UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ Rezumat TEZĂ DE DOCTORAT COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI DIN AFARA GRANIŢELOR ŢĂRII Coordonator ştiinţific: Profesor universitar dr. Pavel ABRAHAM Doctorand: Petrişor Ionel DUMITRESCU Iunie, 2010
25
Embed
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTIdidu.ulbsibiu.ro/myselfv3/x-director/anunturi/Drept/Administratie... · globalizării a fost sfârşitul războiului rece şi, odată cu el, al lumii bipolare.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
culturale şi religioase .....................................................................................................2 1.4. Emigrarea în contextul globalizării ..................................................................2 1.4.1. Libera circulaţie a persoanelor .............................................................2
1.4.2. Globalizarea – speranţă sau deziluzie? ................................................3
1.4.3. Globalizarea – conflict sau armonie ? ..................................................3
1.4.4. Globalizarea – un altfel de colonialism? ..............................................3
Capitolul 2 EMIGRAREA ŞI STRUCTURAREA COMUNITĂŢILOR MIGRANŢILOR ÎN STRĂINĂTATE
2.1. Dimensiuni conceptuale ale comunităţilor........................................................5 2.2. Mecanisme de constituire a comunităţilor umane............................................5 2.3. Structurarea comunităţilor de migranţi............................................................5 2.4. Indicatori specifici comunităţilor de migranţi...................................................6
Capitolul 3
ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNE
3.1. Contextul emigrării românilor...........................................................................7 3.2. Etape ale emigrării românilor............................................................................7
3.2.1. Emigraţia între anii 1848-1928 ...........................................................7 3.2.2. Emigraţia între anii 1918–1944 ...........................................................7 3.2.3. Emigraţia după cel de-al doilea Război Mondial .................................7 3.2.4. Emigraţia între anii 1970-1990 .............................................................7 3.2.5. Emigraţia după anul 1990 .....................................................................7
3.3. Trăsăturile emigraţiei române.............................................................................8 3.3.1. Primul val de emigranţi .........................................................................8
3.3.2. Al doilea val de emigranţi .....................................................................8
3.3.3. Al treilea val de emigranţi .....................................................................9
3.3.4. Al patrulea val de emigranţi ..................................................................9
3.3.5. Al cincilea val de emigranţi ...................................................................9
3.3.6. Aspecte ale fenomenului..........................................................................10
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIȘOR Ionel DUMITRESCU
Capitolul 4 EMIGRAŢIA ŞI COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI DIN STRĂINĂTATE
4.1. Contextul actual ................................................................................................11 4.1.1. Tipuri de emigrare .............................................................................11
4.2. Profilul şi destinaţiile emigranţilor ..................................................................11 4.3. Caracteristicile comunităţilor formate din imigranţi de origine română.....12 4.4. Relaţiile cu românii din afara graniţelor .........................................................12
Capitolul 5
ANALIZA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AFARA GRANIȚELOR
5.1. Cadrul de referință al analizei comunităților românești din străinătate.......13 5.2. Dimensiunile comunităților românești din străinătate.....................................13
5.3. Comunităţile româneşti din afara graniţelor......................................................14 5.3.1. Comunităţile din jurul României...........................................................14 55..33..22.. CCoommuunniittăăţţiillee rroommâânneeşşttii ddee pprreettuuttiinnddeennii..................................................................................................1144
5.4. Progrese în procesul de revitalizare a comunităţilor româneşti din Străinătate…...........................................................................................................15
Capitolul 6
PROPUNERI DE CONSOLIDARE A RELAŢIEI STATULUI ROMÂN CU CETĂŢENII SĂI AFLAŢI ÎN AFARA GRANIŢELOR ŢĂRII
6.1. Viziunea integrativă a comunităților românești din străinătate................16
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
1
Capitolul 1
MIGRAŢIA – FENOMEN SOCIAL COMPLEX
1.1. Definirea migraţiei
Migraţia internaţională este un fenomen relativ nou pentru România contemporană şi probabil abia
perioada de după 1998 începe să definească tendinţele care vor căpăta stabilitate în viitor1.
Definiţia dată de Organizaţia Naţiunilor Unite termenului de „migrant” este foarte pertinentă: „orice
persoană care îşi schimbă teritoriul unde locuieşte de obicei”2. Astfel, în această categorie nu intră turiştii şi
oamenii de afaceri, deoarece călătoriile lor nu implică schimbarea locului obişnuit de rezidenţă. Statistic, populaţia
migratoare poate fi direct determinată în funcţie de numărul de străini care se găsesc într-o ţară: cei înregistraţi în
funcţie de ţara natală sau acel procent al populaţiei cu naţionalitate străină.
În planul ştiinţelor sociale, poate fi reţinută opinia profesorului V. Miftode care consideră că „migraţia
este o expresie spaţială a mobilităţii sociale" 3, apreciindu-se faptul că migraţia nu este o simplă deplasare în teritoriu
iar procesul nu este doar unul fizic, presupunând doar o schimbare a cadrului natural, ci unul complex, cu efecte
sociale.
În raport cu localitatea de destinaţie (sosire), respectiv de plecare (origine), se folosesc termenii de
imigrare şi emigrare:
• imigrarea: migraţie privită din punctul de vedere al localităţii de destinaţie (de obicei, în cadrul
migraţiei internaţionale). Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante
• emigrarea: migraţie privită din punctul de vedere al localităţii de plecare (de obicei, în cadrul
migraţiei internaţionale).
