UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII Rezumat al tezei de doctorat Ing. ALINA RODICA ANI (TOMA) INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA INDICILOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA) INFLUENCE OF ORGANIC SELENIUM ON CARP (CYPRINUS CARPIO) AND GRASS CARP (CTENOPHARYNGODON IDELLA) PRODUCTION RATES AND HEALTH Conducător ştiinţific: Prof.univ. dr. ing. AUREL ŞARA CLUJ-NAPOCA 2011
45
Embed
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢ Ş Ă ŞCOALA DOCTORALĂ … · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca . Şcoala doctoralĂ. facultatea de zootehnie Şi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
Rezumat al tezei de doctorat
Ing. ALINA RODICA ANI (TOMA)
INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA INDICILOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE
LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)
INFLUENCE OF ORGANIC SELENIUM ON CARP (CYPRINUS CARPIO) AND
GRASS CARP (CTENOPHARYNGODON IDELLA) PRODUCTION RATES AND HEALTH
Conducător ştiinţific: Prof.univ. dr. ing. AUREL ŞARA
Cu respect, vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată
,,Influenţa seleniului organic asupra indicilor de producţie şi a stării de sănătate la crap
(Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)’’, elaborată de Drd. Ing. Alina
Rodica ANI (Toma), în vederea obţinerii titlului ştiinţific de ,,Doctor în Zootehnie’’.
Susţinerea va avea loc în data de 11.03.2011, ora 1000, sala de Consiliu (Pasteur) a
Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii.
Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:
PREŞEDINTE: 1. Prof. dr. ing. Vioara Mireşan
COND. ŞTIINŢIFIC: 2. Prof. dr. ing. Aurel Şara
REFERENŢI: 3. Prof. dr. ing. Mircea Ioan Pop - USAMV Iaşi, Specialitatea Alimentaţie
4. Prof. dr. ing. Lavinia Ştef - USAMVB Timişoara, Specialitatea Alimentaţie
5. Prof. dr. ing. Ioan Bud - USAMV Cluj, Specialitatea Acvacultură
Vă rugăm să comunicaţi aprecierile Dstră. în timp util, la Şcoala Doctorală.
Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. ing. AUREL ŞARA
Doctorand, Ing. ALINA RODICA ANI (TOMA)
1
2
Cuprins pag. pag.
INTRODUCERE…………………………………………………………………. 5 PARTEA I. STUDIU BIBLIOGRAFIC………………………………………… 11 5 CAPITOLUL 1. SPECIFICUL DIGESTIEI ŞI VALORICĂRII HRANEI LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)……..
12
5
1.1. MORFOLOGIA APARATULUI DIGESTIV LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)…….
12
5
1.2. FIZIOLOGIA DIGESTIEI LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA)………………………………….
1.3.1. Alimentaţia alevinilor şi puietului de crap (Cyprinus carpio).......... 27 1.3.2. Alimentaţia crapului (Cyprinus carpio) de consum şi a Reproducătorilor………………………………………………….
28
1.3.3. Alimentaţia cosaşului (Ctenopharyngodon idella)………………... 31 CAPITOLUL II SUBSTANŢELE MINERALE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAŢIA PEŞTILOR…………………………………………………………………………
32
5
2.1. IMPORTANŢA SUBSTAŢELOR MINERALE ÎN HRANA PEŞTILOR….. 34 2.2. NECESARUL DE SUBSTANŢE MINERALE LA PEŞTI........................ 36 CAPITOLUL III ROLUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR................................................
38
6
3.1. CARACTERISTICILE ŞI MODUL DE ACŢIUNE A SELENIULUI ÎN ORGANISMUL PEŞTILOR....................................................................................
38
3.2. TOXICITATEA SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR..................... 46 3.3. DEFICITUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR........................... 51 CAPITOLUL IV INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI REPRODUCŢIE LA PEŞTI.........................................................
53
6
4.1. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PRINCIPALILOR INDICI DE PRODUCŢIE ŞI CONSUM LA PEŞTI...............................................
53
4.2. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA CALITĂŢII CĂRNII DE PEŞTE…………………………………………………………………………
54
4.3. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA REPRODUCERII LA PEŞTI.................................................................................................................
57
4.4. INFLUENŢA SELENIULU ORGANIC ASUPRA SISTEMULUI IMUNITAR ŞI RATEI DE SUPRAVIEŢUIRE LA PEŞTI....................................
59
PARTEA a-II-a. CERCETĂRI PROPRII........................................................... 63 6 CAPITOLUL V ORGANIZAREA GENERALĂ A CERCETĂRII……………………………….
64
6
5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII……………………………... 64 6 5.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR……………. 65 7 5.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 66 8 5.3.1. Materialul biologic…………………………………………………… 66 8 5.3.2. Nutreţul utilizat şi metoda de furajare................................................... 67 8 5.3.3. Parametri fizico-chimici şi biologici ai apei.......................................... 67 8
3
5.3.4. Metode de lucru utilizate……………………………………………... 68 9 CAPITOLUL VI CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO), (2008-2009)……………………………………...
69
9
6.1. SCOPUL ŞI OBICTIVELE EXPERIMENTULUI………………………. 70 6.2.MATERIALE SI METODE DE LUCRU.................................................... 71 6.2.1. Materialul biologic utilizat…………………………………………… 71 6.2.2. Sistemul de creştere…………………………………………………... 74 6.2.3. Hrana administrată……………………………………………………. 74 6.2.4. Metode de lucru şi tehnici de laborator................................................. 78 6.2.4.1. Metode de lucru utilizate în vederea determinării calităţii apei.... 78 6.2.4.2. Metode utilizate pentru caracterizarea fenotipică a materialului biologic 79 6.2.4.3. Metode de lucru utilizate în vederea determinării calităţii cărnii.. 82 6.2.4.4. Metode de lucru utilizate pentru determinarea conţinutului de aminoacizi şi acizi graşi............................................................................................
85
6.2.4.5. Metode de lucru utilizate pentru determinarea indicilor sangvini şi a conţinutului de GPx din sânge...........................................................................
87
6.2.4.6. Metode de lucru utilizate în vederea examinării histologice a intestinului.... 88 6.3. SCHEMA DE ORGANIZARE A EXPERIMENTULUI………………... 89 6.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………... 90 11 6.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2008 şi 2009)………... 90 11 6.4.2. Rezultate obţinute privind performanţele de creştere şi consum la crap................. 95 11 6.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap din anul 2008...... 95 11 6.4.2.2. Indici de creştere şi consum înregistraţi la crapul de o vară din anul 2009..... 101 12 6.4.3. Efectul seleniului organic asupra indicilor histologici la crapul de o vară, varietăţile Lausitz şi Galiţiană.........................................................................
