Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova

MOLDCOOP

Universitatea Cooperatist Comerciala din

Moldova

REFERATPlanificarea stocurilor in conditi

de certitudine si incertitudine.

Elaborat de catre:

Studenta MgC-II Doaga O.

CHISINAU 2013

Stocurile în sistemul logistic.

Crearea de noi industrii şi dezvoltarea celor

existente a generat multiplicarea punctelor de consum

şi de producţie. Frământările legate de gestiunea

stocurilor au pornit de la practică, iar mai târziu s-

au dezvoltat numeroase teorii ştiinţifice. Astfel, s-a

făcut trecerea de la forma involuntară la forma

deliberată, conştientă. Rezultatul a fost dezvoltarea

unei literaturi de specialitate privind gestiunea

ştiinţifică a stocurilor, bazată pe modele matematice

proprii proceselor de stocare.

Repere istorice

1915: este identificată de profesorii G.Hadley şi

T.M. Whitin o primă formă de determinare ştiinţifică.

Ulterior, modelul a fost preluat şi dezvoltat de R.H.

Wilson, motiv pentru care în literatura economică este

cunoscut sub denumirea de „formula lui Wilson”.

Anii ’30: s-a conturat conceptul de stocare pe plan

mondial prin elaborarea unui sistem distinct de

gestiune a stocurilor. Acesta s-a constituit treptat

într-un instrument principal de conducere economică,

favorizând luarea deciziilor, nu numai în derularea

procesului de aprovizionare tehnico-materială, ci a

întregii activităţi.

1931: a fost scrisă prima lucrare de amploare care

a promovat studiul problemelor de stoc de către

economistul american, F.E. Raymond „Quantity and

Economy in Manufacture”, apărută la New York.

Astăzi: gestiunea stocurilor a devenit un domeniu

larg, incluzând atât probleme de dimensionare, de

optimizare a amplasării în teritoriu, de reducere a

cheltuielilor de stocare, cât şi probleme de

depozitare, de structura sortimentală, conservare,

redistribuire, mod de utilizare etc. Analiza procesului

de stocare, a legităţilor şi acţiunii factorilor care

guvernează acest proces au permis determinarea căilor,

mijloacelor şi formelor de constituire, utilizare,

dimensionare şi funcţionare a stocurilor care au

devenit astfel, un instrument important în conducerea

stiinţifică a activităţii economice, în creşterea

eficienţei acesteia.

Gestiunea stocurilor este un domeniu vast, aflat la

intersecţia unor zone de interinfluenţe si de acţiuni

comune, determinând modelări şi optimizări parţiale şi

iterative, în vederea realizării obiectivului

primordial al gestiunii financiare a unităţii

patrimoniale, acela de a-şi maximiza valoarea cu un

minim efort.

Termenul de Termenul de stocstoc este folosit pentru a defini, în este folosit pentru a defini, în

expresie valorică sau cantitativă, materiile prime,expresie valorică sau cantitativă, materiile prime,

componentele, subansamblele, produsele în curs decomponentele, subansamblele, produsele în curs de

prelucrare sau produsele finite care sunt menţinute înprelucrare sau produsele finite care sunt menţinute în

vederea utilizării lor, pe măsura apariţiei nevoii.vederea utilizării lor, pe măsura apariţiei nevoii.

Stocurile există în numeroase puncte ale sistemuluiStocurile există în numeroase puncte ale sistemului

logistic al firmei: în mijloacele de transport, înlogistic al firmei: în mijloacele de transport, în

depozite aflate în cadrul unităţilor de producţie, îndepozite aflate în cadrul unităţilor de producţie, în

centre de distribuţie proprii, în magazine. centre de distribuţie proprii, în magazine.

Rolul şi importanţa stocurilorRolul şi importanţa stocurilor

În principiu, În principiu, rolul stocurilorrolul stocurilor este de a realiza: este de a realiza:

1)1) Îmbunătăţirea serviciului logistic pentru clienţiÎmbunătăţirea serviciului logistic pentru clienţi ..