Mişcările migratorii au implicaţii profunde în cadrul societăţilor contemporane, identificându-se trei
paliere4 asupra cărora migraţiile produc efecte importante: efectele migraţiei asupra populaţiei de origine, asupra
populaţiei de destinaţie şi asupra migranţilor înşişi. Conform studiilor sociologice, există nenumărate consecinţe
pe care migraţiile le produc la nivelul acestor trei nivele dintr-o societate, dar nu vom menţiona decât pe cele mai
importante şi relevante5 cu privire la emigrare.
1.2. Implicaţiile contemporane ale migraţiei
În literatura ştiinţifică actuală, relaţia dintre migraţia internaţională şi globalizare este prezentată, în
general, într-o manieră simplificată şi incompletă. Cele mai multe abordări ale globalizării s-au limitat doar la o
parte a fenomenului sau la un singur punct de vedere, cum ar fi raporturile dintre globalizarea economică (comerţ,
turism şi comunicaţii în expansiune) şi intensificarea migraţiei internaţionale. Astfel, nu au fost evidenţiate, de
exemplu, temerile ţărilor gazdă provocate de pierderile de locuri de muncă în defavoarea propriilor cetăţeni,
transformările culturale atribuite globalizării şi nici strategiile pe care anumite state le-au pus în aplicare pentru a
limita şi controla fenomenul migraţiei internaţionale.
1 Vezi Sandu D. Editura All., 2004 Cultură şi experienţă de migraţie în satele României, Sociologie Românească, 3/2004, pp.179-202 2 Caglar OZDEN, Maurice SCHIFF (ed.), „International migration, economic development and policy”, Banca Mondială, Washington DC, 2007, p. 19 3 Miftode, V., 1984, Elemente de sociologie rurală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. 4 Lazăr Vlăsceanu, Cătălin ZAMFIR, „Dicţionar sociologie”, ediţia online: http://www.dictsociologie.netfirms.com/M/Termeni/migratie.htm 5 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, op. cit., pp. 332-334
Lucrarea de faţă îşi propune să facă o prezentare grupată a situaţiei istorice şi actuale a comunităţilor
româneşti din afara graniţelor. Relaţiile cu românii de pretutindeni, păstrarea identităţii naţionale şi culturale
constituie o datorie constituţională şi un obiectiv principal permanent al politicii noastre externe.
Atât prin definiţia termenului, cât şi prin aplicaţia lui concretă în istoria umanităţii, emigraţia reprezintă o
opţiune pentru fiecare persoană.
Exil, emigraţie, diasporă - sunt cuvinte care exprimă o anumită situaţie în care s-au aflat sau se află încă
o parte dintre români în diferite perioade ale istoriei noastre naţionale, respectiv cea de părăsire a ţării natale din
varii motive: politice, economice sau de altă natură, stabilindu-se în alte ţări care le ofereau condiţii pentru
satisfacerea nevoilor lor de afirmare şi exprimare liberă.
Prin migraţiile populaţiilor umane (exoduri) înţelegem acele deplasări în masă lipsite de elementul
privării de libertate, care intervine în cazul migraţiilor controlate de stat şi sunt cunoscute ca deportări sau
colonizări forţate.
Pentru a contura starea în care se află o persoană care a ales să locuiască în altă ţară decât ţara de origine,
subliniez importanţa folosirii corecte a termenilor, „emigrantul6” este persoana care emigrează. „A emigra”
reprezintă acţiunea de părăsire a patriei pentru a se stabili în altă ţară, a se expatria. Conform aceleasi surse,
„imigrant” este persoana care imigrează. A imigra înseamnă a intra într-o ţara străină pentru a se stabili.
După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, ţările europene au experimentat patru perioade
principale de migraţie7.
a) Migraţia forţei de muncă şi reconstrucţia Europei: perioada 1950-1970
b) Perioada crizelor economice: 1970 – prima jumătate a anilor ’80
c) Diversificarea ţărilor gazdă şi de origine şi creşterea numărului solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi
minorităţilor etnice.
d) Migraţia forţei de muncă „preferenţială”. Creşterea migraţii ilegale
1.4. Emigrarea în contextul globalizării
Evenimentul care a avut poate cea mai puternică înrâurire asupra declanşării explozive a procesului
globalizării a fost sfârşitul războiului rece şi, odată cu el, al lumii bipolare. Astfel a dispărut bariera pe care
antagonismul ideologic o ridica împotriva tendinţei unificatoare a globalizării.
Globalizarea a deschis larg cadrul colaborării internaţionale oferind posibilităţi nemaiîntâlnite până acum
pentru circulaţia persoanelor, mărfurilor, capitalului şi serviciilor.
1.4.1. Libera circulaţie a persoanelor
Libera circulaţie a persoanelor este consacrată în dreptul internaţional. Normele juridice internaţionale
care guvernează libera circulaţie a persoanelor şi dreptul acestora de a-şi alege ţara de domiciliu şi locul de muncă.