107
14
6.4.4. Rezultate privind calitatea cărnii de crap, varietăţile Lausitz şi Galiţiană....... 115 15 6.4.4.1.Randamentul la sacrificare………………………………………… 115 15 6.4.4.2. Compoziţia chimică a cărnii de crap de o vară................................. 117 16 6.4.5. Conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi din sângele de crap de o vară..... 119 17 6.4.5.1.Conţinutul în aminoacizi…………………………………………… 119 17 6.4.5.2.Conţinutul în acizi graşi…………………………………………….. 128 18 6.4.6. Rezultate privind starea de sănătate a crapului (Cyprinus carpio)……... 135 19 6.4.6.1. Rata de supravieţuire la puietul de crap anul 2008............................. 135 6.4.6.2. Rata de supravieţuire la crapul de o vară anul 2009........................... 136 6.4.7. Rezultate hematologice la crapul de o vară anul 2009.............................. 137 19 6.4.8. Efectele economice ale cercetării……………………………………….. 144 6.5. CONCLUZII PARŢIALE……………………………………………………. 146 CAPITOLUL VII CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA); (2009-2010)……………………………………………………………
150
20 7.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI……………………... 150 20 7.2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 151 21 7.2.1. Materialul biologic utilizat şi tehnici de laborator utilizate…………… 151 7.2.2. Sistemul de creştere…………………………………………………… 153 7.2.3. Hrana administrată…………………………………………………….. 154 7.3. SCHEMA DE ORGANIZARE A EXPERIMENTULUI………………… 156 7.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………… 157 22 7.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2009 şi 2010)………. 157 22
4
7.4.2. Rezultatele obţinute cu privire la performanţele de creştere şi consum la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)…………………….
159
22
7.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap şi cosaş, anul 2009........................................................................................................
159
22
7.4.2.2. Indici de creştere şi consum la crapul şi cosaşul de o vară din anul 2010.....................................................................................................................................
163
23
7.4.2.3. Rezultate obţinute cu privire la calitatea cărnii de crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)............................................................
169
25
7.4.2.3.1.Randamentul la sacrificare…………………………………. 169 7.4.2.3.2. Compoziţia chimică a cărnii de crap şi cosaş........................ 172 7.4.3. Rezultate privind starea de sănătate la crap şi cosaş.............................. 175 26 7.4.3.1. Rata de supravieţuire la puietul de crap şi cosaş vara I anul 2009... 175 7.4.3.2. Rata de supravieţuire la crapul şi cosaşul de o vară anul 2010 176 7.5. CONCLUZII PARŢIALE………………………………………………… 177 CAPITOLUL VIII CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA FUNCŢIEI DE REPRODUCERE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO), VARIETATEA LAUSITZ………………………………………………………...
180
26 8.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI……………………... 181 26 8.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI…………. 181 27 8.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU.................................................... 183 27 8.3.1. Determinarea calităţii apei…………………………………………….. 183 8.3.2. Materialul biologic şi tehnologia reproducerii………………………... 183 8.3.3. Determinarea unor indici corporali şi a vârstei la reproducătorii de crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz………………………………………...
189
8.3.4. Determinarea prolificităţii femelelor…………………………………... 189 8.3.5. Determinarea unor parametrii morfologici şi chimici la icre şi lapţi...... 191 8.4. TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A LARVELOR, ALEVINILOR ŞI PUIETULUI PREDEZVOLTAT DE CRAP (CYPRINUS CARPIO), VARIETATEA LAUSITZ.......................................................................................
193
8.4.1. Materialul biologic şi tehnologia de creştere…………………………. 193 8.4.2. Determinarea măsurătorilor somatice şi a unor indici corporali……... 194 8.4.3. Determinarea ratei de supravieţuire a puietului predezvoltat………… 194 8.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII……………………………………………… 195 28 8.5.1. Rezultate privind calitatea apei………………………………………... 195 28 8.5.2. Rezultate privind măsurătorile somatice şi indicii corporali la reproducători.... 197 28 8.5.3. Rezultate privind indicii de reproducţie................................................. 199 28 8.5.4. Comportamentul reproducătorilor…………………………………….. 203 29 8.5.5. Rezultate obţinute în perioada incubaţiei……………………………... 204 29 8.5.6. Rezultate privind creşterea larvelor, alevinilor şi puietului de crap…... 207 30 8.5.6.1. Rezultate obţinute pe parcursul perioadei larvare………………. 207 30 8.5.6.2. Rezultate obţinute în perioada creşterii alevinilor………………. 211 31 8.5.6.3. Rezultate privind creşterea puietului……………………………. 219 32 8.5.7. Rezultate privind rata de supravieţuire a puietului predezvoltat de crap......... 223 33 8.6. CONCLUZII PARŢIALE………………………………………………… 224 CAPITOLUL IX…………………………………………………………………... 227 33 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI………………………………... 227 33 BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)………………………………………………… 240 41
5
INTRODUCERE
Din cele mai vechi timpuri, peştele a ocupat un loc important, iar pescuitul a fost una din
principalele ocupaţii ale poporului român. Grigore Antipa, afirmă: ’’Încă din cele mai vechi timpuri,
pescăria a fost una din principalele ocupaţii ale poporului român. Toate apele care udă Ţara
Românească împreună cu Dunărea produceau cantităţi enorme de peşte, întrecând prin
productivitatea lor toate celelalte ape din Europa’’ (Buşniţă şi Alexandrescu, 1960).
Din păcate realitatea din prezent este opusă celei din trecut. Acum România este una din ţările
Europene ce importă cantităţi importante de peşte deoarece producţia internă nu asigură cantitatea
necesară. O modalitate viabilă pentru asigurarea necesarului de peşte şi alte organisme acvatice,
constă în dezvoltarea pe scară largă în ţara noastră a sistemelor intensive de creştere. În aceste
sisteme, rolul alimentaţiei suplimentare pe bază de furaje este hotărâtor pentru obţinerea unor
performanţe pozitive din punct de vedere economic, cantitativ şi calitativ.