Principalul motiv pentru deţinerea de stocuri estePrincipalul motiv pentru deţinerea de stocuri este

asigurarea disponibilităţii produselor pentruasigurarea disponibilităţii produselor pentru

satisfacerea cererii clienţilor. Un indicatorsatisfacerea cererii clienţilor. Un indicator

folosit pentru a reflecta capacitatea firmei de afolosit pentru a reflecta capacitatea firmei de a

onora cererea clienţilor este nivelul de servire,onora cererea clienţilor este nivelul de servire,

care poate fi definit în funcţie de mai mulţicare poate fi definit în funcţie de mai mulţi

factori: durata ciclului de performanţă, numărulfactori: durata ciclului de performanţă, numărul

comenzilor onorate, cantitatea comandată etc.comenzilor onorate, cantitatea comandată etc.

2)2) Echilibrul relaţiei dintre cerere si ofertăEchilibrul relaţiei dintre cerere si ofertă . Acest. Acest

echilibru presupune existenta unui decalaj temporalechilibru presupune existenta unui decalaj temporal

între cerere şi ofertă. Produsele a căror cerere seîntre cerere şi ofertă. Produsele a căror cerere se

concentrează într-un interval scurt de timp facconcentrează într-un interval scurt de timp fac

necesară menţinerea de stocuri de cătrenecesară menţinerea de stocuri de către

producători, angrosişti şi detailişti, în avansproducători, angrosişti şi detailişti, în avans

faţă de perioada de manifestare a cererii.faţă de perioada de manifestare a cererii.

3)3) Reducerea costurilorReducerea costurilor .. Rolul de reducere a Rolul de reducere a

costurilor totale este determinat de următoarelecosturilor totale este determinat de următoarele

aspecte:aspecte:

a.a.Economiile de scară în domeniul producţiei.Economiile de scară în domeniul producţiei.

Prin fabricarea unor cantităţi mai mari decâtPrin fabricarea unor cantităţi mai mari decât

cererea imediată, stocurile permit maximizareacererea imediată, stocurile permit maximizarea

eficienţei producţiei.eficienţei producţiei.

b.b.Economiile de scară în domeniul cumpărării şiEconomiile de scară în domeniul cumpărării şi

transportului. Diminuarea costurilor detransportului. Diminuarea costurilor de

achiziţionare prin cumpararea unei cantităţiachiziţionare prin cumpararea unei cantităţi

mai mari decât cea necesară, la un preţ maimai mari decât cea necesară, la un preţ mai

mic, poate conduce la economii de scară şi înmic, poate conduce la economii de scară şi în

domeniul transportului prin o utilizare maidomeniul transportului prin o utilizare mai

eficientă a mijloacelor de transport.eficientă a mijloacelor de transport.

c.c.Valorificarea unei conjuncturi favorabile aValorificarea unei conjuncturi favorabile a

preţurilor presupune achiziţionarea anticipatăpreţurilor presupune achiziţionarea anticipată

a unei cantităţi care depăşeşte nevoile curentea unei cantităţi care depăşeşte nevoile curente

ale organizaţiei, la un preţ convenabil, înale organizaţiei, la un preţ convenabil, în

condiţiile în care se estimează o creşterecondiţiile în care se estimează o creştere

ulterioară a acestuia. ulterioară a acestuia.

4)4) Diminuarea incertitudinii . Menţinerea unor stocuri

de siguranţă protejează organizaţia de anumite

riscuri: variaţiile neaşteptate ale cererii,

incertitudini legate de furnizor (întârzieri în

producţie, transport, prelucrarea comenzilor).

Influenţa nivelului din canalul de marketingInfluenţa nivelului din canalul de marketing

La nivelul producătorului, politica în domeniulLa nivelul producătorului, politica în domeniul

stocurilor se referă la o gamă diversă de produse:stocurilor se referă la o gamă diversă de produse:

materii prime, componente, produse în curs dematerii prime, componente, produse în curs de

prelucrare, precum şi produse finite. Investiţiile înprelucrare, precum şi produse finite. Investiţiile în

stocuri sunt realizate pe termen lung, datorităstocuri sunt realizate pe termen lung, datorită

faptului că la acest nivel are loc un proces defaptului că la acest nivel are loc un proces de

prelucrare, nu doar o cumpărare în vederea revânzării.prelucrare, nu doar o cumpărare în vederea revânzării.

