Pompierii militari continuă acţiunea de stingere a unor incendii de pădure z i a r in d ep en d en t ( http://www.dntcj.ro/adevarulj ANUL XII NR. 3056 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 22 NOIEMBRIE 2000 16 PAGINI 3.000 LEI COMPANIA PETROLIERĂ Numai ,| - înslatiile: P iaţa Abator ® 43.26.60 lîngă Aeroport S 41.74.67 r Un simplu exerciţiu democraiic CRISTIAN BARA mai rămas puţin pînă cînd tot J4 românul elector îşi va exercita dreptul de vot. Cît de util se va dovedi acest lucru în ceea ce priveşte deznodămîntul alegerilor din ziua de 26 a acestei luni rămîne de văzut, multe din rezultate fiind deja, dacă nu cunoscute, atunci cel puţin uşor de intuit. Pentru că, nu-i aşa, sondajele nu prea mint, iar românii au dovedit o dată în plus, dacă mai era- nevoie, că termenul „consecvenţă” lipseşte din micul dicţionar de buzunar al fiecăruia. Nici nu ar putea fi altfel dacă aceste buzunare sînt, de cele mai multe ori, goale. Fidel ideii de „schimbare”, potrivit sondajelor, românul ar vrea să se întoarcă la căldurica comodă, dar relativă a plăpumii P.D.S.R.-ului, la care „bunicuţa” lliescu a prestat lucru manual timp de patru ani încoace. Ce-i drept, onor. politicienii noştri nu prea au lăsat loc de întors sau de alternative politice aşa că, potrivit principiului „mai rău nu se poate” - da’ uite totuşi că e posibil!!! - românii au decis sâ se întoarcă ta prima lor dragoste... politică. Chiar şi la a doua, dacă e să păstrăm adevărul istoric. Încet-încet, fără să-şi dea seama, românii descoperă, absolut inconştient şi cu atît mai mult fără intenţie, adevărata esenţă a democraţiei, aceea a alternanţei la putere. Curînd se va ajunge la situaţia ca eşichierul politic să fie ocupat de două mari forţe politice, ca la americani să zicem. Partea păguboasă a acestei situaţii este că românul va fi obligat să-şi schimbe simpatia politică, o dată la patru ani, numai şi numai pentru că „precedenţii” nu au reuşit să schimbe nimic. Continuînd ideea, aş putea chiar pune un pariu că peste alţi patru ani românii vor vota masiv, decisiv chiar, în favoarea unei pseudo-Convenţii formate în nişte circumstanţe favorabile, acelea că, probabil, P.D.S.R. nu va reuşi să îmbunătăţească cu nimic viaţa românilor. Revenind la sondaje, pe de’altă parte, ele sînt atît de tranşante, îneît devine aproape hilară poziţia a doua în cursa prezidenţială. Să alergi, să te chinui • nu gratuit, ci pe bani buni, mulţi şi de cele mai multe ori cu iz de „ţigareta”, „F.N.I.” sau bănci falimentate peste noapte - şi să ajungi al doilea, mult în spate, la un tur - de scrutin, nu de stadion -, ce poate fi mai jalnic, mai patetic? Poate doar faptul că noi, toţi cei cu drept de vot, vom face la 26 noiembrie a.c. doar un simplu exerciţiu democratic. Atît şi nimic mai mult! Tocmai de aceea, nici lliescu nu va avea parte de o victorie plină de glorie. Vinovaţi sînt si consilisiii locali Povestea indicatoarelor de circulaţie înlocuite cu panouri electorale ale PRM, tocmai în centrul Clujului, este mult mai gravă decît părea. A m reuşit să aflăm, ieri, că scamatoria care încalcă decretul cu privire la siguranţa circulaţiei a fost făcută în conformitate totală cu Hotârîrea de Consiliu local cu numărul 592 din 2000. Viceprimarul Mircea Găvrilă, care este responsabil şi cu problema rutieră, a reuşit să afle că, prin sus-pomenita HCL, panourile se pot închiria, prin cerere directă, cu suma foarte mică de 5.000 lei pe metru pătrat, pe zi. Deci, un pariou-indicator electoral şi de circulaţie, care are aproximativ doi metri pătraţi, costă 10.000 lei pe zi. Şi nici măcar nu se face licitaţie, pentru că nu cred să existe vreun partid sau vreun candidat independent care să nu-şi permită sa închirieze asemenea panouri amplasate în cele mai bune condiţii de vizibilitate. Şi deja au început liderii locali ai celorlalte partide să aclame „marea ilegalitate” a panourilor-indicatoare. Domnilor, consilierii dvs au votat această „ilegalitate”! AM zza MAE trebuie să facă demersuri serioase pentru suspendarea vizelor pentru români Premierul Mugur Isărescu a apreciat, ieri, că Ministerul român de Externe trebuie să facă “demersuri mai serioase”-pentru suspendarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Uniunii Europene. Isărescu este de părere că “trebuie să ne luptăm pentru a obţine un statut nediscriminatoriu în privinţa vizelor”. El a adăugat însă că Ministerul de Externe ar trebui sâ facă demersuri “mai serioase” în acest sens. Primul ministru a menţionat, totodată, că principalele probleme care situează în continuare România pe “lista neagră” sînt apatrizii, emigranţii şi întărirea frontierei de est a ţării noastre. - Liviu Medrea, managerul R A D P , a înaintat o nouă plîngere penală împotriva lui Gheorghe Funar, privitoare la faptul că Primăria Cluj-Napoca nu a respectat ordonanţa preşedinţialâ care obligă executivul local la plata unor daune către Regie. Medrea o acuză, în aceeaşi plîngere penală, şi pe directoarea, economică a Primăriei, Olimpia. Moigrădean. în uimă'cu cîteva zile, Regia Autonomă a Domeniului Public a obţinut o decizie prin care Primăria este obligată să emită o dispoziţie de plată pentru suma de 5,461 miliarde lei. Liviu Medrea susţine că neplata datoriilor Primăriei clujene faţă de RADP are drept consecinţă producerea unei pagube de peste 25 milioane lei zilnic. , .. A. M. — - - ■ "HPHHWWPIf Ml .1 -' ” ^ u r a U», ' i ‘>V * ' mmînrtIe~consii ^sî-sîaEsiSîil-ia-iEv^-niîîiaan -pe-peisoana; Guvcfnu] a aprobat proiectul dc Ordonanţă dc Urgenţă privind coşul minim de consum, a anunţat ieri premierul Mugur Isărescu. Coşul minim de consum lunar reprezintă totalul produselor alimentare, ncalimcntarc şi a serviciilor necesare unei'persoane sau unei gospodării pentru asigurarea unui nivel minim de trai. Valoarea coşului minim dc consum va fi dc 1,2- 1,3 milioane lei pe persoană, în funcţie de configuraţia familiei. Valoarea coşului minim, la preţurile din luna octombrie, este, pentru o singură persoană, de 1,118 milioane de lei. J si-aii Clujenii care doresc să obţină microcredite din Fondul Naţional de Solidaritate nu vor mai depune cererile la Satu Mare, unde judeţul Cluj a fost arondat anterior, ci la Alba Iulia. M ai precis, la sediul Fundaţiei pentru Promovarea întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FP1M M ) din această localitate. în ţară există alte 17 centre de colectare a cererilor, Ia Bucureşti, Galaţi, Constanţa, Craiova, Timişoara, Braşov, Bacău, Hunedoara, Roman, • Turnu Seyerin, Călăraşi, Buzău, ”51 Suceava, Sfintu Gheorghe, Piteşti, Iaşi, Arad. Pentru a intra în posesia formularelor, cei interesaţi vor ________ Beniamin PASCU continuare în pagina a 12-a 2 EA N I Z D ttl LEM EN I, L ’A S S D LU W Ieri a avut loc, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima” ceremonia ocazionată de decernarea titlului de Doctor Honoris Causa marii artiste şi profesoare Virginia ZEANI ROSSI LEMENI, actualmente Profesor Emerit de. canto ai prestigioasei Facultăţi de Muzică a Universităţii Indiana, Bloomington, SUA, personalitate de primă mărime a artei lirice universale, care într-o carieră de - 34 de ani, a abordat 72 de roluri de factură diversă, de dificultate maximă. Cea care, timp de 25 de ani, a fost cea mai strălucitoare şi. mai fascinantă, vocal şi fizic, “Violetta” din Traviata de Verdi, fol pe care l-a interpretat de 648 de ori (!) pe cele mai mari scene ale lumii. La 35 de ani de la prima revenire în ţară (antologice rămîn spectacolele susţinute, în 1965, la Bucureşti şi la Cluj, Boema şi Traviata, respectiv Aida), după ce avea să se stabilească în Italia, Virginia ZEANI ROSSI LEMENI e din nou acasă. Cît de repede au trecut mai bine de trei decenii de la memorabila sa evoluţie pe scena clujeană, de la Manon-ul din 1969 sau, mai aproape, în 1980, Tosca pe scena bucureşteană. Un om, un artist, un profesionist desăvîrşit, de o calitate cu totul aparte. . “Muzica mea a fost viaţa mea”. - a declarat artista luni seara, la scurt timp după sosirea pe Aeroportul Internaţional Cluj- Napoca. Michaela BOCU continuare în pagina a 5-a ________ Z/' . - -trrrrn;; w PDSR .L^O Sl . OLflIm-- Tineretul şi organizaţia de fem ei PDSR are deosebita plăcere de a vă oferi o seară de muzică clasică, în compania unor artişti de înaltă clasă: pian ista R O X A N A F LO R EA şi basistul C RISTIAN BRAICA. Evenim entul vă avea loc în data de 22 noiem brie, începînd cu ora 18,00 în sala m are a FILARM Om CUROM ÂNE din CLUJ-NAPOCA. Intrarea este liberă. a*-) ~i£CA
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Pompierii militari
continuă acţiunea de
stingere a unor incendii
de pădure z i a r in d e p e n d e n t
( http://www.dntcj.ro/adevaruljANUL X II NR. 3 0 5 6
ISSN 12 20 -3203
MIERCURI,2 2 NOIEMBRIE 2 0 0 0 16 PAGINI 3 .0 0 0 LE I
COMPANIA PETROLIERĂ
Numai, | - în slatiile:
Piaţa Abator ® 43.26.60 lîngă Aeroport S 41.74.67
r
Un simplu exerciţiu democraiic
CRISTIAN BARA
m ai răm as p u ţ in p în ă c înd to t J4 ro m â n u l e le c to r îş i va e x e rc ita
d re p tu l de vo t. C ît de u til se va dovedi acest lu c ru în ceea ce p rive ş te deznodămîntul a legerilo r d in ziua de 26 a acestei lu n i răm îne de văzu t, multe d in rezultate f i in d deja, dacă nu cunoscute , atunci cel pu ţin uşo r de in tu it. Pentru că, nu-i aşa, sondajele nu prea mint, iar rom ânii au dovedit o dată în p lus, dacă mai era- nevoie, că term enul „consecvenţă” lipseşte din m icul d ic ţion a r de buzunar al fiecăruia. N ic i nu a r pu tea f i a lt fe l dacă ace s te buzunare sînt, de cele mai multe ori, goale. F id e l id e ii de „s c h im b a re ” , p o t r iv i t sondajelor, rom ânul a r vrea să se întoarcă la căldurica comodă, da r relativă a plăpum ii P.D.S.R.-ului, la care „b u n icu ţa ” lliescu a presta t lu c ru m anual tim p de pa tru ani încoace. Ce-i drept, onor. po litic ienii noştri nu prea au lăsa t lo c de în to rs sau de a lte rn a t iv e p o li t ic e aşa că, p o t r iv i t princip iu lu i „m ai rău nu se poate” - da’ uite totuşi că e posib il!!! - rom ânii au decis sâ se întoarcă ta prima lo r dragoste... politică. Chiar şi la a doua, dacă e să păstrăm adevărul is to ric . Încet-încet, fără să-şi dea seam a, ro m â n ii d e s co p e ră , a b s o lu t inconştient şi cu atît mai m u lt fără intenţie, adevărata esenţă a dem ocraţiei, aceea a alternanţei la putere. Curînd se va ajunge la situaţia ca eşichieru l p o litic să fie ocupat de două mari forţe po litice , ca la americani să zicem. Partea păguboasă a acestei situaţii este că românul va fi ob liga t să-şi schim be simpatia po litică , o dată la patru ani, numai şi numai pentru că „precedenţii” nu au reuşit să schim be n im ic. C on tinu înd ideea, aş putea chiar pune un pariu că peste alţi patru ani românii vor vota masiv, decisiv chiar, în favoarea unei pseudo-Convenţii formate în nişte c ircum stan ţe favo rab ile , acelea că, p ro b a b il, P .D .S .R . nu va re u ş i să îmbunătăţească cu n im ic viaţa românilor.
Revenind la sondaje, pe de’ altă parte, ele sînt atît de tranşante, îneît devine aproape hilară poziţia a doua în cursa prezidenţială. Să alergi, să te ch inu i • nu gratuit, ci pe bani buni, m ulţi ş i de cele mai multe o ri cu iz de „ ţ ig a re ta ” , „F .N .I . ” sau b ă n c i falimentate peste noapte - şi să ajungi al doilea, m u lt în spate, la un tu r - de scrutin , nu de stadion -, ce poate f i mai ja ln ic , mai patetic?
Poate doar faptu l că noi, to ţi cei cu drept de vot, vom face la 26 noiembrie a.c. doar un sim plu exerciţiu dem ocratic. A tît şi n im ic mai m ult! Tocmai de aceea, n ici lliescu nu va avea parte de o v ic to rie plină de glorie.
V i n o v a ţ i s în t s i c o n s i l i s i i i lo c a liPovestea ind icatoare lo r de
c ircu laţie în locu ite cu p anou ri e lectorale ale P R M , tocm a i în centrul Clujului, este mult mai gravă decît părea. A m reuşit să aflăm, ieri, că scamatoria care încalcă decretul cu privire la siguranţa circulaţiei a fost făcută în conformitate totală cu H otârîrea de C o n s il iu lo ca l cu numărul 592 din 2000. Viceprimarul M ircea Găvrilă, care este responsabil
şi cu problema rutieră, a reuşit să afle că, prin sus-pom enita H C L , panourile se pot închiria, prin cerere directă, cu sum a foarte m ică de 5.000 lei pe metru pătrat, pe zi. Deci, un pariou-indicator electoral şi de circulaţie, care are aproximativ doi metri pătraţi, costă 10.000 lei pe zi. Ş i nici măcar nu se face licitaţie, pentru că nu cred să existe vreun partid sau v re u n candidat
independent care să nu-şi permită sa în ch ir ie ze asem enea panou ri amplasate în cele mai bune condiţii de vizibilitate.
Ş i deja au început liderii locali ai celorlalte partide să aclame „marea ilegalitate” a panourilor-indicatoare. Dom nilor, consilierii dvs au votat această „ilegalitate” !
A M
zzaMAE trebuie să facă demersuri serioase pentru suspendarea vizelor pentru români
Prem ierul M u g u r Isă re scu a apreciat, ieri, că M inisterul român de Externe trebuie să facă “demersuri mai serioase”-pentru suspendarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Uniunii Europene.
Isărescu este de părere că “trebuie să ne luptăm pentru a obţine un statut nediscriminatoriu în privinţa v ize lor”.
E l a adăugat însă că M in isterul de Externe ar trebui sâ facă demersuri “mai serioase” în acest sens.
Prim ul ministru a menţionat, totodată, că principalele probleme care situează în continuare Rom ânia pe “ lista neagră” sînt apatrizii, emigranţii şi întărirea frontierei de est a ţării noastre.
- L i v iu M edrea, m anageru l R A D P , a înaintat o nouă plîngere penală împotriva lui Gheorghe Funar, privitoare la faptul că P r im ă r ia C lu j-N ap oca nu a respectat ordonanţa preşedinţialâ care obligă executivul local la plata unor daune către Regie. M e d re a o acuză, în aceeaşi plîngere penală, şi pe directoarea, economică a Primăriei, Olimpia. Moigrădean. în u im ă 'cu cîteva z ile , R e g ia A u tonom ă a Dom eniului Public a obţinut o decizie prin care Primăria este obligată să emită o dispoziţie de p lată pentru suma de 5,461 m ilia rd e lei. L iv iu M edrea su sţine că neplata datoriilor Primăriei clujene faţă de R A D P are drept consecinţă producerea unei pagube de peste 25 milioane lei zilnic. , . .
A. M.
— - - ■ " H P H H W W P I f Ml .1
- ' ” ^ u r a U»,' i ‘>V * '
m m î n r t I e ~ c o n s i i
^ s î-s îa E s iS îi l - ia - iE v ^ -n iî î ia a n
-pe-peisoana;Guvcfnu] a aprobat proiectul dc Ordonanţă dc Urgenţă privind coşul
m in im de consum, a anunţat ieri prem ierul M u g u r Isărescu. Coşu l minim de consum lunar reprezintă totalul produselor alimentare, ncalimcntarc şi a serviciilor necesare unei'persoane sau unei gospodării pentru asigurarea unui nivel m in im de trai. Valoarea coşu lu i m in im dc consum va fi dc 1,2- 1,3 milioane lei pe persoană, în funcţie de configuraţia familiei. Valoarea coşului m inim, la preţurile din luna octombrie, este, pentru o singură persoană, de 1,118 milioane de lei.
J
si-aiiC lujen ii care doresc să obţină
microcredite din Fondul Naţional de Solidaritate nu v o r m ai depune cererile la Satu Mare, unde judeţul Cluj a fost arondat anterior, ci la A lba Iulia. M a i precis, la sediul Fu nda ţie i pen tru P rom ovarea
întreprinderilor M ic i şi M ij lo c i i
(F P 1 M M ) din această localitate. în ţară există alte 17 centre de colectare a cererilor, Ia Bucureşti, Galaţi, Constanţa, C ra io va , T im işo a ra , Braşov, Bacău, Hunedoara, Rom an, • T u rnu Seyerin , Călăraşi, Bu zău ,
” 51
Suceava, Sfintu Gheorghe, Piteşti, Iaşi, Arad.
P e n tru a intra în p o se s ia fo rm u la re lo r, cei interesaţi v o r
________ Beniamin PASCUc o n tin u a re în pag ina a 12-a
2 E A N I Z D t t l L E M E N I ,
L ’A S S D L U WIeri a avut loc, în S tud iou l de
concerte a l Academ ie i de M uzică “Gh. D ima” cerem onia ocazionată de decernarea titlu lu i de D o c to r H o n o ris C ausa m arii a rtis te şi p ro fe s o a re V i r g in ia Z E A N I R O S S I L E M E N I, a c tu a lm e n te P ro fe s o r E m e r it d e . c a n to a i prestigioasei Facultăţi de M uzică a U n iv e rs ită ţ i i In d ia n a , Bloom ington, SU A, pe rsona lita te de prim ă m ărim e a a rte i lirice universale, care în tr-o carie ră de
- 34 de ani, a aborda t 72 de roluri de factură d iversă, de d ificu lta te m axim ă. Cea care, tim p d e 25 d e a n i, a fo s t c e a m a i stră lucitoare ş i. m ai fasc in an tă , v o c a l şi f iz ic , “V io le t ta ” d in T ra v ia ta de V erd i, fo l pe care l-a interpretat d e 648 de ori (!) pe cele mai m ari scene a le lum ii. La 35 de ani de la p rim a reven ire
în ţa ră (a n to lo g ic e ră m în spectacole le susţinute , în 1965, la Bucureşti şi la C lu j, B o e m a şi T rav ia ta , respectiv A id a ), după ce avea să se s ta b ile a scă în Ita lia , V irg in ia Z E A N I R O S SI LEM ENI e din nou acasă. Cît de repede au tre cu t m a i b ine de trei decenii de la m em orab ila sa evoluţie pe scena c lu jeană, de la M a non-u l din 1969 sau, mai a p roap e , în 1 9 8 0 , T o s c a pe scena bucureşteană. Un om , un artist, un p ro fes ion is t desăvîrş it, de o ca lita te cu to tu l a p a rte .
. “ M uz ica m e a a fo s t v ia ţa m e a ” . - a de c la ra t a rtis ta lun i sea ra , la s c u r t t im p d u p ă s o s ire a pe A e ro p o rtu l In te rn a ţio n a l C lu j- Napoca.
Michaela BOCUco n tin u a re în p a g in a a 5-a
________ Z /' . --trrrrn;;
w
PDSR. L ^ O Sl
. OLflIm--T i n e r e t u l ş i o r g a n i z a ţ i a d e f e m e i P D S R a r e
d e o s e b i t a p l ă c e r e d e a v ă o f e r i o s e a r ă d e m u z i c ă
c l a s i c ă , î n c o m p a n i a u n o r a r t i ş t i d e î n a l t ă c l a s ă :
p i a n i s t a R O X A N A F L O R E A ş i b a s i s t u l C R I S T I A N
B R A I C A .
E v e n i m e n t u l v ă a v e a l o c î n d a t a d e 2 2 n o i e m b r i e ,
î n c e p î n d c u o r a 1 8 , 0 0 î n s a l a m a r e a
F I L A R M O m C U R O M Â N E d i n C L U J - N A P O C A .
I n t r a r e a e s t e l i b e r ă .a*-)
~i£CA
• £ £ £ £ £ & £ ™ ™ " '% * * * . * • * Sf. m' c . C e c il ia ; ' '
V a le r ia n ş i T ib u r ţ iu . m m . ( f s e c . t î lŢ Ş‘ a p p ' ( t seC‘ S s ' C e c il ia ‘■ t v Z C
■ H
^TELEFOANE•PREFECTURA.CONSÎL1UL
JUDEŢEAN: 19-64-16 •PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
. „ 955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARA
CLUJ-NAPOCA: 13 49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-2'f •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILÂ: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 •D IR E C Ţ IA GENERALA A MUNCII SI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTÂf958 •R -A. TERMOFICARE: 19-87-48 •S C MONTENAY SA: 41-51-71 •R .A . APÂ CANAL: 19-63-02 •S.C . "SALPRESr S.A.: 19-55-22 •S C PRIVAU- 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR
. NATURALE:-INTERVENŢII GAZE928; 433424
•JANDARMI: 956 -• GARA Ciuj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -
intern-43-20-01;Turda - 31 - 17-62; Dej - 21-2022
•ALIANŢA ANT1SU1CID: 19-1647
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:
• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7,00 si înapoierea din Budapesta in zilele de martL miercuri, vineri şi simbJtilaora 11,00.
• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare in zilele dtf joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:
Autogara 1 nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78
^ F A R M A C I I
Farmacii ca sen icia permanent Farmacia ’ CORAFARM", str. Ion Mcstcr nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia ’CVNARA”, Calea Floreşti nr.75, tcl.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia
"1NTF.RPIIARM", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71 -95, orar 8-22. Famvacia "CLEMATISFARM", Pu:a Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-21
Garda de noapte:Farmacia nr. 4. str. Gh. Doja nr. 32, telefon
13-00-77. orar 20-8.
t a r o mORARUL CURSELOR INTERNE
PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni
Cluj -3 Băneasa '07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 15,45 şi 16,35
marţiCluj -3 Băneasa 07,00Cluj -» Otopeni 15,15
miercuriCluj -3 Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -9 Otopeni 20,35
joiCluj -9 Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -3 Otopeni 15,15
vineriCluj -3 Otopeni 15,45 şi 20,35
sîmbătăCluj •» Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet: 1.450.000 lei
ORARUL CURSELOR EXTERNEPERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt
marţi şi joi 9,40Frankfurt -> Cluj
marţi şi joi 11,50Cluj -3 Miinchen
luni şi vineri . 9,25Miinchen -3 Cluj
luni şi vineri 11,55Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bologna luni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj; 235$
TELEFON: 13-01-16.
P O L IC L IN IC A FĂRĂ PLA TĂ
“ F A M IL IA S F ÎN T Ă "• 20 - 24 noiembrie •
Medidnâ generală. Dr. I. Boilâ * 20,22,24 (9-12), dr. V. Bodo - 22 (15-18), dr. R. Colârtâ - 22 (10-12), dr. S. Loga - 24 (9-11), dr. D. Oltean - 23 (9-11), dr. A. F. Oros - 20,23,24 (14-18), dr. D. Raton -20 (9-1 \ \ 23 (16-18), dr. L. Raşa - 20 (15-17), dr. I. Riza - 21 (15-16), dr. M. Suciu - 23 (10-12), dr. V. Tâtaru - 24 (10-12), dr. C. Tonea -21,23 (9-11), dr. A. Varga - 20,24 (9-11), dr. C. Vlaicu - 20 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Bartâalbâ - 22,24 (10-12); Cardiologie. Dr. A. lancu -21(11.30-13), dr. I. Patiu • 22 ('11,30-13), dr. T. Popescu - 22 (9-11), dr. N. Prişcă - 22 (16-18); Interne. Dr. D. Pârv • 20 (15-17)kdr. Gh. Râdulescu • 21 (9-11), dr. P. Santo - 21 (16-17), dr. Cs. Szakacs- 22 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor 21,23 (10- 12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ -23 (17-17,45), dr. M. Simu - 22. 24 (11-13), dr. I. Szabo - 20 (11-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea • 21 (14-15), dr. M. Friteâ -22 (11-12), dr. V. Olteanu - 23 (16-17) dr. L Toma • 24 (10-12); Reumatologie. Dr. I. Alb • 21 (11-13), dr. C. Zotta • 24 (14-16); Ortopedie. Dr. Z Popa - 20,23 (12-13); Psihiatrie. Dr. I. Gtodan - 22 (14-15); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 22 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ -21 (14-16); Dermatologie. Dr. D. AJdea-21 (14-16), dr. 0. Roşea - 20 (16-17), dr. I. Sârbu -20 (11.30-12.30); Toxicologie clinici Dr. C D. Ursu • 21 (12-13); O.R1. Dr. S. Bîtlan - 22 (14-16), dr. E. Plâian -20^3 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin - 20. (9-10), dr. I. Negru • 23 (15-17), dr. C.D. Ursu ♦ 23 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa • 20.23 (12-13); Pneumo-ftfzJoiogie. Dr. M. Man - 21 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo • 20.21.22.23,24 (9-11).- Pentru chirurgie plastici şi reparatorie, urologie, radiologie planificarea bolnavilor se face ta sediul Pofidmics pe bazâ de bilet de trimitere. Panificarea bolnavilor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi Ia tel. 430CM) 1. Hre crete 16-17 de tuni pînâ vineri. Flanîicarea bolnavilor ta ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de tnmitere de la mediat Policlinici.