În acest context teza de doctorat ’’Influenţa seleniului organic asupra indicilor de producţie
şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)’’ îşi propune
să scoată în evidenţă importanţa utilizării seleniului organic în alimentaţia peştilor în vederea
creşterii productivităţii şi a ratei de supravieţuire.
Ca o sumă a celor amintite mai sus am găsit necesară întocmirea acestei teze de doctorat, în care
se încearcă o explicare practică a unor procese fiziologice ale seleniului organic şi transformările
acestuia, care se întâmplă dincolo de raza de observaţie a ochiului uman (în organismul peştilor, sub
apă etc.) şi care trebuie mai întâi cunoscute, pentru a putea fi guvernate.
Lucrarea este structurată în două părţi distincte şi anume: partea a I-a ce cuprinde documentarea
bibliografică iar partea a II-a este axată pe cercetările proprii.
PARTEA I -A
STUDIU BIBLIOGRAFIC
Prima parte a tezei de doctorat cuprinde patru capitole după cum urmează:
CAPITOLUL I SPECIFICUL DIGESTIEI ŞI VALORIFICĂRII HRANEI LA CRAP
(CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ (CTENOPHARYNGODON IDELLA). În acest capitol sunt
prezentate pe scurt digestia, valorificarea substanţelor nutritive, morfologia aparatului digestiv,
fiziologia digestiei şi specificul alimentar la crap (Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon
idella).
CAPITOLUL II. SUBSTANŢELE MINERALE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAŢIA
PEŞTILOR. Acest capitol prezintă substanţele minerale şi rolul acestora în alimentaţia peştilor, în
special a ciprinidelor.
6
CAPITOLUL III. ROLUL SELENIULUI ÎN NUTRIŢIA PEŞTILOR. Capitolul prezintă
caracteristicile şi modul de acţiune a seleniului în organismul peştilor. Seleniu este parte integrată
din glutationperoxidază (GSH-Px). Glutationperoxidaza este o enzimă dependentă de seleniu, ce se
află în toate ţesuturile în care au loc procese oxidative şi este considerată ’’enzima de urgenţă’’,
răspunzătoare pentru prevenirea stresului oxidativ şi oxidării (KOHRELER şi colab., 2000;
BROKKEN şi colab., 1998; SURAI, 2006; LYONS, 2007).
CAPITOLUL IV. INFLUENŢA SELENIULUI ORGANIC ASUPRA
PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI REPRODUCŢIE LA PEŞTI. Acest capitol cuprinde
efectele seleniului organic asupra principalilor indici de producţie şi consum datorită capacităţii sale
de asimilare mai ridicată a proteinei din furaj şi combaterea proceselor oxidative din organism.
Seleniul organic influenţează pozitiv calitatea cărnii printr-o uşoară scădere a grăsimii şi prevenirea
oxidării acesteia. Reproducerea la peşti este influenţată de seleniu organic deoarece reproducătorii
au posibilitatea acumulării acestui mineral în icre iar odată cu intrarea icrelor la incubaţie, larvele
încep să consume seleniu, ca sursă de energie sau proteină pentru a construi ţesuturile corporale.
Sistemul imunitar şi implicit rata de supravieţuire la peşti este influenţată de seleniul organic
deoarece după absorbţia în organism acesta este transportat de plasma sangvină, fiind încorporat în
leucocite, leucotrine, citokine şi tromboxani având posibilitatea de a proteja aceste celule împotriva
oxidării (CERNEA şi colab., 2009; ŞUŢA şi MATEI, 2006; WILSON şi colab, 2006; SURAI,
2004; GAMA şi GAMA G., 2003; LEMLY, 1997; LEMLY 2002).
PARTEA A-II-A.
CERCETĂRI PROPRII
CAPITOLUL V. ORGANIZAREA GENERALĂ A CERCETĂRII
5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul acestor cercetări a fost cel de a evidenţia efectele adaosului de seleniu organic SelPlex în
cantitate de 0,03mg/kg furaj asupra performanţelor de producţie, reproducţie şi a stării de sănătate la
crap (Cyprinus carpio), varietăţile Lausitz/Galiţiană şi cosaş (Ctenopharyngodon idella) crescuţi în
sistem semiintensiv.
În cadrul primului experiment intitulat „Cercetări privind influenţa seleniului organic asupra
performanţelor de producţie şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio), (2008-2009)” s-a
urmărit efectul seleniului organic (SelPlex) asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de
supravieţuire, a unor indici hematologici, asupra conţinutului de aminoacizi şi acizi graşi de la
nivelul plasmei sangvine, asupra calităţii cărnii precum şi evidenţierea efectului la nivelul mucoasei
intestinale.
7
Cercetările efectuate în cadrul celui de-al doilea experiment intitulat „Cercetări privind influenţa
seleniului organic asupra performanţelor de producţie şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus
carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella), (2009-2010)”, a vizat urmărirea efectului şi influenţa
seleniului organic (SelPlex) asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de supravieţuire şi a
calităţii cărnii la crap (varietăţile Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş, specii crescute în sistem
semiintensiv de tip policultură.
În cel de-al treilea experiment intitulat ,,Cercetări privind influenţa seleniului organic asupra
funcţiei de reproducere la crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz’’ s-a urmărit acţiunea
exercitată prin administrarea seleniului organic la reproducători, efectele acestuia asupra funcţiei de
reproducere şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio), varietatea Lausitz, precum şi
consecinţele (rezultatele) asupra stadiilor de dezvoltare la produşii acestora (embrioni, larve, alevini
şi puiet predezvoltat).
5.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR
Tabelul 1
Schema de organizare a experienţelor Specificare
Variante
experimentale Specia de cultură Număr de
exemplare Bazinul/anul
Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz
200 Lotul martor Cyprinus carpio,
Varietatea Galiţiană 100
Bazinul 6/2008 Bazinul 1/2009
Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz
200
Experimentul
I Lotul experimental
(SelPlex) Cyprinus carpio, Varietatea Galiţiană
100
Bazinul 5/2008 Bazinul 2/2009
Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz
100 Cyprinus carpio,
Varietatea Galiţiană 100
Lotul martor Ctenopharyngodon idella 100
Bazinul 6/2009 Bazinul 3/2010
Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz
100 Cyprinus carpio,
Varietatea Galiţiană 100
Experimentul
II
Lotul experimental (SelPlex)
Ctenopharyngodon idella 100
Bazinul 5/2009 Bazinul 4/2010
Cyprinus carpio, Varietatea Lausitz
Lotul martor de reproducători şi
produşii acestui lot embrioni, larve, alevini,
puiet predezvoltat
2♂+1♀ şi produşii acestora
Bazinul 1/2010 Cyprinus carpio,
Varietatea Lausitz
Experimentul III Lotul experimental de
reproducători (SelPlex) şi produşii
acestui lot embrioni, larve, alevini,
puiet predezvoltat
2♂+1♀ şi produşii acestora
Bazinul 2/2010
8
5.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU
5.3.1. Materialul biologic
Materialul biologic a fost reprezentat de două varietăţi de crap (Cyprinus carpio),
Lausitz/Galiţiană şi cosaş (Ctenopharyngodon idella).