6 Dicţionarul Enciclopedic editat în anul 1996 de Editura Enciclopedică 7 Tudorache, Carmen, Evoluția fenomenului migrației în Europa, Economie Teoretică și Aplicată, București, 6/2006 (501), pp. 95-97
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
3
În conformitate cu dispoziţiile art. 25 din Constituţia României: ”Dreptul la liberă circulaţie al
cetăţenilor români, în ţară şi străinătate, este garantat. Fiecărui cetăţean român îi este asigurat dreptul de a-şi
stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.”
Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului permit dezvoltarea şi utilizarea pe deplin a calităţilor
umane, inteligenţei, talentului şi conştiinţei şi a exprimării nevoilor spirituale. Acestea se bazează pe dorinţa
omului de a trăi într-o lume în care demnitatea şi bunăstarea fiecărei persoane se poate bucura de respect şi
protecţie.
După cum enunţa Declaraţia Universală a Drepturilor Omului8 respectarea drepturilor omului şi a
demnităţii umane reprezintă „fundamentul libertăţii, justiţiei şi păcii în lume”.
1.4.2. Globalizarea – speranţă sau deziluzie?
Epoca globalizării reclamă în mod impetuos o abordare cu totul nouă a problemelor internaţionale. În
acest sens se înscriu şi eforturile de creare a unui sistem global de contracarare a noilor ameninţări şi provocări,
între care principala provocare o constituie terorismul internaţional.
În Declaraţia adoptată la Adunarea Mileniului, în septembrie 2000, la New York, şefi de stat şi de guvern
au reafirmat "ataşamentul lor faţă de scopurile şi Carta O.N.U., care şi-au demonstrat actualitatea şi caracterul
lor universal". Acest lucru este de importanţă principală, întrucât Carta O.N.U. reprezintă tocmai coloana
vertebrală a dreptului internaţional, iar O.N.U. garanţia ordinii legale în lume.
La baza întregului sistem de relaţii internaţionale trebuie să stea nu "dreptul forţei", ci "forţa dreptului".
Principiul egalităţii suverane oferă statelor posibilitatea de a manifesta bunăvoinţă, de a colabora cu comunitatea
mondială. Între altele, doctrinele "intervenţiei umanitare" şi "suveranităţii limitate" presupun în mod evident
inegalitate şi arbitrar în relaţiile dintre state. Este clar că ele nu sunt destinate pentru a fi folosite împotriva ţărilor
celor mai bogate şi mai puternice din punct de vedere economic.
1.4.3. Globalizarea – conflict sau armonie?
După ce secolul al XIX-lea a fost dominat de conflicte naţionale, iar secolul XX de cele ideologice,
evoluţia cauzalităţii stărilor de conflict a ajuns la un strat mai profund, unde valorile definitorii pentru o civilizaţie
sau alta sunt cele care îi opun pe oameni unii altora şi îi fac să accepte moartea pentru a le apăra şi impune în faţa
adversarilor.
Privit din perspectiva rentabilităţii, procesul globalizării are nenumărate valenţe pozitive. El mobilizează
şi valorifică superior resursele, asigură o democratizare sporită a consumului şi favorizează un tratament global al
crizelor. Poate introduce un plus de raţionalitate în folosirea resurselor şi un acces mai facil la cunoaştere,
informaţie şi bunăstare.
1.4.4. Globalizarea – un altfel de colonialism?
Dezvoltarea de-a lungul istoriei a marilor puteri a fost legată întotdeauna de procesul de expansiune pe
spaţii largi şi fenomenul de creştere a forţei şi influenţei s-a manifestat atâta vreme cât ele au putut, pe de o parte,
să menţină ritmul expansiunii şi pe de altă parte, să facă faţă tendinţelor de expansiune a altor puteri pe aceleaşi
8 Adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
4
spaţii, părea să devină evident că soluţii pentru noua criză de sistem nu putea să mai apară în configuraţia
strategică proiectată şi pusă în practică în lume şi în special în Europa la sfârşitul ultimei conflagraţii planetare.
Se punea problema absorbirii crizei şi a rezolvării într-un fel a dezvoltării marilor puteri occidentale
printr-o nouă expansiune pe spaţii largi, ceea ce presupune, practic, o nouă “colonizare”. Şi cum, în lumea de
astăzi, nu ar mai fi de conceput nici o colonizare ca cea realizată de conchistadori şi nici măcar una de tipul
“goanei spre vest” din America secolului trecut, era necesară o abordare total nouă procesului de “colonizare”. În
acest caz nu era vorba numai de un nou tip de abordare teoretică, conceptuală, ci şi de o nouă modalitate de
“ambalare” a colonizării de tip nou, astfel încât să pară atractivă şi pentru cei “colonizaţi”. Lucru cu atât mai
important cu cât, de această dată ţinta nu o mai reprezentau teritorii practic virgine şi o populaţie alcătuită din
triburi analfabete, ci ţări europene cu niveluri de dezvoltare economică şi culturală perfect compatibile cu cele ale
ţărilor occidentale.
1.4.5. Globalizarea şi viitorul suvernităţii naţionale
Între subiectele de drept internaţional, statele au un loc preponderent, fiind calificate ca subiecte
principale, în raport cu alte entităţi nestatale considerate în categoria subiectelor de drept internaţional. Statele au
fost calificate drept subiecte universale, în sensul că îşi exercită drepturi şi îşi asumă obligaţii în orice domeniu al
relaţiilor internaţionale, precum şi ca subiecte tipice şi premondiale ale dreptului internaţional..