F IL M E Republica - Barul „Coyote ugly", SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ, duminică.- spectacole de noapte cu
1 17 - 2 3 N O IE M B R IE I tarif redus de la ora 23 * Victoria - X-Men, SUA. i i. ....... — I (11; 13; 15; 17; 19) * A rta-Eurlm ages -
Talentatul d o m n Rlpley, SUA (11; 13,30; 16; 18,30). 19-23.11 - SERI DE FILM SPANIOL: 19.11 T/erra-ora 21; 20.11 - Pagini dlntr-o p o veste , M ensaka - ora 21; 21,11 - Ah. Carmela! - ora 21; 22.11 - Călăul - ora 21; 23.11 - Bine aţi venit, m r.M arshall - ora 21. Filmele sînt prezentate Tn original şi subtitrate In limba engleză * Faverit - Acasă la coana mare (13; 15; 17; 19 * Mărăşti - Furtuna perfectă , SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30).
TURDA - Fox - Dispari în 60 d e sec u n d e , SUA (13; 15; 17; 19)DEJ - Arta - Eu, cu m ine ş l Irene, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,
sîmbâtâ, duminicâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22GHERLA - Pacea - Shaolln cow boy, SUA (15; 17); vineri, sîmbătă, duminică
- spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis. ___________
M iercuri, 22 noiem brie ____________________________ P ro g ra m in fo r m a tiv B B C : 6,00-6,30:8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06,35, 8 ,20 C a len d a ru l z ile i. M eteo. 06,45, 9,45 F lo ro s co p . 9 ,0 0 Ş tir i lo ca le . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9,55 In fo rm a ţii cu ltu ra le . 10 ,00 ,12 ,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tir i naţionale ţ i locale.10.00-14,00 P u n c t... ş i de la Z ece: 14,30-18,00 U nip lus a lternativ. 18,30- 21,00 Trei c e a s u r i bune. 19,00 Ştir i locale. 22,00; Ş tir i nap'onale 21-30-6,00; U nip lus n o c tu rn .
BIBLIOTECI
.UNIPLUS R adio
* B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notă: în sesiuni de examene r program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.
■ Biblioteca Judeţeană “O C T A V IA N G O G A”: Sala de lectură (str. M, Kogălniceanu nr, 7, tel. 430.434): luni - vineri; 9,00 - 20,00, sîmbâtâ; 9,00 - 14,00; Mediateca (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni-vineri; 11,00- 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 -
' 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri;9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. (77): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, în vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiTfe împrumutate la filialele de cartier.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10- 18;.yincri; 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentm studii în USA.
I Biblioteca.Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.
I B iblioteca “ H e lta i” (strada C lin icilor 18). Orar: ziln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .
I Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniccanu 7 -'9 ). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.
I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vincri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberlh” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vincri 8-20, sîmbâtâ 8-13.
* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
D is p e n s a r u lP o l ic l in ic c u P la tă s<*>co
in s t i tu ţ ie c u v e c h i c
renume îjt asigurareac o n s u l ta ţ i i lo r m e d ic a le y
a n g a je a z ă m e d i c i d e
to a t e s p e c ia l i tă ţ i le . A d re sa : Ştefan L u d w ig R o th
(fosta M â lo a sa ) n r, 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.
I d e C I
C • t e l e s p e c t a t o r •Miercuri, 22 noiembrie
iubi m ereu (s/r); 3 ,15 Z ile din viaţa noastră (s/r); 4 ,00 Noaptea tîrziu (d iv./r); 5 ,00 U raganu l (s); 6,00 A pe lin iş tite (s).
7 ,0 0 M ilag ros j 3 J U J * S s 3 (s/r); 8 ,00 Prima Mix; 15,00 M ilagros (s); 16,00 M otor; 16 ,30 E xp lo z iv ; 17,00 D e te c tiv i de e lită (s ) ; 18 ,00 Focus; 19,00 R eal TV; 19,30 Impact; 20,00 M usic B ox (dramă S U A 1 9 9 0 ); 2 1 ,5 0 C ro n ic a cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 S til (m a g . d e m o d ă ); 23 ,30 Impact (r); 0,00 Detectivi de elită (s); 0,55 C lip A rt; 1,00 Focus (r). ;
7.00 Te lem atinal; 9,00 Jurnal regional;
k - ^ s j fc 9 .3 0 A g e n d a r o m a r ia e le c to ra lă ; 1 0 ,0 0
P rac tic TV; 10 ,40 T V R C lu j;11 .30 TV R la ş i; 12 ,20 T V R T im iş o a ra ; 1 3 ,1 0 T e a tru l N a ţio n a l d e T e le v iz iu n e prezintă: „Poveste im orală" (r);14 .00 Jurnalul de prînz; 14,15 C iberFan. C om u n ica ţii; 14 ,30 TV R Craiova; .15,30 Panoram a (m agazin în lim ba ge rm an ă);17.00 Studioul electora l; 17,30 O a ltă re a li ta te (s ) ; 1 8 ,0 0 C o rect!; 18,10 Im pas în do i;1 9 .0 0 In fo -M a n ia ; 1 9 ,1 0 A v a n p re m ie ră Ş t ir i ; 1 9 ,1 5 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. M eteo;20.40 Sport; 20,45 Justiţionarii (s); 21,45 D rogurile în instanţă;2 2 .3 0 A le g e r i p a r la m e n ta re 2000; 0,00 Jurna lu l de noapte; 0,20 Oaspeţi ai să lilo r noastre de concerte: Sergiu Celibidache.
7 ,0 0 T ip -T o p , M ini-Top (s); 7 ,35
Sabrina, vră jitoare la 17 an i (s/ r); 8 ,05 Sally, v ră jito a re a (s); 8 ,35 Toţi, îm preună. Em isiune în limba m aghiară; 9 ,35 A rtis ta , do la rii ş i.a rd e le n ii (f/r); 11 ,15 Ş tir i; 11 ,20 A tlă s (r); 1 1 ,5 0 Fe m e ia isp it ito a re (s ); 12 ,40 C ron ici votive (r); 13,15 Sally, vră jitoarea (s/d .a.); 13,45 C inc i p e n tru na ţiune ; 1 7 ,10 M it şi is to r ie ; 1 7 ,4 0 S tă p în u l an im a le lo r; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l TV R 2; 19,05 S tud iou l e lectora l;19.40 Să mori din d ragoste (s);20 .30 Pe m uchie de cuţit; 22,00
f tiri; 22,10 A l tre ilea och i (thriller U A 1999, p .ll); 23 ,40 S tăpînul
a n im a le lo r ( s / r ) ; 0 ,2 5 T V M M esager.
sTK7 ,0 0 B u n ă
d i m i n e a ţ a ! ;1 0 .0 0 A g e n d a
e le c to ra lă ; 1 0 ,2 0 T în ă r ş i n e lin iş t i t ( s /r ) ; 1 1 ,1 0 C a s a M cCallis ter (s/r); 12,00 O glinda t im p u lu i (s ) ; 1 2 ,2 5 S e c ta profitorilo r (dram ă S U A 1996);1 4 .1 5 F itz (s ); 15 ,05 M o rta l K o m b a t (s /r ) ; 1 5 ,5 5 J o c u r i m agice; 16,00 T înă r şi ne lin iş tit (s ) ; 16 ,50 S e n s u n ic ; 1 7 ,00 Ş tirile Pro TV; 17,30 V ia ţa bate film ul; 18,20 Teo; 19,00 Ş tirile P ro TV ; 1 9 ,5 5 A g e n d ă electorală; 20,00 M ortal K om bat (s ) ; 2 1 ,0 0 C h e s t iu n e a z i le i;2 1 .3 0 F o tba l M e c i d in L ig a Cam pionilor; 23 ,35 O m ul .care aduce cartea; 2 3 ,4 0 -Ş tirile Pro TV ; 23,55 Profit; 0 ,00 X şi Zero; 0,05 Pro TV te ascu ltă ce vezi; 0 ,1 5 Fo tba l. R e zu m a tu l L ig ii C am pionilor; 1,15 S ein fe ld (s); 1,45 Casa M cC allis te r (s); 2 ,30 V e ro n ic a (s ) ; 3 ,0 0 S e c ta profitorilo r (f/r) 1
, 7 ,00 O bservator;• " " T 8,00 'N eaţa ; 11,00 L o rz ii d in B ro o k lyn ,(c o .S U A 1 9 7 4 ); 13 ,00 Ş tir i le a m ie z ii;13 .15 D ragostea în v in g e (s);14 .00 Fem eile lu i J a ke ( f / r ) ;16.00 Zile din v ia ta noastră (s);17.00 Ştiri; 17,10 S im ţul dreptăţii (s); 18,10 T e vo i iubi m ereu (s);19.00 Observator; 20,00 Drum ul Cotrocenilor; 22,00 M arius Tucă Show; 23,00 O bservator; 23,30 N oaptea tîrziu cu M ircea Badea (d iv . ) ; 0 ,3 0 M ă s c ă r ic iu l(co.Franţa 1980); 2 .30 T e voi
M ie rc u r i, '22 n o ie m b r ie0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 P rim a o ră ( P r o g r a m i n fo r m a t iv B B C
- 6 :0 0 - 6 :3 0 ;M e t e o - 6 :4 0 ;l n f o r m a t i i u t i l i t a r e - 6 :5 0 ) ;0 7 : 0 0 - 1 0 : 0 0 PRIMUL S A LU T - Ş t e f a n C o r o i a n ( 0 7 : 0 0 Salut, 0 7 : 0 0 S a lu t; 0 7 : 2 0 Revista p re s e i loca le , 0 7 : 4 0 R ev is ta prese i c e n tra le ; 0 7 : 5 0 , 0 8 ,5 0 H oro sco p ; 0 8 :0 0 Ş tiri, 0 8 : 2 0 CD S port - ştiri s p o r t i v e , 0 8 :4 0 Ş tir i pe s c u rt, 0 9 :0 0 Ş tir i, 0 9 :2 0 Ce m ai c re de lum ea): 1 0 :0 0 - 1 3 ,0 0 M e sa j F M c u T u d o r R u n c a n u ( 1 0 ,0 0 Ş t i r i * M eteo, M e s a j e d e la a s c u l t ă t o r i , c o n c u r s u r i m u z i c ă , 1 1 ,2 0 *C apra c u f r e / / e z / '- t r e i p i e s e c u a c e e a ş i t e m ă , a c e l a ş i in te rp re t, a c e l a ş i t itlii , e t c . , 1 2 :0 0 D ive rtis R a d io B litz , 1 2 : 4 0 Telefonul z ile i" - i n te r v iu t e le f o n ic u n o m o b i ş n u i t d a r i n t e r e s a n t ) ; 1 3 :0 0 - 1 6 : 0 0 C a le id o sco p C D - c u T i b e r i u C r i ş a n ( 1 3 : 0 0 Ş t i r i * Meteo, "C e tă tean d e o n o a re ’ - c o n c u r s p e n t r u d e s e m n a r e a c e le i m a i ... s t r ă z i â o r a ş u l u i , 1 4 ,0 0 , 1 5 ,0 0 Ş tir i, 1 5 ,2 0 C e m a i c re de lumea (r.)); 1 6 : 0 0 - ' 1 9 : 0 0 C onsp ira ţia '-cu H o r a ţ i u N i c o a r ă ( 1 6 : 0 0 ,1 7 :0 0 Ş tir i, T e l e f o a n e s u r p r iz ă p e n tr u c e i c e s ă r b ă t o r e s c c e v a , 1 7 ,2 0 fcD S p o rt - M i h a i P e t r u ş c ă 1 8 : 0 0 - 1 8 : 3 0 P ro g ra m in fo rm a tiv BBC, 1 8 ,4 0 D ive rtis Radio B litz): 1 9 : 0 0 - 2 1 :0 0 S tu d io u electoral: 2 1 :0 0 Ş tir i: 2 1 :0 0 - 2 2 :0 0 M uzica m a g ica - r o c k . P r e z i n t ă Ş te fa n C o r o i a n ; 2 3 - 2 4 M iraco lu l s u n e te lo r (r.) - m u z i c ă e le c tro n ic ă - C r i s t i a n M u r e ş a n . . . . . _
— —— n ’ M ie rcu ri, 22 n o ie m b r ieC ( T ) ) } | ŞTIRI : 0 9 .0 0 , 1 0 . 0 0 , 1 2 . 0 0 , 1 5 . 0 0 , 1 6 . 0 0 ;
I B B C - 0 6 . 0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 . 0 0 ; 6 .3 0 - 9 .0 0
dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-1 S E R V IC IU : 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); C oncu rsu ri (10 .30 ,12 .30);12 .45 -S port pe m apam ond; 12 .0Q -18.00-C A L E ID O S C Q P fm : 13.20 -M usca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ.Sebi; 22.00-23.00 T renu l de la m iezu l n o p ţii - Ucu Florea'; 01.00-6.00 Unde M a g ice
RADIO CLUJ
- S U P E R M A T IN A L : Ştirile locale , interviuri, Horoscop (6.40,7 .20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de
M iercuri, 22 n o ie m brie WTACT 5 : 0 0 - 8 : 0 0 L u p ta c u s o m n u l - e m i s i u n e
' m a t i n a l ă . R e a l i z a t o r i : L a u r a I v a n c io i u ş i R ă z v a n P o p e s c i ; 8 : 0 0 - 1 0 : 0 0 L u p ta c u s o m n u l - e d i ţ i a l o c a l ă ; 1 0 ,0 0 - 1 2 , 0 0 T o v a ră ş ii m e i r e a l i z a t o r i : D J A r m â n d , l o n u ţ P o h r i b şi M a r i u s F u r d u i ; 1 2 : 0 0 - 1 7 : 0 0 C o n ta c t F M . P r o g r a m d e d i v e r t i s m e n t : m u z i c ă n o n - s t o p , c o n c u r s u r i , i n fo r m a ţ i i d i v e r s e (î n s p e c i a l d i n s h o w - b i z ) ; 1 7 ,0 0 - 1 9 , 0 0 Votează c e u rm ea ză ; 1 9 : 0 0 - 2 2 : 0 0 S e a ră d e seară . U n p r o g r a m r e m e d i u p e n t r u p lic tis e a lă : m u z i c ă ş i d e d ic a ţii s e a r ă d e s e a r ă la R a d i o C o n t a c t . 2 2 : 0 0 - 2 4 : 0 0 F a i r - p la y - r e a l i z a t o r R ă z v a n D u m i t r e s c u . E m i s i u n e d e d e z b a t e r i e c o n o m i c e ş i s o c i o - p o l i t i c e , p e r s o n a lită ţi in v ita te în s t u d i o , a s c u ltă to r ii p o t a d r e s a (î n d ir e c t) în t r e b ă r i r e a l i z a t o r u l u i ş i in v ita ţilo r s ă i . 2 4 : 0 0 - 1 :0 0 L a ce as de b lu e s in D e lfin a riu - r e a liz a t o r A . G . W e i n b e r g e r . U n a m e s t e c d e b l u e s şi f a n t e z i e la m i e z d e n o a p t e .. . O e m i s i u n e in te r a c tiv ă c a r e s e a d r e s e a z ă c e l o r p r e d is p u ş i s p r e f i l o z o f i e , i n d i f e r e n t d e v î r s t ă .
M iercuri, 22 no iem brie 6 ,0 0 B ună d im inea ţa . O
e m is iu n e *de a c tu a lită ţi, d a r şi a n tr e n m a tin a l p r e z e n t a t ă d e A n c a B a l t a n . 8 ,0 0 E m is iu n e a în lim b a m agh iară: 1 0 ,0 0 De zece o r i R om ânia . P r e z i n t ă d e la C lu j M ih a i M ic l ă u ş ; 1 1 ,0 5 Em isiunea p a rt id e lo r parlam entare. 1 1 .4 5 - 1 3 E m i s i u n e a re d a c ţie i s o c ia le : A p a tra pu te re . P r e z i n t ă M e l a n i a D r ă g a n ; 1 2 , 0 0 R a d io ju rn a l t r a n s ilv a n : 1 3 , 0 0 R ad io ju rnal B ucu reş ti; 13,15 Paralele m uzica le c u D a n B r a d u . 1 3 ,5 5 B u le tin de ş t ir i . 1 4 ,0 0 Program muzical pe staţia de unde u ltra scu rte - 95,6 MHz. 1 6 , 0 0 E m is iu n e a în lim b a m aghiară. 1 8 ,0 0 R adio fax - p re zin tă D a n H o r e a . 1 8 ,3 0 A g e n d a e le c to ra lă . 1 8 ,3 5 C roch iu ri m uzicale - P r e z i n t ă D a n I z v o r e a n u .1 9 .0 0 R ad io ju rna l B ucureşti. 1 9 ,1 5 - 2 0 A le g e r i p a r la m e n t a r e .
2 0 .0 0 Ş tir i. 2 0 ,0 5 A n o tim p u l id e ilo r , r e d a c t o r D a n B a n c i u ;2 1 .0 0 Ş tir i; 2 1 ,0 5 B re lo c c u A n c a M u r e ş a n ; 2 1 , 5 0 B u le tin de ştiri. 2 1 ,5 8 înch ide rea program ulu i.
R A D I O R E N A Ş T E R E A 91.2 MHz FM
C A B I N E T M E D ţ C A L O N C O L O G I CO L U J - N A P O C A '
s t r P R O F C t O R T E A n r g ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )
C O N S U L T A Ţ II- ''
P ro f .d r . L U C IA N LA Z Ă R(G ineco log ie , Chirurgie, Oncologie)
L , M i: 15-18; M a, J :1 6 M-1830
D r. V A L E N T IN P O PESC U (Chirurgie, Oncologie)
M a , J : 14 30- 1 6; V : 15-17 S : 9 - 11
D r. D A N -S O R IN POPESCU(Urologie)
L, Ml: 18 - 20; Ma, J: 18” -20 ' V: 16-20 .
P R O G R A M A R F -
te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 Tn t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ io n a r e
a c a b in e t u lu i
10,00 Ş tirile de 'A c a s ă (r ) ; 10,35
A ca să la . b u n ic a (1 )^ 1 0 ,4 5 C ăsu ţa p o v e ş tilo r ( r ) ; 11 ,00 Dragoste şi pu tere (s/r); 11,30 F io re lla (s /r); 12 ,20 D ragoste n e b u n ă (s / r ) ; 1 3 ,1 0 L u is a Fernanda (s/r); 14.00 Iub ire fără limite (s/r); 15,00 în g e r sălbatic (s); 15,50 M iraco lu l iubirii (s); 16,45 C ăsuţa poveştilo r; 17,00 D ragoste şi pu te re (s); 17,30 F io re lla (s ); 1 8 ,2 0 A c a s ă la bunica; 18,30 Ş tirile de Acasă; 19,10 Iubire fără lim ite (s); 20,00 D ra g o s te n e b u n ă (s ) ; 20 ,55 L u isa F e rn a n d a (s ) ; 2 1 ,5 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : Pe„ cuvînt de onoare (d ram ă SUA 1947).
7 / . 7 ,0 0 B ună/ / a b c d i m i n e a ţ a ,
România; 10,00 Te leshopping; 10,25 E conom ic A B C (r); 10,50 Gura lum ii (r); 11,00 Daţi vina pe C o rin a (r); 1 2 ,0 0 M ăştile puterii (r); 13,00 Ora uhu a venit; 13 ,15 L u m e a m is te re lo r (r); 14 ,00 P rim u l p a s (r ) ; 15,20 T inereţe fă ră bă trîne ţe ; 16,00 Post M erid ian; 17,00 Daţi vina pe C o r in a ; 1 8 ,0 0 C lubuT M icrob iştilo r; 19,00 Te le jurna l; 19,30 E co n o m ic A B C ; 19,45 G u ra lu m ii; 2 0 ,0 0 Dan D ia co n e scu în d ire c t; 22 ,00 R eporte r .T e le 7 ; 2 3 ,1 5 V iaţa noastră cea de toa te z ile le; 1,00 O ra unu a v e n it ; 1 ,0 5 P ost Meridian (r); 2,10 D ocum entar; 2,50 Te le jurna l; 3 ,30 Econom ic A B C (r ) ; 4 ,0 0 D a ţi v in a pe Corina (r); 5 ,00 Concert.
EifeopANojA 15,00 Retransm isieciKŢNAEpdAjeie 7 abc; 17 50
V ide o c lip u ri; 18 ,00 L a b ir in tu l tra n z iţie i - re a liza to r N icoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransm isie Tele 7 abc; 23 ,00 înch iderea programului.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
liM iliB ililA M IIilastăzi, de la ora 18,30:
P A I A Ţ Ede Ruggero Leoncavallo
TEATRUL MAGHIARastăzi, de la ora 19,00: M ISTERELE VO ALULUI
de Vorosm arty Mihaly
^ P O L IC L IN IC A ^ INTERSERVISAN
str. Pascalv nr.5, cart, Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ. GASTROENTEROLOGIE
Electroencefaţografie - > Electromiografie - Examinări
Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină
Ecografie cardiacă ECO Doppler color j Tratamente LASER*
LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie • Bacteriologic Imunologie - Parazitologîe Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)
Z ILN IC , in c lu s iv ? D U M IN IC A (gardă)
o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u lta ţ i i
s. la te l. 4 1 .4 1 .6 3 . >
C A B IN E T M E D IC A L D E
STO M A TO LO G IECalea M oţilor nr. 106, ap. 5
Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamente stomatologica
• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte). Programări zflnlc la teL: 438.028
O R A R L u n i - V in e r i : 9-19
S îm b ă lâ : 10-13
Pentru: studenţi; pensionari, şomeri,' reducere 20 >/ a .|p § ||v
CABINET MEDICAL PRIVAT
Prof. Dr. loan HUŢANUCiuj-Napoca, str. Observatorului
nr. 13, ap. 12 .. (autobuze: 35, 43,46)
C onsultaţii, tratamente;!
C H IR U R G IE IN F A N T IL Ă ,O R T O P E D I E , U R O L O G I E P E D IA T R IC A , M A L F O R M A Ţ I I C O N G E N I T A L E . L : 14,3 0 - 1 6 ; M a, J :
Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.
Medicină generală;ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
M B'!l'l-llf||!
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD
Dr.ANGELA CĂLUGĂRIIStr. Prahovei nr. 11
( l în g â b is e ric a B o b )
PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i , V -1 7 -2 0 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a'suicidului iniţiată de
i.iiioiutoiu l iii; sM tatiî u i m i a ustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm 4nAlrm'la fa num ăm l 186864-
' " * 1
A i c i ar putea fîf reclama dumneavoastră;
- t a ia . f i - a n ă scu t Z a r u l n o s tru fo lo s e ş te ş t i r i '
fu rn iza te de agenţii/e R O M P R E S ş i M E D IA F Â X .
W E M ă
J jp î n a u n d e v a m e r g e p r o c e s u l
d e i n t e g r a r e î n A s i a C e n t r a l ă
(“The Times of Central Asia”)
Tendinţele integrării sînt vizibile în toate statele
din A s ia Centrală : Uzbekistan, K îrgîzstan, Turkmenistan, Kazahstan şi Tadjikistan. Istoricii sînt de părere câ aceste ţări, astăzi independente, înainte nu au existat niciodată ca state de sine stătătoare, iar alte surse autorizate pretind că separarea etnică, realizată de guvernul sovietic, a fost artificială şi îndreptată împotriva unităţii etnice a acestor naţiuni. A s ia Centrală dezbinată de pretenţiile teritoriale reciproce ale republicilor, este, în cea mai mare parte, produsul politicilor “antiregionale” ale K re m lin u lu i, prin care actualele hotare au fost stabilite fară o analiză detaliată a intereselor popu laţie i indigene. Popoarele kîrgîz, tadjiic, turkmen şi altele din A sia Centrală au o istorie foarte veche şi în pofida religiei comune şi a strînselor legături economice
_ şi politice, acestea s-au identificat, de secole întregi, ca grupări etnice individuale, cu limbă, tradiţie şi stil de viaţă diferite.
în Kîrgîzstan se află 700.000 de uzbeci, iar în Uzbekistan locuiesc aproximativ 500.000 kîrgîzi, milioane de tadjici şi cazahi, iar în Tadjikistan se află peste două milioane de uzbeci şi circa 100.000 de kîrgîzi. Acest lucru poate fi interpretat drept un fenomen comun, normal şi inevitabil existent în toată lumea.
Integrarea economică, atît de necesară tuturor republicilor din A s ia Centrală, nu implică şi o ' integrare politică. M a i mult decît atît, toate încercările actuale, de a crea un stat unitar, o nouă superputere în graniţele A sie i Centrale, sînt nejustificate şi ineficiente. întreaga perioadă de c înd acestea există ca state independente a demonstrat că ţările Asie i Centrale sînt încă foarte departe de adevărata democraţie şi libertate, fiind evident faptul că în regiune există cele mai autoritare conduceri. Atît timp cît aceste state rămîn separate, există speranţa că fiecare dintre ele va găsi răspunsurile necesare la aceste probleme. Odată creată, o superputere nu va ţine seama de nici o forţă şi, cu atît mai puţin, de opinia comunităţii internaţionale. D in acest punct de vedere, se poate spune că succesul acestor state constă, mai degrabă, în separarea politică,. decît în unificare (dacă doresc cu adevărat sâ scape de şahi şi emiri, pentru a deveni parte integrantă a lum ii civilizate). Prin separarea politică actuală, A sie i Centrale i s-a dat ocazia unică de a găsi calea spre bunăstare economică, independenţă, identitate proprie şi etnică. Fiecare
republică îşi urmează propriul drum, un exemplu fiind regimul din Turkmenistan şi sistemul care se conturează în Kîrgîzstan. Dacă A s ia Centrală s-ar afla sub conducerea unui singur preşedinte, cil cît acesta ar fi mai autoritar şi mai puternic, cu atît situaţia populaţiei ar fi mai dificilă.
D e ş i repub lic ile A s ie i C en tra le sînt independente, regiunea, în form a actuală, se confruntă, mai degrabă, cu o tendinţă spre unitate şi cooperare, decît cu provocările apărute în urma
jşeparării de ceea ce era odată economia unică.Este dureros faptul că trebuie să obţii viză
pentm a vizita o republică vecină, care înainte îţi era, probabil, mai aproape şi mai dragă decît actualul stat în care locuieşti. Este şi mai dureros, şi, din punct de vedere istoric, mai tragic, faptul că preşedinţii din A sia Centrală se imită în ceea ce priveşte tehnicile de guvernare, ale căror modalităţi de conducere sînt cele mai autocrate, reacţionare şi antidemocratice. - '
Se pare că preşedintele Uzbekistanului; Islam Karim ov, a găsit calea corectă spre obţinerea prosperităţii economice şi a.stabilităţii politice în ţara sa. Standardele de viaţă în Uzbekistan sînt puţin mai ridicate decît în K îrgîzstan, populaţia
se bucură de mai multă libertate, iar mediul politic este mult mai tolerant şi liberal, deşi există tendinţa de a favoriza reinstalarea practicilor autoritare - concepte, în mare măsură influenţate de însuşi Islam Karim ov, a cărui importanţă politică se resimte în întreaga regiune.
