Top Banner
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA COORDONAT: APROBAT : Șeful catedrei Biologie vegetală Prin Hotărârea Consiliului Facultății de Agronomie 29.08. 2018 ___________conf. univ. Svetlana Manole Decanul facultății___________dr. conf. univ Gh.Nicolaescu Programa analitică Unitatea de curs BOTANICA Specialitatea: 0811.3 Horticultura Învățământ cu frecvență redusă Titular: Svetlana Manole, doctor, conferențiar universitar Chișinău 2018
11

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

Mar 05, 2023

Download

Documents

Khang Minh
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

COORDONAT: APROBAT :

Șeful catedrei Biologie vegetală Prin Hotărârea Consiliului

Facultății de Agronomie

29.08. 2018

___________conf. univ. Svetlana Manole Decanul facultății___________dr. conf. univ Gh.Nicolaescu

Programa analitică Unitatea de curs – BOTANICA

Specialitatea: 0811.3 – Horticultura Învățământ cu frecvență redusă

Titular: Svetlana Manole, doctor, conferențiar universitar

Chișinău 2018

Page 2: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

DESCRIEREA UNITĂŢII DE CURS BOTANICA

Codul cursului: F.02.O.13

Tipul cursului: curs obligatoriu, componentă fundamentală

Ponderea activităților realizate:

Total ore Contact direct Studiul

individual

Numărul de

credite Total ore inclusiv

curs Seminare laborator lecţii practice

ore % ore % ore % ore %

180 24 10 41,7 - - 14 58,3 - - 156 6

Repartizarea orelor pe teme de studiu

Nr.

crt.

Denumirea temei Total ore Contact

direct

inclusiv Studiul

individual curs Seminare Lecţii

practice de

laborator

1. Obiectul, de studiu şi importanţa botanicii ca ştiinţă

Citologia. Celula vegetală

Histologia. Ţesuturi vegetale

20

4

2

-

2

16

2. Organografia. Organele plantelor

Tulpina: morfologia și anatomia

Frunza: morfologia și anatomia

23

4

2

2

19

3. Organele de reproducere la Angiosperme

Înmulţirea sexuată la angiosperme

Fructul şi sămânţa.

26

4

2

2

22

4. Sistematica plantelor ca ştiinţă.

Obiectul şi metodele sistematicii plantelor

Algele-Algae

Diviziunea Mycophyta – Ciupercile

36

4

2

2

32

5. REGNUL PLANTE:

Muşchii – Bryophyta

Page 3: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

Diviziunea Pteridophyta -Ferigile 30

4 2

2

26

6. Diviziunea Gymnospermatophyta (Pinophyta)

Diviziunea Angiospermatophyta – Angiospermele

45 4 - 4 41

Total 180 24 10 14 156

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului şi finalităţile de studiu

a) Profesionale

Înţelegerea şi cunoaşterea materiei referitoare la organizarea celulei și ţesuturilor vegetale, morfologia și anatomia organelor vegetative și

reproducătoare ale plantelor inferioare și superioare. Să cunoască unitățile supraspecifice, criterii de clasificare a plantelor după modul lor de organizare

în plante inferioare și superioare. Cunoașterea și evidențierea caracterelor generale ale familiilor, ordinilor ș. a. și caracterelor de diagnoză ce permit

identificarea speciilor, cunoașterea speciilor indicatoare după criterii de bază.

b) transversale

Abilitatea de a utiliza informaţia teoretică în aplicaţii practice, de a putea determina structura organelor la nivel histologic, anatomic, morfologic.

Deosebi grupele de plane cu diversă inportanţă teoretică şi practică: alimentare, medicinale și aromatice, toxice, ornamentale cunoaşte grupele

sistematice de plante.

Condiţionările sau exigenţele prealabile

Cunoştinţe obţinute în procesul studierii biologiei.