Cea mai completă definiţie a noţiunii de stat a fost dată de Tratatul de la Montevideo, din anul 1933,
dintre S.U.A. şi statele latino-americane cu privire la drepturile şi obligaţiile statelor. Potrivit primului articol al
tratatului “Statul este un subiect de drept internaţional care posedă următoarele caracteristici: a) populaţie; b) un
teritoriu; c) un guvern; d) capacitatea de a intra în relaţii cu alte state”.
Globalizarea cere tot mai multă mobilitate, adaptarea mijloacelor şi structurilor, deschidere, iar
diversitatea opiniilor, încurajarea schimburilor reciproce şi circulaţia liberă a persoanelor în toate sensurile, pot
contribui esenţial la construcţia societăţii umane a mileniului trei.În consecinţă, fenomenul globalizării implică
renunţarea de către statele membre ale Uniunii Europene la o parte din atributele lor suverane.
Devine tot mai evident faptul că eforturile naţionale şi internaţionale de combatere a crimei organizate şi
terorismului nu reuşesc să ţină pasul cu inventivitatea, evoluţia permanentă, caracterul de periculozitate şi de
penetrare tot mai profundă a organizaţiilor criminale.
În general, organele judiciare angajate în lupta împotriva crimei organizate trebuie să depăşească o
multitudine de bariere economice, financiare, legislative, lingvistice şi sociale şi trebuie întotdeauna să respecte
principiile fundamentale cum ar fi judecarea corectă şi alte drepturi civile.
1.6. Concluzii
a) Globalizarea a accelerat ritmul emigrării.
b) Fenomenul globalizării a făcut vizibilă mai bine ca niciodată discrepanţa dintre ţările sărace şi ţările
bogate.
c) Globalizarea a permis oamenilor să călătorească mai mult, în scopuri profesionale, dându-le ocazia
destul de frecvent să-şi stabilească domiciliul în alte ţări.
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
5
Capitolul 2
EMIGRAREA ŞI STRUCTURAREA COMUNITĂŢILOR MIGRANŢILOR ÎN STRĂINĂTATE
2.1. Dimensiuni conceptuale ale comunităţilor
În orice dezbatere asupra comunităţilor umane se folosesc o serie de termeni sau noţiuni desemnate să
acopere conceptual ceea ce ar putea defini comunitatea care face obiectul analizei. De foarte multe ori, absenţa
unei clarificări terminologice a dat naştere unor discuţii sterile sau care s-au concentrat asupra unor ţinte false. De
asemenea, s-a putut observa diluarea şi abstractizarea noţiunii de comunitate prin includerea sau excluderea unor
grupuri sau structuri care au existat permanent în cadrul colectivităţilor umane. I. Precupeţu 9 a realizat o
incursiune în tipologia abordărilor metodologice utilizate în cercetarea comunităţilor şi a observat că ultimele
decenii s-au caracterizat printr-o deplasare a accentului dinspre noţiunea de comunitate înţeleasă ca relaţie înspre
cea descrisă ca “loc”, “organizare”. Dimensiunile sistemului sociologic promovat de Dimitrie Gusti au marcat
evoluţia ulterioară a sociologilor români, ideile sale fiind sintetizate şi prezentate de M. Larionescu10.
2.2. Mecanisme de constituire a comunităţilor umane
Caracteristicile comunităţii indică o parte din motivaţia care a stat la baza studierii diferitelor aspecte ale
acesteia de numeroase discipline: istorie, sociologie, antropologie, psihologie, economie, administraţie publică,
planificare urbană, religie.
Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze procesul dezvoltării din comunităţile locale care sunt definite
atât prin atribute geografice cât şi prin cele funcţionale. Deşi accentul în definirea comunităţii nu mai este pus pe
localizarea geografică a acesteia, ci pe valorile împărtăşite şi interacţiunea membrilor, consider că procesul de
dezvoltare este influenţat de elementele spaţiale care-i conferă o anumită specificitate, dar şi de participarea
membrilor acestora la activităţile colective.
2.3. Structurarea comunităţilor de migranţi
Dezvoltarea comunitară, în contextul confruntării cu globalizarea puterii economice, extinderea sărăciei,
hegemonia pieţei libere, creşterea conflictelor rezultate din combinaţii de rasă, frontiere, cultură, religie,
globalizarea şi realinierea puterii politice şi a dezvoltării rapide a comunicării globale, se defineşte a fi:
• o metodă de a lucra cu oamenii, care porneşte de la nevoile şi aspiraţiile acestora;
9 Precupeţu, Iuliana, “Dezvoltare comunitară în spaţiul socio-cultural românesc”, în Jurnalul practicilor pozitive comunitare, nr. 1-2/2001, p. 11-23 10 Maria Larionescu, “Şcoala sociologică de la Bucureşti-Tradiţie şi actualitate”, Editura Universităţii Bucureşti, 1996
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
6
• o provocare la formele existente ale organizării politice, care se bazează pe organizarea
centralizată;
• o provocare într-o lume postmodernă în care valorile dreptăţii, solidarităţii, cetăţeniei şi societăţii
fără clase sunt ameninţate ca urmare a restructurării economice şi a fragmentării statului bunăstării, a
insecurităţii şi competiţiei în numele libertăţii individuale.