5.3.2. Nutreţul utilizat şi metoda de furajare
Hrana administrată în toate experimentele s-a bazat pe furaj combinat granulat a cărui valoare
nutritivă se regăseşte în tabelul 2. La loturile experimentale în structura furajului combinat granulat
s-a adăugat seleniu organic (SelPlex) provenit de la firma Alltech USA, sub formă de pulbere, în
cantitate de 0,03mg/kg furaj. Granulaţia furajului a fost de 3-5 mm aceasta fiind menţinută pe toată
durata experimentului. Metoda de furajare utilizată a fost cea manuală iar numărul de tainuri a fost
adaptat în funcţie de calitatea apei, starea de sănătate a indivizilor şi categoria de vârstă luată in
studiu la fiecare lot experimental.
Tabelul 2
Structura şi valoarea nutritivă a furajului combinat granulat pentru crap şi cosaş Specificare % din structură
făină de peşte 12 făină de soia 28 făină de grâu 32
chimici şi hidrobiologici ai apei în anul 2008-2009;
1. Analiza chimică a apei; 2. Analiza fizică a apei; 3. Analiza biologică a apei; 4. Analiza hranei naturale din apă;
Stabilirea influenţei seleniului organic asupra indicilor de
producţie şi consum.
1. Analiza chimică a nutreţului; 2. Stabilirea consumului de hrană pe specii şi categorii de vârstă; 3. Stabilirea sporului de creştere pe specii şi categorii de vârstă; 4. Calcularea unor indici de creştere la speciile studiate.
Stabilirea influenţei seleniului organic
asupra calităţii cărnii.
1. Determinarea compoziţiei chimice a cărnii; 2. Calcularea diferiţilor indici ce oferă informaţii asupra calităţii cărnii; 3. Determinarea proporţiilor părţilor corporale la speciile de peşti studiate;
Stabilirea influenţei seleniului organic
asupra asimilării de aminoacizi şi acizi graşi din plasma
sangvină.
1. Determinarea cantitativă de aminoacizi din plasma sangvină; 2. Determinarea cantitativă de acizi graşi din plasma sangvină.
Stabilirea influenţei seleniului organic
asupra GPx şi a unor parametrii
hematologici;
1. Determinarea conţinutului în GPx. 2. Determinarea hematocritului, hemoglobinei; eritrocitelor şi leucocitelor. 6. Determinarea formulei leucocitare şi stabilirea rapoartelor eritrocite/leucocite respectiv limfocite/granulocite.
n 18 19 20 19 X ± xS 1490.7±118.2 1734.7±283.50 1967.4±354.90*** 2002.9 ±78.36***V % 7.93 16.32 18.03 3.91
***P <0,001% - foarte semnificativ; V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare.
Analizând înălţimea vilozităţilor intestinale la cele două varietăţi de crap de o vară din lotul
experimental se obsevă faptul că varietatea Galiţiană (2002.9 ±78.36 µm) prezintă valori mai
ridicate cu 1,77% faţă de varietatea Lausitz (1967.4±354.90 µm), fapt ce explică ritmul de creştere
mai accelerat la varietatea Galiţiană în anul 2009 comparativ cu anul 2008. Valorile obţinute în urma analizelor asupra înălţimi microvililor de la nivel intestinal la crapul
de o vară sunt prezentate în tabelul 9 iar aspectul acestora în figura 1.
Tabelul 9 Valorile înălţimii microvililor intestinali (µm) la crapul de o vară
Substanţă uscat (%) Valoare de referinţă ( 27% - FAO; 26% - BUD şi colab., 2008) X ± xS 21.18±0.033 22.06±0.126 21.32±0.233ns 21.57±0.235ns Proteină brută (%) Valoare de referinţă (16%-FAO, 2009; Iurca, 2003; BUD şi colab.,2008) X ± xS 18.05±0.141 17.95±0.02 18.92±0.060ns 18.72±0.127ns Grăsime brută (%) Valoare de referinţă (10% - FAO, 2009; 8,97% BUD şi colab., 2008 ) X ± xS 8.98±0.309 8.00±0.547 7.66±0.224ns 7.71±0.178ns Apă (%) Valoare de referinţă (73% -FAO, 2009; BUD şi colab., 2008) X ± xS 78.81±0.033 77.93±0.126 78.68±0.233ns 78.42±0.235ns
V% - variabilitatea; X - media, xS - deviaţia standard, n- numărul de exemplare; nsP>0.05 – nesemnificative.
Scăderea cantităţii de grăsime din carnea de crap la ambele varietăţi din lotul experimental
semnifică administrarea unei cantităţi optime de seleniu în alimentaţia crapului. În caz contrar, când
cantitatea de seleniu este prea mare, la alte specii de peşti a crescut cantitatea de grăsime din carne
(SURAI, 2006). Conţinutul cărnii în seleniu la crapul de o vară este prezentat în tabelul 11.
Tabelul 11 Conţinutul în seleniu al cărnii de crap de o vară
G - granulocite; L- limfocite - monoc E – eritrocite; Le – leucocite; *P<0.05%-difere; M ite; nţe semnificative; nsP>0.05 –diferenţe nesemnificative; X - media. xS - deviaţia standard. n- numărul de exemplare.
Din corelarea valorilor obţinute asupra indicilor hematologici şi ale raporturilor stabilite între
elementele eritrocitare şi leucocitare. s-a dedus persistenţa unui sindrom anemic şi a unor efecte
iritative. influenţate de apariţia şi evoluţia argulozei în efectivul de crapi de o vară. varietăţile
Lausitz şi Galiţiană (Figura 4). De remarcat este şi faptul că indivizii din lotul experimental prezintă
o reacţie imunologică mai ridicată printr-o uşoară creştere a numărului de leucocite. Reacţia
leucocitară mai intensă la ambele varietăţi de crap de o vară din lotul experimental se datorează
faptului că. seleniul organic ajută la intensificarea acestei reacţii prin faptul că este parte integrantă
a leucotrinelor. citokinelor şi tromboxaminelor (SURAI. 2004; GAMA şi GAMA. 2003; CERNEA
şi colab.. 2009; ŞUŢA şi MATEI. 2006). acestea având rol de apărare a organismului împotriva
reacţiilor inflamatori (TAKESI. 1997).