CONŢINUTUL CURSULUI

Conţinuturi corespunzătoare domeniului, specialităţii Conţinuturile unităţii de curs contribuie la realizarea atribuțiilor de formare a viitorilor specialiști în domeniul de formare profesională

Horticolă prin implicare în dezvoltarea competențelor de cunoaştere şi înțelegere a bazelor teoretice ale științelor biologice, normelor etice şi de drept

care determină şi reglează procesele şi relațiile în domeniul culturilor lemnoase, metodologiei moderne de cercetare a structurii și clasificării plantelor

în vederea exercitării la un nivel optim a atribuțiilor profesionale, colectare, interpretare şi analiză a datelor relevante din domeniul horticol, adoptare şi

optimizare a deciziilor manageriale aferente activităţii de cultivare a culturilor pomicole, aplicare a tehnologiilor informaționale moderne, adoptare şi

optimizare a deciziilor manageriale aferente activităţilor agricole, realizare a unei comunicări de afaceri eficiente, stabilire a relaţiilor reciproc

avantajoase cu partenerii locali şi din alte ţări, formulare şi expunere a raționamentelor în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiinţific sau etic,

comunicare de informații, idei, probleme şi soluții atât audienților - specialiști, cât şi non-specialiști.

Page 4: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

Conţinutul de bază al cursului

Repartizarea orelor pe prelegeri, lucrări de laborator, repartizarea subiectelor în cadrul acestor activităţi şi a sarcinilor pentru studiul individual ghidat

de profesor este prezentată în următorul tabel:

Prelegeri Lucrări de laborator (LL)

Studiul individual

1 2 3

1.1 Obiectul, de studiu şi importanţa

botanicii ca ştiinţă. Citologia. Celula

vegetală Ţesuturi vegetale (2 ore)

1.1.1. Obiectul de studiu, Importanţa

botanicii. Subdiviziunile botanicii.

1.1.2.Structura celulară a plantelor.

Tipuri de celule.

1.1.3.Structura şi funcțiile celulei

vegetale: derivații protoplastului şi

paraplastului.

1.2. Histologia. 1.2.1. Clasificarea ţesuturilor vegetale.

1.2.2.Ţesuturi meristimatice.

1.2.3. Tesuturi protectoare şi

mecanice.

1.2.4.Ţesuturi conducătoare lemnoase

şi liberiene.

1. 1.Structura celulei vegetale, substanţele de

rezervă. Ţesuturi vegetale ( 2 oră)

1.1.1. Tehnica pregătirii şi studierii preparatelor

microscopice.

1.1.2. Structura microscopică a celulelor epidermei în

frunzele cărnoase ale bulbului de ceapă (Allium cepa

L.)

1.1.3. Structura grăuncioarelor de amidon în tuberculul

de cartof (Solanum tuberosum L.)

1.2. Histologia. 1.2.1.Structura microscopică a epidermei superioare a

frunzei la plantele monoco-tilidonate - porumb (Zea

mays) şi dicotilidonate - mazăre (Pisum sativum L.)

1.2.2. Structura peridermului şi ritidomului tulpinei

plantelor lemnoase..

1.2.3.Structura fascicolului conducător libero-lemnos

colateral de tip închis şi deschis

Istoricul dezvoltării botanicii, savanţi renumiţi în domeniu.

(2 ore)

Obiectivele integrării botanicii cu

disciplinele agricole. (2 ore)

Rolul planetar şi economic al plantelor (2ore)

Plastidele: structura, compoziția şi funcțiile.

Substanţele nutritive de rezervă în celulă şi localizarea lor

în plantă. (2 ore)

Substanţe fiziologic active din plante.(2 ore)

Diviziunea celulei. (2 ore)

Ţesuturi meristematice, mecanice, trofice şi secretoare (4

ore)

2. Organografia. Organele plantelor (2 ore)

2.1. Clasificarea şi însuşirile generale

ale organelor plantelor.

2.2. Rădăcina (Radix) - organ

vegetativ. Morfologia rădăcinii.