Astfel, o persoană poate fi născută într-un teritoriu, dar poate fi calificat drept străin dacă are părinţi
străini sau invers: o persoană născută poate fi considerată cetăţean naţional, dar caracterizat drept străin dacă este
născut peste hotarele acelui stat. Se poate constata că există o varietate a criteriilor naţionale în ceea ce priveşte
definirea condiţiei de imigrant în cadrul statelor lumii.
2.4. Indicatori specifici comunităţilor de migranţi
Indicatorii sociali trebuie să măsoare structura, funcţionalitatea şi calitatea condiţiilor de viaţă (mediul
Din perspectiva statutului său internaţional şi a cadrului legislativ european în materie de protecţia
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, niciodată în istoria sa modernă România nu a beneficiat de un
context mai favorabil ca acum pentru a-i sprijini pe românii din afara frontierelor ţării şi de a acţiona pentru
păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
6.5. Consideraţii finale şi propuneri
Elita comunităţilor româneşti poate contribui în mod deosebit pentru sprijinirea obiectivelor strategice de
politică externă ale statului român. De asemenea, cultivarea elitelor româneşti din străinătate se constituie ca
suport al dezvoltării economice bazate pe cunoaştere.
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
18
BIBLIOGRAFIE • Organizaţia Naţiunilor Unite, Convenţia privind protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi ale
familiilor lor; • Organizaţia Naţiunilor Unite, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 10 septembrie 1948; • Organizaţia Naţiunilor Unite, International Migration Policies, New York, 2004; • Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, International Terrorism and Migration, studiu, 2003; • Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Econimică, „Citizens as Partners. Handbook on Information,
Consulattion and Public Participation in Policy - Making”, 2001; • Fondul Monetar Internaţional, World Economic Outlook, Washington, aprilie 2004; • UNDP, Human Development Report, 1993; • Uniunea Europeană, Acquis-ul comunitar, Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor; • Directiva 38/2004 /EC a Parlamentului european şi a Consiliului din 29 aprilie 2004; • Comisia Europeană, Document de poziţie: Capitolul 17 – Ştiinţa şi cercetarea; • Constituţia României modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429 din
2003 republicată de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, publicată în Monitorul Oficial din 29 octombrie 2003;
• Parlamentul României, Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; Parlamentul României,• Parlamentul României, Legea nr. 150 privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni,
Monitorul Oficial nr. 265 din 16 iulie 1998; • Parlamentul României, Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de
persoane, Monitorul Oficial nr. 783 din 11 decembrie 2001; • Parlamentul României Legea 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeniLegea 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, republicată; , republicată;• Guvernul României, Hotărârea Guvernului nr. 27/12.01.2010 privind organizarea si functionarea Guvernul României, Hotărârea Guvernului nr. 27/12.01.2010 privind organizarea si functionarea
Departamentul Românilor de PDepartamentul Românilor de Pretutindeni;; retutindeni• Guvernul României, Documente privind comunităţile româneşti de pretutindeni; • Guvernul României, Spaţiul istoric şi etnic românesc, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, 1942; • Indicatorii privind comunitatile de romi din România, Ministerul Informatiei Publice Oficiul National pentru
Romi, ICCV, Editura Expert, Bucureşti, 2002; • Institutul National de Statistica - Anuarul statistic al României, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009; • Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Comandanţi fără armată. Exilul românesc 1939-1972,
Editura Pro Historia, Bucureşti, 2005; • Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Tragedia României 1939- 1947, Editura Pro Historia,
Bucureşti, 2004; • Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Exilul elveţian al lui Grigore Gafencu 1941-
1957, Editura Pro Historia, Bucureşti, 2004; • Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc "Români, în exil, emigraţie şi diasporă", lucrarea
cercetătorilor Dumitru Dobre şi Dan Talos, redactor: istoricul Mircea Suciu; • Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, , Editura
Univers Enciclopedic, 1998; • ABRAHAM Pavel, FÎRTALĂ Valeriu, Legislaţie în asistenţa socială, Note de curs, Editura pentru Ştiinţe
Naţionale, Bucureşti, 2002; • ABRAHAM Pavel, CRĂCIUN Adriana, Lucica RIZON, Legislaţie în asistenţă socială, Vol. 1 şi 2, Editura