Fig. 4 Elemente citomorfologice dominante în sângele crapilor cu arguloză; printre limfocite se
pot evidenţia şi multe monocite – macrofage în diferite stări de activitate
CAPITOLUL VII. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI
ORGANIC ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE ŞI A STĂRII
DE SĂNĂTATE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) ŞI COSAŞ
(CTENOPHARYNGODON IDELLA); (2009-2010)
7.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI
Scopul cercetării constă în evidenţierea efectului exercitat de seleniul organic (SelPlex) asupra
performanţelor de creştere şi consum. a stării de sănătate şi a calităţii cărnii de crap (Cyprinus
carpio). (varietăţile Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella).
20
21
Tabelul 13
Obiectivele şi activităţile experimentale desfăşurate Specificare Loturi Obiective Activitaţi
Stabilirea parametrilor chimici şi hidrobiologici ai
apei în anul 2009-2010;
1. Analiza chimică a apei; 2. Analiza fizică a apei; 3. Analiza biologică a apei;
Stabilirea influenţei seleniului organic asupra indicilor de producţie şi
consum.
1. Analiza chimică a nutreţului; 2. Stabilirea consumului de hrană pe specii şi categorii de vârstă; 3. Stabilirea sporului de creştere pe specii şi categorii de vârstă; 4. Calcularea unor indici de creştere la speciile studiate.
Stabilirea influenţei seleniului organic asupra
calităţii cărnii.
1. Determinarea compoziţiei chimice a cărnii; 2. Calcularea diferiţilor indici ce oferă informaţii asupra calităţii cărnii; 3. Determinarea proporţiilor părţilor corporale la speciile de peşti studiate;
„Cercetări privind influenţa
seleniului organic asupra
performanţelor de producţie şi
a stării de sănătate la crap
(Cyprinus carpio) şi cosaş
(Ctenopharyngodon idella).
(2009-2010)
Martor M
L - 100
exemplare crap. varietatea Lausitz + M
G - 100
exemplare crap. varietatea
Galiţiană + M
C - 100
exemplare cosaş
Experimental E
L - 100
exemplare crap. varietatea Lausitz + E
L - 100
exemplare crap. varietatea
Galiţiană + E
L - 100
exemplare cosaş
Stabilirea influenţei seleniului
organic asupra ratei de supravieţuire
1.Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2009; 2. Stabilirea ratei de supravieţuire în anul 2010.
7.2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU
Cercetările din cadrul celui de-al doilea experiment au fost realizate pe un număr de 200 de
exemplare de crap (Cyprinus carpio) din varietatea Lausitz repartizaţi în două loturi. câte 100
exemplare/lot; 200 de exemplare din varietatea Galiţiană repartizaţi în două loturi. câte 100
exemplare/lot şi 200 de exemplare de cosaş (Ctenopharyngodon idella) repartizaţi în două loturi.
câte 100 de exemplare/lot. Numărul de bazine necesare în vederea populării a fost similar celuilalt
experiment: un bazin pentru popularea loturile martor şi unul pentru loturile experimentale. fiind
aplicat un sistem de creştere semiintensiv în policultură. Perioada experimentală a fost de doi ani
din 25.06.2009 până la 03.11.2010 iar la lotul experimental s-a adăugat în furajul combinat granulat
seleniul organic SelPlex în doză de 0.03mg/kg furaj.
Perioada experimentală în anul 2009 a fost de 132 de zile. de la 25.06.2009 până la 03.11.2009
iar în anul 2010 de 207 de zile. începând cu 11.04.2010 până în 03.11.2010 în cazul crapului.
Puietul de cosaş a fost populat în data de 05.07.2010. având o durată experimentală de 121 zile în
anul 2009 iar restul perioadei experimentale a corespuns cu cea a crapului. Între cele două perioade
experimentale a avut loc somnul de iarnă. În anul 2010 au fost menţinute aceleaşi loturi fiind
crescute exemplarele de puiet ce au supravieţuit în anul 2009 până la stadiul de peşte de o vară când
aceştia au atins greutăţi suficient de mari pentru a fi comercializaţi ca peşte consum.
7.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII
7.4.1. Rezultatele chimice şi hidrobiologice ale apei (2009 şi 2010)
Analizând calitatea apei în anul 2009 şi 2010 în funcţie de clasele de calitate. aceasta se
încadrează în clasele I-III fiind considerată o apă bună în vederea creşterii ciprinidelor.
7.4.2. Rezultatele obţinute cu privire la performanţele de creştere şi consum la crap
(Cyprinus carpio) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella)
7.4.2.1. Indici de creştere şi consum înregistraţi la puietul de crap şi cosaş, anul 2009 Prin adaosul de seleniu organic (SelPlex) în structura furajului combinat granulat s-a urmărit
obţinerea unor indici bioproductivi superiori la exemplarele de crap (Cyprinus carpio). (varietăţile
Lausitz şi Galiţiană) şi cosaş (Ctenopharyngodon idella) din lotul experimental. Greutatea medie
corporală la puietul de crap şi cosaş din loturile studiate este prezentate în tabelul 14.
Tabelul 14 Parametrii statistici privind greutatea medie corporală la puietul de crap (g)
***P <0.001% - foarte semnificativ; V% - variabilitatea; X - media. xS - deviaţia standard. n- numărul de exemplare. Analizând greutatea finală a puietului de crap din anul 2009. ambele varietăţi din lotul
experimental prezintă diferenţe foarte semnificative (***P<0.001%) în favoarea acestora
comparativ cu lotul martor. aceeaşi varietate. Administrarea de seleniu organic (SelPlex) la lotul
experimental are efect pozitiv asupra acumulării de biomasă mai ales în cazul varietăţii Lausitz.
rezultate confirmate la crap de către MAGDY (2007) iar la alte specii de peşti de către YAMBO şi
colab.. (2007). LYONS (2007) şi LOVELL (1987).
