1 UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL DE FILOSOFIE ŞCOALA DOCTORALĂ „COMUNICARE ŞI CULTURĂ” REZUMAT GENEZA CONCEPTULUI DE FILOSOFIE CONTINENTALĂ ÎN RECEP IA Ț OPERELOR TÂNĂRULUI EDMUND HUSSERL COORDONATOR Ș TIINȚ IFIC DOCTORAND DR. VERESS CAROL ZUH DEODÁTH 2011
23
Embed
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA …doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/filosofie/Zuh... · (4a) Distincia dintre coninut i extenzie în logica germană
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI”CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIEDEPARTAMENTUL DE FILOSOFIE
ŞCOALA DOCTORALĂ „COMUNICARE ŞI CULTURĂ”
REZUMAT
GENEZA CONCEPTULUI DE FILOSOFIE CONTINENTALĂ ÎN RECEP IAȚ OPERELOR TÂNĂRULUI
EDMUND HUSSERL
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC DOCTORAND
DR. VERESS CAROL ZUH DEODÁTH
2011
2
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Cuprins
0. Mulțumiri
1. Introducere. Problema recep iei tânărului Husserl. O privire generală asupra literaturiiț
de specialitate: posibilită i metodologiceț
a. Rolul lui Frege în delimitarea ariei de cercetare
b. Teoria “trecerii sub tăcere” în concep ia analitică (Importan a operei lui Dagfinn Føllesdal)ț ț
c. Jitendra Nath Mohanty i cele două probleme majore în analiza rela iei lui Husserl i Fregeș ț ș
(teorema lui Mohanty)
d. Teoria semnifica iei ca o garan ie a unită ii ontologice în opera lui Husserlț ț ț
e. Oral history
f. Sociologia cunoa teriiș
g. Perspectiva analizei microperspectivice în istoria filosofiei
h. Probleme în cercetarea timpurie al lui Husserl
i. Analiza i solu ionarea probș ț lemelor amintite
j. Alternativa propusă de Carlo Ierna
k. Principiile metodologice i tezele centrale al acestui studiuș
2. Operele tânărului Husserl (1890–1900). Conținutul lor și analiza cadrului instituțional
2.1. Cum a ajuns Husserl la Halle? tiin ă i istoria tiin eiȘ ț ș ș ț
2.2. Husserl la Halle. Interac ii filosoficeț
2.3. Operele lui Husserl până la 1900. O vedere generală
3. Problema recep iei i a interpretării tânărului Husserlț ș
3.1. Husserl i Frege în oglinda distinc iei dintre con inutul i extenzia unui act sau a unuiș ț ț ș
nume. Delimitarea problemei
3.2. Izvoarele folosite
3
3.3. Conceptul de sens al lui Husserl în Recenzia despre Schröder i în tratatul de ș Semiotică.
Sursele lui posibile: Bolzano, Lotze, Stumpf
(1) Bolzano
(2) Lotze
(3) Brentano
(4) Stumpf
3.4. Critica asupra lui Frege i experimentul de autocritică din 1891ș
3.5. Perspective: Recep ia ț Filosofiei aritmeticii la sfâr itul secolului XIX i rolul lui în istoriaș ș
interpretării operelor husserliene
4. Recapitulare i concluziiș
5. Anexe
5.1. Studiu complementar
Teoria constitu iei i filosofie transcendentală în opera lui Husserlț ș
1. Începuturile idealismului transcendental i motivele care au condus la dezvoltarea luiș
2. Elaborarea teoriei constitu iei i influen a ei pe idealismul husserlianț ș ț
3. Concluziile studiului complementar
5.2. Traducere
Edmund Husserl: Despre logica semnelor (Semiotică) – din germană în maghiară
6. Operele de referin ă i legenda abrevierilorț ș
6.1. Operele lui Husserl
6.2. Manuscrise inedite
6.3. Operele lui Gottlob Frege
6.4. Bibliografie secundară
7. Index nominum
4
Cuvinte cheie:
Microcontextualizare istorică, oral history, sociologia cunoașterii, logică în limba germană,
filosofia matematicii, școala lui Brentano, prezentări intuitive (proprii, directe), prezentări simbolice
(improprii, indirecte), Universitatea din Halle-Wittenberg, istoria institu iilor academice, profesorat,ț
habilitare, nostrificare, teza de habilitare al lui Husserl, Gottlob Frege, influen a lui Husserl pe Frege,ț