Naţional, Bucureşti, 2003; • ACHERMANN Alberto, GATTIKER Mario, Safe Third Countries European Developments - I.J.R.L., vol. 7,
no. 1, 1995; • ANGHEL Ion M., Drept Diplomatic şi Consular, Ediţia a II-a rreevviizzuuiittăă şşii aaddăăuuggiittăă Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2002; • ATKINSON, Tony, Cantillon, Bea, Marlier, Eric, şi Nolan, Brian, 2002, Social Indicators. The EU and Social
Inclusion, Oxford University Press • BADESCU I., Radu, N., “De la comunitatea rurala la comunitatea urbana”, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1980 • BARI Ioan, Economie Mondială, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997; • BĂDESCU, Ilie, 2002, Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, ed. Economică, Bucureşti • BEDIVAN Maria, Pe urmele unui colonist aroman, Editura Semne, Bucureşti, 2003; • BLENCHE Mihail A., Românii de peste hotare, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71, Bucureşti,
martie 1935; • BLOCH Alice, A New Era or More of the Same? Asylum Policy in U.K. J.R.S. vol. 13, no. 1, 2000; • BOSWELL Christina, The Conflict Between Refugee and National Interests – Background and Policy
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
19
Stategies, 1999; • BRUHN, John G., 2005, The Sociology of Community Connections, Kluwer Academic/Plenum Publishers,
New York • CALAFETEANU Ion, Exilul românesc. Erodarea speranţei. Documente (1951-1975), Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 2003;
• CALAFETEANU Ion, Politica şi exil 1946-1950, Din istoria exilului românesc, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000;
• CALAFETEANU Ion, Politica şi interes naţional în România interbelică, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
• CAPIDON Theodor, Les Macedo-Roumains, Bucureşti, 1937; • CLOŞCA Ionel, SUCEAVĂ Ion, Tratat de drepturile omului, Editura Nova, 1995; • COLEMAN, J., “Social capital in the creation of human capital”, American Journal of Sociology, Vol. 94,
1988, p. 95-120 • COLEMAN, J.S., Foundations of Social Theory, The Belknap Press, Cambridge, 1990 • Cook, James B., 1994, Community Development Theory, în Community Development Publications,
http://extension.missouri.edu/publications/DisplayPub.aspx?P=MP568 • CREIGHTON, James L., 2005, The Public Participation Handbook. Making Better Decisions Through Citizen
Involvement, Jossey-Bass, A Wiley Imprint, San Francisco • CZERWINSKI Thomas J., ALBERTS David S., Complexity, Global Politics and National Security National
Defence University Washington D.C., 1997; • DELCEA Mihai, Protecţia Juridică a Refugiaţilor în Dreptul Internaţional Editura Presa Universitară
Română, Timişoara, 2002; • DIACONU Ion Minorităţile în Dreptul Internaţional, Institutul Român de Studii Internaţionale „Nicolae
TITULESCU”, 2001; • DIACONU Ion, Drepturile omului, IRDO, Bucureşti, 1993; • DJUVARA Neagu, Amintiri din pribegie 1948-1990, Editura Albatros, Bucureşti, 2002;62. Mihai PELIN,
Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989, Editura Compania, Bucureşti, 2003; • DOBRINESCU Valeriu Florin, Emigraţia română din lumea anglo-saxonă, Institutul European, 1993; • DOGARU Mircea, ZBUCHEA Gheorghe, O istorie a românilor de pretutindeni, Editura DC Promotion,
Bucureşti, 2004; • DRAGOMIR Nicolae, Oierii mărgineni în Basarabia, Crimeea, Caucaz şi America de Nord, Cluj, 1939; • ETZIONI, Amitai, 2001, Next: the Road to the Good Society, Basic books, USA • FILIPESCU Ion, FILIPESCU Andrei, Tratat de drept internaţional privat, Regia autonomă Monitorul
Oficial, 2004; • FILITTI Ion, Emigraţie şi călătorie. Un român în Germania, Editura Paideia, Bucureşti, 2004; • FOLEY, M.W.; Edwards, B., “Social capital and the political economy of our discontent”, American
Behavioral Scientist, Vol. 40, No. 5, 1997, p. 669-678 • FRUNZĂ Victor, DUMITRESCU Vasile C., O istorie a exilului românesc (1944-1989), Bucureşti, 1997; • GAFENCU Grigore, Politica în exil 1942-1957, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000; • GÂRBACEA Ion, Şomajul în Ardeal şi emigrarea, Cluj-Napoca, 1925; • GHEORGHIU Şerban, Tragedia navelor Struma şi Mefkure, Editura Fundaţiei Andrei ŞAGUNA, 1998; • GIOSAN L., T.I. Oprea, Ştiinţa în România postcomunistă: Viitorul nu este luminos. Ad Astra 1 (2), 2002; • GOLOPENŢIA Sanda, America, America, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; • GUSTI, Dimitrie, „Comunism, socialism, anarhism, sindicalism şi bolşevism, Clasificarea sistemelor