Chiar dacă una din republici, fie Uzbekistan sau Kazahstan printr-o serie de reforme sociale sau politice se transformă într-o putere economică în viitorul apropiat, oferind astfel celorlalte state un exemplu demn de urmat, şi form îndu-şi un stat unitar, nici chiar o astfel de perspectivă nu ar aduce mult bine. D e exemplu, R F Iugoslavia, care, în anii ’70, era exact acest tip de stat într-un bloc socialist, în care reforma avea cel mai mare succes. Ţara a prosperat în multe p riv in ţe , putînd face con cu re n ţă ţă rilo r occ identa le . C u toate acestea, recentele evenimente tragice au distrus toate iluziile. Acesta este motivul pentru care unul dintre cei mai de seamă analişti politici din Occident, Zbigniew Brzezinski, a asemănat R F Iugoslavia cu A sia Centrală, unde preţul plătit pentru erojile politice ar putea fi mult mai mare, iar pierderile mult mai tragice decît în Balcani.
Num ai prin dezvoltarea şi adîncirea adevăratei democraţii, prin respectarea drepturilor omului şi punerea în aplicare a reformelor economice ş î politice, precum şi p rin e lim inarea bazelor conducerii autoritare, statele acestei regiuni pot evita apariţia unei situaţii tragice asemănătoare.
(Articol sem nat de Am os Perlm utter, profesor de ştiinţe po litice şi socio logie la Universitatea Am ericană şi redactor la "Journal o f S tra teg ic S tudies”)
Liderul Autorităţii Naţionale Pa lestin iene (A N P ) , Y a sse r Arafat, prin jocul politic pentm care a optat, şi-a pecetluit statutul de terorist, refuzîndu-1 pe cel de om de stat. Arafat este considerat a fi autorul unei noi intifade, aparent fără sfîrşit, care poate im p lica p oporu l pa lestin ian într-o catastrofă de proporţii.
Istoria ne oferă exemple ale unor lideri de gherilă, care au reuşit sâ se scuture de trecutul lor scandalos, devenind importanţi oameni de stat (Nelson Mandeja sau M enachem Begin). J n schimb, Yasser Arafat a optat pentm strategia sîngeroasă şi v io lentă de eliberare a- palestinienilor, excluzînd-o pe cea d ip lom atică. A devenit extrem de imprevizibil, preferind
.scenariile dramatice, în care el este neapărat cel care joacă rolul principal. Notabil este şi faptul câ Yasser Arafat a lipsit de la majoritatea co n su ltă r ilo r A N P , convocate în momentele de criză, care îi găseau fie la Majorca, fie la Cairo, apoi la Paris, oriunde în lume, mai puţin în Fîşia Gaza. LidemI A N P şi-a
ales ca scene internaţionale, de mediatizare, trei instituţii: O N U , C N N şi L iga Arabă. Opţiuni, de
altfel, previzibile.Locurile în Adunarea Generală
a' O N U sînt ocupate de cleptocraţi, dictatori, preşedinţi pe viaţă. C u sprijinul acestora, Arafat a reuşit în ultimii 20 de ani adoptarea de numeroase rezoluţii, cea mai faimoasă dintre ele f iind num ită “S ion ism u l înseamnă rasism”, însă flrâ un impact major asupra evreilor.
C N N a devenit instmmentul mass-media preferat al liderului palestinian. Unii reporteri C N N sînt de .fap t instrumente ale propagandei palestiniene. U n astfel de corespondent al C N N ,
Rula Am in, a făcut o reclamă zgomotoasă părţii-palestiniene, îndepârtîndu-se scaftdalos de r ig o r ile ob ie c tiv ism u lu i jurnalistic. Aceasta a declarat de pildă câ cei doi ofiţeri evrei linşaţi la Ramaljah erau de fapt agenţi Mossad. în plus, cea care conduce propaganda palestiniană, fiind şi principalul instigator, Hanan Ashrawi, apare zilnic la CN N . L iga Arabă în schimb a devenit principalul instrument de legitim are a naţiona lism u lu i palestinian. D in 1964, de la desfăşurarea summitului arab în oraşul Alexandria, cînd a fost recunoscută formal Organizaţia pentru E libe ra rea Pa le stine i (OEP), apoi în 1974 la summitul din Rabat (M aroc), unde s-a ajuns chia'r - la afirm area drepturilor palestinienilor asupra
. tuturor teritoriilor palestiniene, cu prile ju l conferinţe lor de la
^THElWASHINGTONiTIMES
Casabfanca din 1989. “în cadrul cărora au fost încurajate puternic pretenţiile palestinienilor” sau, cel mai recent, la summitul de la Cairo, d in luna octom brie a acestui an, cauza palestiniană a fost sistematic sprijinită.
' Acţiunile diplomatice mai sus enumerate reprezintă de fapt o modalitate insidioasă a lui Yasser Arafat de a influenţa organisme internaţionale importante, metodă p rin care a încercat sâ îş i construiască o mască menită să a scundă adevărata sa personalitate, prin excelenţă războinică.
Strategiile de negociere ale liderului A N P se desfăşoară pe perioade lungi, fiind de cele mai multe ori paradoxale, bizare, pendulînd între a face promisiuni şi apoi a le încălca, uneori chiar în aceeaşi zi. A şa cum s-a
întîmpiat de pildă la Ambasada . S U A din Paris, unde, chiar cînd
era pe punctul de a semna o înţelegere, s-a răzgîndit, părăsind sediul împreună cu secretarul de stat am erican, M a d e le in e Albright. D ar cel mai memorabil
- exemplu rămîne cel prilejuit de semnarea înţelegerii de la Cairo, d in 1994, cînd erau prezenţi p rem ieru l israelian, Y it z h a k Rab in , preşedintele egiptean, H osn i Mubarak şi cel al SU A , B i l l C linton. Yasse r Arafat a făcut o adevărată scenă, părăsind sala de discuţii, însă, ameninţat în particular de preşedintele-
• gazdă,* â revenit asupra deciziei c a p r ic io a se pentru a sem na acordul... moment perceput de liderul A N P ca fiind o victorie. Ia tă cum au definit ana lişt ii internaţionali comportamentul liderului palestinian: “previzibila imprevizibilitate” a lui Yasse r
A rafat. Im ediat după semnarea acordului de la
O slo , Yasser Arafat a vizitat Africa de Sud, a
in s t ig a t lum ea is lam ică sâ pornească un nou război sfînt (jihad) împotriva evreilor, cerind ca Ierusalimul să devină capitala v isa tu lu i stat palestinian. în “buna” tradiţie stalinistă, Arafat şi-a construit un cult al personalităţii, monitorizînd în acest sens mass-media palestiniană pentru a se asigu ra câ este în centrul atenţiei. Ce concluzii am putea trage pe seama fişei caractcriolo- gice a liderului palestinian? în prim ul rînd, câ nu poate fi un om paşnic ş i diplomatic, datorită naturii sale agresive, ci un lider de gh e r ilă , un terorist, un războinic incurabil. îşi sacrifică popo ru l de dragu l p ro p r iilo r ambiţii şi căpricii. N u poate fi aliatul numânui. Iar israclicnilor le-au trebuit şapte ani pentru a-şi da seama câ nu pot ajunge la o înţelegere cu liderul A N P .
(“Stratfor”)Foştii rivali Egiptul şi Libia acţionează
îm preună pentru instaurarea păcii în S udan. Sprijin irea in iţia tive lor de pace în regiune serveşte unor ob iective pe te rm e n s c u rt, d a r, ţ in în d c o n t de p lanurile am biţioase ale ce lo r două ţări, c ît poate du ra .a ce a s tă p rie ten ie? La începu tu l lun ii oc to m brie , ce le două m ari ţări din nordul A fric ii au sem nat un acord cu Sudanul şi Uganda privind desfăşurarea de observatori de-a lungul gran iţe i lo r com une. P lanul, m enit să re z o lv e d is p u te le d in t re S u d a n şi U g a n d a a s u p ra ' m iş c ă r i lo r re b e le sp rijin ite de sta t, ilus trează un nivel n e o b iş n u it d e ’ c o o p e ra re d in tre guverne le preşedintelui eg ip tean, Hosni M u b a ra k , ş i lid e ru l l ib ia n , co lo n e l M uam m ar A l-G ha dda fi. P înă recent, E g ip tu l şi Libia s-au concura t pentru influenţa în regiune şi s-au obstrucţionat rec ip roc po litic ile exte rne şi interne.
A cum , C airo şi T ripo li au interese com une în tem eia te care .le fac să lase la o parte riva lita tea d in tre ele: am bele urm ăresc să-şi în tărească econom iile şi să înlăture pericolu l reprezentat de grupările fundam enta lis ţe is lam ice de opoziţie . D ar m otive le pentru fosta lor r iv a lita te ră m în . A m b e le a sp iră să de v in ă lideru l eco nom ic şi po litic al r e g iu n ii P înă la u rm ă, c o n c u re n ta d in tre e le va subm ina orice pa rteneria t pe te rm e n scu rt. S ub e g id a a co rdu lu i
in te rm ed iat în tre Egipt şi Libia, S udanul a fo s t de acord să mute, în interioru l
. ţării, grupul rebel ugandez. A rm a ta de R ezisten ţă a Dom nului (ARD), la 1.000 de k i lo m e tr i d e p ă rta re d e g ra n iţa com ună cu U ganda . A poi, gu ve rnu l sudanez îl va desfiin ţa. Disputa sudano-
- ugandeză grav itează în juru l acuzaţiilor că fieca re ţa ră acordă sprijin grupărilo r rebele. în tr-adevăr, în 1995, Uganda şi S u d a n u l ş i-a u în t re ru p t re la ţ i i le diplomatice. Kam pala a acuzat guvernul sudanez că sprijină ARD, o rganiza t în s u d u l S u d a n u lu i. La r în d u l s ă u , Khartum ul a acuzat Kampala câ sprijină grupul rebel d in sud, Arm ata/M işcarea de E liberare a Poporului S udanez (A / M E P S), şi că perm ite m em brilor săi să se dep laseze pe teritoriul din Nordul U gan de i. In iţia tiva eg ip tean o -lib ia nă urm ează un o r eforturi sim ilare, care au p r iv it re z o lv a re a a lto r co n flic te d in reg iune . C a iro ş i T ripo li au s p r ijin it n e g o c ie r ile de pa ce pentru a pune c a p ă t ră z b o iu lu i d in tre E tio p ia ş i, E ritreea şi pentru a organiza un nou guvern pentru Somalia, care nu avea un guvern cen tra l din 1991.
De fapt, au ex is ta t cîteva sem nale p r iv in d d e zvo lta re a cooperării d in tre E g ip t şi L ibia. Recent, Cairo ş i Tripoli a u s e m n a t u n P ro to c o l p r iv in d extinderea com erţu lu i. După ridicarea sancţiun ilor O N U , Egiptul şi Lib ia au creat c îteva zone de liber schim b. L a ju m ă ta te a lu n ii iu lie a .c ., ce le d o u ă . ţări vecine au re luat zborurile com ercia le în tre capitalele, lor. Există cîteva m otive
a le acestei cooperări. Cel mai im portan t es te urgenţa pe care am be le ţări o s im t în c e e a ce p r iv e ş te d e z v o lta re a e c o n o m iilo r lo r. E c o n o m ia L ib ie i a s u fe r it daune su b s ta n ţia le în tim p u l sa n c ţiu n ilo r O N U. In ve s tiţiile s tră in e lim ita te şi numărul m in im de im porturi te h n o lo g ic e au s u b m in a t c e a m a i im po rtan tă bază econom ică a ţă rii - pe tro lu l. Din cauza sancţiun ilor, firm e le am ericane, care au fo s t ce le m ai active în secto ru l pe tro lie r a l L ibiei, au pă răs it ţa ra , a s t fe l în c î t in f r a s tru c tu ra în dom eniu s-a învech it şi a fos t furată.
Izolarea econom ică şi po litică a Libiei a făcu t-o şi mai susceptibilă la d is idenţa in te rn ă . La m ijlo c u l a n u lu i 1 9 9 9 , grupările fundam enta liste is lam ice din estu l Libiei au înce rca t să-l răs toarne de la putere pe A l-G haddafi. în Egipt, g u ve rn u l a fo lo s it a ju to ru l f in a n c ia r
' extern pentru susţinerea econom ie i. în 1999, Cairo a prim it un a ju to r ex te rn în va loa re de aproxjm ativ 2,1 m ilia rde de d o la r i d in p a r te a W a s h in g to n u lu i. Econom ia eg ip teană a cunoscu t o ra tă de creştere pu tern ică în u ltim ii c îţiva a n i ş i es te , cu s ig u ra n ţă , p u te re a econom ică a regiunii.
C u to a te a c e s te a , A d m in is t r a ţ ia . M u ba ra k se con frun ta cu o o p oz iţie serioasă din partea unei num eroase po pu la ţii is lam ice. A lim en ta tă de pa rtidu l fundam enta lis t Fraţii M usu lm an i, scos_ în a fa ra legii, m a jo rita tea popu la ţie i se opune re la ţiilor guvernu lu i cu Israe lu l ş i S U A . Prin dezvo ltarea p rop riilo r baze econom ice , guvernu l îşi reduce de pen
denţa fa ţă de W ash ing ton , întărindu-şi, prin urm are , baza po litică internă. Cairo şi T r ip o li, s -au h o tă r ît să ac ţio n e ze îm preună, im itînd s tra teg ia A fric ii de Sud prin susţinerea păcii şi dezvoltării econom ice reg iona le . To tuş i, ob iec tivele pe te rm en scu rt ş i m ed iu contrastează cu s tra teg iile pe, te rm en lung . Marea s tra teg ie a L ib ie i este sâ devină un acto r-che ie pe a rena po litică internaţională. D eşi această asp ira ţie a r putea părea foa rte îna ltă , p ro fiturile efective- sînt ap roape reale. S u ferind din cauza izolării po litice şi econom ice în perioada sa n c ţiu n ilo r O N U , L ib ia în ţe le g e ce înseam nă m arg ina liza rea , în treaga sa po litică ex te rnă , du pă ce a ieş it d in iz o la re , a fo s t m e n ită să d u că la în tă r ire a in f lu e n ţe i s a le în r în d u l naţiun ilor a fricane. V isu l lu i A l-G haddafi privind o A frică un ită nu este în legătură cu un e fo rt a ltru is t de a sprijin i statutu l n a ţ iu n i lo r a f r ic a n e ca a c to r i in te rnaţiona li. în sch im b, se re feră la su s ţin e re a s ta tu tu lu i L ib ie i ca a c to r in te rnaţiona l b a za t p e capacita tea lo r de a vorb i în num ele întregu lu i continent a fr ica n , s a u c e l p u ţin .a m a jo r ită ţii s ta te lo r a fricane. C el m ai c la r exem plu es te S u m m itu l a fr ica n p e ca re A l- G haddafi l-a o rgan iza t cu foa rte pu ţin tim p îna in tea S um m itu lu i M ilen iu lu i de la N ew Y o rk , d in sep tem b rie a.c. L ib ia “pa riază” că, fiind voce a A fric ii un ite , va ave a o poz iţie so lidă în negocie rile cu m arile pu teri a le lum ii, cărora le v a fi d ific il, da că nu im po s ib il, să nu ia în seam ă poz iţia exp rim a tă de Tripo li în
le g ă tu ră cu o an um ită p rob lem ă . De a se m e n e a , T r ip o li asp iră să a s ig u re v iito ru l e co n o m ie i ţă rii. C a lid e r a l une i A fr ic i u n ite . L ib ia va d e zvo lta re la ţii e co n o m ice cu "sub iec ţii” aces te ia şi, în ace la ş i tim p , va ac ţiona ca o legă tu ră în tre e i ş i in ves tito ri. Totuşi, o A frică un ită e s te ce va exagera t, în ce l m ai b u n caz . E g ip tu l, ca m em bru fo n d a to r a l L ig ii S ta te lo r A ra b e , în ţe le g e că un ita tea a fr ica n ă e s te un m it la fe l de m u lt ca ş i u n ita te a a rabă. A ş a cum recen tu l S u m m it a ra b d e la C a iro , d in 21 -22 o c to m b rie a .c ., a d e m o n s tra t a tît d e ev ide n t, în spa te le re toric ii co m u n e că fie ca re s ta t va ac ţiona independenL în sc h im b , E g ip tu l îş i co n c e n tre a z ă e fo r tu r ile a s u p ra u z u rp ă r ii in flu e n ţe i fu n d a m e n ta liş t ilo r is lam ici în re g iu n e , în tim p ce îş i u rm ăreş te scopu l d e a fi p rinc ipa lu l a c to r econom ic, în ce rc în d să
- co n cu re ze u n a lt p rinc ipa l lid e r e c o n o - ' m ic a l con tin e n tu lu i, A frica d e S ud .
R e z o lv a re a c o n f l ic te lo r p o l i t ic e r e g io n a le s e r v e ş te a c e s to r d o u ă o b ie c tive . D a r n ic i unul d in tre e le nu po a te fî re a liza t p e te rm en s c u r t fă ră c o o p e ra re a L ib ie i. D ec i, s e im p u n e c o la b o ra re a cu T r ip o li. C h ia r ş i a şa , ră m în e un n ive l p ro fun d de co m p e tiţie în tre e le . A m b e le ţă r i au n e v o ie să c o n t r o le z e p o li t ic i le ş i e c o n o m ii le re g io n a le p e n tru a-şi sus ţin e p ro p riile lo r r e g im u r i , d a r n u p o t a c ţ io n a a m în d o u ă c a lid e r reg iona l. în po fida m o tive lo r p e te rm en scurt, ca re au fă cu t ca e le să a c ţio neze concerta t, re a lita tea e s te c ă p r ie ten ia lo r nu p o a te du ra .
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
■ constituantaa va lida t Legea nr. 67, privind
organizarea şi desfăşurarea re ferendum ulu i naţional asupra
Constituţiei României.
e v ă r u l d e C i i a u SSSE
UDMR trebuie să se pregătească pentru
a fi în opoziţieU n iu ne a Democrată M agh ia ră din
R o m â n ia ( U D M R ) trebu ie să se ' pregătească pentru asumarea rolului de opoziţie, întrucît liderii săi nu întrevăd n ic i o posibilitate de intrare în viitorul gu ve rn al României, a declarat M a rk o
Be la , preşedintele U n iun ii, în cadrul u n u i in te rv iu acordat co t id ian u lu i Nepujsâg. “N u putem accepta rolul partidu lu i de vitrină şi nu ne putem s a c r if ic a v iito ru l n u m a i pentru a beneficia de nişte funcţii şi de o şansă m in im ă de a schimba unele aspecte d in v ia ţa com unităţii m agh iare d in R o m ân ia ”, a afirmat liderul U D M R . E l a precizat câ o asemenea variantă ar putea fi luată în calcul num ai în
cazul în care maghiarii ar dispune deja de. toate drepturile care li se cuvin în ceea ce priveşte administraţia publică, sistemul educaţional şi cultural, în cazul în care ar avea autonomie, iar prezenţa lor în instituţiile de stat ar fi direct proporţională cu dimensiunile com un ită ţii m agh ia re Rom ân ia. “Condiţia principală â participării noastre la guvernare ar fi, aşadar, tocmai primirea unor garanţii ferme
cu privire la acordarea acestor drepturi minorităţii maghiare, pentm că, dacă' am intra într-o g u v e rn a re 'fă ră a impune această condiţie, nu ne-am mai putea permite să ridicăm nici o altă pretenţie”, afirmă M a rkâ Bela.
OCTAVIAN BUZOIANUSÎNT UN ÎNVINGĂTOR, AM DOVEDIT, AM REALIZAT:• Prima privatizare publică din România - 1992.• Grupul de fabrici URSUS -s im bol pentru Cluj.• 1.700 locuri de muncă bine p lă tite .,• “Omul Anului" în economie, declarat în Bucureşti (1995) şi
în Cluj-Napoca (1999). ■
ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII:• Preşedinte din 1995 al "Asklepioş” cea mai mare organizaţie
de ajutor umanitar din judeţul Cluj.• Membru în Consiliul de Administraţie al Casei Judeţene de
Asigurări de Sănătate Cluj.' • Membru în Consiliul iocal al municipiului Cluj-Napoca.
• Am sprijinit anual zeci de evenimente cultural-ştiinţifice şi sociale. . . . ’ "
• Am susţinut constant sportul clujean: handbal, rugby, fotbal, lupte.
Al ÎNCREDERE: VOTEAZĂ Octavian BUZOIANU - DEPUTATOFERTA MEA: ■ / '
• Legi simple şi stabile în interesul cetăţenilor.• Impozitare stimulativă pentru creşterea economică.• Reducerea presiunii impozitelor asupra populaţiei. ■;
A p R
D irecto r General
B E R E U R S U S • • 46 ani,căsătorit, 3
- copii.• Studii
postuniversitare de
m anagem ent în Germ ania,
A nglia , A fr ică ! de Sud.
• Reducerea preţurilor la alimentele de bază, la produsele pentru copii şi la cheltuielile de întreţinere prin reducerea TVA,
ÎN CLUJ: '• r . ...• Realizarea a cel puţin 3 investiţii majore cu 2.500 locuri
de muncă directe şi alte 10.000 în IMM-uri conexe din industria verticală.
• Dezvoltarea agroturismului în zona montană, defavorizată.
<7
“Sikav kă dukal lut pe tiro trajo! Votisar!”C en tru l de Resurse pentru
C o m u n it ă ţ i le de R o m i a
desfăşurat, în această toamnă,
cu s p r i j in u l f in a n c ia r ăl
W e stm in s te r Foundation fo r
D e m o cra cy - Marea Britanie,
p rogram ul “S ik a v 'k ă dukal tut
pe tiro trajo! Votisar!” (“Arată
că îţ i p a să de v iaţa ta!
Votează!”), menit să stimuleze
participarea cetăţenilor de etnie
ro m ă la a le g e r ile d in 26
no iem brie a.c. Im pulsionarea
d e z v o lt ă r i i c o n şt iin ţe i
cetăţeneşti a romilor, implicarea
activă şi competentă a acestora
în p ro c e su l e lectora l, ca
modalitate de exercitare' a unui
drept democratic, iniţierea unei
c a m p a n ii de încu ra ja re a
participării la vot a rom ilor din
comunităţile defavorizate - sînt
doar cîteva dintre obiectivele
acestui proiect.
D u p ă cum ne-a dec la rat
F l o r in M o iş ă , p re şed in te
executiv al Centrului de Resurse
pentru Comunităţile de Rom i,
au fost derulate activităţi de
educaţie electorală în 66 de
com unităţi dezavantajate de
ro m i d in T ra n s ilv a n ia ş i
M o ldova (judeţul Bacău).
■ Proiectul s-a desfăşurat în
două etape, cea dintîi constînd
în organizarea unor sesiuni de
informare, pregătire ş i dezbateri
pentru 34 de tineri ro m i, 'cu
privire la sistemul electoral şi
educaţia alegătorilor, iar cea
de-a doua - în organizarea, cu
sp r ij in u l acestor tineri, a
campaniilor, p rop riu -z ise de
încurajare a participării la vot
şi de informare a rom ilor cu
V o t ă m P D S R !r
Preşedintele României: poziţia 2 pe buletinul de vot
Senatul României: poziţia 8 pe buletinul de vot
Camera Deputaţilor: poziţia 22 pe buletinul de vot
Î M P R E U N Ă P E N T R U R O M Â N I A !
(P )
privire la procedura de votare. In cadrul programului, echipele
-de voluntari ai Centrulu i de
Resurse pentru Comunităţile de Rom i au distribuit pliante şi
“Ghidul alegătorului rom ”, din care cetăţenii de această etnie
au aflat, pas cu pas, ce vor avea
de făcut atunci cînd vor ajunge
la secţiile de votare.M . T R IP O N
„Negocierile dintre P D S R şi P N L sini pline de substanţă” afirm ă Dorin Marian
Dorin Marian, candidatul pe locul întîi la Senat al CDR - 2000 Cluj, a declarat că sloganul „Singuri împotriva stîngii” a devenit, în această campanie, mai mult decît un adevăr, pentru că, susţine dînsul, „negocierile dintre
P en tru p r im a d a tă în is to ria p o s t-d e c e m b r is tă
Primarul Gheorghe Funar şi prefectul Clujului colaborează
După alegerile locale din iunie 2000 din Cluj-Napoca, prin Hotărîrea nr.414 din 10 iunie 2000, consilierii locali au decis sâ instituie o taxă specială de 50.000 lei/persoană, taxă ce urma să fie colectată în trimestrele I I I şi I V ale anului în curs. însă, primarul Gheorghe Funar nu a fost de acord cu noua taxă, mai ales că a primit numeroase proteste din partea pensionarilor şi a persoanelor cu venituri mici. în consecinţă, Funar s-a adresat prefectului Bogdan Cerghizan, urmînd ca acesta să atace în contencios adm in istrativ hotărîrea consilierilor. Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr.l 870/C/ 2000 a adm is acţiunea îm potriva C o n s il iu lu i local al municipiului C luj-Napoca şi a dispus anularea H C L 414/10 iunie 2000. M .L .
RDSR şi PNL sînt pline de substanţă”. Candidaţii CDR > 2000 Cluj au susţinut, ie r i . ultima conferinţă de presă înainte de ziua alegerilor, ocazie cu care au făcut o , retrospectivă a celor aproape două luni de campanie. Marian, care este şi directorul de campanie pe plan naţional a T CDR 2000, crede că persoanele de pe lis te le formaţiunii au făcut faţă cu brio „atacurilor neruşinate aJe PDSR” . Fostul co nsilie r guvernamental crede că are la Cluj cea mai bună echipă de campanie. Candidatul C D R - 2000 mai crede că PDSR are o tendinţă ciară de scădere în sondaje, de care va beneficia PRM.
Dorin Marian a mai declarat că cei de pe listele CDR 2000 care vor fi dovediţi că au colaborat cu Securitatea ca poliţie politică vor fi rugaţi să renunţe la candidatură.
A . M .
. • Astăzi, la Facultatea de Ş tiinţe Politice, la ora 14, va avea loc o în tîln ire între candidaţii c lu jen i la
- un foto liu de parlamentar ş i studenţi şi organizaţii n o nguve rna m en ta le de t in e re t. Ş i-au a n u n ţa t prezenţa ca n d id a ţii p e n tru Senat ş i Cam era Deputaţilor însc riş i pe prim ele locuri pe lis te le pa rtid e lo r ş i a lia n ţe lo r p o litic e . În tîln irea este organizată în cadrul pro iectu lu i „ALTIN - încurajarea participării c iv ice a s tuden ţilo r clujeni în procesul electoral” derulat în colaborare cu nouă ONG-uri de tineret ş i f in a n ţa t de funda ţia The German Marshall Fund o f the United States.