2.3. Noţiuni de tulpină. Clasificarea

2.Structura morfologică şi anatomică a organelor

vegetative i (2 ore)

2.1. Tipuri morfologice de rădăcini. Creşterea

rădăcinii. Structura anatomică primară și secundară a

rădăcinii.

2.2. Tipuri morfologice de tulpini. Structura anatomică

a tulpinii plantelor monocotiledonate (porumb -Zea

Structura anatomică a vârfului rădăcinii (1 ore)

Structura anatomică secundară a rădăcinii. (1 ore)

Rădăcini metamorfozate şi cu funcţii speciale.

Particularităţile structurale ale rizocarpului de sfeclă,

morcov şi ridiche importanţa practică a rădăcinilor.

Micoriza. (2 ore)

Page 5: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

tulpinilor.

2.4. Structura anatomică primară a

tulpinii la plantele monocotiledonate şi

dicotiledonate.

2.5. Originea, funcţiile şi morfologia

frunzei.

2.6. Structura anatomică a limbului

frunzei la plantele angiosperme.

mays L.)

2.3.Structura anatomică primară a tulpinii la plantele

dicotilidonate (tip fasciculat, ne fasciculat)

2.4. Structura anatomică secundară a tulpinii la

plantele ierboase şi lemnoase.

2.5. Morfologia și anatomia a limbului frunzei

plantelor monocotiledonate (porumb - Zea mays L.)

2.6. Structura anatomică a limbului frunzei la plantele

dicotiledonate. (Camelia L.)

2.7. Structura anatomică a limbului frunzei la plantele

gimnosperme.

Creșterea, ramificarea tulpinii.

Tipuri morfologice de tulpini: aeriene, subterane, acvatice.

Tipuri de tulpini după orientarea în spațiu, secțiune

transversală. Ramificarea tulpinii. (4 ore)

Muguri: tipuri de muguri după formă și strutură

Structura anatomică secundară a tulpinii la plantele

dicotilidonate ierboase şi lemnoase.

Inele anuale. (2 ore)

Tulpini metamorfozate cu funcţii de apărare, înmulțire,

depozitare de substanțe.

Portul şi longevitatea tulpinii. ( 2 ore)

Structura morfologică a frunzelor simple: forme a

limbului, marginea limbului (inciziuni mici și mari), baza,

vârful. Forma bazei, vărfului şi marginei limbului frunzei.

Amplasarea frunzelor pe tulpină (filotaxia). (3 ore)

Frunze compuse.

Anexele foliare şi nervaţiunea frunzei.

Mozaic foliar.

Frunze metamorfozate (2 ore)

Structura anatomică a limbului frunzei (cetenei) plantelor

gimnosperme (2 ore)

3.Organele de reproducere la

angiosperme (2 ore)

3.1.Floarea: definiţia, originea,

funcţia, morfologia , structura internă

3.2. Sexualitatea şi simetria florală.

3.3.Inflorescenţele monopodiale şi

simpodiale

3.4. Fructul: originea, structura,

3.Organele de reproducere la angiosperme (2 ore)

3.1.Structura florii: complete, incomplete; funcțiile

componentelor florii. Fecundarea dublă la

Angiosperme.

3.2.Inflorescenţele monopodiale şi simpodiale

3.3. De studiat principalele tipuri de fructe: simple,

compuse, multiple; dehiscente, indehiscente; cărnoase,

uscate.

Dezvoltarea anterei. Microsporogeneza, formarea

gametofitului masculin.(2 ore)

Macrosporogeneza, formarea sacului embrionar.

Polenizarea plantelor. Agenţii polenizării. Fecundarea

dublă la angiosperme. (4 ore)

Înmulţirea asexuată şi sexuată la plante (4 ore)

Page 6: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

clasificarea.

3.5. Sămînţa: originea, structura.

Germinaţia semințelor

3.4. De studiat structura seminței la plantele

dicotilidonate și monocotiledonate; De studiat

structura germenilor la plantele dicotilidonate și

monocotiledonate

Studierea principalelor tipuri de fructe: simple, multiple,

compuse, false.