privitoare la societatea viitoare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti”, 1993 • HAGAN, J., Structural Criminology, Rutgers University Press, Piscataway, 1989 • HARDER Peter, Migration: A New International Dimension, I.J.R.L., vol. 5, no. 1, 1993; • HARTULAR Anca, Merem la America, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; • HELD David, McGREW Anthony, GOLDBLATT David, op. cit., pp. 332-334 • HIRST, P., THOMPSON, G., Globalizarea sub semnul întrebării, Editura Trei, 2002, p. 22–28. • ILIE Traian, O societate româno-americană la centenar, “DORUL”, Editura Danubius, Bucureşti, 2003; • IONIŢOIU Cicerone, Nicole Valery-Grossu, O lumina în bezna exilului românesc, Fundaţia Culturală
Memoria, Bucureşti, 1997; • JANOWITZ, M., “Sociological theory and social control”, American Journal of Sociology, Vol. 81, No 1,
1975, p. 82-108 • KRIEKEN Peter J. van, The Migration Acquis Handbook, T.M.C., Asser Press, Haga, 2001; • LARIONESCU Maria, “Scoala sociologica de la Bucuresti-Traditie si actualitate”,1996,Ed. Universitate
Bucuresti • LAZĂR Eugen, Câteva consideraţii asupra fenomenului emigraţiei şi a orientării românilor din Transilvania
spre America de Nord în perioada 1848-1918, Zalău, 1980; • LAZĂR Eugen, Începuturile emigraţiei româneşti în Statele Unite şi Canada în a doua jumătate a veacului al
XIX-lea, Târgu Mureş, 1980;
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
20
• LEUCA Mary, Merem la America. Începuturile comunităţii româneşti în America, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996;
• MARCU Viorel, Mecanismele Internaţionale de garantare a drepturilor omului, Editura Sigma Plus, Deva, 1998;
• MARINESCU Aurel Sergiu, O contribuţie la istoria exilului românesc, 5 volume, Editura Vremea, Bucureşti, 1999-2005;
• MARINESCU Elise, Mihai DELCEA, Elemente de drept comunitar din perspectiva Proiectului de Constituţie Europeană; Editura Universităţii din Piteşti, 2004;
• MĂRGINEAN, Ioan, 2002, Calitatea vieţii în România, ed. Expert • METEŞ Ştefan, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, Ediţia 1, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti,1971; Ediţia a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977; • MIFTODE, V., 1984, Elemente de sociologie rurală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. • MIGA-BEŞTELIU Raluca, Drept Internaţional. Introducere în Drept Internaţional Public, Editura All, 1998; • MIHĂILESCU, Ioan, 2000, Sociologie generală, ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti • NEAMŢU Gelu, Ciobani români în Montana, Statele Unite ale Americii, 1907-1913, Editura Dragoş-Vodă,
Cluj-Napoca, 2002; • NIŢULESCU Dana Cornelia, Indicatori comunitari ai dezvoltării urbane, Calitatea vieţii, XII, nr. 1-4, 2000, p.
71-77. • ONCESCU M., Tot despre ştiinţa românească. Curierul de Fizică nr. 39, 2002; • OPREA T.I., De veghe în cercetarea românească: Eseuri de filozofia cercetării. Ed. Mirton, 2001; • OZDEN Caglar, SCHIFF Maurice (ed.), „Internaţional migration, economic development and policy”, Banca
Mondială, Washington DC, 2007, p. 19 • PELIN Mihai, Opisul emigraţiei politice, Editura Compania, Bucureşti, 2002; • PETER Marris, Community Planning and Conceptions of Change, Routledge and Keagan Paul, London, 1982. • PITULAC, Tudor, “Elemente de dezvoltare comunitară”, în Jurnalul practicilor pozitive comunitare, nr. 1-
2/2001, p. 3-11 • POLEDNA Rudolf, Sint ut sunt, aut non sint? Transformări sociale la saşii ardeleni după 1945. O analiză
sociologică din perspectiva sistemică, Presa Universitară Clujeană, 2001; • POPA Ioan, POPA Luiza, Românii, Basarabia şi Transnistria, Fundaţia Europeană Titulescu – Centrul de Studii
Strategice, Editura Artemis, Bucureşti, 2009; • POPESCU Corneliu Liviu, Protecţia internaţională a drepturilor omului, Editura ALL Beck, 2000; • POPESCU Stelian, Emigraţia română în America de Nord până la primul război mondial, Alba-Iulia, 1997; • POPESCU Titu, Din perspectiva exilului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; • POPESCU Titu, Nimeni nu-i profet în ţara lui, ci în exil, Editura Danubius, Bucuresti, 2000; • POPOVICI Andrei, DRUTZU Şerban, Românii în America, Bucureşti, 1926; • PRECUPEŢU, Iuliana, “Dezvoltare comunitară în spaţiul socio-cultural românesc”, în Jurnalul practicilor
pozitive comunitare, nr. 1-2/2001, p. 11-23 • PUTMAN, R.D. , Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community, Simon and Schuster,
New York, 2000 • Revista Fundaţiilor Regale, Despre originea românilor, 1883-1940. • ROSS, M.G, Community Organization, Theory and Principles, Harper and Brother, New York, 1995; • ROŞCA Dan, „Introducere în sociologia populaţiei şi demografie”, ediţia a IV-a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007; • SANDU Dumitru �i col, 2004 Cultură şi experienţă de migraţie în satele României, Sociologie Românească,
3/2004; • SANDU, Dumitru, 2005, Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, ed. Polirom, Iaşi; • SANDU, Dumitru. 2000. Migraţia transnaţională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar.