• Prefectura a anunţat că se apropie de s fîrş it operaţiunile necesare bunei desfăşurări a a legerilor generale din 26 noiembrie 2000. Astfel, buletinele de vo t au fo s t tipărite şi urmează să fie d is tribu ite ce lo r 501 s e c ţii de vo ta re ; a fo s t a ch iz iţio n a t materialul necesar la secţiile de votare; secţiile d e , vo ta re s în t în cu rs de am enajare, ia r sum ele necesare re tr ib u ir ii p reşed in ţilo r, lo c ţiito r ilo r ş i m em brilor s e c ţiilo r de vo ta re se află în con tu l P re fectu rii ş i se v o r d is tr ib u i la sec ţii în ziua alegerilor.
• Emil Boc, candidat PD C luj pentru Camera Deputaţilor, s-a în tîln it cu cadre didactice ş i studenţi
.de la Catedra de A dm in is tra ţie Publică d in cadrul Facultăţii de Ştinţe Politice. Ieri, Emil Boc a v iz itat zona Munţilor Apuseni ş i după-amiaza a partic ipat la o întîlnire organizată de Asociaţia Pro Democraţia. Iuliu Păcurariu, candidat PD Cluj pentru Senat, a participat la în tîn iri electorale la Exploatarea Minieră Căpuşu Mare.
• Partidul Republican (PR) este un partid po litic neparlamentar. F ilia la C lu j a partidu lu i prezintă electoratului candidaţii săi pentru Parlament. Pe primele locuri pe lista Partidu lu i Republican pentru
S enatul României se a flă : A lexandru S tănescu (profesor), Eugen A lbu (as is tent medical), Elena Sălişteanu-llie (patron), F ilo fte iu Petraşcu (ing iner pensionar), Rodica lliescu (m edic primar). Pentru Camera Deputaţilor primele locuri sînt ocupate de loan Părăuan (ing iner-d irector de firmă), loan Dorel P o ja r (patron), V asile B od (pens ionar m ilita r), Rozalia Hoţ-Prigoană (patron), A ugustin D ănilă (broker).
• Astăzi, candidaţii PDSR Cluj pentru Parlamentul Românieij Vasile Puşcaş, G rigore Zanc şi Vasile Soporan vor' participa la o în tîln ire electorală cu angajaţii cooperativei „M unca Invaliz ilor” , la ora 10. în a doua parte a z ile i v o r avea loc .în tîln iri e lectorale în comunele Mica, Fizeşul Gherlii, Cătina ş i Săcuieu, unde va fi prezentată oferta electorală a PDSR „O guvernare mai bună. pentru o viaţă mâi
- bună” . La aceste în tîln iri electorale vor partic ipa can d ida ţii A lexandru Lăpuşan, G rigore Zanc ş i Vasile Soporan.
• L iv iu Petrina, can d ida t independent pen tru Camera Deputaţilor, s-a afla t în m unicipiile Dej ş i Cîmpia Turzii, unde a afirm at că astăzi, în România, vo tu l nu are, p rac tic , n ic i o valoare la Camera D eputaţilor şi Senat pentru că se votează lis te le impuse de partide; are valoare pentru Preşedinte ş i pentru candidatu l independent, ca o deschidere către votu l uninominal - salvarea democraţiei. Seara a avut întîln iri cu studenţii ş i a v izitat fam ilii de c lu jen i. -
• Candidaţii pentru Senat ş i Camera Deputaţilor din partea filia lei C luj a A lian ţe i Naţionale PUNR- PNR, Vasile Miclăuş ş i loan Gavra au organizat, în 21 nov. a.c., c a ra v a n e .e le c to ra le , 'f iin d v iz ita te com unele Mihai Viteazu, M oldoveneşti, Apah ida, Mociu, Cămăraşu, Ţaga, Geaca, Cătina şi Fizeşu Gherlii. Au avut loc în tîln iri cu cetăţenii în care a fo s t prezentat program ul po litic al A lianţei Naţionale PUNR-PNR şi in ten ţia can d ida ţilo r de a a c ţio na ., pentru crearea unui cadru leg is la tiv care să sp r ijin e dezvo ltarea a g r ic u ltu r ii ro m âne ş ti şi c re ş te re a
n ive lu lu i de trai.M ih a e la L A P U S A N
I I S S ®
„ A lC l ar putea fili reclama dumneavoastră
1 8 1 9 - S -a n ă s c u t G eorge E lio t, sc riito r
en g lez .
z e m ROSSI W M E f J t . L ' A X O t M !
nom inalizării V irg in ie i Zeani R o ss i , spinto d in repertoriul de soprană.. Lem eni pentru acordarea titlului de Cariera interpretativă a,sopranei s-a
profesor emerit al Universităţii Indiana, încheiat tîrziu, în 1982, cu montaream. . . _ - £4 _ i*„ „ i . T t ! « l A m i l . . a ^ j t w M t n l î^ n lA i i r lâ D/M 11Utln IrsDialogului Carm elitelor de Poulenc la
Opera din San Francisco”. • .- V irg in ia Zean i, Io a n H o lender, Lucia Stănescu, M a r ia n a Nicolesco- un careu de a ş i. M e sa je de felicitare din partea următorilor:Petre Sbârcea, dirijor, actualul
...1
mm
în recomandarea sa sp u n e a '“a fost
marele meu noroc şă cînt cu Virginia Zeani primul meu spectacol din afara Italiei, în decembrie 1961, la Belgrad, în Traviata. în ianuarie 1963 am apărut alături de domnia sa în prim ul meu spectacol Lucia di Lam m erm oor, la Amsterdam. Pentru m ine a fost o : director al Operei Române din experienţă extraordinară... am învăţat atît C luj-Napoca, artistul care
din intensitatea şi dăruirea ei artistică, . debuta ca dirijor la pupitrul cît şi din muzicalitatea sa, încît debutul orchestrei clujene în
meu în cele două titluri a fost o experienţă incredibilă”. Tot Luciano Pavarotti sublin ia, în încheierea recomandării: “Virginia Zeani a menţinut pe parcursul îndelungatei şi deosebitei sale cariere cele mai înalte standarde de
spectacolul c u -B o r is Godunov, în care cînta N ico la R o s s i L em e n i!; Io n e l P a n t e a
(Luxemburg),
dacă le adăugăm şi pe cele d in Povestirile lu i H ofm ann ajung Ia 72 în total, şi m-am retras într-un moment în care încă mai puteam cînta, pentru câ an i v rut să las o am intire bună despre ceea ce sînt. A m primit multe medalii
c / V si onoruri, dar cel de acum este cel mai preţios...” - a
spus V ir g in ia Z e a n i R o ss i Lemeni.
S-a dat c itire
" S oprana V IR G IN IA Z E A N i - • ROSSI LE M E N I
văzută de grafic ianu l V IR G IL .
T O M U LE Ţ .
J, V irg in ia Z e an i R o s s i L e m en i: una d în tre c e le m a i s tră lu c ito a re
"V io lc t ta " d in is to r ia in te rp re tă r ii a c e s tu i ro l %
urm are d in pag ina 1
Muzicieni şi oameni de aleasă cultură, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, cîţiva deţinători ai titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de. M u z ic ă şi C etăţen i de o n o a re ai municipiului Cluj-Napoca, glorii clujene ale scenei lirice şi mulţi tineri, în majoritate dintre cei care n-au văzut-o şi nici n-au avut ocazia sâ o asculte pe această mare artistă, au Ţinut să fie de faţă la ceremonia de ieri, Cuvîntul de deschidere a aparţinut dlui prof. univ. A u re l M a rc - rectorul Academiei de M u z ic ă “Gh. D im a ”,din a cărui alocuţiune am reţinut: “Vocea Umană” de Fr. Poulenc reprezintă, după mărturisirile V irginie i Zeani, singura lucrare pe care ar fi păstrat-o în
"repertoriu după 1982 (anul în care s-a retras de pe scenă), daca nu şi-ar fi consacrat timpul exclusiv elevilor... i-ar plăcea mult să ţină,cursuri de măiestrie în Franţa; de ce nu şi în România, la C lu j? Teatre lirice de referinţă din Bologna, Florenţa, M ilano , Dublin, Madrid, Mexico City, Zurich, Lisabona, R io de Janeiro, Philadelphia, Palermo,
lirice, rolurile pe care celebra inteipretă, înzestrată cu frumuseţe fizică şi vocală deosebită, dublate de inteligenţă şi calităţi actoriceşti, le-a interpretat cu atîta dăruire artistică, muzicalitate şi intensitate”; profesorul A le x a n d ru Fărcaş a susţinut “Laudatio”, îri text subliniat de un intermezzo muzical bazat pe o înregistrare cu vocea sărbătoritei, aria “A d io del passato” din “Traviata”. Sub sem nul rememorării em oţiilor începutului, profesorul Fărcaş spunea: “Pentru cel care este onorat astăzi a prezenta “Laudatio”, momentul are o semnificaţie greu de evaluat în cuvinte, întrucît în anul 1954, cînd am absolvit liceul şi am fi început să mă apropii de tainele artei cîntului, printr-un fericit prilej mi-a fost dat sâ cunosc, este adevărat, d in fotografii, ch ipul unei artiste fermecătoare care iradia tot atîta frumuseţe vocală şi sensib ilitate umană.Venind, parcă, întru confirmarea observaţiilor mele tinereşti, Luciano
interpretare- m uzica lă ş i artistică. Ascultînd- cîţiva din studenţii pregătiţi pentru conbursul Operei din Philadelphia, pot spune că ei învaţă canto. Virginia Zeani este pentru mine cel mai emerit p ro fe so r ş i sper să acceptaţi recomandarea mea pentru acest titlu” *(...) în mai 1948, la Teatrul Duse din Bologna, Virginia Zeani şi-a făcut debutul în noua punere în scenă a Traviatei de Verdi; ...Debutul florentin a avut loc în 1952 cu P u r ita n ii de Bellini; ...Opera Scala din M ilan o a solicitat-o în 1956, oferindu-i rolul Cleopatrei în Iu lius C ae sa r de Hăndel; ...premiera m ond ia lă cu D ia lo g u l Carmelitelor de Pulenc în ianuarie 1957 la Scala a avut-o pe V irginia în rolul principal, Blanche; ...în 1962, Teatrul San Carlo din Napoli a decis sâ reînvie opera lui Rossini. - M a r ia di Rohan. V irg in ia a cîntat-într-un autentic bel canto în rolul principal, primind atîtea ovaţii încît teatrul, a hotărît montarea, în 1965, a operei Iui Rossin i - Ze lm ira -, pentru prima dată în acest secol... Cu trecerea anilor, vocea Virginiei a căpătat o profunzime aparte, aşa că ea s-a orientat spre roluri mai dramatice şi >
Gristfried Brodd
. ' ? . <(G e r m a n ia ) , .Luc ia Stănescu(Italia), Io a n fH o le n d e r (V iena ), R e m u sTzincoca (Canada). C u un foartefrumos şi colegial cuvînt de salut -soprana M a r ia n a N icolesco, DoctorHonoris Causa al Academiei de Muzicăşi Doctor în Artă. ;
“Ce-aş putea să spun despre m ine?Eu sînt un om simplu... Vâ
Napoli, Roma, Barcelona, New York,Amsterdam păstrează în memorie, ca Pavarotti, la 17 noiembrie puncte de referinţă în genul creaţiei 1992, Cu ocazia
« C C T Ă Ţ C A fy
, f t O A M N C I W l t C I N I H Z c H H I r i O K S l l l C H C H l ' , " "
\;ÎH A C M N PC RCviJN .CAŞTC llC A ri’iâLCh'TBLUil !H -?C R .PF.< /W IV CC C Ţ C C f T lC
V;U Mi-Z.'CJl hC COHVtJ&XflA MOZCArtĂ tiÂ^OM Ov’AKyVţ
1 ) ;i*iUK'-i OC C A L i T -a r M c K A U iO ZCCHG M ,C bl1* " , 1‘ * MULTCK
1 f CCriCnA-Ti: CC i?t-:CCN”?t ireCiĂGŞTf IH SOMC^tiîl» M 7C! fn;<2lC>8Lv, rHCCUin #
'for APAhtAfLl V A lO V lîC * C du nn [A '.t K C N k v c ş ? 1 re tfflFC^X/TTlO JW i . . ...
•- C u c o K c n e Fk n h r
® . . . .
•*săsf
Cvul-
Hotăririi Senatului Academici dc Muzică “Gh. D im a” privind conferirea titlului dc D o c to r H o n o r is C au sa artistei V irg in ia Zean i R o ss i Lemeni; în cadrul ace le ia şi cerem onii, p rim aru l municipiului Cluj-Napoca, dl Gheorghe
mulţunîesc pentru prezenţa . Funar, a conferit distinsei artiste titlul dumneavoastră aici. în casa dc Cetăţean de onoare al municipiului mea de pe Va lea C luj-Napoca, împreună cu însemneleG urgh iu lu i, d in care am care certifică această calitate. Clujulplecat atunci cînd acolo nu muzical şi academic a sărbători t-o pe era nici lumină electrică şi artistă, ap laud înd -o cu generozitatenici căldură, am început să pentru exemplul pc care îl oferă zi dcvorbesc c întînd; ch iar zi, în slujba muzicii şi pregătirii noilormamei mă adresam generaţii de artişti lirici. în cursul scrii,cîntînd...- Tinerilor care sînt studenţi de la clasele dc m ăiestrieîn număr mare aici, le spun interpretativă ale profesorului Alexandrusâ muncească şi atunci cînd Fărcaş, lect. univ. Ramona Eremia şi
! cred că au învăţat destul, sâ lect. univ. Gheorghe Mogoşan, au oferit,înceapă sâ muncească din în onoarea sărbătoritei şi a oaspeţilor,nou. A m cîntat 69 de roluri, un concert cu scene şi arii din opere.
A C T U A L I I A
C o n c e r tu l O r c h e s t r e i “ D ile tto m u s ic a le ’ ’
Cea de a 36-a Stagiune de re c ita lu ri ş i concerte a
.A cadem ie i de M u z ic ă “Gh. D im a ” p rogram ează pentru această seară, de la ora 18,30,
iîn S tud iou l de concerte,: Concertul Orchestrei “D iletto i m usica le” ; concert maestru: Beres M e linda; solişti: H a r y Noem i - oboi, anul V I, clasa
;prof. A u re l M a rc ; H o rv a th Zo ltan - pian. Dirijor: H otvâth jozsef. în program lucrări de! !J.S. Bach, Ph. E. Bach, W .A. Mozart, E. Terenyi.
E x p o z i ţ i a ju d e ţe a n ă d e ic o a n e
Centrul C reaţie i Popu lare C lu j, In specto ra tu l pentru Cu ltu ră al judeţu lu i' C lu j şi
’ Galeriile “Alianţa Artelor” din " Cluj-Napoca invită publicul la
vernisajul expoziţiei judeţene de icoane cu titlul “ Spiritualitatea ro m ân ea scă în im a g in a ru l iconic”, care va aveaJoc mîine, 23 noiembrie a.c., o ra 12, la Galeriile “A lia n ţa A rte lo r”, Piaţa Unirii nr. 2. -
“ T in e re tu l c în t ă ” - u n c o n c u r s al t in e r e lo r ta le n te
Festivalul-concurs- “Jugend musiziert” - “T ineretul cîntă”, care va f i g ă zd u it în luna decembrie a acestui an de Liceul Germ an d in Sa tu M a re , se adresează, po triv it tradiţiei, e lev ilo r ş c o li lo r germ ane, respectiv ai secţiilor germane din cadrul liceelor teoretice din Rom ânia, care au reuşit să pătrundă tainele unui instrument muzical. Răspunzînd invitaţiei, elevi ai C o le g iu lu i Naţional “George C o şb u c ” d in C lu j- Napoca,' d in tre ace ia care
frecventează şi Şcoa la de M uzică;d in municipiul nostru, au a lcătu it c îteva form aţii cam erale, prevăzute; p rin regulanjent, pregătind lucrări de factura stilistică diversă, în con form itate cu exigenţele concursului. A st fe l în c ît , ,în .cadrul; concursului, vor evolua următorii elevi clujeni, ale căror evoluţii e de sperat că vor fi încununate cu premii: M ir iam M arinescu, cl. a III-a;violoncel, c lasa prof. M a r ia n a M o re ; C ip r ia n Săbăduş, cl. a IV -a clarinet, c lasa prof. Vasile. Ovadiuc; Ioana Bel, cl. a V -a plan, c la sa p ro f. R o d ic a - Rimbaşiu; L u c a Toncian, cl. a V -a p ian; c lasa prof. A n ca Toncian; Ioana Şîm on, cl. a V - a p ian, c lasa prof. A n ton iu Cioacă; Se rg iu Petrişor, cl. a V il- a chitară, L iv iu Stanişte, cl. a V lI-a chitară, ambii la clasa prof. Luc ian Suciu; A lexandra Dam ian, cl. a V l-a oboi, clasa prof. D a n Gâdea; Sebastian
Nedelcuţ, cl. a VH -a pian; clasa prof. A n a A b ru d a n ; G le n a
' M o ld ova n , cl. a V il-a clarinet, c la sa p ro f. D a n ie l Ş im o n ; V ic to r N eam ţu, cl. a V l I I - a vioară, clasa prof. Lucia Pop; L a v in ia D am ian , cl. a IX - a pian, clasa prof. Elena Groza. P a rt ic ip a re a c lu je n ilo r la festivalul-concurs de ia Satu Mare-este finanţată de Eundaţia Interact din Bistriţa.
In v ita ţie la o p e r ă P A I A Ţ E
de R u gg e ro Leoncavâ llo în această seară, de la o ra
18,30, Opera Rom ână prezintă P A I A Ţ E de Leoncavallo. în spectacolul care va fi interpretat în lim ba italiană vor evolua: V a le r iu T u r c u - “ C a n io , con ducă to ru l unei trupe de
comedianţt”; Ir in a Săndu le scu
B ă la n - “Nedda, soţia sa ”; M i r c e a M o i s a - i“T o n io , comediant-’; Ştefan Popescu - “Beppo, com ediant” ; G e o rge Petean - “S ilv io , un; ţăran” şi
“ P r o lo g u l” . D i r i j o r u l spectacolului: A d r ia n M o r a r , adaptarea regizorală - R o d ic a P o p e s c u M o i s a ; adaptarea scenografică - A n d re i Şch iopu ; maestru de cor - T ib e r iu Popa.
R u b rică re a liza tă d e M . B O C U
i s s l l p l "Miercuri, 22 noiembrie, ora 19,00- SAlft MARE, CASA DE CULTURi A SroOESţHOIÎ
CONFERINŢĂ Şl VIZIONARE
M I R C E A
.... S e rg iu N ico la ese u (M ircea): copilul Vlad Nemeţ {Vlad)
Ş erban Io n e scu (M ihai!)A rfrta n P tntea (V lad D racu l)
. C olea R ă u tu (lezedm )SSvîu S t& ncuîeseu (Udobă)G eorge A le xa n d ru (M ehm el)
Io n R ltîu (Baiaztd)T ra ia n C ostea (D an U zu rp a to ru l)
V îa d tm ir G ă fta n -ţS ig îsm u n d }Ioana Pavele se u (B rsave ta )
R eg la?S erg iu N ico la e scu ; S cenariu l: T itus P o p o v ic i; M uzica: A d r ia n Enescu.
(dura ta 145 m inu te )_______
A d e v ă r u l d e C l f
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; '' . tei/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,
____________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75,m i e r c u r i . 2 2 n
SC NAPOLACT SA CLUJCu sediul în Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 95-97
ANUNŢĂ, - '_ Organizarea licitaţiei publice deschise, cu strigare pentru
vînzarea următoarelor:1. Caroserie Dacia 1300 2.500.000 lei (fără TVA) Huedin2. Dubă izotermă 1 to 15.000.000 Iei (fără TVA) Dej3. TV 14 AI (asistenţă) 75.000.000 lei (fără TVA) Cluj4. Carcasă cabină dublă 7.000.000 lei (fără TVA) accidentată -Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul SC NAPOLÂCÎ
SA tel. 413.858 int. 114 sau 139. ; .Licitaţia va avea loc în data de 27.11.2000, ora 12, la sediul
SC NAPOLACT SA, iar în caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în fiecare zi de luni la aceeaşi oră.
Pentru participare la licitaţie ofertanţii vor depune pînă în ziua licitaţiei Ia ora 10, următoarele acte:
cerere departicipare la licitaţie înregistrată la secretariatul societăţii;
- taxa de participare Ia licitaţie de 50.000 Ier,- garanţie de participare la licitaţie de 3% din valoarea
mijlocului licitat ' (3974908,
| S o c ie ta te com ercială, cum pără terenuri cu vegetaţie j | fo r e s tie r ă (păduri) din speciile răşinoase - molid, m axim j 1 10-20% f a g sau am estec de fo io a se , de la persoane f i z i c e . I sa u ju r id ic e la p re ţu ri avantajoase. .. Documentele necesare: titlul de proprietate înscris în . . CF şi schiţa de amplasare. J_ în cazul în care nu este emis titlul de proprietate se va j î prezenta procesul-verbal de punere în posesie. JJ Informaţii la tel.: 093/505.040 J* u i I
PUBLICAŢIE DE VÎNZAREBUNURI MOBILE
„ A nu l 2000 luna N O IE M B R IE ziua 20N . . '
în temeiul art. 55 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind
executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea nr, 108/1996,
se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 30 luna N O IE M B R IE ,
anul 2000, ora 12, în localitatea C L U I-N A P O C Â , str. P-ţa A.
IA N C U n r. 19, se v o rv in d e p r in L IC IT A Ţ IE P U B L IC Â următoarele
bunuri mobile: ■. • -
Denumirea bunului mobil '
1. Boiler . ,
2. X E R O X U T A X (defect)
3. Casă marcat Sam sung nefiscală
4. Casă marcat Sanyo nefiscală
5. Casă marcat E lka nefiscală
6. Placă joc
7. Telefon cu robot
8. G S M Motorola '
9. G S M Nokia ■
9. Imprimantă Macintosh Star I I
11. Calculator Macintosh C lasic I I
12. Jaluzele plastic
13. Pager Motorola
* Informaţii: tel. 191.670/116.
Preţul m inim de la care
se porneşte licitaţia (lei)
250.000
1.000.000
' 80.000
80.000
80.000
100.000
250.000
600.000
540.000
500.000
200.000
118.000
, . 50.000
(4358295)
i n c o n fo r m ita te cu L e g e a n r. 137 /1995 , SR P "V IC T O R IA " C L U J anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pen tru următoarele obiective: A te lier de reparaţii auto, Sector agroindustrial H uedin , Sec ţia exploatare turbă Călăţele, Complex agroindustrial Apahida, Sector p iscicol Câmpeneşti şi Sed iu l adm inistrativ al unităţiuEventualele sesizări şi sugestii num a i pen tru factorii de m ediu vor f i depuse la sediul A P M Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. >3974910)
D irecţia G en era lă Ju d eţean ă p en tru Protecţia Drepturilor Copilului'Cluj - cu sediul în Cluj-Napoca, str. G-ral E. Grigorescu nr. 37-39, telefon 420.146 solicită oferte de preţ pentru executarea unei case de poartă Ia Centrul de Plasament nr. 5 C. Turzii.
Ceiinteresaţi pot ridica contra cost (100.000 lei; caieiui de sarcini începînd cu data de 22 .11.2000 de la sediul D.G.J.P.D.C.
Termenul de depunere: 27.11.2000. <4358292;
Ik .
te i/fax:094/812.141059/410.450. (F.P. 0060) ,
I
ADEVĂRUL|| |0 '
Universitatea de Ştiinţe A gricole şi M edicină Veterinară din Cluj-Napoca organizează în data de 27.11.2000 concurs pentru ocuparea unui post de economist.
Informaţii suplimentare Ia telefon 196.384, interior 237.
(3974911)
SCCONSUMAX | SERVICES SRL |
Oferă la preţuri avantajoase■ Vînzare contoare Zenner de apă rece şi caldă■ Montare contoare Zenner de apă rece şi caldăTel. 195.038,198.978 int. 28; Fax 198.978 Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109 et. 2.
dinamic ^n Ă n l ^ n i î î i m q f A t i r a / â n n e f i » r î »
2 V I N Z A T O R I S G E S T I O N A R c u ^ n o ş tin ţe ^ e o p e ra re p d i» !c u la to
experienţa ded-an la u n p ro g ra m d e gesti
l i V Î N Z Ă Ţ O R I N S T A O a Ţ O *Curriculum vitae se vor trimite la adresa |
e-mail: [email protected] sau fax: 065-216.099. L .
'■"M î;-£
A C H I L L E ÎP J ă O l f t î g j
Zilele unghiilor sănătoaseS u f e r i ţ i d e a f e c ţ i u n i a l e u n g h i i l o r ?» » ■ 1
S u n a ţ i l a 0 9 3 - 2 5 5 1 1 3
d e lu n i p â n ă v in e r i în t r e o r e le 9 .0 0 - 1 8 .0 0 p â n ă la d a t a d e 3 0 n o i e m b r ie a .c . ş i v e ţ i fi p r o g r a m a t p e n t r u o c o n s u lta ţie g r a tu ită l a c a b i n e t e d e d e r m a t o l o g i e .d in u r m ă t o a r e l e o r a ş e :
Bucureşti, Arad, Bacău, Bala-Mare, Bistriţa, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Deva,
Galaţi, Giurgiu, laşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara.■ (F.P. 0050)
HO TELRESTAURANT "DELTA”
ORGANIZEAZĂ REVELION 2001 ^
LA CELE MAI MICI s PREŢURI. |
INFORMAŢII: ^Tel. 409.650 orele 9-23 Tel. 093-672.009.
Pentru grupuri organizate, tariful este negociabil.
S O C I E T A T E C O M E R C I A L A A N G A J E A Z A CONTABIL
Cerinţe:- Cunoştinţe de utilizare soft de contabilitate;- experienţă în operaţiuni vamale;- cunoştinţe de limba italiană.Relaţii la telefon 415.528, între orele 8,00 - 16,00,
pînă vineri, 24.11.2000. (4143969)
i ADEVĂRULd e C l u j ~
r 1III
I
I
III
NAPOCA PRESSangajează
vînzători presă şi carte Ia tonete stradalei
In fo rm a ţii la tel. 06449.68.58.