Tabelul 15 Parametrii statistici privind greutatea medie corporală la puietul de cosaş (g)
Specificare Lotul martor de cosaş (MC) Lotul experimental de cosaş (E
C )
Nr. de exemplare 93 97 X ± xS 87.31±10.35 97.58±11.22**
g/an 637.2 653.09 693.49 843.19 819.33 701.72 Spor de creştere % 100 100 100 132.32 125.45 101.03
g masă corporală/zi 207 zile
3.07 3.15 3.35 4.029 3.95 3.38 Rata specifică de creştere
% 100 100 100 132.57 125.39 101.04 kg furaj/kg masă
corporală
1.96:1
1.98:1
2.1:1
1.75:1
1.78:1
1:91 FCR
% 100 100 100 89.28 89.89 09.95 24
25
Analizând principalii indici de creştere şi consum înregistraţi în perioada experimentală se
constată o influenţă favorabilă a seleniului organic (în doză de 0.03mgSelPlex/kg furaj) asupra
acestora. Se constată o îmbunătăţire a sporului de creştere cu 32.32% în cazul lotului experimental.
varietatea Lausitz comparativ cu lotul martor. De asemenea se constată îmbunătăţirea sporului de
creştere cu 25.45% în cazul lotului experimental varietatea Galiţiană comparativ cu lotul martor.
aceeaşi varietate. Comparând sporul de creştere de la cele două varietăţi din lotul experimental în
anul 2010 se constată o uşoară creştere cu 3.03% în favoarea varietăţii Lausitz.
In ceea ce priveşte rata de creştere (g masă corporală/zi) la crapul şi cosaşul de o vară se
constată următoarele: cea mai bună rată de creştere este înregistrată la lotul experimental din
varietatea Lausitz 4.029g/zi. cu 32.57% mai mare faţă de lotul martor. aceeaşi varietate. În cazul
varietăţii Galiţiene. lotul experimental a înregistrat o rată de creştere superioară lotului martor cu
25.39%. Comparând rata de creştere a cosaşului de o vară din cele două loturi se constată că. lotul
experimental prezintă o acumulare de biomasă mai ridicată cu 1.04% faţă de lotul martor.
Referitor la coeficientul de conversie al hranei la lotul experimental de crap de o vară din
varietatea Lausitz. se constată o îmbunătăţire a acestui indice cu 12% comparativ cu lotul martor.
aceeaşi varietate. Adaosul de seleniu organic a determinat îmbunătăţirea coeficientului de conversie
al furajului cu 10.1% în cazul varietăţii Galiţiene din lotul experimental comparativ cu aceeaşi
varietate din lotul martor. Comparând coeficientul de conversie al hranei la cele două varietăţi din
lotul experimental se constată o îmbunătăţire a acestuia cu 1.68% la varietatea Lausitz comparativ
cu cea Galiţiană. Analizând coeficientul de conversie al hranei la cosaş de o vară se constată o
îmbunătăţire a acestui indice cu 9.04% în favoarea lotului experimental comparativ cu lotul martor.
7.4.2.3. Rezultate obţinute cu privire la calitatea cărnii de crap (Cyprinus carpio) şi cosaş
(Ctenopharyngodon idella)
Analizând valorile indicilor biometrici la crapul şi cosaş de o vară se constată că adaosul de
seleniul organic în hrana lotului experimental nu a avut un efect semnificativ asupra indicilor
biometrici. diferenţele înregistrate între loturi fiind nesemnificative statistic (nsP>0.05%).
Analizând greutatea organelor sexuale la crapul şi cosaşul de o vară constatăm faptul că masculii
din varietatea Galiţiană ajung la maturitate sexuală mai timpuriu. comparativ cu varietatea Lausitz.
Între cele două specii de ciprinide constatăm o dezvoltare precoce a organelor sexuale la crap
comparativ cu cosaşul.
În urma cercetărilor efectuate asupra conţinutului chimic al cărnii de crap şi cosaş de o vară se
constată o uşoară scădere a grăsimii şi o creştere a proteinei la ambele specii din lotul experimental
comparativ cu lotul martor. Analizând conţinutul de proteină brută. grăsime brută. substanţă uscată
şi apă din carnea de crap şi cosaş de o vară la toate loturile luate în studiu se constată faptul că
26
valorile obţinute sunt similare cu cele citate în literatura de specialitate (BUD şi colab.. 2008; BUD
şi MIREŞAN. 2008; CALOIANU şi CALOIANU. 2002; IURCA. 2003). Seleniul organic are un
impact uşor asupra scăderii conţinutului de grăsime din carnea de crap. rezultate confirmate şi la
alte specii de peşti de către SURAI (2006).
7.4.3. Rezultate privind starea de sănătate la crap şi cosaş
Analizând rata de supravieţuire la puietul de crap şi cosaş din anul 2009 se constată o creştere
cu 7% la varietatea Lausitz şi 4% la varietatea Galiţiană din lotul experimental comparativ cu lotul
martor aceleaşi varietăţi. Rata de supravieţuire la lotul experimental de puiet de cosaş se
îmbunătăţeşte cu 4% comparativ cu lotul martor. aceeaşi specie. Rezultatele obţinute confirmă
efectul pozitiv al administrării de seleniu organic asupra ratei de supravieţuire la puietul de crap.
Analizând valorile pierderilor înregistrate la crapul şi cosaşul de o vară se constată o rată de
supravieţuire de 100% la lotul experimental ambele specii şi varietăţi. confirmând astfel efectul
pozitiv al seleniului organic asupra ratei de supravieţuire la crap (MAGDY. 2007) dar şi la alte
specii de peşti (YAMBO şi colab.. 2007 şi LYONS 2003).
CAPITOLUL VIII. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SELENIULUI
ORGANIC ASUPRA FUNCŢIEI DE REPRODUCERE LA CRAP (CYPRINUS
CARPIO). VARIETATEA LAUSITZ
8.1. SCOPUL ŞI OBICTIVELE EXPERIMENTULUI
Principalul obiectiv al acestui experiment constă în evidenţierea efectului pe care o
exercită administrarea seleniului organic la reproducători. asupra stadiilor de dezvoltare a
produşilor (embrioni. larve. alevini şi puiet predezvoltat) şi efectele acestuia asupra
funcţiei de reproducere şi a stării de sănătate la crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz.