teoria semnifica iei, semiotică ca logica semnelor, conceptul de ecvivalen ă, psihologism, algebraț ț
logică al lui Ernst Schröder, distinc ia con inut/extenzie în filosofia germană, Franz Brentano, Carlț ț
Stumpf, Bernhard Bolzano, Rudolf Hermann Lotze, distinc ia sens/semnifica ie, teoria “trecerii subț ț
tăcere”, Dagfinn Føllesdal, Wolfgang Künne, autocritică, relevan a autocriticii lui Husserl, ț Filosofia
aritmeticii, recep ia ț Filosofiei aritmeticii, teoria constitu iei fenomenologice.ț
Structura tezei de doctorat: pe trei capitole i două anexe.ș
5
Capitolul 1
Problema recep iei tânărului Husserl. Ipotezele de cercetareț
Studiul următor am construit i redactat pe baza următoarelor ipoteze de cercetare:ș
(a) În filosofia contemporană sunt prezente două forme de atitudine teoretică cunoscute sub
numele de filosofie ”analitică” i filosofie ”continentală” având principii metodologice i cadreș ș
institu ionale de o diferen ă considerabilăț ț
(b) În geneza i evolu ia filosofiei continentale din secolul XX. gândirea lui Edmund Husserl areș ț
un rol inconturnabil.
(c) Cea mai influentă parte al acestei filosofii e teoria constitu iei fenomenologice: un numeț
sintetic pentru teoria care are în vedere descrip ia transcendentală a cunoa terii omene ti stratificate iț ș ș ș
multidimensionale.
(d) Dacă suntem în stare să analizăm primele stagii în evolu ia acestei teorii constitu ionaleț ț
(înainte de a deveni fenomenologie transcendentală), ajungem într-o pozi ie bună de a în elegeț ț
începuturile filosofiei continentale din secolul XX.
Justificarea completă a acestei ipoteze e o sarcină realizabilă dar nu în cadrul studiului nostru,
care se mul ume te cu ni te rezultate par iale dar pozitive. Aceste rezultate pozitive sunt o serieț ș ș ț
microcontexte istorice care se adeveresc a fi extrem de importante în în elegerea distinc iei dintreț ț
filosofie analitică i filosofie continentală. Analiza conceptelor de sens i semnifica ie prezente înș ș ț
filosofia germano-austriacă la sfâr itul secolului XIX (cu un accent deosebit pe rela ia lui Husserl cuș ț
Gottlob Frege), recapitularea i interpretarea recep iei operei de debut al lui Husserl, sau prezentareaș ț
cadrului institu ional al primului post de conferen iar privat ocupat de Husserl la începutul cariereiț ț
academice, sunt numai mijloace de a întelege mai bine bazele filosofiei fenomenologice reprezentată de
Husserl după apari ia ț Cercetărilor logice, adică începând de 1900. Bazele acestei filosofii
fenomenologice însă nu sunt datorate unei turnuri filosofice, ci de evolu ia organică a tematiciiț
apropiate i reformulate de Husserl în perioada de activitate la Universitatea din Halle-Wittenberg.ș
6
Principiile metodologice i tezele acestui studiu (noile rezultate tiin ifice)ș ș ț
Din punct de vedere metodologic am urmat trei principii care se accentuează reciproc.
(a) Rela ia lui E. Husserl i G. Frege sunt analizabile din două punte de vedere (chestiuneaț ș
psihologismului logic i evolu ia teoriei semnifica iei).ș ț ț
(b) În opera lui Husserl elementele tematice i elementele metodologice n-au o evolu ie paralelă,ș ț
ci una asimetrică. Metoda corectă ar fi de a separa tematica i metodologia filosofică la Husserl, fiindcăș
multe teme din prima perioadă de activitate sunt reluate în perioada plinei dezvoltări fenomenologice.
Ipoteza unei turnuri filosofice nu se adevere te cu dispari ia unor teme caracteristice.ș ț
(c) Unitatea operei lui Husserl se datorează teoriei constitu iei sau mai degrabă a drumuluiț
teoretic străbătut în vedere vederea formării unei teorii a constitu iei fenomenologice. Acest drumț
teoretic începe chiar înaintea publicării primei opere scrise pentru un public mai amplu (Filosofia
aritmeticii).