'■ î
ll1
II
l
l
i;oj P - t a U n ir i i 4 - 5ISjfii'L T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3S R l / 3 \ ' ' '■ ; ; - . -
S R L » » - - * ■■‘ -mm-— ’
RECOND1ŢIONÂR1 CARTUŞE IMPRIMANTE
LASBUETI1 EUET
CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE
SI ALTE IMPRIMATE FISCALE
le p u t e ţ i c u m p ă r a d in
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u te ţ i a d re sa d ire c t la re d a c ţia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r .1 6 .
A D E V A R U Ld e C l u j
i
C L U J - N A P O C A : lun i-v ineri 8 -16;sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/faX 31-43-23;
S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni, miercuri, jo i 8-16,
marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
F u F I M M t ai e r c u r i , 2 2 n o i e m b r i e 2 0 0 W S I S I 1 I d e C I s:
sc fflo n tau id S eru s r l 1v ă o fe ră p o s ib ilita te a R E C U P E R Ă R II L E G A L E
A C R E A N Ţ E L O R D U M N E A V O A S T R Ă c e le a v e ţi Ia o p e rs o a n ă f iz ic ă s a u ju r id ic ă d in U N G A R IA ;
Putem furniza informaţii cu privire la situaţia financiară a partenerilor din Ungaria cu care doriţi să intraţi în contact.
sc iontavid Seru srl s a u 0 9 3 /9 6 6 .9 9 7
P 1
I
I
I
I
I
S.C. TEXTILA ROMAT S.A.Cluj-Napoca, Str. Salcîmului nr. 37
închiriază spaţii; pentru desfăşurarea activităţilor de
producţie, depozitare, comerţ.
: Societatea deţine 15.000 m p de hale ..
J se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu intrări separate j
■ de 300; 400; 1000; 3000 mp. ' J
I Informaţii la tel.': 064-44.12,52 sau la sediul societăţii. J
CĂSAîDE• V înd garsonieră, în Mărăşti,
etaj interm ediar, con fo rt 1,
nefinisată, preţ 124 m ilioane
negociabil: Tel. 430.423. (Ag.i)
• V în d apartament 2 camere, pe
str, A . Vlaicu, confort 1,. etaj
intermediar, finisat, preţ 10.000
U SD . Tel.J 430.423. (Ag.i.)
• V înd apartament 1 cameră, pe
• Calea Mănăştur, etaj intermediar,
confort 1, proaspăt zugrăvit, preţ
7.400 U SD . Tel,430.423. (Ag.i.)
• V înd apartament 3 camere, pe
str. Pata, confort 1, finisat, garaj,
preţ 25.500 U SD . Tel. 430.423.
(Ag.i.)
• V în d apartament 3 camere,
confort 1, parter, nefinisat, pe str.
Pasteur, preţ 270 milioane. Tel,
430.423. (Ag.i.)
• D au în chirie apartament 2
camere, mobilat, utilat, pe str.
Pascaly, preţ 120 U S D . Tel.
430.423. (Ag.i.)
• D au în chirie apartament 2
Camere, pe str. Padin, mobilat,
finisat, tară telefon, preţ 100
U SD . Tel. 430.423. (Ag.i.)
• .D au în' chirie apartament 2
camere, pe str. Horea, mobilat^
preţ 200 D M . Tel: 430.423.
(Ag.i.)
• D au în chirie spaţiu, pentru
sediu bancă, 350 mp, finisat,
parcare, preţ 10 USD/m p. Tel.
430.423. (Ag.i.)
• Caut de închiriat casă 4 camere,
baie, bucătărie, mobilată, singur
în curte, ofer preţul pieţei. Ţel.
430 423 .(Ag.i.)
str. Clinicilor nr. 10• o
Comision minim j
V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I
• V înd , vilă în stare de
finisare» ca rt ie ru l A ndre i
Mureşanu: 5 băi, 6 camere,
living 25 mp, piscină, 2 garaje,
mansardă, teren 1000 mp. Tel.
095-62-69-88 orele 10-12.
(1194955)
• V înd garsonieră str. Cernei
nr. 9 ap. 3 Mărăşti. Relaţii între
orele 13-17. (1304525)
• Vînd apartament cu o cameră,
str. Arinilor nr. 19, ap. 20. Tel. 42-
71-84.(1271121)
• Vînd 2 camioane cu prelată tip
M A N 8136F şi V W L T 45, preţ
negociabil. Tel. 094-53-83-48.
(1304593)
. • V înd Opel Vectra 1,7 TD,
an 1993, vişiniu, recent adus în
ţară. Preţ negociabil. Tel. 093-
44-75-97. (1271130)
• Vînd: set cazane pentru ţuică,
televizor color 2 bucăţi, haină nutrie
lungă. Tel. 19-67-41 ,său 42-87-00.
(1194950)
• Vînd maşină de cusut casnică,
o vitrină veche, canapea o persoană.
P-ţa M. Viteazul nr. 9/A. (.1304591)
• NO U ! Rapid şi cu eficienţă
maximă vă vindem terenul. Pentru
informaţii: - 01/637.38.64;
093.318.393. (4358278)-
• URG ENT! Cumpărăm terenuri
pentru construcţii industriale "şi
civile. 65.000 / ’ 01 / 894.45.25.
(4358278)
• Vreţi să vindeţi repede? Fără un
alt comision, vă înregistrăm oferta
şi vă găsim clientul. 65.000 / 1 01 /
894.47.13. (4358278) .
• Nu vă găsiţi un cumpărător?
Clienţii noştri au întotdeauna-de
cîştigat. Inform aţii la: 01 /
637.38.64. (4358278)
• Achiziţionăm maşini (ne)rulate,
orice marcă şi piese, sau facilităm
vînzarea. 65.000 / ’ 01 / 894.46.11.
(4358278)
Î N C H I R I E R I• D au în chirie -garsonieră
ultracentral, 130USD, negociabil.
Tel. 19-63-18. (1271122)
D I V E R S E
• Cine a văzut accidentul din
data de 18 aprilie ora 7,30 pe
D. N. nr. 1 între Floreşti şi
Gilău, înainte de staţia O M V ,
în care a fost implicată o Dacia
albă cu un Opel vişiniu, este
rugat să sune la tel. 42-22-43,.
(1194944)
• Numita Flueraş Maria soţia lui
Chiorean Gheorghe este citată pe
data de 7.12.2000, în dosarul nr.,
9010/2000 pe rolul Judecătoriei
Cluj, în proces cu Bidian Tomiţa
pentru acţiune în prestaţie tabulară.
(1271125) ■ -
• Numiţii Lukacs Ileana, Moldovan_
M ih a i ş i M a r ia 's în t citaţi la
Judecătoria Dej în dosar nr. 2209/
2000 cu termen de judecată la
29.11.2000 în proces avînd ca obiect -
acţiune în constatare şi întabulare.
(3690628)
• Numitul Secmerean Petre este
citat la Judecătoria Dej în dosar nr.
2244/2000, cu termen de judecată
la data de 29.11.2000 avînd ca
obiect înscriere în cartea funciară.
(3690629)
• Editura Booklet Bucureşti
angajează urgent agent
comercial pentru distribuţie
material didactic zona Cluj.
Tel.: 093-152.053. (4143963)
P I E R D E R I
• Vînd Dacia diri 1994, originală.
Tel. 26-15-26, în Gilău. (1194897)
• y în d calculator 486 cu
monitor color. Ofer garanţie.
Preţ 1,49 mii. lei. Tel.-16-60-
84. (1194913)
• V înd 10 puicuţe ouătoare.
Tel. 094-20-47-61. (1271132)
Aveţi problem e financiare?
D o riţi o so/utie/ /
rapidă?
A P E L A Ţ I L A S E C T O R U L P U B L IC IT A T E A L Z IA R U L U I N O S T R U !
gtEMMfl'
• P izze ria San Remo
organizează microrevelioane,
majorate, mese festive..Tel.
094-21-66-61; 43-24-72.
(1194947)
• Se angajează femeie pentru
curăţenie B A R , în Mărăşti. Tel.
41-30-90. (1194951)
• S C ElendoriS angajează
urgent lăcătuş mecanic,
electrician şi doi paznici. Relaţii
tel. 13-64-56; 43-55-00 între
orele 7-16. (1304558)
• Firmă germană angajează
pentru biroul din Cluj contabil
(cu normă întreagă). Cerinţe:
absolvent de învăţămînt de
specialitate, limba maghiară
obligatoriu. înscrieri pentru
interviu la tel. 092-49-90-37
luni-vineri între orele 9-16.
(1304586)
• Societate comercială
angajează econom istă cu
experienţă în contabilitate
financiară. CV-urile se depun
prin fax. rtr.,43-16-01 sau la e
mail: Jobs. cluj@nivis. com.
(1304604)
• Slăbiţi garantat! Tel. 12-
11-86. (1116420)
ISirJNapocatnr.’l 6telef orr/Fiaxll 9 7 3 0 4
• Angajăm farmacistă. Informaţii
tel. 064:24-12-42 orele 18-20.
(1304597)
• .Meditez temeinic româna
cl. V - V m şi capacitate. Tel. 42-
90-22. (1271128) ,
• Pierdut legitimaţie de serviciu
pe numele Sâlăjean Alexandru. O
declar nulă. (1194952)
• Pierdut autorizaţie sanitară nr.
14.411 diit 31.08.95 emisă de D SP
Cluj. O declar nulă. (1304588)
V Pierdut legitimaţie de călătorie
pe numele Cândea Aurel Constantin.
O declar nulă. (1304590)'
• Pierdut carnet agent Unita SA
pe numele Cătălină Ion. îl declar
nul. (1304596)
• SC Călăreţu Prodimpex SR L
anunţă pierderea autorizaţiei sanitar
veterinară nr. 647 din 28.11.1997.
O declarăm nulă. (1304598)
• Pierdut carnet de student pe
humele lancu Sorin Cristian. îl
declar nul. (1304599) ' -
• Pierdut carnet de student pe
numele Petrache Patricia. îl declar
nul. (1304600)
• Pierdut ăctev spaţiu pe SC Anicuţa Magazin M ixt SRL. Le
declarăm nule. (1304601)
• Pierdut acte de spaţiu pe numele
SC Casilda Impex SRL. Le declar
nule. (1304602)
• Pierdut camet de student pe
numele Popşa Bogdan. îl declar nul. (1304605)
• Pierdut legitimaţie student pe
numele Gabor Claudiu Marius. O
declar nulă. (1304607) " '
• Pierdut bloc factură fiscală de
la nr. 5755901-5755950 seria CJ
A C A . Se declară nule. (1271120)
- • ' Pierdut legitimaţie gratuită
eliberată de R A Ţ U C pe numele
Herodek Roland. O declar nulă.
(1271123)
A S O C I A Ţ I A S T U D E N Ţ I L O R
D E L A F A C U L T A T E A D E B U S I N E S S
' o r g a n i z e ă z a
J S c A J l Z S J l c A J Y Z S J Z Z S J J -2 3 . 1 1 . 2 0 0 0
H O T E L N A P O C A **
(P.)
SPONSORI: IZ0-BAU PR0DVINALC0 AGRESSI0NE CLYDESDALE BERE MUREŞ I0LID0N. DEL BLUE PDSR CLUJ, C0MPUSERV
PARTENERI MEDIA: MONITORUL
DE CLUJ SZABADSAG
ZIUA DE ARDEAL - ADEVARULDECLUJ TRANSILVANIA JURNAL
D E C E S EC O M E M O R Ă R I
• C u adîrică d u re re vă
înştiinţăm că mama, soră iubită
şi ru dă Ş O L D E A V I L M A
născută Karacsonyi, după o
lungă boală necruţătoare, Ia
vîrsta de 86 de ani pe data de
20 noiembrie 2000 s-a stins din
viaţă. Înmormîntarea va fi în
Capela Cimitirului Central Ia
data de 23 noiembrie ora 12.
Să se od ihnească în pace.
Familia îndurerată. (1304603)
• C u adîncă durere în suflet
anunţăm încetarea din viaţă a
scum pulu i nostru soţ, tată,
socru şi bunic M A IE R IO A N .
Înmormîntarea va avea loc joi,
23. X I . 2000, o ra 13, în
localitatea Baciu nr. 510
Familia. (1304606)
• Sintem alături de familia
V a su în marea durere
p ric inu ită dc trecerea în
eternitate a celui carc a fost av.
G E O R G E V A SU . Dumnezeu
sâ-l odihnească în pace. Darius,
Casian, M a ri şi Cornel Marian.
(1304587)
< Colectivul SC Vimpex S R L
este alături de colega Taloş
Dom niţa la durerea sa prin
trecerea în nefiinţă a soacrei
sale. Dumnezeu să o odihnească
în pace. (1304589)
• Sîntem alături de colega
noastră M a r ia M ă tă sa ru în
marea durere pric inu ită de
pierderea mamei dragi. Sincere
condoleanţe d in partea
colegelor de la “Minesa” IC P M
Cluj-Napoca. (1304594)
Sîntem alături de dr. Ileana
Vasu şi prof. dr. G ligor G ruiţă
la marea durere pricinuită de
trecerea fruntariilor acestei
lumi a celui care a fost avocat
dr. G E O R G E V A S U .
Dumnezeu să-l odihnească în
pace. G ia, M ih a i ş i N e lu
Bocşan. (1304595)
• U n pios omagiu memoriei
celei care a fost sa la ria ta
Regiei, T O D E R IC I V IO R IC A .
Sincere condoleanţe fam iliei
îndoliate. Conducerea R A T U C
Cluj-Napoca.
Sîntem alături de colegul
no stru B oancă V a s i le în
suferinţa grea p ric inu ită de
p ie rderea tatălui. S in ce re
condoleanţe. Colegii de la O.
P. D . C. Cluj. (1271124)
• Sincere condoleanţe colegei
noastre, p ro fesor de lim ba
germ ană Ileana Ştef pentru
pierderea tatălui drag. Sâ-i fie
ţărîna uşoară. Sîntem alături
de tine şi familia ta. Colectivul
G ră d in iţe i cu p ro g ra m
prelungit nr. 17 Cluj-Napoca.
(1271126)
• Ileana dragă, după atîta
zbucium şi suferinţă tatăl tău
s-a dus astăzi dintre cei vii, tu
ai rămas azi singură cu mama
şi fiul tău. Tu, pupila ochilor
lu i ai rămas cu un mare gol în
sufle t d a r eşti cu in im a
împăcată că ai făcut tot cc-ai
putut sâ- i alini suferinţele.
Dumnezeu să-l odihnească în
pace şi pc voi bunul Dumnezeu
să vă mîngiie în nestăvilita
durere de acum. Găseşte-ţi
refugiul în cei care ţi-au rămas
. Eu sînt alături de tine şi sufăr
a lă tu r i dc tine. Colega şi
directoarea ta Olimpia Turcu
(1271127)
• Un ultim omagiu celui care
a fost locatar şi preşedinte de
bloc, L A D A I I Y N IC O L A E .*
Sincere condoleanţe familiei
îndo lia te . A soc ia ţ ia dc
Proprietari Uin str. Donath Bl.
X I I I . (1271131)
• în 22 noiembrie 2000, se
îm p lin e sc trei lu n i de la
d isp a r iţ ia celui care a fost
com pozito ru l I I A R R Y
M A IO R O V IC I , Cetăţean de
Onoare al municipiilor C luj-
Napoca şi Sighetul-Marmaţiei.
in 24 noiembrie 2000, am fi
an ive rsa t 55 de an i de
căsătorie. Odihnească-se în
pace. So ţia înd u re ra tă .
(1194946)
1 Toamnele frumoase s-au
dus cu tine acum 10 ani. în
sînul familiei şi azi sînt mari
regrete, dragul nostru, lector
d r. ing. A L B U N IC O L A E .
M a r i , A lice, N ic u A lb u .
(1194948)
• A u trecut opt ani de lacrim i
şi tristeţe de Ia despărţirea celui
ce a fost tată şi soţ, M A C A R I E
G R IG O R E , .d a r sp e r că
sufletele noastre se vo r întîlni
cînd o m a Dumnezeu. Soţia
A n a şi copiii Gabi, Iţa , A d i şi
nora Monica. (1271129)
gOo o o o d o o w L ’ u b l i . c KC L U J - N A P O C A : lun i-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;
tel/fax 19-73-04;I S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni, m iercuri, joi 8-16, m arţi, v ineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
r ' j s s i s m s mI I I I M f i i i f i
C o s m o r o m , a c u m î n C lu jC o m n m m T °d ma' " ° U ° Perat° r GSM de Pe ? ia?a de telecomunicaţii din România.
GSM isaa P.ri,ma oara Pe Plata românească noul sistem de telefonie mobilă bazat pe standardul plasaţi în primul interval-de tarifare, veti plăti:întren,n,H ’ 5 ' ™ utl>'zator ™ semnal clar şi o calitate înaltă a sunetului, comunicare fară interferenţe sau ' .Pncmnrnm ? „ î” ^ ° ,U.- i a r c uş°arâ cu acces rapid chiar şi în zonele*urbane cele mai aglomerate. Compania a Acrv-iatipl r s i u °. eY ,U-Ie raP .: fondată în ianuarie 1999, în luna octombrie a aceluiaşi an a devenit membră
• Avand Ca oblcct,v imedlat extinderea reţelei la 55% din populaţie până la sfârşitul anului 2000, mpania Cosmorom are ca prioritate obţinerea acoperirii naţionale până la sfârşitul anului 2001.|n secolul XX telefonia mobilă nu mai reprezintă un lux. Este o necesitate. Pe stradă, la birou, la'cumpăraturi,
nunele te-ai_atla, ai nevoie de comunicare. Gândul câ un prieten, o rudă apropiată sau partenerul tău de afaceri au posibilitatea m orice' moment să te contacteze te face sâ te simţi mai comfortabil.
Este foarte important sâ ştii câ fiecare ban plătit de tine reprezintă un serviciu sau un produs care merită preţul.Cosmorom respectă acest adevăr pentru câ este UN SERVICIU DE CUVÂNT.
15 sec, 70 sec (primele două în afara reţelei, iar ultimele două în interiorul reţelei Cosmorom), considerând câ i
Compania Cosmorom oferă serviciul cu cartelă de reîncarnare - COSMO şi serviciul cu abonament - COSMOROM
Serviciul cu cartelă de reîncărcare , COSM O, aduce noutatea taxării la 15 secunde şi oferă posibilitatea ascultării gratuite a mesageriei vocale. Preţul cartelelor de reîncărcare este de 10 şi respectiv 20 de dolari, având o valabilitate de un an; plus o lună - perioadă de graţie.
Prin serviciul COSMO, clienţii pot efectua sau recepţiona apeluri-inclusiv internaţionale, oriunde în România, unde există acoperire Cosmorom. Aceştia pot avea control permanent asupra bugetului, putând afla în orice moment creditul disponibil.
Serviciul COSMO este ideal pentru oamenii dinamici care doresc să comunice uşor fară grija contractelor, a facturilor lunare şi a altor obligaţii.
S erviciu l cu abonament^ CO SM O RO M a introdus în exclusivitate pentm piaţa noastră de telefonie mobilă taxarea Ia secundă. De acum înainte puteţi beneficia de preţuri competitive, de o gamă largă de servicii şi de sistemul avantajos de taxare ale abonamentului COSMOROM.
• convorbirea 1: 20*0,45 = 9 cenţi (in afara reţelei)• convorbirea 2: 35*0,45 =15,75 cenţi (in afara reţelei)• convorbirea 3: 20*0,25 = 5 cenţi (in reţeaua Cosmorom) -• convorbirea 4: 70*0,25 = 17,5 cenţi (in reţeaua Cosmorom)
Total -47,25 cenţi (cât pentru.MS secunde: 55 în afara reţelei şi 90 în reţea) pe când dacă aţi efectuarespectivele convorbiri în regim de taxare la minut, aţi-plăti cât pentm 5 minute (300 secunde).
Rezultă evident, o economie de 300-145=155 secunde care, în cazul taxării la minut, sunt plătite farăa fi vorbite. Un alt avantaj este faptul ca tarifele la serviciul cu abonament COSMOROM nu sunt diferenţiate pe ore de vârf.
Pe parcursul întregii zile beneficiaţii de aceleaşi tarife avantajoase.Astfel, pentm acelaşi număr de convorbiri, factura dumneavoastră lunara va fi mult mai scăzută, în cazul în care
aţi optat pentm serviciul COSMOROM. . ■ ' . - •
■ Reţeaua Cosmorom se extinde. Cosmorom îşi extinde reţeaua rapid. Acoperirea Cosmorom include oraşele Bucureşti, Braşov, Constanţa, Valea
Prahovei, litoralul Mării Negre (şi dramurile de legătură care străbat judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Prahova şi Giurgiu), Arad, Timişoara, Sibiu, dramul Braşov - Miercurea Ciuc (inclusiv oraşele Sf. Gheorghe şi Miercurea Ciuc), Piteşti şi autostrada Bucureşti - Piteşti, Reghin, Bistriţa, Tg.,Mureş, Zalău, Dej, Turda şi Mediaş.
Acum, Cosmorom este prezent în Cluj cu două oferte speciale: până la 31 decembrie fiecare nou abonat COSMOROM beneficiază de trei luni abonament gratuit, iar fiecare cumpărător al serviciului COSMO cu cartelă de reîncărcare va primi cadou o cartelă suplimentară în valoare de 10 dolari.
Cosmorom îşi extinde rapid şi reţeaua de Agenţi Autorizaţiţn domeniul telefoniei mobile din România, reţeaua de Agenţi Autorizaţi Cosmorom are, aşa cum promitea
Dintre servicii menţionăm: Mesageria Vocală, Redirecţionarea Apelurilor, Prezentarea Identificării apelantului, compania în momentul lansării, cea mai rapidă dezvoltare, dovada că este vorba despre:..t v l r p t m H t T V * 1 i n i » A n r > l î n A f l a n t / I M T î _________________ A ___ t ___ * 1 _ _ O __ » J _ 1 < __________ • n . . i n i n i M i i f i r t i n m t-> « î n r î x T TApel reţinut pe Linie, Apel în Aşteptare, Teleconferinţâ, Restricţionarea Apelurilor, Serviciul de Mesaje Scurte
(SM S), Serviciul Fax, Serviciul Transmisii Date, Roaming, Apeluri Internaţionale.|n plus, COSMOROM pune la dispoziţia abonaţilor următoarele servicii: factura detaliată, înlocuirea cartelei
SIM , rezervarea numărului, numere speciale (de aur, de argint, sau oricare alt număr preferenţial).
Detalii referitoare la tarifele serviciului Post-PaidC O SM O R O M '
La baza politicii de tarifare Cosmorom s-a pus ceea ce dumneavoastră, potenţialii clienţi şi abonaţii COSMOROM, v-aţi dorit de la cel mai nou operator de telefonie mobilă din România: contractul cu taxare la secundă. -
S i ne imaginăm c i sunteţi deja abonat Cosmorom şi v i întrebaţi tâ t vâ costă sâ efectuaţi o convorbire. Puteţi calcula folosind tabelul de mai jos care prezintă tarifele pentru convorbirile naţionale exprimate în cenţi/sec.
UN SERVICIU DE CUVÂNT 29 de parteneri - profesionişti şi cu puncte de distribuţie eficiente - lucrează alături de noi şi pentra noi în marile
oraşe: Bucureşti, Constanţa, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Arad, iar acum şi în Cluj.
De curând, Global N e t- unul dintre cei mai importanţi Agenţi ai concurenţei - colaborează cu Cosmorom în domeniul distribuţiei serviciilor noastre de telefonie mobilă - COSMO şi COSMOROM. Se depăşeşte astfel încă o dată „barajul’ exclusivităţii, ca şi în cazul Agentului Getmanos. . .
Agenţi Autorizaţi Cosmorom în România - sedii centrale:
l a n l i ” 11" ' 111 ' IV ~ v ViT r in j e de taxare (minute) ' 0-74 75H49 150-299 ~ 3 0 0 ^9 9 600-999 1000+tn afara rcţclct 0.45 0.40 0.35 O.30 0.25 0.25In reţeaua Cosmorom —0 .2 5 ' TTCS" 0.20 ■ 0.20 “ O.T8 0.15"
Cu c i t vorbiţi mai mult, cu atât veţi plăti mai puţin pe secundă. O concepţie de taxare în favoarea abonaţilor noştri.
Primele 20 de secunde ale unei convorbiri sunt taxate ca o tranşă de sine stătătoare, după acestea taxarea fâcându- se din secundă în secundă Dacă durata convorbirii dvs. este, de exemplu, de 25 de secunde, veţi plăti exact cât pentru 25 dc secunde, nu cât pentru un minut întreg.
Făcând un calcul simplu, dacă efectuaţi, de exemplu 4 convorbiri telefonice cu urmâtoafele durate: 20 sec, 35 sec,
1. Bucureşti Germanos Telecom România SA2. Bucureşti Double Ace SRL
■ 3. Bucureşti Mobile Phone Center SRL4. Bucureşti Romanei International Group SA '
- 5. Bucureşti RO Telecom Industries SRL6. -Bucureşti RomTelecom SA ,7. : Bucureşti Comgenic Impex SRL8. , Bucureşti Leo 2000 CO S R L ,9. Bucureşti Top GSM SRL10. - Bucureşti Mediafon lnvestment SRL11. Bucureşti Expert Top 2000 SRL12. Bucureşti C. Tec Trade SRL
,13. Bucureşti Global Net SA” 14. Bucureşti DCS Telecom SRL
15. Bucureşti Manhattan Group SRL
16. Ploieşti 2M SRL17. Câmpina Terratel Consulting SRL
-18. . Braşov Damd Trade SRL19. ‘ Braşov Trecerito Trading SRL -20. Braşov Best Mobile Distribution SRL21. Constanţa MAR SAM SRL22. . Constanţa Forte System SRL23. Constanţa Total Service International SRL24. : Constanţa.Network Systems . , ■■■•;2 5 .; Constanţa Intersat SRL : ‘ -26. Năvodari Navo Prest 97 SRL27. Râmnicu Vâlcea Cosmotel SRL28. Timişoara Triunghi GSM SRL29. ‘ Cluj Napoca First Telecommunications SRL
' - : (F.P. 00591
■ V
l / s
XL
■ - • / # ' -
‘ •• } i t* t r X f y S ; *
4 -
.. . ţl** — ^ » «,££ ."~-i- -. ‘ * L v * * *4 »•**•*• - **'*t * ţ*"* ' * « ’v» *' •«* * “*•»*
Pom pierii militari, ajutaţi de ja n d a rm i ş i so ldaţi ai M in iste ru lu i Apărării Naţionale continuau, ieri, să acţioneze pentru stingerea unor incendii de pădure d in judeţele Vîlcea, T im iş, B ra şo v şi Hunedoara, după ce, p înă în seara zile i precedente, au participat la lichidarea altor cinci incendii care au afectat păduri d in judeţele C luj, Caraş-Severin,
B is t r iţ a -N ă să u d 'ş i A lb a , in fo rm e a ză Inspectoratu l General al Pompierilor Militari.