Analizele şi observaţiile realizate în acest experiment vor ţine cont de tehnologia
aplicată. reproducerea crapului fiind natural - dirijată. În vederea cunoaşterii stării de
sănătate s-au examinat microscopic embrionii. larvele. alevinii şi apoi puietul predezvoltat
pentru a determina eventualele malformaţii.
27
8.2. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI
Tabelul 20 Schema generală de organizare a experimentului
Factori experimentali
(perioada)
Material biologic
Indicatori urmăriţi
1. Analiza chimică şi hidrobiologică a apei pe toată perioada experimentală. 2. Separarea reproducătorilor pe sexe şi furajarea acestora. 3. Dezinfecţia şi înierbarea bazinelor. 4. Inundarea bazinelor pentru reproducere.
Tehnologia aplicată înainte de reproducere
26.03.2010 14.05.2010
L
M 3♂+2♀
LE 3♂+2♀
5. Determinarea vârstei reproducătorilor. 1. Determinării prolificităţii la ♂şi ♀. 2. Realizarea măsurătorilor somatice şi calcularea de indicii la reproducători. 3. Determinarea compoziţiei chimice a lapţilor şi icrelor la loturile studiate. 4. Determinarea viabilităţii spermatozoizilor. 5. Determinarea concentraţiei spermatozoizilor. 6. Determinări morfologice la icre şi lapţi ( coloritului. greutate şi mărime). 7. Popularea bazinelor cu perechile formate.
Reproducerea propriu-zisă
14.05.2010
Lotul martor L
M 2♂+1♀
Lotul
experimental L
E 2♂+1♀
8. Supravegherea comportamentului reproducătorilor. 1. Supravegherea comportamentului reproducătorilor. 2. Analiza microscopică a embrionilor până la eclozare. 3. Supravegherea comportamentului larvelor. 4. Realizarea unor măsurători somatice şi analize microscopice pe larve. 5. Determinarea caracteristicilor corporale la larve. 6. Determinarea caracteristicilor corporale la alevini şi puiet. 7. Determinarea caracteristicilor corporale şi a ratei de supravieţuire la puietul predezvoltat. 8. Realizarea de măsurători somatice după reproducere la reproducători.
Cercetarea embrionilor pe
perioada de incubaţie. a
larvelor. alevinilor şi puietului
predezvoltat
23.05.2010 28.06.2010
LM
2♂+1♀
LE 2♂+1♀
LarveM
(50)
AleviniM
(50)
PuietM
(50)
LarveE (50)
AleviniE(50)
PuietE (50)
9. Compararea datelor proprii cu cele din literatura de specialitate.
8.3. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU
Materialul biologic studiat în vederea aprecierii funcţiei de reproducere este crapul
(Cyprinus carpio). varietatea Lausitz de trei veri şi produşii acestora rezultaţi în urma
reproducerii (embrion. larvă. alevin şi puiet predezvoltat). Pentru a observa evoluţia şi
efectul seleniului organic asupra funcţiei de reproducere şi pentru ca rezultatele să ateste
valoarea reală sau luat în studiu două loturi (unul martor şi unul experimentală). De
menţionat este faptul că în momentul alegerii reproducătorilor atât lotul martor cât şi cel
experimental au pornit de la aceeaşi vârstă. greutăţi similare. sistem de creştere identic
pentru a elimina orice abatere influenţată de factorii morfo-fiziologici (vârstă. greutate. stare
de întreţinere) şi tehnologici.
Tehnologia de reproducere aplicată în acest experiment este natural dirijată şi necesită
următoarele etape: iernarea. separarea pe sexe a reproducătorilor. pregătirea bazinelor de
reproducere. selecţia reproducătorilor. lansarea reproducătorilor în bazinele de reproducere.
28
controlul reproducerii. pescuitul reproducătorilor după ce s-au reprodus şi lansarea în
bazinele de creştere a puietului predezvoltat.
8.5. REZULTATE ŞI DISCUŢII
8.5.1. Rezultate privind calitatea apei
Pe durata experimentului. adică de la data lansării reproducătorilor. 14.05.2010 până la
sfârşitul creşterii puietului predezvoltat. 28.06.2010 temperatura apei a fost instabilă şi
improprie pentru boişte. incubaţie şi creşterea larvelor. Cea mai scăzută temperatură a fost
înregistrată în perioada de incubaţie. când s-a înregistrat o temperatură medie de
14.21±3.257ºC. comparativ cu necesarul care este de 18-20 ºC (NICOLAU şi colab.. 1973;
TURLUI 2010). Astfel incubaţia a durat 216 ore. deşi în mod normal în cadrul fermei
incubaţia la reproducerea natural dirijată a crapului nu a durat mai mult de 72 de ore.
Celelalte valori ale parametrilor fizici se încadrează în necesarul speciei.
8.5.2. Rezultate privind măsurătorile somatice şi indicii corporali la reproducători
Măsurătorile somatice la reproducători au fost realizate înainte şi după reproducere. pentru a
evidenţia diferenţele dintre cele două etape fiziologice. Analizând greutatea masculilor şi femelelor
înainte de reproducere. după 39 de zile de furajare. nu se constată diferenţe între loturile
experimentale şi cele martor.
8.5.3. Rezultate privind indicii de reproducţie
Dimensiunea icrelor la femele din cele două loturi este mai mică. (0.9 – 1.3 mm/icră) faţă de valorile
citate în literatura de specialitate. (1.5-2mm/icr). (MICLEA şi ZĂHAN. 2006). Numărul de icre la
ambele femele din cele două loturi este uşor crescut faţă de valoarea citată în literatura de specialitate.
100.000 – 170.000 icre/kg carne vie (MICLEA şi ZĂHAN. 2006; NICOLAU şi colab.. 1973).
Analizând concentraţia de spermatozoizi se constată diferenţe semnificative (t=2.284.
*P<0.05%) între cele două loturi în favoarea masculilor din lotul experimental comparativ cu cei
din lotul martor. Administrarea de seleniu organic în doza de 0.03mg seleniu organic/kg furaj
granulat a influenţat semnificativ concentraţia de spermatozoizi de crap de trei veri. varietatea
Lausitz din lotul experimental. cunoscut fiind faptul că seleniul organic influenţează maturarea
spermei şi la alte specii de animale (SURAI. 2006; POP.2006; LEONHARD şi MARGIT. 2010).