Fructe dehiscente și indehiscente. (4 ore)

Structura seminţei şi a germenului plantelor dicotiledonate

(2 ore)

Importanţa economică a fructelor

Răspândirea fructelor şi a semințelor (2 ore) Înmulţirea

vegetativă a plantelor: altoirea, marcotajul, lăstărirea,

drajonarea, butăşirea

(4ore)

4.Sistematica plantelor ca ştiinţă (2

ore)

4.1.Obiectul şi metodele sistematicii

plantelor

4.2. Sisteme de clasificare a plantelor.

Unităţi sistematice. Nomenclatura

binară.

4.3. Clasificarea regnului vegetal

(Vegetable): plante inferioare

(Thallobionta - procariota şi eucariota)

şi superioare (Cormobionta).

4.4. Diviziunea Mycophyta –

Ciupercile: morfologie, răspîndire,

nutriţie, reproducere şi clasificare.

4.4.1. Ciupercile inferioare:

caracteristica generală, ciclul de

dezvoltare a reprezentanţilor tipici,

importanţa lor.

4.4.2. Clasa Ascomycetes:

caracteristica generală, ciclul de

dezvoltare a reprezentanţilor

4.4.3. Clasa Basidiomycetes.

Caracteristica generală, răspândirea,

4.Diviziunea Mycophyta – Ciupercile (2ore)

4.1.Clasa Oomiycetes. Morfologia şi ciclul de

dezvoltare la Plasmopara viticola.

4.2. Clasa Zigomycetes. Morfologia şi ciclul de

dezvoltare Mucor mucedo

4.3. Subclasa Hemiascomycetidae – Ordinul

Protoascales. Morfologia şi ciclul de dezvoltare la

drojdia de bere - Saccharomyces cerevisiae

4.4.Subclasa Carpoascomycetidae. Ordinul

Plectascales. De examinat ciclul de dezvoltare la

Penicillium și Aspergillus.

4.5. Ordinul Pyrenomycetales Morfologia şi ciclul de

dezvoltare la cornul secării - Claviceps purpurea.

4.6. Subclasa Phragmobasidiomicetes, Ordinul

Uredinales. Morfologia şi ciclul de dezvoltare la

rugina grîului - Puccinia graminis.

REGNUL MONERA Diviziunea Cyanophyta – Algele

albastre: caracteristica generală, nutriţia, Înmulţirea,

reprezentanții tipici. Structura microscopică şi înmulţirea la

Oscilatoria princeps. (4 ore)

REGNUL PROTISTA Diviziunea Chlorophyta - Algele verzi caracteristica

generală, clasificare. Ordinul Conjugales. Structura

morfologică şi procesul înmulțirii sexuate la sîrmuliţă

(Spirogyra crassa). (4 ore)

Diviziunea Diatomhyta – Diatomeele: caracteristica

generală, nutriţia, înmulţirea, importanţa. (2 ore)

Diviziunea Phaeophyta (Algele brune), Rhodophyta

(Algele roşii): caracteristica generală, modul de viață a

reprezentanților tipici. (2 ore)

Clasa Chytridiomycetes – caracteristica generală a

reprezentanţilor tipici. (4 ore)

Clasa Basidiomycetes, Subclasa Holobasidiomycetidae -

ciupercile cu pălărie: caracteristica generală, ciclul de

dezvoltare a reprezentanţilor tipici, importanţa lor. (6 ore)

Subclasa Phragmobasidiomycetidae: Ordinul

Ustilaginales, caracteristica generală, ciclul de dezvoltare

a reprezentanţilor tipici, importanţa lor(6 ore)

Page 7: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

reproducerea şi clasificarea.

Clasa Deuteromycetes: caracteristica generală a

reprezentanţilor tipici. (4 ore)

5. REGNUL PLANTE -

Cormophyta (2 ore)

5.1. Diviziunea Bryophyta –

Muşchii: caracteristica generală,

clasificarea, răspândirea, importanţa.