P înă ieri, în judeţul Vîlcea au fost distruse aproximativ 150 de hectare de litieră (frunze şi vegetaţie uscată) în incendiul izb u cn it în tr-o pădure ce aparţine Ocolu lui Silvic Brezoi, alte 30 de hectare de litieră au ars într-un incendiu pîodus în apropierea localităţii Robeşti,
iar alte opt hectare de plantaţie de. p in ş i fag au fost distruse în incend iu l d in zona com unei Boişoara.
A p ro x im a t iv o sută de hectare de litieră de pădure au ars, pînă ieri dimineaţă, într-uri incendiu care a izbucnit într-o pădure d in apropierea comunei Tomeşti, judeţul Timiş, iar alte două hectare de litieră de pădure de .b rad ş i păşune au fo st distruse, p înă ieri, în incendiul izbucnit în masivul Piatra Mare, din judeţul Braşov.'
D e asem enea, p o m p ie r ii m ilitari hunedoreni continuă intervenţia pentru stingerea in c e n d iu lu i izbucn it în tr-o
• pădure din zona comunei R îu l de M ori, unde au fost distruse, p înă în prezent, aproxim ativ cinci hectare de litieră de pădure de răşinoăse şi 25 de hectare de păşune împădurită.
Pompierii militari clujeni au reuşit să stingă un incendiu izbucnit, luni dimineaţă, într-o pădure de fag ce aparţinea
- Ocolu lui S ilv ic Baia de Arieş, în incendiu au ars aproximativ 90 de hectare de litieră de pădure. Intervenţia m ilitarilor s-a încheiat în jurul orei 19.00. Cauzele izbucnirii incendiului nu au fost încă stabilite.
U n alt incendiu, care a distrus aproximativ 25 de hectare de „
vegetaţie uscată din apropierea unei păduri de pe raza oraşului B o c şa , d in jude ţu l C a ra ş - Severin, a fost lichidat, luni, de pompieri. N ic i în acest caz nu au fost stab ilite cauze le incendiului.
Incendiul izbucnit, duminică, în juru l orei 13.00, într-o pădure ce aparţinea O co lu lu i S ilv ic Huedin, din judeţul Cluj, a fost s t in s de pom p ie ri în z iu a următoare, în jurul orei 16.00. Focu l a distrus aproximativ 20 de hectare de litieră de pădure.
A l t incend iu izbucn it, duminică, într-o pădure de pe raza comunei Telciu, din judeţul Bistriţa Năsăud, a fost lichidat de pompierii militari; luni după- am iază. Flăcările au distrus ap rox im ativ trei hectare de litieră de pădure. D e asemenea, pompierii militari au reuşit să stingă, luni seara, incendiul izbucnit cu o zi în urmă,- într-o pădure din satul V ă lişoa ra , judeţul Alba. Focul a distrus aprox im ativ 119 hectare de lit ie ră de ' pădure şi două adăposturi de animale. Cauza producerii incendiului urmează să fie stabilite. în ultimele trei z ile s-au în reg istra t 31 de incendii în care au fost mistuite de flăcări aproape ‘2 0 0 de hectare de pădure de pe raza a 22 de ocoale silvice. A u fost
afectate de incendii următoarele zone: Oţelul R o şu (3 ha), Bocşa R om ană (3 ,8 ha), Sa sca M on tan a (32 ha), R e ş iţa (0,5ha), Rusca Montana (50 ha), Măneciu (0,5 ha), Retezat (40 ha), Ilia (6 ha), Petrola (0,6 ha), Săcele (1,8 ha), Zămeşti (7 ha), Teliu (9,4 ha), A leşd ( 28 ha), Oradea (8 ha), Borleşti (0,2 ha), Te iuş (2 ha), A iu d (18 ha), A lba-Iu lia (0,4 ha), B a ia de Arieş (13 ha), Sălăuţa (4 ha), Crucisoara (0,7 ha), Tîm ăveni (2,15 ha).
Suprafaţa cea mai mare de pădure şi păşune împădurită, afectată de incendii, respectiv aproape 900 de hectare, s-a înregistrat pe raza O co lu lu i silvic Cosava-Timiş.
Peste 620 de incend ii au afectat, de la începutul acestui an, întinse suprafeţe de pădure, o mare parte dintre acestea fiind provocate de neglijen ţa cetăţenilor, iar unele dintre ele chiaţ cu bună ştiinţă.
Sp e c ia liş t ii a firm ă că Rom ânia se află sub m edia europeană din punctul de vedere al suprafeţei îm pădurite a teritoriului, respectiv 27 la sută faţă de 32-33 la sută cît este media europeană, astfel încît este necesară intervenţia rapidă pentru salvarea fiecărui hectar de pădure...
Guvernul a stabilit cadrul juridic privind
înlesnirile la plata obligaţiilor
restante ale populaţiei la
energia termicăG uve rnu l a ap roba t, în
şedinţa de ieri, un proiect de O rd o n a n ţă de U rgenţă p r iv in d în le s n ir ile la plata o b lig a ţ i i lo r re s ta n te ale ca tegoriilo r defavorizate ale popu la ţie i că tre asocia ţiile de p ro p r ie ta r i, a anun ţa t consilie ru l de sta t Iu liu Bara. “ Nu se v o r a co rd a bani d irect, ci va f i o ştergere a d a to r ii lo r co n su m a to rilo r , în re g is tra te la 31 m artie 2000, p r in co m pensa rea deb ite lo r fu rn izo rilo r la un anum it plafon” , a spus Bară. El a estim at că de ajutoarele băneşti, acordate conform O rd o n a n ţe i de U rgen ţă n r.162 , ş i de ş te rg e re a d a to r i i lo r v o r b e n e fic ia1.300.000 de fa m ili i , cu v e n itu r i c u p r in s e în tre600.000 de lei ş i un milion de lei pe membru.
M in is te ru l F in an ţe lo r şi M in is te ru l In d u s tr ie i v o r prezenta, în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a actu lu i norm ativ, normele m e to d o lo g ice a le aceste i Ordonanţe de Urgenţă.
j
; 1
■ ;
!• ■ 3
; !
N o u l o p e r a t o r d e t e l e f o n i e m o b i l ă C o s m o r o m s o s e ş t e î n C l u j ! P â n ă la 3 1 d e c e m b r i e , a i 2 o f e r t e s p e c i a l e :
C o s m o r o m : p r i m u l s e r v i c i u G S M c u a b o n a m e n t c u t a x a r ela s e c u n d ă► 3 luni abonam ent gratuit
Cosmo: p r i m u l s e r v i c i u G S M c u c a r t e l ă d e r e î n c ă r c a r e c u t a x a r e l a 1 5 s e c u n d e ► 1 cartelă de 10 $ gratu it
a » ?
,
1994 - Teodor M eleşcanu, m in is tru l A facerilo r Externe; a declarat că R om ânia se află la
ace laşi nivel cu ce le la lte ţă ri d in Europa C entra lă în privinţa p rogrese lo r în direcţia
in te g ră r ii europene.
e r c u r i , 2 2 n o i e m b r i e 1 1 1 8 .
C e le c in sp re z e c e state m e m b re a le U n iu n ii Europene v o r contribui cu efective
ş i m ijloace materiale la forţa com ună de reacţie rapidă, cu care U E se va dota în cadru l proiectulu i Europa apărării. S in gu ra ţară care a făcut un anunţ oficial în acest se n s este M a re a B ritan ie , in fo rm a ţ iile referitoare la celelalte ţări fiind obţinute de A F P d in su rse m ilitare ş i d ip lom atice. C ifre le prezentate se referă doar la forţele terestre.
G E R M A N I A - Be rlinu l va participa cu13.500 de oam eni (forţe terestre), 20 de nave ş i 9 3 de avioane.
A U S T R I A - 2 .00 0 de oam eni (forţe terestre).
B E L G I A - 1.000 de oameni “în reg im
» f
de croazieră” şi 3.000 de oameni pentru o
durată de maximum şase luni. Contribuţia b e lg ia n ă cup rinde, de asem enea, douăsprezece avioane de vînătoare F-16, unsprezece avioane de transport C-130, două avioane A irbu s şi, pentru o durată de patru luni pentru fiecare navă, două fregate, o navă de sprijin ş i şase .nave de luptă îm potriva minelor.
D A N E M A R C A - D a n e m a rc a nu contribuie la forţa comună de reacţie rapidă, d in cauza unei derogări de la tratatul de Ia Am sterdam privind apărarea.
S P A N I A - 6.000 de oam eni, 4 0 de avioane de luptă, un portavion şi un grup aeronaval.
F IN L A N D A - 2.000 de oameni.
europeanaF R A N Ţ A - 12.000 de oameni, 75 de
avioane de luptă şi 15 nave. Parisul va contribui mai ales cu portavioane Charles- de-Gaulle, un submarin nuclear de atac şi satelitude urmărire Helios.
M A R E A B R I T A N I E - 12.500 de oameni, 18 nave şi 72 de avioane de luptă. L o n d ra va p a rtic ipa în spec ia l cu portavioane şi două submarine cu propulsie nucleară.
G R E C IA - 3.500 de oameni.'I R L A N D A -1.000 de oameni. , ,I T A L IA - 6.000 de oameni.L U X E M B U R G - ' 100 de oameni.'O L A N D A - 5.000 de oameni.P O R T U G A L IA - 1.000 de oameni.S U E D IA - 1.500 de oameni.
Polonia va introducă pasta trai luni ragimul da viza pantru Republica
MoldovaAutorităţile de la Varşovia au anunţat Ministerul de Externe al
Republicii Moldova că Polonia va introduce regim de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, a anunţat un reprezentat al Ministerului de Externe de la Chişinău. Potrivit BASA-press, într-o notă prezentată de autorităţile poloneze Ambasadei Republicii Moldova la Varşovia, datată 13 noiembrie 2000, se arata că “la expirarea a 90 de zile” de la data prezentării notei, cetăţenii moldoveni vor putea intra în Polonia numai cu vize. Potrivit lui Vition, Republica Moldova intenţionează s l prezinte Poloniei un proiect de acord care să prevadă că posesorii paşapoartelor diplomatice şi a celor de serviciu din cele două state vor'avea dreptul să călătorească fără vize. Republica Moldova negociază acorduri similare cu Cehia şi Ungaria.
Cetăţenii din Republica Moldovă au nevoie de viză pentru a intra în Bulgaria. Măsura a fost Juată de autorităţile de la Sofia pentru a îndeplini cerinţele UE de control al traficului de cetăţeni din state cu potenţial mare de imigrare, care folosesc România şi Bulgaria ca ţări de prim azil în drumul lor spre ţări din UE.
Washingtonul le cere israelienilor şi palestinienilor să dea dovadă de reţinerefm l w .'. ■ ' ■ - i
Luni dim ineaţa, în Fîşia Gaza, a avut
loc un atentat cu o bom bă, asupra unui
autobuz şcolar is lraelian . Atentatul
s-a so ldat cu doi m orţi ş i răniţi, copii
ş i adulţi, care au fost transportaţi la
spitale.
Secretarul de Stat american, bombardat, lu n i seara, ţinteMadefeine Albright, a făcut apel palestiniene din toată Fîşia Gaza
- la israelieni şi palestinieni să ca represalii la un atentat cu
dea dovadă de reţinere şi să bombă împotriva unui autobuz
reducă vio lenţa, după • şco lar, care s-a so ldat cu
bombardamentele israeliene din moartea a doi colonişti evrei ş i .
Israelul califica decizia Egiptului de a-şi rechema ambasadorul de la Tel-fiviv drept "gravă"M in i s t r u l is ra e lia n al
A facerilo r Externe, Sh lom o Ben
A m i, a dec la ra t, ieri, câ re ch e m a re a la C a ir o a ambasadorului egiptean în Israel este ”o decizie gravă, care va afecta capacitatea Egiptului de a continua sâ joace un rol foarte important în procesul de pace d in regiune", informează AFP.
E g ip t u l i-a cerut
am basadorului său în Israel să re v in ă im ediat la C a iro , din cauza deteriorării situaţiei din teritoriile palestiniene. Ministrul egiptean al A facerilo r Externe, A m r M ou ssa , a declarat pentru
agenţia egipteană M E N A câ preşedinte le H o sn i M ubarak i-a ce rut a m b asa d o ru lu i M oham m ed Ba ss iun i să revină im ed iat în E g ip t, d in cauza "u tiliză rii exesive a forţei de către Israel contra poporului p a le s t in ia n ” . P o t r iv it unu i
purtător de cuvînt al ambasadei e g ip ten e de la T e l-A v iv , B a s s iu n i ' urm ează sâ revină, astăzi, la Cairo.
Agenţia M E N A a precizat că Egiptu l "reevaluează complet” relaţiile cu Israelul, d in cauza "p o litic ii de violenţă duse de Israel si că Ba ssiun i va rămîne
la C a iro pentru o perioadă”. M o u s s a a declarat, pentru M E N A , că B a s s iu n i a fost rechem at "pe n tru consultări asupra situaţiei aflate în plină de te r io ra re” în te rito riile palestiniene. Israelul a lansat,. luni, atacuri aeriene şi navale maSive asupra Fîşiei Gaza, ca urmare a atentatului asupra unui autobuz şcolar israelian, care a p ro vo c a t m oartea a două persoane şi rănirea altor nouă.
E g ip tu l a fost prim a ţară arabă care a semnat pacea cu Israe lu l, în 1979, urmat, în 1994, de Iordania.
F îş ia Gaza; ca ripostă Ia un atentat cu bombă asupra unui
au tobuz şcolar, israe lian , relatează AFP.
“A ş dori să -m i e xp rim
condoleanţele pentru victimele . din această zi şi, de asemenea,
fac un apel la cele două părţi
pentru a opri luptele. Violenţa nu poate rezolva problemele din Orientul M ijloc iu”, a declarat
Madeleine Albright în timpul
u n u i dejun-dezbatere la
Washington. Elicoptere şi nave de ră zb o i israe liene au
rănirea a ltor zece, lun i
dimineaţa.“N o i condam năm atacul
terorist de ieri d im ineaţa şi
Autoritatea Palestiniană trebuie să îl condamne şi să facă tot
ceea ce îi stă în putere pentru
a -i aresta pe re sp o n sa b ilii acestui atentat”, a declarat la
rîndul său un purtător de cuvînt de la Casa Albă, P.J.Crowley.
“Este vital ca ambele părţi să ia
m ă su rile necesare pentru reducerea violenţei. Este vorba
de aceeaşi succesiune de fapte
pe care am văzut-o deja de prea
multe ori”, a adăugat acesta.
Pu rtă to ru l de cu v în t al
•Departam entulu i de Stat,
Richard Boucher, a adăugat că
W a sh in g to n u l “condam nă
atehtatul duşm ănos împotriva
unui autobuz şco la r p lin cu
copii”. W ashingtonul “aşteaptă
ca Autoritatea Palestiniană să
facă totul pentru a opri violenţa
şi pentru a reinstala calmul”, a
adăugat purtătorul de cuvînt.
“în timp ce noi facem presiuni
asupra p a le st in ie n ilo r, şi
israelienii trebuie sâ înţeleagă
că folosirea excesivă a forţei nu
reprezintă cea mai bună metodă
de a a cţiona” , a afirmat.
Boucher.
L a K r e m l i n a u Î n c e p u t c o n v o r b i r i l e i n t r e
V l a d i m i r P u ţ i n s i T o n y B l a i rPreşedintele rus Vladimir
Puţin l-a primit, Ieri dimineaţă, la K rem lin , pe prem ierul b ritan ic , T ony Blair, exprimîndu-şi satisfacţia faţă de “calitatea” relaţiilor dintre R usia şi M area Britanie, informează AFP.
“Sperăm într-o coordonare a eforturilor noastre pe scena in te rn aţion ală , inclusiv în ' dom eniu l secu rită ţii”, â declarat preşedintele Puţin, citat de Interfax.
Cei doi lideri urmează să discute cu precădere despre insta larea ’ s istem ului de apărare antirachetă american NMD, cu care ruşii nu sînt de acord.
Puţin a sub lin iat, de asemenea, că “multe lucruri mai trebuie realizate în dom eniul economic”, adăugind că cele două părţi vor conlucra, avînd în vedere “ deciz iile luate în urma sum m itu lui Rusia-UE, în special în ceea ce priveşte domeniul energiei”. în cursul acestui summit, care a avut loc la sfîrşitul lunii, octombrie, la Paris, s-a decis întărirea parteneriatu lu i energetic dintre UE şi Rusia.
Pe de altă parte, premierul britanic Tony Blair a respins, ie ri, la M oscova, criticile re ferito are la “relaţia privilegiată” pe care o are cu p reşed in te le rus Vladim ir Puţin, subliniind că avantajele sînt mult mai importante decît riscurile. “Ştiu câ unii spun că există un risc de a fi atît de ap ro p ia t de Rusia şi de preşedintele Puţin, dar cred că merită”, a. declarat premierul britanic cu puţin timp înainte de întrevederea cu liderul de la Kremlin. “Este important pentru Marea Britanie ca Rusia să fie stabilă şi angajată pe scena internaţională. Dacă Marea Britanie poate juca un rol în această privinţă, cred că e bine pentru întreaga lume”, a subliniat Tony Blair.
Premierul britanic, care se. întîlneşte pentru a cincea oară cu liderul de la Kremlin, de cînd acesta a devenit şeful ' interimar al statului, la 31 decem brie 1999, apoi preşedinte, a fost criticat pentru atitudinea de încredere pe care b are faţă de fostul responsabil al serviciilor ruse de securitate (FSB, fostul KGB). Tony Blair a respins, de
asemenea, criticile potrivit cărora nu şi-ar fi exprimat suficient îngrijorarea faţă de încălcarea drepturilor omului, în republica separatistă Cecenia, unde armata rusă a intervenit la 1 octombrie 1999. “Bineînţeles că am ridicat toate, chestiunile dificile, dar am spus întotdeauna că oamenii trebuie să înţeleagă am ploarea problemelor cu care se confruntă preşedintele rus”, a spus Blair.
După sosirea sa, luni seară, la Moscova, premierul britanic şi preşedintele rus au luat cina împreună într-un restaurant din Moscova.
înainte de a se întîlni, ieri, la Kremlin, cu preşedintele Puţin, B la ir a .discutat cu prem ierul M ihail Kasianov despre consolidarealeg ătu rilo r economice şi despre cooperarea dintre cele două ţări, potrivit Interfax.
Marea Britanie este cel de-al treilea investitor străin din Rusia, cu 1,03 miliarde de dolari, după Statele Unite şi Germania.
Premierul britanic urmează să părăsească Rusia în cursul după-amiezii.
: avem:
Rom stal are în Cluj Napoca o expoziţie proprie, cu vânzare. Acum, la Rom stal găseşti practic orice îţi trebuie în materie
de instalaţii hidro-termo-sanitare. E tot ce avem... să-ţi spunem !
E xp o z iţie R o m s ta l cu vânzare :S tr. A u re l V la ic u n r.25 , te l: 06 4 /4 4 8 .8 6 2 ro m staL
UNIVER SUL IN STA LA ŢIILO R
»
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
o i e m b r i e 2 0
T e l r 1 9 1 2 1 . 2 7
T U R D E O R I Z O N T “ S U S ”
S I “ J O S ” Î N C L A S A M E N T ESîntem înaintea ultimei etape a toamnei. In cinci din serii,
liderii s-au distanţat de formaţiile de pe locul secund. Luptă aspră în “zona cu cîntec”: a clasamentelor. Pe scurt, iată situatia, “sus” si “jo s”, în cele opt serii ale întrecerii. ':
S E R I A I
P E T R O L U L M O I N E Ş T I s-a “ancorat” bine în jilţul şefiei cu un total de 34 puncte adunate din 11 victorii şi un egal, golaveraj 28-6, la adevăr “+19”. Pe locul secund Pro M ob ilă Crucea cu 25 puncte. Pe 13-15: CSS Tg. Neam ţ 15, C FR Citadin Iaşi 10 şi Ceahlăul I I P. Neam ţ 9 puncte.
S E R I A A I I - A
D A C IA U N IR E A B R Ă I L A conduce cu 37 puncte (din
12 victorii şi un egal, o singură înfringere, golaveraj 41-7, la adevăr “+13”, talonată. de G loria Buzău, cu 34 puncte (golaveraj 31-6, la adevăr “+13”. “Jos”, pe locurile 13-16, echipele Unirea Urziceni 13, G loria Zem eş 9, Fortyogo Tg.
Secuiesc 7 şi Rom an Trans Adjud 6 puncte.
S E R I A A I I I - A
I N T E R G A Z B U C U R E Ş T I , lider consacrat cu 34 puncte din 11 victorii şi un egal, golaveraj 36-11 şi "+ 1 6 " la adevăr, avînd un avans de 6 puncte faţă de a doua clasată, Portul Constanţa. Pe locurile de "jos", 13-16, echipele Acumulatorul Bucureşti 14, Turistul Pantelimon 12, Unirea Slobozia 7 şi Sportul C h im og i 5 puncte.
S E R I A A I V - A
E L E C T R O M A G N E T I C A B U C U R E Ş T I , alt lider consacrat, situat “sus”, pe poziţia întîi, cu 37 puncte din .12 victorii şi un egal, golaveraj 39-8, respectiv “+ 1 3 ” la adevăr. La pîndă, pe locul secund, o veche cunoştinţă, Flacăra Moreni cu 33 puncte (“+ 1 5 ” la adevăr). “Jos”, pe locurile 13-16, Turris Tg. Măgurele 13, Rova Ro şio ri 13, Metalu l Filipeşti 12 şi Neoconstruct M . Bravu 10 puncte.
S E R I A A V - A
M I N E R U L M O T R U , liderul seriei, a înregistrat în penultima etapă prim a înfrîngere (0-1 în deplasare cu Internaţional Piteşti, ocupanta locului secund cu 28 puncte). Bilanţul de pînă acum al liderului din M otru (ex-divizionară “B ”, fost coleg de declin şi retrogradare în “C ’ cu “U ” CIuj- Napoca): 34 puncte din 11 victorii şi un egal (golaveraj 34- 9, la adevăr “+ 1 6 ”). “Jos”, l a subsol, pe locurile 13-15, Prelcon Horezu 10, D inam o Calafat 10 şi Petrolul Drăgăşani
puncte..
S E R I A A V I - A
M I N A U R Z L A T N A este lide ru l serie i, reuşind să “extragă” 34 puncte din 11 victorii şi un egal (golaveraj 27- 12, la adevăr “+ 1 6 ”. Pe locul secund Electrica Timişoara cu 28 puncte. “Jos”, pe locurile 13-16 M a rm osin Simeria 13, M ineru l Uricani 13, Telecom Tim işoara 11 şi G loria Reşiţa (tristă cădere pe toboganul neputinţei) 9 puncte.
S E R I A A V I I - A
G A Z M E T A N T G . M U R E Ş , un lider conjunctural, care s-ar putea să cedeze locul “sîrmarilor” din C îm pia Turzii. “L a z i”, găzarii mureşeni au adunat 28 de puncte din 9 victorii şi un egal (golaveraj 23-7, la adevăr “+ 7 ”). în ultima etapă mureşenii joacă la Gherla. “Sîrmarii” au adunate 27 de puncte din 9 victorii (golaveraj 23-9, la adevăr “+12”, superior mureşenilor) ş i în ultima etapă joacă acasă cu M inerul Iara. “Jos”, pe locurile 13-14, C F R C Iuj-Napoca 12 şi Şo im ii Sib iu 10 puncte.
s a *> *• ' ■'*'* * V ' i „ »
i * •• ‘S t - 1t i a r . s a r „ î
S E R I A A V I I I - A
“U ” C L U J - N A P O C A , lider de fapt ş i de drept al seriei cu 34 .puncte adunate din 11 victorii şi un egal (o singură partidă pierdută^, golaveraj excelent 33-6 şi la fel de excelent adevărul, .“+1 3 ’ . Pe locul secund Telecom A rad 27 puncte. “Jos”, pe locurile 13-15, Progresul Şomcuta M a re 15, Şoim ii Satu M are 11 si Crisul A lesd 9 puncte. -
V ic to r E. R O M A N
De veghe la căpătâiul muribundului,..... Ş i a fost o vreme, pînă nu foa rte dem ult,
c înd toa tă lum ea privea la F.C. „U ” ca un popă care stă să dea ultima îm părtăşanie ce lu i pe patul de m oarte . Bocitoarele stă teau în uşă ... c lubu lu i, dregîndu-şi glasul, exersînd repertoriu l în trebă rilo r re torice a le unui prohod ce părea inevitab il: „De ce te-a l dus de lîngă m ineeee?”. Lacrim ile stăteau
un m om ent d a t sub sem nul întrebării ră m îne rea „şe fu lu i de secţie - te rap ie in tensivă” , n im en i a ltu l decît Neluţu- S abău, (re)ven it la C lu j pe p o s t d e jucă tor, an trenor, „docto r" şi, în och ii unora , ch ia r M esia . Ind iferenţa noastră a fos t pe punctu l de a-1 trim ite pe N e lu ţu la alte „c lin ic i” , ce -i d re p t particu lare, cu „pac ien ţi” mai de va loa re , d in ace ia
J, _ < r*~* . £ f î v ; ‘ , - . * - * , 4— « « „ - v * f . n - r t r r T — * 11 ’y '"? { ^ j
. # p ® W fa ; -v , v * t a * ■ 'ser»
— — . >- *...— - -— -n-s « r ~ » ................................................................................................. .« » £ £ » )8 ;ş s s -•
~ nt#4 SJSÎSîKPSSSiCSSS%&9<#mwisvs*£*i
< *„ — 4 - -V - 1 " •»' <* ■ 'traw»-*."?»
Sxvi
T.1S&3 £J:i n m m m ’m m m m m m & m m m w - a s s ?
î a iS 1 8 » S I5 5 ^ i8 S S a Ş Ţ x îţ ?
f ; -
P
- « : î L : ’ 1l){-
j- £ -
; ' j I I ţ i i *
t i i i
r>&*U
n"nr _
gata să ţîşnească stim ula te d e cîteva fo i de ceapă iluz ion is tic ascunse în podu l pa lm e lor.