Sociologie Românească;. • SARCINSCHI Alexandra, Migraţie şi securitate, Editura Universită�ii Naţionale de Apărare “Carol I”,
Bucuresti, 2008 ; • SĂVULESCU VOUDOURIS Monica, În Europa! În Europa! Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti,
1993; • SCHMIDT Axel P., Political Terrorism. A Research Guide to Concepts, Theories, Databases and Literature, Amsterdam and New Brunswick, 1988, (Terorismul politic. Ghid al concepţiilor, teoriilor, bazelor de date şi a literaturii în domeniu); • SCHUMANN Harald, MARTIN Peter, The Global Trap – Hans-Globalization & the Assault on
Democracy & Prosperity, Ed. Zed Books, New York, 1997; • SNOW, M.Donald, “Distant Thunder:Patterns of Conflict in the Developing World”, edited by M.E. Shape Inc.,
1997; • STACK, C., All Our Kin: Strategies for Survival in a Black Community, Harper and Row, New York, 1974; • STAN Constantin I., Contribuţii ale românilor aflaţi peste hotare la înfăptuirea idealului naţional în toamna
C O M U N I T Ă Ţ I L E R O M Â N E Ş T I D I N A F A R A G R A N I Ţ E L O R Ţ Ă R I I
Drd. PETRIŞOR Ionel DUMITRESCU
21
• STĂNESCU Gabriel, Românii din lumea nouă. Valori native şi adaptive la românii americani, Editura Criterion, 2003;
• STOICA Vasile, Analiza comparată a situaţiei minorităţilor române din Bulgaria, respectiv a celei bulgare din România, Sofia, 1930;
• SZCZPANSKI, J., 1972, Noţiuni elementare de sociologie, trad. Mareş, N., Editura Ştiinţifică, Bucuresti; • TARANU Jean, Presence Roumaine au Canada, Montreal (Quebec), 1986; • TOFFLER, Alvin “A crea o nouă civilizaţie-politica in al treilea val”, autor, Editura Antet, 1995; • TUDORACHE, Carmen, Evolutia fenomenului migratiei în Europa, Economie Teoretică si Aplicată, Bucuresti,
2006; • ŢUCĂ Horatiu, Canada, mod de utilizare, Editura Scorilo, Craiova, 2003; • USCĂTESCU George, Nou intinerar, Colecţia Destin, Madrid, 1957; • VERWILGHEN, M. (2004), dezbaterea internaţională cu tema „Relaţia de cauzalitate între procesul migraţiei şi
dezvoltarea la nivel global”, Bruxelles; • VLĂSCEANU Lazăr, ZAMFIR Cătălin, „Dicţionar sociologie”, ediţia online; • VOICU Mălina. 2004. “Women Work and Family Life: Value Patterns and Policy Making”, în Will Arts şi
Loek Halman (editori). European Values at the Turn of the Millenium; • WALTERS Shirley, Globalization Adult Education & Training Impacts & Issues, Ed. Zed Books, New York,
1997; • Weil, M., 2005, The Handbook of community practice, Sage Publications, Londra; • WHYTE, W. F., Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum, 3rd ed., University of Chicago
Press, Chicago, 1981 • ZBUCHEA Gheorghe, Cezar DOBRE, Diaspora românească - Pagini de istorie, vol. I, Editura Lucman,
Bucureşti, 2003; • ZBUCHEA Gheorghe, Cezar DOBRE, Românii Timoceni-Destin istoric şi documente, Vol. 1-3, Editura DC
Promotion, Bucureşti, 2005. PPaaggiinnii wweebb • Comunitatea românilor de peste hotare: www.romanidepestehotare.com; www.strada32.com; • www.strainatate.org ; www.instrainatate.rowww.instrainatate.ro; • Comunitatea românilor din Austria: www.wien.ro; www.romania.at.tf ; • Comunitatea românilor din Australia: www.aradomain.com; • Comunitatea românilor din Belgia: www.rombel.com; • Comunitatea românilor din Canada: www.thebans.com ; www.alocanada.com ; www.rovancouver.com ;
• Comunitatea românilor din Cipru: http://aliantaromanilordin cipru.org.cy; • Comunitatea românilor din Danemarca: www.romania.dk; www.danemarca.dk; • Comunitatea românilor din Egipt: http://romaniinegipt.forumgratuit.ro; • Comunitatea românilor din Elvetia: www.casa-romanilor.ch; www.caminulromanesc.net; • Comunitatea românilor din Finlanda: www.romanians-fi.info; • Comunitatea românilor din Franţa: www.filiera.fr; www.Franta-Romania.com ; • Comunitatea românilor din Germania: www.rom2.de; www.ro-de.org; • Comunitatea românilor din Irlanda: www.romaniancommunity.net ; • Comunitatea românilor din Italia: www.romaniaitalia.net; www.romania-italia.info ; • Comunitatea românilor din Japonia: http://romani-in-japonia.forumactual.com ; • Comunitatea românilor din Liban: www.windowtoromania.org ; • Comunitatea românilor din Marea Britanie: www.romani.co.uk; www.romani-online.co.uk;
www.diasporaonline.ro; www.mareabritanie.ro; www.romanulbritanic.org; • Comunitatea românilor din Norvegia: www.norvegian.net; • Comunitatea românilor din Noua Zeelandă: www.diasromnz.8m.com; www.romania.co.nz/ro; • Comunitatea românilor din Olanda: www.romanias.nl; www.benelux.ro; • Comunitatea românilor din Portugalia: www.romaniinportugalia.org; • Comunitatea românilor din Qatar: www.qatarliving.com/node/184396; • Comunitatea românilor din Serbia: www.comunitatea-romanilor.org.rs; • Comunitatea românilor din Spania: www.spaniaromaneasca.com; www.romaniadinspania.com;
www.romaniinspania.ro; www.romani-in-spania.iespana.es; www.inspania.com; • Comunitatea românilor din Suedia: www.suedia.se; • Comunitatea românilor din SUA: www.romanianamericans.org ; www.romania-international.com;
www.romaniancenter.org; www.romanian-american.net ; www.romaniinseattle.com ; • Comunitatea românilor din Ungaria: www.foaia.hu;