Analizând rezultatele obţinute se constată că adaosul de seleniu organic în hrana
reproducătorilor de crap determină o uşoară creştere a proteinei şi o uşoară scădere a grăsimii atât la
icre cât şi la lapţi. diferenţele dintre loturi fiind nesemnificative (nsP>0.05%). Uşoara creştere a
cantităţii de proteină din lapţi se datorează efectului pozitiv al seleniului organic supra activităţii
glutationperoxidazei din nucleii spermatici (SN-GSH-Px). aceasta fiind parte integrantă a
cromatinei din spermatozoizi având posibilitatea asimilării mai uşare a aminoacizilor (SURAI.
2004). Valorile obţinute la celelalte componente ale lapţilor şi icrelor (apă şi substanţă uscată) sunt
similare cu cele din literatura de specialitate (IURCA. 2003; HORVATH. 2005; ŢURLUI. 2010).
8.5.4. Comportamentul reproducătorilor
Studiile referitoare la administrarea seleniului organic corelate cu comportamentul peştilor nu
indică modificări comportamentale în nici unul din stadiile vieţii.
8.5.5. Rezultate obţinute în perioada incubaţiei
Această perioadă se extinde din momentul fecundării până în momentul eclozării. având o
durată de şapte-opt zile în experimentul nostru la ambele loturi studiate (din data de 15.05.2010
până la 23.05.2010). În perioada embrionară au fost realizate observaţii microscopice în vederea
determinării stadiului de dezvoltare a embrionului. Datorită temperaturii mai scăzute (cu o medie de
14.21±3.257ºC) constatăm o întârziere a stadiilor de dezvoltare pe toată perioada de incubaţie. În
urma examenului microscopic asupra embrionilor proveniţi de la cele două loturi nu s-a observat
apariţia unor malformaţii sau mutaţii la lotul experimental (SelPlex în cantitate de 0.03mg/kg furaj).
În urma examinărilor microscopice efectuate se constată că embrionul era format după 6 zile de
la fecundare. După această perioadă urmează creşterea acestuia în lungime. (Fig. 5 A.) astfel încât
înainte de eclozare. înotătoarea caudală ajunge la capul embrionului (Figura 5 B.).
Înotătoarea caudală
A B
Fig. 5 Dezvoltarea embrionară la crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz A. după 6 zile de la fecundare şi B. înainte de eclozare
29
8.5.6. Rezultate privind creşterea larvelor. alevinilor şi puietului de crap
8.5.6.1. Rezultate obţinute pe parcursul perioadei larvare
Acest stadiu de dezvoltare la crap durează începând cu momentul eclozării până la resorbţia
sacului vitelin. Pe parcursul perioadei larvare se constată o scădere în greutate a celor două loturi
odată cu resorbţia sacului vitelin iar analizând statistic evoluţia greutăţii medii corporale a celor
două loturi rezultă diferenţe nesemnificative (t=0.007. ns P>0.05%) între acestea.
În urma examenului microscopic asupra larvelor provenite de la cele două loturi de
reproducători nu s-a observat apariţia unor malformaţii sau mutaţii la lotul experimental (SelPlex în
cantitate de 0.03mg/kg furaj). Menţionăm faptul că în literatura de specialitate se specifică prezenţa
unor malformaţii la produşi şi o scădere a perioadei de incubaţie a icrelor în cazul unui surplus de
seleniu în alimentaţia reproducătorilor. Literatura de specialitate (ROBERT şi colab.. 2007;
LEMLY 2002 şi HAMILTON 2001; HAMILTON şi colab. 1990; LEMLY 1997. PYRON şi
BEITINGER 1989; LEMLY şi colab.. 1997; GARCIA 1995). indică faptul că apariţia efectului
teratogen se datorează consumului excesiv de seleniu de către larvă. utilizat ca sursă de energie sau
proteină pentru a construi ţesuturile corporale. Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale
larvelor de crap (Cyprinus carpio). varietatea Lausitz sunt prezentate în figura 6 şi tabelul 21.
Tabelul 21 Caracteristicile morfologice şi comportamentale ale larvelor de crap
Perioada Specificare
Lotul martor X ±Sx
Lotul experimental X ±Sx
n 50 50 Lungimea totală [mm] 6.66±0.052 6.66±0.052
Greutate [g] 0.0020±0.0001 0.0020±0.0001ns Caracteristici morfologice şi comportamentale:
cea mai vizibilă parte a larvei este sacul vitelin şi ochii acesteia; se poate observa coloana vertebrală deoarece corpul larvei este transparent şi nepigmentat; se conturează primordiile înotătoarelor ventrale; înotătoarea caudală este homeocercă. înconjurată de o membrană unică; sistemul vascular este incomplet. sângele este incolor sau uşor gălbui; larvele stau pe vegetaţie iar mişcările lor sunt minime.
Lungimea totală [mm] 6.69±0.061 6.68±0.051 Lungimea capului [mm] 1.28±0.068 1.28±0.103
Ziua IV Greutate [g] 0.0026±0.0007 0.0026±0.0008ns
Caracteristici morfologice şi comportamentale: corpul are o culoare transparentă cu pete galbene; vezica înotătoare este vizibilă prin corp; circulaţia sangvină are un colorit roşiatic şi se poate observa fluxul sângelui în organism; inima este vizibilă prin corp; înotătoarea caudală este heterocercă; larvele înoată în bancuri.
nsP >0.05% - diferenţe nesemnificative; X - media; xS - deviaţia standard; n- numărul de exemplare.
30
Fig. 6 Caracteristicile morfologice ale larvelor de crap (Cprinus carpio). varietatea Lausitz
după eclozare. (Bresser Biolux AL. X 10 şi X 40)
8.5.6.2. Rezultate obţinute în perioada creşterii alevinilor
Această perioadă de alevin. este marcată de hrănirea semiactivă. când nutriţia este atât
endogenă. cât şi exogenă. Acest stadiu de creştere se extinde până la apariţia primilor solzi.
Analizând viteza specifică de creştere la alevinii din lotul experimental se constată o îmbunătăţire a
acesteia de 0.42% comparativ cu lotul martor. Sporul de creştere la alevinii din lotul experimental
este mai ridicat cu 1.49% comparativ cu alevinii din lotul martor. Seleniul organic a influenţat încă
din acest stadiu de dezvoltare. acumularea de biomasă la alevinii de crap (Cyprinus carpio).
varietatea Lausitz. Efectul pozitiv al seleniului organic asupra acumulării de biomasă la alevini. a
fost observat pentru prima dată la 3-4 zile de la administrarea acestuia în hrană (Figura 7).