F.C . „U " m urea încet, d a r s igu r şi n im en i nu făcea n im ic să schim be acea s ta re d e ... fapt. A flat, la un m om ent dat în com ă p ro fundă , fotbalu l c lu jean arăta ca o secţie de te ra p ie in tensivă, •acolo unde num ai m îna m ag ică a d e s tinu lu i sau in te rv e n ţ ia d iv in ă m a i a u v re o ş a n s ă de ... reanim are.
D atoria m orală (cel. pu ţin) r ie -a r fi o b lig a t la o perfuzie, la o butelie cu ox igen, la o pungă de sînge proaspăt.
N im ic d in toa te acestea nu a p r im it „U ". Şi, ch ia r dacă pulsul şi ten s iunea au , acum , valori c ît de c ît norm ale, nu p rim eşte n ic i în prezent. M ai m u lt decît atît, ind ife ren ţa noastră a pus la
| , Am fost... acolo...ca re nu îşi pun prob lem a as igu ră rilo r m e d ica le . A r fi răm as la C lu j fe lce rii ş i b rancard ie rii, u ltim ii de a ltfe l foarte necesari pentru că, nu -i a şa ? , c in e a r fi dus m ortu l la groapă? D in fe r ic ire , a c e s t lucru nu s-a în tîm p la t şi, sperăm , n ic i nu s e va în tîm plă , ch ia r şi num ai pentru că un cu v în t d a t de N eld ţu S abău va lo rează ceva. N u pu ţin !
A zi avem ocazia să ne ach ităm m ă ca r de c îte va d intre datorii, ce le m a i m ulte d in tre e le m o ra le . Azi au ocazia , ce i cu posib ilită ţi re a le , să facă. posib ilă perfuzia sau bu te lia cu o x ig e n sau p u n g a cu sînge proaspă t. Azi, la P av ilionu l E xp o z iţio n a l „T ransilvan ia", cu ocaz ia în trun irii „A M IC II lu i „U ", vom vedea cîţi d in tre cei care au g în d it cu ... g în d u l v o r şi făp tu i cu... fapta.
Cristian BARA
f ţ • ' • • •
... Şi a spus „ U „Lăsaţi banii să vină la M ine!”A sosit momentul adevărului, unul din multele care vor urma. “U ” cere'ajutor instituţiilor şi
potenţilor oameni de afaceri ai Clujului, un bun prilej de a afla care dintre ei au vorbit pînă acum degeaba şi care vor cu adevărat să ajute, de a afla care dintre ei v o r trece linia fină dintre g înd şi faptă. Conform declaraţiei preşedintelui executiv al F C “U ”, D an Dragoş Crăciun, astăzi, la Pavilionul Expoziţional “Transilvania” sînt aşteptaţi peste 100 de oameni de afaceri şi reprezentanţi a i. principalelor instituţii de stat din oraş. S-ar aduna astfel aproximativ 50 milioane lei num ai din... taxa de participare, sumă care s-ar putea considerabil mări în urma unor donaţii, sponsorizări, închirierea de spaţii publicitare în incinta stadionului ş i prom isiuni în ceea ce priveşte numărul de acţiuni cumpărate în perspectiva transformării F C “U ” în S.A.
V o m fi acolo!
' . ‘ ■ C .S .
22 noiembrie• în anul 1966, echipa de
p o lo pe apă “ D in a m o ” B u c u re ş t i a r e u ş it - o perfo rm anţă dem nă de subliniat. D upă ce polo iştii b u cu re şte n i au c îş t ig a t “ s fe rtu r ile ” d in ca d ru l C u p e i C a m p io n i lo r Eu ropen i, o rgan iza te în oraşu l po lonez Sczecz in , s -a u c a lif ic a t p e n tru sem ifina le le com petiţie i. Această etapă a avut loc în actuala capitală a Croaţiei, Zagreb. D inam ov işt ii s-au c la sa t pe lo c u l d o i, calificîndu-se pentru prim a dată la tu rneu l f in a l a l “C.C.E.”. L a Zagreb, “alb- ro şii” din capitală au dispus de “ Rote E rd e ” H am m a (R .D . Germ ană) cu 8-3, de “E th n ik o s ” (G re c ia ) cu 10-1, p ierzînd un s in g u r meci, cel îm potriva redutab ile i c a m p io a n e a Iu g o s la v ie i, - “ p a rt iz a n ” Be lgrad, iu g o s la v ii c îş t i-
g înd greu, cu scorul de 5- 4/2-2, 1-1, 2-1, 0-0/. C e i mai buni jucători dinam o- vişti la acest turneu au fost K r o n e n , Z ă h a n ,G r in ţe s c u , M ă r c u le s c u (actualul director tehnic al F.l.N .A.) şi Popa. ,
U S Z L 6 Fr.
P e u rm e le lu i
D u c k a d a mN u au avut deloc un meci
u şo r gherlcnii la Iara. In ciuda deschiderii rap ide a sco ru lu i, fotbaliştii de pe Som eş au fost obligaţi sâ se apere. A rb itru l întîln irii a făcut tot posib ilu l ca şi gazdele să înscrie. A acordat un penalty în p rim a repriză. Po rta ru l O L I M P I E I , M i h a i P ădu re I-a apărat. Lov itu ra dc la 11 m etri s -a repetat. Goolkeperul gherlean a fost d in nou în direcţia m in g ii ş i l-a apărat. A treia oară, cavalerul fluierului din Blaj nu a m ai avut ce face. A făcut el ce a făcut ş i la 3-0 pentru elevii antrenorului M ih a i Pop, în m in u te le de prelungire, cam prin m inutul 92(!) a mai acordat un penalty pentm mineri. D e astă dată (la a treia încercare) Pădure a fost învins.
M ih a i Pădure are 26 ani ş i a evoluat de-a lungu l anilor ş i Ia formaţia de jun io ri “U ” C Iu j- Napoca, el debutînd în fotbal la... C S S Craiova. C u sau fără “c a p r ic ii” , este u n p o r ta r valoros, care poate sâ hotărască soarta unei partide.
SZ. Cs.
î n p r i m - p l a n , e l e v i i
A intrat pe rol faza m unicipală, gimnazii şi licee, fază ce
antrenează un număr însemnat de echipe. Două ar fi regretele. Competiţia ţine o singură zi, destul de lungă şi obositoare prin numărul mare de meciuri şi, în al doilea rînd, Ia ea participă şi elevii cuprinşi în sportul de performanţă, un handicap serios pentru
şcolile şi liceele fără elevi competitivi din punct de vedere sportiv.C um pînă la idealul unui campionat şcolar cu etape sâptămînale
mai este mult timp, să vedem ce a fost. La g im naziu fete au luat
parte cinci echipe, clasamentul final avînd următoarea configuraţie, L iceu l U n irea (profesor M ihae la Dărăban) L iceu l “ B a th o ry” (profesor Habala Maria), Şcoala “N ico lae T itu le scu” (profesor
E le n a S im ionescu ), L ic e u l “C o ş b u c ” (p rofesor M a rga re ta
Pescaru). Liceele au avut opt participante, prim ele patru locuri fiind ocupate de L ice u l U n ire a (profesor D o in a M ureşan), L ic e u l
“C o şbuc” (profesor S ilv ia Todoran), L ice u l “ Ş in ca i” (profesoi M a r ia Marta), L ic e u l M I U (p ro fe so r O a n a M ă rg in e a n ). La gimnaziu băieţi, pe prim ele trei locuri s-au clasat Şcoa la n r. 10, Zorilo r (prof. A d in a Jucan O şan), L ic e u l “C o şb u c ” (prof. Adriax
Corpodean), L ic e u l “ Ş in c a i” (profesor M a ria Marta). -
Joi, 23 no iem brie , de la o ra 15, în sala de sport a L ice u lu Energetic (cartier G heorghen i) se desfăşoară faza liceelor, p înă îi prezent anunţîndu-şi participarea şapte echipe.
Demostene SOFROh
î l D o l a r S U A = 2 5 . 1 7 6 I e i
i 1 M a r c ă g e r m a n ă = 1 0 . 9 4 8 l e i E a . 1 E U R O = 2 1 . 4 1 3 l e i
1 g A U R = 2 1 6 . 3 1 9 l e i
v m .. .............. ~......
Firmele private - în trioul infractionalitătii in domeniul vamalIBTMjjLm . i ....-------_... ' • » ■ »
M a r iu s D r ă g a n , d ire c to r D R V C lu j: „ S în te m cu o c h ii,
ş i p e fu n d a ţ i i”
D irecţia Regională de Vam ă Cluj (care are îri subordine birourile vamale din judeţele Mureş, Alba, Sălaj şi Cluj) a efectuat, în perioada ianuarie -
■ oc tom b rie , p r in B ir o u l de Su p ra ve gh e re ş i C o n t ro l V a m a l (B S C V ) , 611 controale, cu aproximativ 18 % m ai multe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut
A c t iv ita te a de con tro l a . fo st exercitată în cea mai mare parte (593 de cazuri) asupra agenţilor economici cu capital privat. în graficul de resort au fost incluse, de asemeni, 11 fundaţii şi asociaţii, precum şi 7 persoane fizice, dintre care două cu cetăţenie, străină. D u p ă cu m se ştie, ile ga lită ţ ile constatate în ultimul an la diversele organizaţii non - profit (în special cele * le gate de în m atricu la rea autoturismelor) a dus la intensificarea verificărilor pe linie vamală la aceste o rg a n iz a ţ ii. „ în - p o f id a ^ ,u n o r ■ im p ed im en te legate de structu ra
f ■- 1restrînsă a reţelei de personal specializat pe astfel de probleme, Biroul de Control a reuşit să menţină o medie lunară de 60 de controale la agenţii econom ici cu activităţi de
. import - export” precizează Marius Drăgan; director al D R V Cluj. !
încasări cu încetinitorul...'} Cuantumul amenzilor aplicate pe
primele 10 luni ale anului se ridică la 4,9 miliarde lei,, sumă aproape dublă faţă de cea înregistrată anul trecut pentru aceeaşi perioadă. Eficienţa Biroului, nu constă atît îri creşterea valorică a amenzilor, cît în evaluarea -. cît mai reală a gradului de ilegalitate aferent fiecărui caz. „Vreau să remarc faptul că nu m a i o sum ă infim ă înregistrată la capitolul „amenzi” - adică aproximativ ff milioane de lei - provine de la agenţii economici cu capital de stat. Restul sumei provine., de la firme private” - declară directorul
Drăgan. Acest lucru este nu atît o consecinţă a ignoranţei în materie de legislaţie vamală, cît a eludării acesteia de către firmele în cauza.:. D in suma totală de 4,9 miliarde Iei, pînă îa ora actuală s-au încasat numai 142 de milioane. în opinia consilierului
juridic al Direcţiei, Ram ona Aldea, încasarea greoaie se datorează, printre altele, num ărului mare de procese aflate pe rol, ca urmare a contestaţiilor depuse de către cei găsiţi în afara legii.1 In cazul bunurilor confiscate, acestea se valorifică prin licitaţiile organizate de către Direcţia de Finanţe a judeţului. Valoarea acestora s-a ridicat la 78 milioane lei (faţă de 35 milioane în 1999). în perioada ianuarie - octombrie B S C V C lu j a în reg istra t drept vărsăminte la buget suma de 15,4 miliarde lei, cu 3 2 % mai mare decît cea de anul trecut pentru aceeaşi perioadă.
Beniamin PASCU
C e r e r il e d e m ic r o c r e d ita r e ş i - a u s c h im b a t
a d r is a n t u l”
n
urmare din pagina 1
d e p u n e o ce re re Ia sed iu l F P I M M A lb a lu lia , achitînd,
totodată, sum a de 25 .000 lei (spre deosebire de centrul de colectare de. Ia Satu Mare, unde se plătea... 50.000 lei?!).
Pentru solicitanţii domiciliaţi în judeţul C luj, ancheta socială
v a f i e fe c tu a tă de către rep rezen tanţii D G M P S C luj, care v o r decide în ce măsură aceştia au dreptul de a intra în p o s e s ia '.m ic ro c re d ite lo r. V a lo a re a m a x im ă a unui m icrocredit este de 10.000 euro,, ban i p roven iţi de la Fondul Naţional de Solidaritate (FNS). Acesta a fost constituit din taxa de timbru, de 10 % , provenită de la ' firm ele ce organizează jocuri de noroc, precum şi de la ce le ca re d e ţ in jo c u r i
mecanice.Georgeta M oldovan, director
a d ju n c t ' al D G M P S C lu j, m e n ţ io n e a ză că num ai persoanele fizice care se află în ' extremă dificultate şi desfăşoară activităţi pe cont propriu, pentru în tre ţin e re a fam ilie i, v o r b e n e f ic ia de fac ilităţile Fondului. Sum ele acordate vor fi scu tite de dobîndă, ram bursarea m icrocredite lor
• facîndu-se în m axim um 36 de luni de la acordarea acestora. R a te le lu na re v o r Fi, însă, corelate cu rata inflaţiei din perioada respectivă. Majoritatea ce re r ilo r p ro v in d in m ediul rural, gajarea creditelor urmînd a se. face fie cu investiţia în sine, fie cu bunurile aparţinătoare solicitantului. L a ora actuală, sumele adunate în judeţul Cluj, ca aport la constituirea FN S, nu depăşesc 400 m ilioane lei.
L u n a C a d o u rilo r d e p ro p rie ta te
• în judeţul Cluj s-a validat sub o cincime din suprafaţa totală •Surse din cadrul D irecţie i S ilv ice Cluj,
ne-au informat că, pînă la ora actuală, Com isia Judeţeană de aplicare a L e g ii nr 1/2000 (Legea „Lupu”), a validat, în judeţul Cluj, restituirea a 9.406 hectare - suprafaţă de pădure. Aceasta reprezintă, mai puţin de o cincime d in suprafaţa totală de 52.000 de hectare ce trebuie restituită pînă la finele anului 2001.. Structura fondu lu i forestier validat pînâ la această dată cuprinde: 3.304 ha - persoane fizice, 1.787 ha - form e asociative (composesorate), 275 ha - culte şi instituţii de învăţămînt, 4.040 ha - proprietăţi aparţinînd; comunităţilor locale.
în ceea te priveşte distribuirea titlurilor de proprietate, operaţiunea se va desfăşura prin inspectorgte silv ice zonale, judeţul C lu j. aparţin înd de Inspectoratul Z on a l Zalău. Teodor Bungău, directorul inspectoratului, a declarat căi, deocamdată, distribuirea are loc numai în judeţul Bistriţa. Judeţul Cluj se va înscrie în dcestâ operaţiune cel mai devreme
în cursul lunii decembrie. „Noi nu aşteptăm finalizarea lucrărilor de validare de către Comisiile Judeţene, ci pe măsură ce situaţia se cristalizează, eliberăm aceste titluri prin Comisiile Judeţene” - a declarat acesta.
Beniamin PASCU
R e d r e s a r e a B T R -,• în t r -o f a z ă a v a n s a ta ~
/ ...ST ' V - ' v , - ,
‘ \ 5îR
!H V
Operaţiunile de identificare a utior soluţii tehnice, de redresare a situaţiei Bănc ii Tu rco -Rom âne (B T R ) , realizate de experţii români şi turci, sînt într-o fază avansată, a decîarat, ieri, premierul M u g u r Isărescu.
E l a reamintit că la B T R se înregistrează o “problemă relativ ciudată”, legată de depozitele din străinătate ale băncii. P rem ieru l crede că zvonurile vehiculate în legătură cu situaţia financiară a băncilor, inclusiv a Băncii Ion Ţ iriac, ar putea face parte d in lupta electorală dinaintea alegerilor generale. “N u ştiu cum de se leagă toate aceste evenimente de perioada dinaintea alegerilor”, a m ai spus Isărescu. .
; 9 .000 d e m icrocentraleterm ice nu corespund
din punct de vedere tehnicîn ultima lună, în judeţul Cluj, peste' 2.000 de fam ilii au solicitat instalarea de microcentrale termice
de apartament. Num ăru l total al celor care şi-au instalat pînă acum astfel de centrale este, însă, mult
mai mare, de pestei 17.000. Maria Rad, contabil şe f Distrigaz Cluj, a declarat că numai 8.000 din cele
17.000 de centrale: au fost recepţionate, restul neputînd fi puse în funcţiune pentru că nu corespund
din punct de vedere tehnic. ,
Pentm ' ca o persoană să obţină autorizaţia de a-şi monta în apartament o centrală termică trebuie
să depună la Distrgaz copia contractului de proprietate asupra locuinţei fii adeverinţa care să dovedească
faptul că şi-a achitat cheltuielile de întreţinere la zi. în plus, trebuie sălobţină şi acordul a două treimi
din locatarii blocului. • i
în prezent D istigaz Cluj are mai mult de 75.000 de consumatori casiiici, care au restanţe de aproape
un miliard de lei la plata gazelor. . '; A.BLAGA
LegalRatealdemiteriiJuiNini Sanunafuiraifilluatalin^iiii- ei ■ i-. y w » ; ■-'■mmtx*..: ____marfa1 w ■ •*delcafriiinstantalii»30|noiembrifui
A t t M I
Curtea de A pe l Bucureşti va lua. în discuţie, în
30 noiembrie, legalitatea ordinului de demitere a
lui N in i Săpunaru, şeful Direcţiei Generale a
-Vămilor (D G V ), de către ministrul Finanţelor
Decebal Traian Remeş. /
Luni, Curtea de A pe l Bucureşti a suspendat
ordinul de demitere a lui Săpunaru, hotărîre ce a
nemulţumit M inisterul de Finanţe, care a anunţat
că va face recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
Pînă atunci, instanţa de apel va hotărî dacă va
anula ordinul lui Remes sau dacă acesta rămîne
în vigoare. Oricum, şi asupra acestui aspect tot
instanţa supremă este cea care va decide definitiv.
Săpunaru' consideră că Remeş a încălcat Legea
funcţionarului public, întrucît, înainte de a se lua
o asemenea măsură, trebuia să existe nişte rapoarte
care să conducă la această decizie şi despre care
persoana destituită să fie înştiinţată.
Demiterea lui N in i Săpunaru a survenit unei
confruntări pe care acesta a avut-o, în 14
noiembrie, la un post de televiziune, cu ministrul
Finanţelor, Decebal Traian Remeş.
Peste 10.000 de cârduri Maestro Mondo
i f : Începînd. cu prim ăvara acestui an, Banca T rans ilvan ia a em is peste’ 10.000 de cârduri M aestro MONDO. Posesorul unui astfe l de card are avantajul că poate e fectua plăţi sau ridica num era r şi în stră inăta te - în va lu ta ţării respective , d e . lă P rice : bancom a t sau p u n c t d e vînzare unde este. a fişa tă sig la M aestro. De. a se m e n e a , la A T M -u r ile Bănci'i T ra n s ilv a n ia e x is tă p o s ib ilita te a schim bării P IN -u lu i d irec t de către: t i tu la ru l c â rd u lu i M o n d o , fă ră pe rcepe rea v re u n u i com is ion . în p lu s , r id ic ă r ile de n u m e ra r sau plăţile cu aceste câ rdu ri nu au 0 lim ită ziln ică m axim ă, banii din cont p u tîn d f i u t i l iz a ţ i in te g ra l în tr-o s in g u ră z i. D o b în d ă a n u a lă p ra c t ic a tă - d e b a n c ă p e n tru disponib ilită ţile din con tu l de card este de 25 la sută.
P e n tru . a in tra în poses ia unui card M aestroţ so lic itan tu l trebu ie să f ie t itu la ru l u n u i c o n t la B anca T ra n s ilv a n ia ş i să c o m p le te z e cererea existentă la gh işee le băncii
A .R .B
Vechea bancnotă de 10.000 lei iese
din circulaţie■ ■ 9la 15 decembrie
: Term enul lim ită de preschim bare a bancnotei cu va loa rea nom inală d e 1 0.000 lei, em is iunea 1994, este 15 d e c e m b r ie 2 0 0 0 , se a ra tă în t r -u n c o m u n ic a t a i B ăncii: Naţionale a R om ânie i (BNR), v BNR solicită agen ţilo r econom ici, p e n tru p e r io a d a ră m a s ă , să contribuie la desfăşurarea în bune c o n d iţ i i a a c e s te i a c ţ iu n i, p r in colectarea bancno te lo r de 10.000 lei, em isiunea ;1994, de (â popula ţie ş i p redarea a ce s to ra la u n ită ţile ba nca re un de au d e s c h is : contu l curent, fără a le repune în circulaţie prin plăţi sau darea restu lu i. :
P u te rea c irp u la to r ie a ace s te i bancnote va înce ta după această dată, ea nem aipu tînd fi u tilizată ca m ijlo c lega l d e p la tă . T o to d a tă , unităţile bancare nu v o r m ă i prim i această bancnotă de la populaţie şi nu o vor ma| preschim ba.
Aflăm de la oficiul de autorizare
si control în turism| In s c o p u l p r o te jă r i i tu r iş t i lo r îm potriva risculu i de insolvabilita te sa u fa lim e n tu lu i a a g e n ţii lo r de turism de la care cum pără pachete de servicii, prin. O rd inu l P reşedintelui nr. 129/23 :10.2000 em is în baza.
{prevederilo r, H otărîrii G uvernu lu i nr. 5 1 3 /1 9 9 8 ş i ; a O rd o n a n ţe i Guvernu lu i nr. 70 /24 .0 8 .20 00 s-a ap roba t m etodo logia de încheiere a po liţe i de as igu rare pentru riscul sus-m enţionat. ]
. S e re com an dă tu r iş t i lo r ca în s c o p u l e v ită r i i u n o r s itu a ţ i i neplăcute, la cum păra rea oricărui p a c h e t d e - s e r v ic i i a t î t p e n tru turism ul in te rn rp ît ş i pentru turism ul in te rn a ţ io n a l 's ă -s e a s ig u re că
: agenţia în cauză d ispune de licenţa de tu rism va la b ilă (te rm e n u l d e . valab ilita te este înscris pe licenţă ş i aceasta e s te ob ligatoriu a s e afişa în agenţie) şi să so lic ite e liberarea ce rtifica tu lu i de a s ig u ra re p e n tru ; s u m e le a c h ita te c o n fo rm contractu lui c it agenţia .
Comunicat CECCARA s o c ia ţ ia C e n z o r i lo r E x te rn i
Independenţi'- d in R o m â n ia , sub eg ida Com isie i N aţionale a V alorilo r Mobiliare, organizează reatesta rea :
:m em brilo r săi pentru anul 2000, la C iu j-N a p o ca , în p e rio a d a 14 -16 decem brie 2000. -
D e ta li i p r iv in d în s c r ie re a ş i program ul de lucru se po t ob ţine la te le fo a n e le 0 9 4 -6 0 4 .8 0 2 , 0 9 4 - 979.793 sau la sed iu l F ilia le i Cluj C E CC A R din B -dul E ro ilo r nr. 2.
URSADEţVALORI BUCUREŞTI
(sSmbl I Ştefan» pgfa f VN I hth. j Var ( Puc. f Mm. | Min. ( Prmti.
