, cu care gsim vrute i nevrute, pe orice tem, dar nu veti
despre colegi. De asta
scriem i citim revista, de asta o ateptm în fiecare lun, ca s aflm
noi despre noi.
Prima întrebare când ne întâlnim este - cine aduce revista (uneori
Radu, uneori Adrian -
depinde cine o multiplic). Hai s facem un experiment: vino, Radule,
fr numrul la zi, ca s vezi dac întreab cineva de el. ( Am venit
odat. Nu m-a întrebat nimeni, nimic ! RG )
C nu ludm apariia, c nu-i scrie nimeni impresiile, asta e lene,
adevrat, dar nu lips de
interes. tiu sigur c unii dintre cei care nu vin la întâlniri sau
dintre cei care sunt în
strintate, rsfoiesc revista, ca s s-i mai aminteasc de anii frumoi
ai tinereii .
Dac aceasta a ajuns cumva monoton, e firesc, pentru c suntem prea
puini cei care scriem.
Putem s ne oprim aici, dar eu cred c ar fi pcat. Propun s discutm
în prima “edin” din
noiembrie, ce facem mai departe. Eu, totui, votez pentru
continuarea redactrii REVISTEI i-i spun cu aceast ocazie, LA MULI
ANI! - pentru 2015. Corina Firu, 12 noembrie 2014
Mulumim i ateptm în continuare !
Opinii transmise de cititori, referitor la apariia i tematica
editorial a revistei MECANICII’61
Sursa: MECANICII’61, Anul 10, # 102, noembrie 2014 EE
Mari.... Radu Gruia............................pag 2
Corina Firu.........................pag 19
ROMÂNIA
Radu Gruia (prezentare)........pag 23
Emil DUMITRESCU 01/1938 Corina FIRU 10/1939
Florin KESSLER 16/1938 Dumitru MIREA 21/1938 Stoian PETRESCU
22/1939 Sotir DODI 28/1939
Constantin PRIC 29/1934 Titus BORLAN 30/1938
Cuprins CELOR NSCUI ÎN DECEMBRIE