Obiectivul politicii producătorului referitoare laObiectivul politicii producătorului referitoare la

stocuri, este reducerea la minimum a costurilor, înstocuri, este reducerea la minimum a costurilor, în

condiţiile satisfacerii cererii. condiţiile satisfacerii cererii.

Din punct de vedere al cantităţii de produseDin punct de vedere al cantităţii de produse

deţinute în stoc, angrosistul depăşeşte, în general,deţinute în stoc, angrosistul depăşeşte, în general,

volumul vehiculat de un detailist, iar diversitateavolumul vehiculat de un detailist, iar diversitatea

produselor este mai mare decât a producătorului şi maiproduselor este mai mare decât a producătorului şi mai

mică decât cea a detailistului. Acesta cumpărămică decât cea a detailistului. Acesta cumpără

cantităţi mari de mărfuri şi le vinde în cantităţi maicantităţi mari de mărfuri şi le vinde în cantităţi mai

mici detailiştilor. Obiectivul angrosistului estemici detailiştilor. Obiectivul angrosistului este

păstrarea unui sortiment adecvat de produse la un costpăstrarea unui sortiment adecvat de produse la un cost

minim.minim.

Detailistul pune accentul pe circulaţia rapidă aDetailistul pune accentul pe circulaţia rapidă a

mărfurilor, profitabilitatea directă pe produs şimărfurilor, profitabilitatea directă pe produs şi

disponibilitatea unei cantităţi suficiente pentru adisponibilitatea unei cantităţi suficiente pentru a

satisface cererea. satisface cererea.

Din punct de vedere cantitativ, riscul menţineriiDin punct de vedere cantitativ, riscul menţinerii

în stoc a unui produs este mai mic decât în cazulîn stoc a unui produs este mai mic decât în cazul

angrosistului însă este mai amplu deoarece cuprinde unangrosistului însă este mai amplu deoarece cuprinde un

sortiment de produse mult mai variat.sortiment de produse mult mai variat.

Tipuri de stocuriTipuri de stocuri

În managementul stocurilor, sunt planificate şiÎn managementul stocurilor, sunt planificate şi

urmărite mai multe urmărite mai multe tipuri de stocuritipuri de stocuri::

a.a. Stocul ciclic (de bază)Stocul ciclic (de bază) este stocul necesar pentru este stocul necesar pentru

a satisface cererea medie, în perioada dintre douăa satisface cererea medie, în perioada dintre două

completări succesive ale stocului.completări succesive ale stocului.

b.b. Stocul de siguranţăStocul de siguranţă constituie o modalitate de constituie o modalitate de

protecţie contra incertitudinii datorate cererii şiprotecţie contra incertitudinii datorate cererii şi

respectiv duratei ciclului de performanţă alrespectiv duratei ciclului de performanţă al

furnizorului.furnizorului.

c.c. Stocul de tranzitStocul de tranzit este alcătuit din produsele este alcătuit din produsele

aflate în mişcare sau în aşteptare, în mijloaceleaflate în mişcare sau în aşteptare, în mijloacele

de transport, de exemplu materii prime de lade transport, de exemplu materii prime de la

furnizori, produse finite care circulă întrefurnizori, produse finite care circulă între

depozitele aceleiaşi firme sau spre clienţi. depozitele aceleiaşi firme sau spre clienţi.

d.d. Stocul mediuStocul mediu este constituit din materiile prime, este constituit din materiile prime,

componentele, produsele în curs de prelucrare şicomponentele, produsele în curs de prelucrare şi

produsele finite păstrate, de regulă, într-unprodusele finite păstrate, de regulă, într-un

sistem logistic. sistem logistic.

DinDin punct de vedere al producţiei punct de vedere al producţiei stocurile pot fi destocurile pot fi de

trei feluri: trei feluri:

a.a. de materii prime şi materiale destinate consumuluide materii prime şi materiale destinate consumului

unităţilor de producţieunităţilor de producţie: stocul de producţie, stoc: stocul de producţie, stoc

în amonte; în amonte;

b.b. de produse finite, destinate livrării cătrede produse finite, destinate livrării către

beneficiaribeneficiari: stocul de desfacere, stoc în aval; : stocul de desfacere, stoc în aval;

c.c. destinate asigurării funcţionării continue a unordestinate asigurării funcţionării continue a unor

maşini sau a unor linii de fabricaţiemaşini sau a unor linii de fabricaţie: stocul: stocul

interoperaţional.interoperaţional.