5.2 Diviziunea Pteridophyta -

Ferigile Caracteristica generală,

morfologia, răspândirea şi clasificarea.

Clasa Polypodiopsida, Ordinul

Filicales: ciclul de dezvoltare al

reprezentanţilor tipici. Alternanța

generațiilor.

5.3. Diviziunea (Pinophyta)

Gymnospermatophyta Caracteristica

generală şi clasificarea

gimnospermelor. Ciclul de dezvoltare

la Pinofite: formarea gameților,

fecundarea, formarea seminţelor.

5.4. Diviziunea Angio-

spermatophyta – Angiospermele.

Caracteristica generală şi ciclul de

dezvoltare a plantelor angiosperme

Clasificarea angiospermelor.

Particularităţile caracteristice speciilor

din clasa Dicotyledonopsida

Caracteristică generală a plantelor din

clasa Monocotyledonopsida

5. REGNUL PLANTE – Cormophyta(2 ore)

5.1. Diviziunea Bryophyta. De examinat ciclul de

dezvoltare la mușchii hepatici Marchantia

polymorpha și frunzoși Polytrichum commune

5.2. Clasa Lycopsida. De examinat ciclul de

dezvoltare la brădişor - Lycopodium clavatum 5.3.

Clasa Equisetopsida. De examinat ciclul de

dezvoltare la coada calului - Equisetum arvense

5.4. Clasa Polypodiopsida. Ordinul Felicales. De

examinat ciclul de dezvoltare la Dryopteris filix - mas -

feriga masculină.

6.Plante cu sămânţă. Diviziunea

Diviziunea Bryophyta Morfologia şi ciclul de dezvoltare

la mușchii hepatici (Marchantia polymorpha și frunzoși

(Polytrichum commune, Sphagnum acutifolium) (4 ore)

Clasa Lycopsida: structura, morfologia şi ciclul de

dezvoltare al reprezentanţilor cu izospori și homoizospori,

timportanţa lor. Morfologia şi ciclul de dezvoltare la

Sellaginella helvetica. Importanța heterosporiei în evoluția

plantelor.(6 ore)

Clasa Equisetopsida: structura, morfologia şi ciclul de

dezvoltare al reprezentantilor tipici. Specii

homoizosporice.

(4 ore)

Caracteristica generală şi ciclul de dezvoltare la Ferigile de

apă ( heterospore și izospore) – reprezentanți - Salvinia

natans , Marsilia quadrifolia

(6 ore)

Page 8: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

Gymnospermatophyta. Diviziunea

Angiospermatophyta – Angiospermele

( 2 ore)

6.1 De examinat morfologia şi ciclul de dezvoltare la

pinul de pădure (Pinus sylvestris L.)

Dezvoltarea gametofitului masculin şi feminin,

polenizarea, dezvoltarea semințelor la pinul de pădure

(Pinus sylvestris L.)

6.2. Caracteristica generală şi ciclul de dezvoltare a

plantelor Angiosperme.

6.3. De însușit tehnica determinării şi ierbarizării

plantelor

7.Diviziunea Angiospermatophyta – Angiospermele ( 2 ore)

7.1.Particularităţile caracteristice speciilor din clasa

Dicotyledonopsida. Determinarea speciilor din

familiile: Rosaceae, Fabaceae, Vitaceae, Apiaceae,

Solanaceae, Cannabaceae, Chenopodiaceae,

Brassicaceae, Cucurbitaceae,

7.2.Caracteristică generală a plantelor din clasa

Monocotyledonopsida. Determinarea speciilor din

familiile: Liliaceae, Alliaceae, Poaceae.

Cunoștințe asupra diviziunii Gymnospermatophyta:

Clasificarea, caracterele morfologice a organelor vegetative

și generative.