Metoda analizei e microcontextualizarea istorică, care nu prevede o dezvoltare calitativă a
izvoarelor folosite, adică nu se străduie te de a găsi neapărat documente neobi nuite, metafilosoficeș ș
(documente institu ionale, documentele unui ț oral history intelectual). Scopul meu principal este de a
socoti toate documentele filosofice angrenate în dezvoltare unei teme specifice i de a arăta, cum acesteș
documente au fost excluse din sfera izvoarelor relevante. Acestă concep ie metodologică însă nuț
înseamnă că a nega relevan a cadrului institu ional, politic i cultural. În primul capitol chiar amș ț ț ș
încercat să îndeplinesc o sarcină metafilosofică: înfă i area vie ii universitare la Halle din primaț ș ț
perioadă de activitate al lui Husserl. Dar men in, că acest tip de analiză e relevantă numai dacă sprijinăț
scopul microcontextualizării filosofice. Punctul de plecare nu e întrebarea: ”De ce a ajuns Husserl în
pozi ia lui academică în contra altora (pozi ia sociologiei cunoa terii)?”, ci ”De ce recep ia filosofică le-ț ț ș ț
a exclus din registrul documentelor relevante textele prefenomenologice i de ce a diminuat importan aș ț
cercetării bazelor filosofiei husserliene în gândirea germană de la sfâr itul secolului XIX?” Acestăș
problemă e i mai strivitoare, dacă ne gândim la legătura directă dintre descrip ia prefenomenologică alș ț
paralelismului prezentărilor intuitive i ai prezentărilor simbolice cu descrierea fenomenologică aș
legăturii dintre via a cotidiană i universul tiin elor naturii dezvoltată de Husserl chiar de la începutulț ș ș ț
anilor 1910.
7
Principalele teze abordate în acest studiu sunt următoarele:
(1) Recep ia operelor tânărului Husserl depindea i depinde i azi de realizarea i nerealizareaț ș ș ș
(eșuarea) proiectelor de publica ie implementate de fondatorul fenomenologiei între 1890 iț ș
1901.
(2) În cazul lui Husserl cantitatea operelor publicate a fost controlată permanent de forma clară a
viziunii i a metodologiei filosofice: astfel Husserl publica numai ce a fost necesar pentruș
atingerea scopurilor academice, toate celelalte opera au rămas inedite.
(3) Clarificarea exactă a rela iei lui Husserl i Frege se realizează în func ia analizei manuscriselorț ș ț
inedite.
(4a) Distinc ia dintre con inut i extenzie în logica germană de la sfâr itul secolului XIX e o filieră ț ț ș ș
excelentă pentru interpretarea rela iei lui Frege i Husserl, dar nu justifică influen a ț ș ț
matematicianului din Jena pe fondatorul fenomenologiei.
(4b) Analiza acestei distinc ii însă ne dă un mijloc excelent de a schi a evolu ia gândirii lui Husserl ț ț ț
spre a teorie prefenomenologică a constitu iei, care s-a bazat pe aproape acelea i izvoare logice ț ș
i matematice ca i teoriile lui Gottlob Frege.ș ș
Prin intermediul tezelor (4a) i (4b) am ajuns la o interpretare istorică nouă a rela iei lui Husserlș ț
cu Frege.
Capitolul 2
Acest capitol are trei păr i. Prima parte analizează cadrul institu ional în care tânărul Edmundț ț
Husserl, doctor în filosofie după regulile universită ii vieneze, a ajuns la Universitatea din Halle caț
habilitant în filosofie i unde a devenit conferen iar privat în sistemul prusian într-o atmosferă tipică deș ț
fin du siècle. Ipoteza mea principală constă în următoarea: operele lui Husserl din perioada halensiană
sunt aproape neanalizabile fără contextul lor institu ionalo-administrativ.ț
Sus in tezele următoare:ț
1: diferen a între primele opere husserliene strict filosofice (diserta ia de habilitare, ț ț Über
den Begriff der Zahl, Philosophie der Arithmetik [Filosofia aritmeticii]) se datoarează i faptuluiș că
8
Husserl a fost nevoit de a trece de o serie de procese administrative: nostrificarea (naturalizarea)
diplomei din Viena, predarea unei teze de habilitare, publicarea obligatorie a unei păr i din aceastăț
operă pt. uzul academic i pt. atestarea existen ei unei diserta ii. (astfel mai adaug câteva informa ii laș ț ț ț
cercetărilor lui Carlo Ierna legat de diferen a con inutului tezei de habilitarea i celelalte opere despreț ț ș
problema numărului i a procesului coligării.)ș
2: câteva informa ii publicate de Karl Schuhmann în Husserl-Chronik legate de circumstan eleț ț
mutării lui Husserl la Halle sunt false.