DDin punct de vedere al rolului jucat pe plan economicin punct de vedere al rolului jucat pe plan economic

stocurile pot fi: stocurile pot fi:

a.a. stocuri cu rol de regulatorstocuri cu rol de regulator ; au ca rol reglarea; au ca rol reglarea

fluxurilor de intrare şi de ieşire ale produselorfluxurilor de intrare şi de ieşire ale produselor

între două stadii succesive ale procesuluiîntre două stadii succesive ale procesului

tehnologic; tehnologic;

b.b. stocuri cu rol strategicstocuri cu rol strategic ; sunt formate din piese; sunt formate din piese

sau din subansamble folosite de serviciul desau din subansamble folosite de serviciul de

întreţinere , necesare înlocuirii rapide a lor înîntreţinere , necesare înlocuirii rapide a lor în

caz de avarie la instalaţiile vitale alecaz de avarie la instalaţiile vitale ale

întreprinderii; întreprinderii;

c.c. stocuri speculativestocuri speculative ; sunt mai puţin legate de; sunt mai puţin legate de

activitatea agenţilor economici şi se referă înactivitatea agenţilor economici şi se referă în

general la produse şi materiale rare, a cărorgeneral la produse şi materiale rare, a căror

valoare nu este fluctuantă. valoare nu este fluctuantă.

Din punct de vedere al modului de depozitare, Din punct de vedere al modului de depozitare, carecare

ţine seama şi de unele proprietăţi fizico-chimice aleţine seama şi de unele proprietăţi fizico-chimice ale

elementelor.elementelor.

a.a.produse periculoase,produse periculoase,

b.b.voluminoase,voluminoase,

c.c.fragile etc.fragile etc.

Din punct de vedere al modului de gestionare Din punct de vedere al modului de gestionare avem: avem:

a.a.stocuri cu gestiune normală; stocuri cu gestiune normală;

b.b.stocuri cu “afectare directă” (comandate specialstocuri cu “afectare directă” (comandate special

pentru o anume comandă); pentru o anume comandă);

c.c.stocuri “fără gestiune” (din magaziilestocuri “fără gestiune” (din magaziile

intermediare, cu o supraveghe-re globală); intermediare, cu o supraveghe-re globală);

d.d.stocuri de produse consumabile; stocuri de produse consumabile;

Planificarea stocurilorPlanificarea stocurilorStabilirea momentului în care este necesarăStabilirea momentului în care este necesară

lansarea comenzii de aprovizionare şi a cantităţiiiilansarea comenzii de aprovizionare şi a cantităţiiii

comenzii sunt decizii fundamentale în managementulcomenzii sunt decizii fundamentale în managementul

stocurilor. Alegerea celor mai potrivite depinde destocurilor. Alegerea celor mai potrivite depinde de

evoluţia cererii si a ciclului de performanţa aevoluţia cererii si a ciclului de performanţa a

furnizorului. În continuare, vor fi analizate o seriefurnizorului. În continuare, vor fi analizate o serie

de modalităţi de planificare a stocurilor, în condiţiide modalităţi de planificare a stocurilor, în condiţii

de de

certitudine, respectiv incertitudine. certitudine, respectiv incertitudine.

A. Planificarea stocurilor în condiţii de

certitudinePentru managementul stocurilor există trei decizii

importante ce trebuie luate:

a)Stabilirea punctului de reaprovizionare

b)Stabilirea mărimii comenzii şi a numărului de

comenzi necesare

c)Stabilirea punctului de reaprovizionare înseamnă

determinarea mărimii stocului la care se impune

lansarea unei noi comenzi , în vederea asigurării

satisfacerii continue a cererii, acesta indicând

doar când anume trebuie lansată comanda, nu

mărimea comenzii.