Învățarea speciilor de arbori și arbuști din familiile:

Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae(6 ore)

Descifrarea caracterelor morfologice generale a plantelor

din familiile Ranunculaceae, Magnoliaceae, Malvaceae,

Saxifragaceae, Rosaceae, Fabaceae, Linaceae,

Euphorbiaceae, Vitaceae, Apiaceae, Betulaceae,

Junglandaceae, Fagaceae, Ulmaceae, Solanaceae,

Scrophulariaceae, Lamiaceae, Boraginaceae, Moraceae,

Cannabaceae, Chenopodiaceae, Caryophylaceae,

Brassicaceae, Papaveraceae, Cucurbitaceae, Asteraceae

Liliaceae, Alliaceae, Amarilidaceae, Cyperaceae, Poaceae

după următoarea schemă: formă vitală, formă de rădăcini,

tulpini, frunze, structura florii, inflorescențe, fructe. (15

ore)

De colectat, analizat morfologic, descris, determinat și

ierbarizat 25 specii de plante ierboase și lemnoase; (22

ore)

Speciile de plante se determină după plante proaspăt

culese sau după ierbar. De însușit metodica determinării

Page 9: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

speciilor de plante cu ajutorul determinatorului.

Cunoașterea importanţei speciilor de plante ca: alimentare,

ornamentale, medicinale, melifere, toxice etc.(4 ore)

BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

OBLIGATORIE:

1. BUIA, Al., PETERFI, St. Botanica agricolă: manual. În 2 vol. Bucureşti: Agro Silvică, 1985. Vol. I – 339 p.; vol. II - 528 p.

2. CIOCÂRLAN, V. Flora ilustrată a României: determinator. Vol. I. Chişinău: Ştiinţa, 1992. 512 p. ISBN 5-376-01523-8.

3. CIOCÂRLAN, V. Flora ilustrată a României: determinator. Vol. II. Chişinău: Ştiinţa, 1992. 600 p. ISBN 5-376-01524-6.

4. COMANICI, I., PALANCEAN, Al. Botanica agricolă şi forestieră. Chişinău, 2002. 456 p. ISBN 9975-78-180-2.

5. GRINŢESCU, I. Botanica: manual. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985. 277 p.

6. MANOLE SVETLANA. Botanica, manual, Chișinău, Univ. Agrară de Stat din Moldova, (Tipogr. Print Caro”), 2016, 520 p., ISBN 978-9975-

56-380-2

7. MANOLE SVETLANA Botanica, curs de lecţii, (ro) UASM.md platforma Moodle.

8. NEGRU, Andrei. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chişinău, 2007. 392 p. ISBN 978-9975-47-007- 0.

9. ГЕЙДЕМАН, Татьяна. Определитель высших растений Молдавской ССР. Chişinău: Ştiinţa, 1986. 638 p.

10. SĂVULESCU, Elena. Botanica. Morfologia plantelor. USAMVB. Bucureşti. 2009. 129p. PDF.

11. SĂVULESCU, Elena. Botanica. Sistematica plantelor. USAMVB. Bucureşti. 2010. 148p. PDF. АНДРЕЕВА И.И., РОДМАН Л.С. Ботаника.

2-е изд., переработанное и дополненное Москва: КОЛОС, 2001. – 488 с.: ил. ISBN 5-10-003435-1

12. ЖУКОВСКИЙ, Петр. Ботаника: учеб. для студ. высш. с .-х учебных завед.по агроном. спец. 5-е изд., доп. и перераб. - Москва: Колос,

1982. 623 с.

13. ХРЖАНОВСКИЙ В.Г. Курс общей ботаники (цитология, гистология, органография, размножение). Учебник для сельхоз вузов. М.,

«Высшая школа», 1976. 272 с.

SUPLIMENTARA:

14. BEGU, A., MANIC, Şt, et al. Lumea vegetală a Moldovei. Vol. 1. Ciuperci. Plante fără flori. Chişinău: Ştiinţa, 2005. 204 p. ISBN 9975-67-469-

0.

15. CIBOTARU, A., POSTOLACHE, Gh., TELEUTĂ, A. Lumea vegetală a Moldovei. Vol. 4. Plante cu flori-III. Chisinau: Ştiinţă, 2007. 181 p.

ISBN 978-9975-67-344-0.