3: Retrospec iile lui Husserl la această perioadă i la originea concep iei operei ț ș ț Philosophie der
Arithmetik din 1906, 1913 i 1928 sunt în conformitate aproape totală cu cea oglindită de prefa aș ț
acestei opere abia apărută cu cartea însă i în 1891.ș
Tot în prima parte fac o analiză scurtă referind la cele mai importante persoane care au predat
filosofie la Halle la sfâr itul anilor 1880.ș
Partea a doua e o recapitulare a personajelor care au avut tangen ă cu neokantianismulț
marburgian i nemarburgian i care au fost la Halle în perioada de 14 ani când Husserl a fost membrulș ș
catedrei de filosofie. Concluzia e că de i filosofi neokantiene de seamă sunt la Halle ca Alois Riehl sauș
Hans Vaihinger, Husserl e interesat profesional numai de unul nehalensian i anume Paul Natorp.ș
Analiza psihologică a bazelor logicii i filosofia cunoa terii ca o sursă de clarificare a gândirii exacteș ș
sunt punctele de jonc iune dintre opere lui Husserl i Natorp din perioada tratată.ț ș
Partea a treia compune dosarul operelor publicate i scrise dar needitate în perioada 1890–1900.ș
Fac observa ia că de i procentajul operelor publicate e mai favorabilă decât în anii 1910 sau 1920,ț ș
opera tânărului Husserl trebuie tratată la fel ca o crea ie jumătate elaborată pentru uz propriu i nuț ș
pentru uzuri academice sau pentru dezbateri publice.
Capitolul 3
Un raport detaliat unanim acceptat de istoricii filosofiei despre rela ia lui Gottlob Frege iț ș
Edmund Husserl încă nu a părăsit tipărul de specialitate. Această situa ie se poate conduce laț
revalorificarea i reintrarea în vigoare ale unor dogme mai degrabă sistematice demult abandonate: nuș
numai că Frege percepea o influen ă insurmontabilă i evidentă asupra scriitorului ț ș Prolegomenei la a
logică pură, dar critica lui Husserl la adresa unor opere fregeiene a fost revocată deja în cursul anului
1891. Acest conspect scurt concentrează pe o notă concisă al lui Wolfgang Künne în ultima lui
9
monografie sistematică despre Frege. Însă referin a principală al autorului monografiei amintite seț
dovede te a fi un punct cardinal în în elegerea filosofiei tânărului Husserl. Autocritica lui Husserl seș ț
adevere te a fi o critica a propriilor convingeri metodologice i ale inten iilor filosofice, dacât aleș ș ț
ideilor dezvoltate în critica operei fregeine, Fundamentele aritmeticii. Trebuie amintit că opera de
debut a lui Husserl, Filosofia aritmeticii este un important loc de confruntare pentru două concep iiț
filosofice diametral opuse, o situa ie documentată de două concepte diferite a ț ecvivalen ei, ț folosite în
aceea i carte. Aceste documente reflectau evolu ia lui Husserl de la o filosofie a aritmeticii bazată peș ț
conceptul de număr la o altă concep ie, care cercetează paralelismul prezentărilor proprii i impropriiț ș
(simbolice). Această schimbare are o preistorie filosofică deosebit de amplă în operele lui Bolzano,
Lotze, Bentano, Marty i în prelegerile lui Carl Stumpf. Aceast proces de trădire are la bază o distinc ieș ț
destul de cunoscută în secolul XIX, între con inut (concept, sens) i obiect (extenzie). Nepăsareaț ș
sistematică pentru această evolu ie istorică a condus la o competi ie filosofică pt. drepturile de autor aț ț