În condiţii de certitudine, punctul de

reaprovizionare se poate calcula pe baza urmatoarei

formule:

P=D · T, unde P- punctul de reaprovizionare

D- cererea medie zilnică

T- durata ciclului de performanţă

Pentru a calcula punctul de reaprovizionare în

condiţii de incertitudine este necesar un stoc de

siguranţă, pentru a compensa incertitudinea în privinţa

cererii şi a duratei ciclului de performanţă. Formula

de calcul în situaţii de incertitudine este:

P=D · T+SS, unde P, T, D- au aceleaşi

semnificaţii ca în formula anterioară, SS- stocul

de siguranţă

Pentru a stabili mărimea comenzii şi numărul de

comenzi necesare trebuie luate în considerare

influenţele date de costurile generate de stocuri şi

relaţiile dintre diferite categorii de stocuri. Astfel,

în condiţii de certitudine, stocul mediu este jumatate

din catitatea comandată, întrucât nu este necesar un

stoc de siguranţă. Cu cât este mai mare cantitatea

comndată, cu atât este mai mare stocul mediu şi costul

de menţinere al stocului. O creştere a cantităţii

comandate , duce însă, la scăderea necesarului de

comenzi, respectiv la o scădere a costului de

achiziţionare.

Cantitatea economică a comenzii (EOQ) pentru un

anumit produs este cantitatea care completează stocul,

în condiţiile menţinerii la minim a costului combianat

al achiziţionării şi menţinerii stocului. EOQ este

cantiatatea pentru care costul menţinerii stocului şi

costul comenzii sunt egale. Pentru a calcula EOQ se

foloseşte formula lui Wilson:

EOQ= ,unde Cc- costul comezii

D- cerera anuală (exprimată

cantitativ)

Cs- costul anual al menţinerii

stocului

Cu- costul unitar al produsului

Ipotezele modelului clasic EOQ:

Cererea este satisfăcută integral

Evoluţia cererii este continuă, constantă şi

cunoscută

Durata ciclului de performanţă, în privinţa

recompletării stocului este constantă şi cunoscută

Preţul produsului este constant, independent de

cantitatea comandată sau de timp

Orizontul de planificare este infinit

Nu există interacţiune între diversele articole

existente în stoc

Nu există stoc în tranzit

Nu există limite în privinţa disponibilităţii

capitalului.

Formula EOQ poate fi aplicată atât de producători,

cât şi de angrosişti, însă pentru detailişti aceasta nu

este utilă datorită limitelor impuse de ipotezele de

mai sus. Pentru a utiliza modelul EOQ în domeniul

comerţului cu amănuntul, s-a propus utilizarea unei

formule modificate a acesteia, ce promvează o altă

perspectivă asupra costurilor, acestea devenind nişte

“puncte de control ” utilizate pentru alegerea celei

mai adecvate politici în privinţa stocurilor. Formula

EOQ modificată este urmatoarea:

EOQ*= , unde D- cererea anuală (exprimată

cantitativ)

Cu-costul unitar al produsului

K=

Modificarea valorii factorului K duce la

modificarea cantităţii comandate şi a numărului anual

de comezi.

Întrucât modelul EOQ nu include o serie de factori

referitori la situaţiile de cumpărare şi modul de

utilizare a stocurilor, este necesară utilizarea unei

formule EOQ ajustate în funcţie de:

Discounturile cantitative oferite de furnizori

Variaţia tarifelor de transport, în funcţie de

volumul de mărfuri vehiculate

Mărimea economică a lotului de fabricaţie, în

cazul aprovizionărilor efectuate de

întreprinderile producătoare

Efectele cumpărării combinate a mai multor

produse, care permite obţinerea de discounturi

cantitative şi de transport

Limitele privind capitalul investit în stocuri,

ceea ce influenţează cantitatea de produse

comandată din fiecare articol al liniei de

produse, în vederea satisfacerii

corespunzătoare a cererii

Costurile de transport datorate de către

utilizarea de către forma cumpărătoare a unui

parc propriu de mijloace de transport pentru

completarea stocurilor

Caracteristicile utilizării produselor, astfel

încât să se evite creşterea excesivă a

costurilor, datorită efectuării unor comenzi

care nu sunt multipli ai cantităţii existente

pe o paletă

B.Planificarea în condiţii de incertitudine

În condiţii de incertitudine este necesar crearea

unui stoc de siguranţă întrucât în această situaţie

există fluctuaţii ale cererii pe durata intervalului de

aprovizionare şi/sau variaţii ale ciclului de

performanţă. Planificarea stocului de siguranţă

presupune identificarea probabilităţii de producere a

unei rupturi de stoc, estimarea cererii pe durata

rupturii de stoc şi adoptarea deciziei privind gradul

de protecţie dorit faţă de rupturile de stoc.

1)Incertitudinea privind variaţia cererii

În acestă situaţie se consideră că cererea

fluctuează, iar intervalul de reaprovizionare nu

variază în timp, furnizorul putând livra marfa în

intervalul prestabilit.

În acest caz, stocul mediu este egal cu suma

dintre jumatate din cantitatea comandată şi stocul

mediu de siguranţă:

SM= , unde SM- stocul de mediu

Q- cantitatea comandată

SS- stocul de siguranţă

Pentru a determina stocul de siguranţă necesar

pentru a asigura un anumit grad de protecţie faţă de

variaţiile cererii, este necesară considerarea

conceptelor de probabilitate de producere şi abatere

standard.

Abaterea standard permite estimarea stocului de

siguranţă necesar pentru a obţine un anumit grad de

protecţie faţă de fluctuaţiile cererii. Formula de

calcul a abaterii standard este:

σ= , unde σ-abaterea standard

Ai-abaterea de la medie a

evenimentului

Fi- frecvenţa evenimetului i

n- numarul total al observaţiilor

efectuate

2) Planificarea în condiţii de incertitudine

privind variaţia ciclului de performanţă în condiţiile

unei cereri cunoscute

În cazul în care impactul fluctuaţiilor ciclului

de performanţă nu este evaluat statistic, stocul de

siguranţă se stabileşte în funcţie de durata medie

necesară pentru completarea stocului. Planificarea

stocului de siguranţă în funcţie de durata minimă de

performanţă ar prezenta un risc inacceptabil datorită

unor probabilităţi mari de producer a rupturilor de

stoc. Stabilirea stocului de siguranţă pe baza duratei

maxime are, de asemenea, consecinţe negative,

concretizate în imobilizarea capitalului în stocuri

excesive. Variaţiile mari ale ciclului de performanţă

impun evaluarea statistică a impactului acestora asupra

stocului de siguranţă. Astfel, abaterea standard a

ciclului de performanţă se calculează după următoarea

formulă:

σ=

3) Planificarea stocurilor în condiţii de

incertitudine simultană a cererii şi a duratei ciclului

de performanţă

Pentru a determina stocul de siguranţă este

necesară determinarea probabilităţilor combinate a

celor două tipuri de incertitudine.

Astfel , se determină o abatere standard

combinată, ce este egală cu:

σc = , unde σc-abaterea standard

combinată

T- durata medie a ciclului de

performanţă

σd- abaterea standard a

cererii zilnice

D- cererea medie zilnică

σt- abaterea standard a

cilcului de performanţă

În condiţii de incertitudine combinată, o altă

decizie importantă ce trebuie luată este determinarea

stocului de siguranţă care permite asigurarea unui

anumit nivel de servire a clienţilor, respectiv a

nivelului dorit de îndeplinire a comenzilor clienţilor.

În acest caz, se stabileşte magnitudinea rupturii de

stoc, nu probabilitatea producerii unei rupturi de

stoc. Formula aplicată în acest caz este:

NS= 1- , unde NS- nivelul de servire a

clienţilor

f(k)- o funcţie care descrie curba

normală a pierderilor (care se referă la aria de

sub ramura din dreapta distribuţiei normale)

σc- abaterea standard combinată

Q- cantitatea comandată pentru

reaprovizionare

f(k) = (1- NS)

Stocul de siguranţă se determină pe baza

urmatoarei formule:

SS = K σc , unde SS- stocul de siguranţă

K- factorul ce corespunde valorii

f(k)

σc- abaterea standard combinata