16. HRJANOVSCHI, V., PONOMARENCO, S. Botanica: manual. Chişinău: Universitas, 1992. 350 p. ISBN 5-362-00951-6.

Page 10: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM

17. MANOLE SVETLANA Florării în umbră: plante iubitoare şi rezistente la umbră. Simpozion ştiinţific jubiliar 80 ani a UASM, Lucrări ştiinţifice.

UASM. V.36.(partea II) horticultură, viticultură şi vinificaţie, silvicultură şi grădini publice, protecţia plantelor, p.105-109, Chişinău 2013

18. MANOLE SVETLANA Crinul galben (Hemerocallis L.) ca specie oranamentală Lucrări ştiinţifice. UASM. V.41 Agronomie p. 244-247,

Chişinău 20142. SVETLANA MANOLE Specii ornamentale de perspectivă. În: Materialele Simpozionului Științific Internațional „Horticultura

modernă - realizări şi perspective”, consacrat aniversării a 75 de ani de la fondarea facultăţii de Horticultură, 1-2 octombrie 2015, Lucrări

Ştiinţifice, vol.42 (2), Chişinău, 2015 p.454-459. ISBN 978-9975-64-264-4.

19. NEGRU, A., ŞTEFÎRŢA, Ana et al. Lumea vegetală a Moldovei. Vol. 2. Plante cu flori-I. Chişinău: Ştiinţa, 2005. 204 p. ISBN 9975-67-450-X.

20. NEGRU, A., ŞTEFÎRŢA, Ana et al. Lumea vegetală a Moldovei. Vol. 3. Plante cu flori-II. Chişinău: Ştiinţa, 2006. 208 p. ISBN 978-9975-67-

535-2.

21. PARASCAN, Darie, DANCIU, Marius. Botanica forestieră. Bucureşti: Ceres, 1996. 292 p. ISBN 973-40-0373-9.

22. POSTOLACHE, Gh. Vegetaţia Republicii Moldova. Chişinău: Ştiinţa, 1995. 340p. ISBN 5-376-01923-3.

23. SIMONOV.G., NEGRU, A., ȘABANOV, Galina, CHICTOCA V., CANTEMIR Valentina și a. Flora Basarabiei. Vol I. BRYOPHYTA,

LYCOPODIOPHYTA, EQUISETOPYTA, PTERYDOPHYTA, PINOPHYTA Chișinău, 2011. Editura Universul. 320 p. ISBN 978- 9975-47-

058-2.

Metode de predare şi învăţare utilizate

Expunerea, experiment, investigaţia, prezentări PowerPoint, etc., forme dominante de organizare: în grup.

Sugestii pentru activitatea individuală

Studiul individual al studentului, inclusiv ghidat de profesor, include studiul materialelor suplimentare în conformitate cu temele, sarcinile şi

numărul de ore indicate în tabelul „Conţinutul de bază al cursului”, consultaţii individuale sau în grup solicitate de studenţii cu o reușită scăzută, cu

condiția că aceștia au frecventat nu mai puțin de 75% din orele de contact, realizarea evaluărilor curente, verificarea lucrărilor studenţilor etc. Formele

interactive aplicate în procesul studiului individual ghidat de profesor sunt: disputa, MOODLE, prezentarea ierbarelor.

Metode de evaluare

În cadrul lecţiilor practice de laborator se va efectua evaluarea curentă a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenți prin

intermediul chestionării orale şi în scris, conversației, expunerii rapoartelor, probelor practice. În baza notelor obţinute la lecţii practice de laborator se

va determina media curentă semestrială ca medie aritmetică a notelor obţinute, cu condiția că numărul acestora este de cel puțin două.

Evaluarea finală (sumativă) a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenți se va efectua prin intermediul unui examen în formă

orală care va include 100% din materialul teoretic şi practic.

În nota finală la unitatea de curs 50% va deține media curentă semestrială şi 50% - nota obținută la examen.

Limba de predare.

Română.

Page 11: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA - UASM