Citoqofb 1( 22 sode iti) •ALR* |ALR0 slatina TOTAL . 5000 16300 . -3.6 16700 16800 16300 ■ 16,504 13,66' 225,795,700
ARC* (arctic găieşti ■. TOTAL ' • 1000 720 -1.4 720 720 „ 720 *720 5,000 3,600,000
ASP* IfttFMPJAASTZAfmmPLD TCTAl •« o m 0.0 0 0 0 tooo 61 61,000
ATT ANTIBIOTICE IAŞI TOTAL 1000 1250 -39 1260 1260 1240 - 1,247 2.270 2,830,850
A37 jAZDMURES TG. MUREŞ. TOTAL 1000 ' 750 -6.3 750 750 750 750 3,175 2,381,250
CMP COMPA SIBIU TOTAL 1000 600 -16 610 610 600 601 13,500 . 9,320,000
ELT ELECT ROAFARATAJ 8XUREST TOTAL ' 1000 . 970 0.0 960 970 960 966 8,164 7,882,440
JIK* 0TEUN0X TARGOVISTE TOTAL 25000 35000 ' 0.0 0 - 0 0 35,teo 80 2,800.000
OIL OILTERMINAL CONSTANTA TOTAL • 1000 435 22 ■ 455 465 453 457 6,000 2,744,000
OLT OLTOHIM RM. VALCEA TOTAL - 1000 730 4.0 - -770 770 ' 7X 760 .7,719 ' 5,862,950
RBR RULMENTUL BRAŞOV TOTAL • 1000 •160 -3.0 161 161 160 160 8,775 1,406,250
RLS • ROLAST PITEŞTI TOTAL 1000 • .700 -2.8 710 710 700 702 6,000 4,210.000
7BM TURBOMECAMCA BUCUREST) TOTAL 25000 '25500 - 0.0 0 0 0 ' 25,500 40 1,020,000
TEI? TERAPIA CLUJ NAPOCA ' TOTAL 1000 1580 ‘ 1.9 1540 1580 1540 1,569 976,773 1,533,009,930
TIV BAi^A TRANSILVANIA CLUJ NAF TOTAL 10» “ 2450 -2.0 2500 2550 2450 2,476 102,590 254,053,350
Total 1,155,828 2^7 7 ,7 2 0
Socletati de Invastiffl*
Sirb D*funwj«*fai» Stclhim pata VN bth. Var tac: Miji. l l i i Nr.Jct ValbbbM
3IF1. S.I.F. 8ANAT-CRISANA ARAO • TOTAL 1000 530 0 530 540 533 530 * - 409,071 216,821,520
S1F2 S.I.F. MOLDOVA BACAU , TOTAL .1000 340 0.3 340 340 336 339 667,010 - 225,894,620
SIF3 S.i.F. TRANSILVANIA BRAŞOV • TOTAL 1000 ■ 050 0 • 550 55ol 540 546 . 89,529 48,887,660
SIF4 3.I.F. MUNTENIA BXURESTi TOTAL m 426 1 - 425 435 422 428 191,128 81,787,565
SIFS S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 448 -1.3 446 490 - 445 449 ' 142,306 63.934,446
lobi SIF 1,459,044 637 25 11
Cibpcrh a 8-» (93 sodefati)APS (AFSA baia mape (TOTAL 100C 1S20| 1.3| -1620) ' 1620] 1620 1,619 2,175 • 3,520,240
ARS IaEROSTAR BACAU TOTAL 25KB 6600 14.s| $5®| 86® 65® 6,444 135 870,0®
ASV IaSTRA VAGOANE ARAO (TOTAL 1000 790 2.6 730 79o| 730 769 21,547 16,564,830
BRC BERGEN BXURESTI (TOTAL 1000 7» -6.4| 730| 730 7»( 713 2,826 ' 2,014,310
BRM BEPJ4AS SUCEAVA [total 7000 43» -1.2| 43»| 4350[ 43» 4,318 1,463 6,317,750
CCC CARBOCHIM CLUJ NAPOCA -TOTAL 23000 5400 -t.8j 55®] 55® 54® 5,433 * 3» . 1,630,0®DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI [total 1000 54o| WI
540 530j 537 42,530 22,835,820
EPH EMA PIATRA NEAMŢ [total 1000 18001 0.0 166o| 1000 1660 1,737 2,111 3,667,1»
EPT ELECTRCPUTERE CRAIOVA TOTAL 1000 210 0.5 21l| 211 210 210 26,120 5,495,0»
GRX jGRJMEX TARGU JIU ■ [total 25000 25000 6.7■ 230®| 250® 230» 24,188 . 4.039 • 97,697,0»
IMF IMPACT BXURESTI ■ [total • m 25» 0.0 26»| 25® 24®| 2.495 25,9» 64,615,0»
1MT |INTERNATIONA,LSINAIA TOTAL- 1000 50» 42 5COO . 50»| 50»| 4.943 ■ 279 1,379,2»
MDS (moldcsinvaslui TOTAL . 25000 20» -13.0 20») 20») 20» 2.0» 385 770.0»
HPF [mopafvrancea FOCŞANI [total 1000 74o| 4.2 680| 740 , 680 716 2,175 1,556.250
KVL Inavololtenita* ■ TOTAL ■ 1000 520 2.0 530 . 5301 5» 518 21,596 11,196,960
«VR |c.N F.ftNAVROM GALAŢI [total 250® 69® 0.0 o| 0 o| 6,563 318 * 2.087,1»PCL |p0UC0L0R BXURESTI TOTAL 1000 . 23» -42 . .23»! 2350F 23001 2,339 14,876 34.788,6»
SCO |S ICOMED 8UCURESI1. . TOTAL-, - 1000 27» - 1.9 - 26»| 28» 2650 2,713 12,413 33,677,4®
suc (ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA (TOTAL 250» 44» -11.0 ' 44»| 44» 44» 4,454 218 971.0»
TMR (TOMIRIS IAŞI TOTAL 250» 90» 12.5 .80» 90® 80» 8,795 2,752 24212.0»2M |ziMTU3 ZIMNICEA TOTAL 25000 110»| 0.0 -110»] 110»| 110»| 11,219 178 1,597,0»
Total categoria a Ita 1Î2.2» 3422UJ10Total categoria l ♦)l («dus/v SIF) ' 1,348,126 U H A U »
TOTALGENERAL 2,847,170 3,036,587,341Capitalizare bursiera (mii lei) IO 235 495Societatl comerciale exclusiv SIF' (mii lei) ” SIF (mii. lei) « 1-295 369B E T R O L “ 5 0 9 .4 1 p u n c t e V a r i a ţ i e — —9 . 0 5 B E T - C R O L . = 4 8 7 . 8 9 p u n c t e X/cariatie = -6 .1 ; B E T - F I R O L . * 1 0 1 2 . 3 -4 p u n c t e V a r i a ţ i© *= - 0 . 3 5
8 940 *126 "
p u n c t e ( - 1 . 7 5 % )I 9 p u n c t e ( - 1 . 3 9 % ) , p u n c t e ( - 0 . 0 3 % )
Capitalizare bursiera (USD) — 406 .557 649Socletati comerciale exclusiv SIF (USD) - 355 *105 *116SIF (USD) • 5*1 452 S33B E T U S D =* 1 5 2 . 4 2 p u n c t e V a r i a ţ i e = - 2 . 8 8 p u n c t e ( - 1 . 8 5 % )B E T - C U S D * 1 6 2 . 6 9 p u n c t e . V a r i a ţ i e « - 2 . 4 7 p u n c t e ( - 1 . 5 % )B E T - F I U S D = 9 9 9 2 3 p u n c l o V a r i a ţ i e “ . - 1 . 4 2 p u n c t e ( - 0 . 1 4 % )
N O T Ă : La c a te g o r ia a l l-a s în t p re z e n ta te c e le m a i tra n z a c ţio n a te 2 0 de socie tă ţi
S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j
S IM B O L S O C I E T A T E C O M E R C I A L Ă V A R I A Ţ I EN R .
T R A N Z A C Ţ I IV O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă
P R E Ţ M E D I U
, N A P P N A P O L A C T . C J -1 .2 8 ' ' '1 2 7 9 8 7 3 7 0 5 7 9 0 0 4 6 4 0
A L IB A L I A N Ţ A - C J 0 .0 0 2 4 7 4 6 3 9 9 0 0 0 1 3 5 0 0
; A R C U 1 A R T A C U L I N A R A - C J . ■ 0 .0 0 * 1 1661 ' 1 6 6 1 0 0 0 . 1 0 0 0
O R IA O R I Z O N T - C J 0 .0 0 1 1 98 1 4 6 5 2 0 0 7 4 0 0
N A P O N A P O C A - C J 7 . 4 6 ’.? 1 1 9 1 4 . . 1 3 7 8 0 8 0 . 7 2 0
T E T A T E X T I L E - I N C A L T A M I N T E - C L U J - 0 .0 0 1 7 8 7 8 0 0 0 0 1 0 0 0 0
S A N E S A N E X - C J - 5 0 8 1 1 3 8 4 . 7 7 5 0 4 0 • 5 6 0
N A C H N A P O C H I M - C J 8 .7 0 1 1 38 6 3 4 6 5 0 0 2 5 0
; S C I F S C I F C A R C L U J N A P O C A - C J . O O O 1 7 9 3 2 3 9 0 0 4 1 0 0 . .
N A F A P H A R M A F A R M - C J -2 .5 0 1 159 1 2 4 0 2 0 7 8 0
T O P 1 5SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ NR.
TRANZACŢIIVOLUMTOTAL
VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU
RMER ,ROMER-NT : / Ş ,226094 , 1 4521880000 .20000
SNBX SANBUFTEX-BU 1 120000 796080000 6634BEZA BETA SUZAU -BZ 12 57100 v '371150000 6500 • ' '
MOEX MOBITEX BUCUREŞTI - BU. 2 3173 317300000 100000BACR BANCA CARPATICA SA SlBlU-S 2 . 1500 315000000 210000 -TRNR TRANSERV - BHr 2 171228 308210400 1800
,CHEM CHiMPEX-GT 1 0 / 45541. '273246000 600O sROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU 2 7599 228110000 30018CERE CERAMICA-ÎS - 2 ^ * 96501■ ' 193002000 „ 2000 ' „MXIN MARTEXIN - MM 1 4950 164666700 33266
AVRG AVRIGU AVRIG - SB , 2 1.1144- - 75222000 6750
ALPO ALPROM - OT 10 2529 60696000 240008RCR' BRAICONF-BR 7 8184 49104000 , 6000SCCV SCAVIL-VL 1 42658 42658000 1000NAPR \ NAPOLACT - CJ ■' . 12 7987 ' 37057900 4640 , v
v D a t e s i r i ţ e t i o o . , - , __ - " / jN R . S O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E . . . . . ...................................................................................................................... ; ........................2 7 9N R .- T O T A L A C Ţ I U N I .............................................................................................. . . . 1 . 1 0 5 . 0 1 9V A L O A R E T O T A L Ă T R A N Z A C Ţ I I .......................................................................................................................6 . 1 1 7 . 4 7 1 . 8 4 5 L E II N D I C E R A S D A Q ........................................................................................................ 6 8 8 . 7 8 P U N C T EV A R I A Ţ I A Z I L E I ............................................ i ....................... * ...................................................................... .'....................... - 1 . 7 0 P U N C T EV A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A . . . . . . . . ........................ - 0 . 2 5 %
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Fla ta extrabursieră RASDAQ provin de la S V M IN T E R D E A IE R CAPITAL INVEST S A ., str. Constanţa nr. 7 , Cluj-Napoca Tel. 433.212.
UCursiiri pe piatavalutarăs 5$Eluj-Napoca,ţ21.1T.2000C
- Ici -
D ENU M IR EA*VALU TE I
$fmboJVâriaţie
faţă de ziua precedentă (%)
CURSULIn le i
D O LAR A U S TR A L IA - . A U D 0.18 i 12922
D O LAR CA N A D A C A D 0-25 î 16171
F R A N C ELVEŢIA C H F 0.62 t 14053
CO ROAN A D A N E M AR C A D K K 0.28 Ţ 2871
LIRA STERLINA G BP - 0.18 Ţ 35851
Y E N JAPONIA JP Y 0.81 1 228.51
CO ROAN E N ORVEG IA NOK 7.04 | ................................. 2666
CO ROAN E SUED IA S E K 7.71 i 2467
D O LAR S U A - - USO 0.11 T 25176
DST D S T 0J)1 i 32226
E U R O E U R ^ 0.28 Ţ 21413
Cum irtt* ţârilorpartlc%>ante la E U R O -fi r J x . , -
SH1L1NG AUS TR IA A TS , « { ţ ■ 1556
FR AN C BELGIA B E F . 0.38 Ţ 531
M ARC A GERM ANĂ DE M 0 2 7 f , 10948
P E S ETA S SPANIA ESP 027 Ţ 128.69
MARCA FIN LAN D EZA ' FIM . 028 Ţ • 3601
F R A N C FR A N ŢA . FRF 028 î 3264
U R A IRLANDA ' IEP ; °-28. î27189
LIRA ITA U A U T 027 Ţ 11.06
G ULDEN OLAN D A N LG 028 Ţ 9717
E S C U D O S P O R TU G H E Z P T E 028 Ţ ' 10621
1 g A U R (prajln lai) 0.67 Ţ 216319
Casa de schimb USD ■ DEM...: valutar*..... * r c V r V v - V
MACROGROUP 25.550 - 25.720 1 1 . 0 2 0 11.150
PLAT1NUM 25.550 25.800 10.950 11.100
CAMBK) 25.550 25.750 11.000 11.100
PRIMA 25.570 25.720 11.000 11.100
B a n e s , - . ■ / ~ ^ '* v ' 4 >
B a n c P o s t . . /25.100 25.370 10.800 11.170
B R D 24.950 25.400 10.735 11.110
B C R 25.100 2 5 3 5 0 10.676 11.113
Tra n silva n ia 25.550 2 5 .8 0 0 10.950 11.100
* Cursuri afişate la ora 15,00. La aceeaşi casâ de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct <de iucru la altul.
r u i m p i i i j u r ii N U L T I M A S A P T A M I N A
‘ Cursuri BNR - le i *
DATA EURO. DEM GBP : - USD - Aur .;/
Miercuri, 15.11 21.524 11.005 35.946 25.060 213.107
Joi, 16.11 ; 21.559 11.023 35.842 25.079 213.873
Vineri, 17.11 21.552 11.019 35.812 25.113 214^84
Luni, 20.11' 21.455 10.970 35.783 25.130 215.318
Marţi, 21.11 21.354 10.918 35.787 25.149 214.874
u n m nL E I
- p e rs o a n e fiz ic e - % - p e rs o a n e ju r id ic e - %> B in c l com ercial* la vedere 1 lunâ 3 luni 6 lun i 9 luni 12 lun i B ă n c i com erciale la v e d e re 1 lu n â 3 lu n i 6 lu n i 9 Io n i 1 2 H m t
BCR* 10 35 36 37 38. 39 BCR* 10 35 36 37 30 39
B R D - G S G ; 9 33 34 34,5 - 38 36.5 BRD** • G S G • 9 30 31 31,5 32 32 .3. 9 33 *- 35 37 39 43
B A(dob 9 31 32 33 34 34
B A (d. reettukU)(d. n>»
9 31 32 33 34 34
9 31 32 - - - B ene Poet* g . 32 34 35 30 36
8 a n c.P o »t* • • 9 31 32 .33 34 36 A L P H A B A N K<B lum-ilW 5 32 33 35 35 3 5A L P H A B A N K<B. tuiundi)
Carpatica
5
10
32
37
35
38
35
39
35
40
35
42Carpatica • 10 35 37 37 35 34
TransilvaniaR o m ln ttiic i* *
910
3636
37.38
3739
3839
3640 Românească** 10 36 38 39 39 - 40
C E C 9 37 38 35 - 37 C E C 9 35 36 37 37 36
A L IA N Ţ A IO 36 39 40 41 42 R O M E X T E R R A 10 30 , O J 3 8 37 36R O M E X T E R R A (dob. variabIJA) 10 32 35 37 39 40
t u r c o - r o m A n ă 6 - 34 35 34 33 33
T U R C O -R O M A N A 5 - - 34 ■ 35 34 33 33 " D A C IA F E L IX " 9 . 30 26 27 20 25. “ D A C IA -F E LIX " ' S 33 35 36
"Ion Ţiria c" 4 34 35 36 34 34
Rom ână da S c o n t 7 34 35.5 35 35 35 Română de Seenl 7 34 03.6 35 36 36
7 34.5 34 34 34 7 • 34.5 34 34 34
W E S T B A N K 10 36 38 39 39 39 W E S T B A N K 10 34 30 ' 37 3a 30
Bănci popular* la vedere 1 lună 3 luni 6 lun i 9 lun i 12 iun B ă n c i popular* la v e d e re 1 lun ă 3 lu n i 1 0 lu n i 9 N n | 12 N n )i N A P O C A 10 4 0 - 42 • 46 •• 48 N A P O C A ^ 10 30 06 4 0 42
TR E Z O R 1D 40 41 43 40
car
. 1
S F IN X C O O P 10 41 43 > 4 5 • *" C L U J " 10 35 37 - . - T R E Z O R 10 40 41 43 • 40
M IN ER VA - 12 35 40 - 42 , - . 43 “C L U J ” 10 • 35 » . - . •Concordia Credit 8 41 45 - - Concordia Crodlt 0 30 39 40 . “ 4,—* dobinda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modil
l . ' V A I .- p e r s o a n e f iz ic e - %
ea dobinzilor se c
i T ă
omunicâ redacţiei, pi
- p e r s o a n e ji
nă ia er
j r i d i c
a 12 * pi
e - 0
In fa r 1B.74.1I.
/o
BANCA V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 tu n ! 12 lun i BANCA Valuta Vedere 1 tun 3 luni 0 Iwnt S luni «2 bM l
B C RD E M 3 - 3.3 3,7 - 4,1
BCRDEM 3 . 3.3 3.7 . 4.1
U S D 4 - 4,75 5 - 5 .2 5 USD 4 - 4.73 5 . 121B R D - G S G
O E M 2,2 5 2.4 2,5 2.6 2 ,6 5 2.7BRD • GSG
OEM 2,25 2.4 2.5 2.8 2.88 2.7U S D 3 , 4 ,15 4,25 4 ,4 4,5 4 ,6 5 USD 3 4,15 423 • A 4.5 4.es
B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - - 2,8 * 3
Banc PeatDEM 2.25 2.5 2.S 3
U S D 4 - - 4.8 - 5 USD 3 4 4.2 4.5
B , A g ric o lăD E M 2.5 . 3 3,2 3,2 3.S 3,7
B. AgricolăDEM 2,5 3 3.2 3.2 3.6 3.7
U S D 4 5.2 5,3 5.5 5,5 5,6 5 USD 4 5.2 5.3 S.S 5.5 S I S
ion Ţ ir ia cD E M 1.25 3.6 3,8 4.1 4,3 4.6
Ion ŢiriacDEM 125 3.0 3.8 4.1 4.3 435
*USD 2 5,5 5.7 5.8 5,9 6 USD 2 5.5 5.7 5.8 5.» 0
Tra n s ilv a n iaD E M 2.5 - ' * 3 3 ,2 5 3 .7 5 4 ,2 5
Transilvania.DEM 2.5 - 3 3.25 3.75 4 3 5
U S D .3 - . ■- * v5.5 5,75 6 6,5 USD 3 . SĂ 5.75 6 6.5D E M 2,5 3,25 3.5 3 ,7 5 4 4 ,2 5
RomânaaacAOEM 2.5 3.25 35 3.75 4 4 3 »
U S D 2,5 5 5,5 5 ,7 5 6 6 USD 2,50 5 5.5 5.75 6 •D E M 2,5 ■ * *• 3.5 - . 4
- CarpaticaOEM 2,5 - - 3.5 4
U S D '3 ■■ ■ ■ - 4 .5 • 5.5 USD 3 - • . 4.5 . 5.5
A L P H A B A N K D E M 2,1 • 3,25 3,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 ALPHA BAN K DEM 2,1 3,25 3.5 3.75 4 4 3 5(B . B u c u re ş t i) U S D 2,5 5,25 5,75 5 ,7 5 5.8 6 .2 5 (B. Bucureşti) USD 2.5 5.25 S,7S 5.75 S.S 83 5
D E M ' 1 • 4 -4j2 > 4 ,5 • - 4 .7' T R mă » ' *
DEM 1 4 ' 4.2 4.5 , . 4.7-U S D 2 6,2 5 6.5 6 ,7 5 - 7,1 USD '• 2 8,25 •Ă 0,75 • . . 7.1
D E M 3 3.2 3,3 3.5 4 4.2 OEM 3 3.2 3.3 3.5 4 4 2U S D 3,5 5 5,2 5,4 5.5 5.6 USO 2.5 5 5,2 5 A 5,5 5.6D E M 2 .5 - 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5 OEM 2,5 ' ’ 3 3.2S 3.75 4.25U S D . . . 3 • 5, 5 5 ,7 5 - 6 6 .5 - USD -■3 . ■ 55 S.7S 6 6,5
R o m â n ă D E M 1,5 3,3 3,3 3.3 3,5 3,5A l d 8 t
DEM 1.5 3,3 3,3 3.3 3.5de S c o n t U S D 1.5 5 5 5 5 .5 5,5
Rom e nUSD 1,5 5 S 5 5,5 SA
D E M 2,50 3,25 3,75 / 4 - 4 ,2 5 4 ,5 0 V DEM 2,50 3 3,50 • 4 . - - 4,25 4.SOU S A ..v 3 ■ 6 6.50 6 ,6 0 6 ,7 0 ; 6 ,7 5 USO 3 . ■ 5,50 6 0 Z 5 6.50 6,75
NOTĂ: Sum a minimă peiUru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şi com isioanele percepute dlleră in lu n c ile de b an că
F O N D U R I M U T U A L E .- 2 0 N O I E M B R I E Va I
A c tiv e C la s s ic
Active Dinamic ArmoniaARDAFCapital Plus
Fondul pentru Comerţ Exterior
Fortuna Classic;
Fortuna Gold {19.01.2000) Fondul Galaţi v , v:l.-
Fondul de investiţii şl Dezvoltare {26.01.1999)
Fondul de Investiţii Gelsor
Fondul Oportunităţilor NaţionaleFondul Monetar StabiloTezaur
Fondul Mutual Transilvania
k L .
ADMINISTRATOR
Active Management tntetnational SA.Active Management International SA.Active Management International SA.
Real Fin Invest SA.Spor SA.
Certinvest SA.
Capital Asset Management SA.
Capital Asset Management SA.
Quadrant Asset Management S A
S.M.F. 2000 SA.
VALOAREU Z I
171.500
70.90021.642
200.260
811210
5,420.870
Gelsor Asset Management SA.
Vanguard Asset Management SA.
Quadrant Asset Management SA.
C e r t in v e s t S A .
G lo b in v e s t S A
764.891
15.495
132^12
323.336
95.745
CREŞTERE IN 1999
78,9%
82,8%
30,9%
19,01%
105,8%
103,9%
92%
105,2%
92,8%
27,2%
42,30%
CREŞIHtEOR LA 1.01.2000
34,74%
42,21%
39,43%21,40%
58,58%
48,21%
40,21%
42,09%
48^1%4 9 ,1 0 %
51,54%
31,91%
45,26%
45,36%
50,38%
ffJLnnresnToia(S.iojaoo)
37 3
A C T IV SET (m ld -ld )
(3 L& 2000)
0,740
0,598
2.076
120695
695
"533"
0 ,7 0 9
1 ,0 9 0
2,650
* 7 ,2 0 8
29,533
3 7 ,8 3 1
4 ,6 1 5
0 ,7 3 2
6 ,6 8 7
2 3 ,4 3 9
2 3 ,4 3 9
1 0 ,2 9 4
1 .4 1 4
6 0 ,0 7 0
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367.
1999 - P rem ie ru l Radu V asile i-a trim is com isarulu i european pentru extinderea U niun ii Europene, G un te r V erheugen, răspunsul României la ob iecţiile C om is ie i Europene priv ind cop iii institu ţionalizaţi şi starea econom ie i, precondiţii ce urm ează să fie luate în calcul în luarea unei
decizii asupra iniţierii de negocieri de aderare a României la UE
L a Universitatea Babeş-Bolyai C r e ş t e n u m ă r u l s e c ţ i i l o r d e p r e d a r e î n l i m b a m a g h i a r ă
• T o tu ş i, m u lţ i g e r m a n i ş i u n g u ri p re fe ră s ă s tu d ie z e în lim b a ro m â n ă •D in tre c e le 16 fa c u ltă ţ i a le U n iv e rs ită ţii
B abeş-B o lya i, la 5 d in tre e le există secţii de predare în lim ba m a g h ia ră , ia r la 9 - în lim ba ge rm ană. S ta tis tic ile U n ive rs ită ţii Babeş-B olya i a ra tă că , d in tre c e i a p ro x im a tiv 20 .000 de studenţi în sc r iş i în an u l un ive rs ita r trecut, 2 .000 au op ta t p e n tru c u rsu rile în Ifmba m aghiară. T o t a n u l t re c u t , n u m ă ru l s tu d e n ţilo r c a re stud iau în lim ba g e rm a n ă se rid ica lâ 433. .Cei m a i m u lţ i d in t re a c e ş t ia e ra u în s c r iş i la Facu lta tea d e L ite re .
D in tre ce i a p ro a p e 17 .000 d e studenţi care
înva ţă în lim ba română, 8 la su tă 's în t de etn ie m a g h ia ră sa u ge rm a n ă , în să p re fe ră să s tud ieze în lim ba rom ână. M ajorita tea însă, p re fe ră , d in com oditate, lim ba nata lă: „îm i este m u lt m a i u şo r să mă exprim în m aghiară şi, ev ident, să studiez, mai ales că am te rm ina t un liceu cu predare în această lim bă", susţine K inga, s tudentă la Litere.
A nu l acesta , la Facultatea de D rep t şi la I.S .E. s -au în fiin ţa t secţii de predare în lim ba m agh ia ră . ' -
S im o n a D U M IT R U
La Dej,
Forumul O.N.G.-urilor locals
0 familie are casă mulţumită ajutorului comunităţii
9Ştefan Ilie a lucrat ca m iner
în Lupeni, dar, Ca urm are a d isponibilizărilor, a fost nevoit să-şi caute in altă parte un loc de m uncă. A c u m tre i ani, îm preună cu soţia ş i cei do i cop ii, a ajuns în R o ş ie n i; a început să -şi con stru ia scă o c a s ă , 'd a r nu a re u ş it dec ît ridicarea fundaţiei, deoarece nu d ispun ea de ban i su f ic ie n ţ i pentru a o finaliza. Soţia Iui a răm as din nou însărcinată ş i s -a u mutat cu to ţii în t r -o lemnărie din sat. N u îşi puteau permite nim ic altceva. Parohia d in comuna M o c iu le-a venit în ajutor, Ilie fiind angajat sâ ajute la renovarea clădirii ce urma să se rve a scă drept c ă m in de bătrîni. Primăria l-a ajutat de asemenea, şi i-a dat cărăm idă de la casele vechi ce fuseseră dârîmatc; din partea Fundaţiei W o r ld V i s io n a p r im it 2 milioane de Iei, iar din Fondul de Dezvoltare Socială, alte 3
milioane. La toate acestea se adaugă donaţiile sătenilor, care au constat în d iverse obiecte necesare construirii unei casc. C u ajutorul m uncitorilor de la căm inul de bătrîni. Ştefan Ilie a reuşit să-şi rid ice o încăpere pentru el şi fam ilia lui. N u e mult. mai ales câ acum are trei co p ii, dar decît n im ic . . . - în continuare este sp r ij in it de Parohie, care îi dă, în fiecare săptămînă, cîte 5 pîini.
A n d re e a V IL C O V S C H I
D u m in ic ă , 1 9 'n o ie m b r ie ,. la C a s a M u n i c ip a l ă de C u ltu ră a avut lo c P r im u l F o r u m a l O .N .G . -u r i lo r d in m u n ic ip iu l D e j. O rgan iza t de A s o c i a ţ i a n a ţ io n a lă M u tu a lis tă “L o u is Pasteur” ş i F u n d a ţ ia “R a m se s”, sub a u s p ic i i le P r im ă r ie i D e j, în t î ln ir e a ş i - a p ro p u s, pe l în g ă o cunoaşte re directă în t re o r g a n iz a ţ i i le ş ia s o c ia ţ i i l e lo c a le , săcontureze d irecţiile com une p r iv in d ap lica rea strategiilor p e n t r u re z o lv a re ap ro b lem e lo r com unităţii. U n lo c im p o r ta n t . în c a d ru l d iscu ţ iilo r a re ven it re laţiilor d in t r e O . N . G . - u r i ş iadm in istra ţ ia p u b l ic ă locală, reprezentată la F o ru m de dl M a r i u s P u g n a , d ire c to ru l A d m in i s t r a ţ i e i P u b l ic e L o c a le d in cad ru l P rim ărie i
m u n ic ip iu lu i Dej, p re cum şi a a ltor inst itu ţii ale statului, ec; R a d u G a v r i lă , ş e f u l A g e n ţ ie i loca le de Fo rm a re ş i O cu p a re P ro fe siona lă d in D e j . f i i n d d e a se m e n e a prezent la lucrări.
C h ia r d acă unele O .N .G .- u r i a u a c t iv ită ţ i o a re c u m sp ec if ice (“P ro Probaţiune”, P r ie t e n ia ’9 5 , A m ic i ţ ia , R a m se s), v is -a -v is de altele (A iro -R o ia m a , Trade O f f sau “L o u is P a steu r”), s-au putut s ta b ili to tu şi cîteva d irecţii ‘ c o m u n e d e a c ţ iu n e , p e d o m e n ii legate de: p rob lem e e d u c a ţ io n a le , c u lt u r a le , soc ia le , parteneriat, externe, m in o r i t ă ţ i , r e c o n v e r s ie p r o fe s io n a lă , tine ret etc., f ie c a r e d in t r e a c e s te a g ă s in d u -ş i lo c u l în p o lit ic ile lo c a le p r iv in d beneficiaru l, adţpă, cetăţeanul’. C on st itu it
p e id e e a de p a rte n e r ia t e fic ient ş i durabil, Fo rum ul î ş i p ro p u n e să d e v in ă o ve r itab ilă “bancă de date” • c o n su lta t iv , a tît p e n tru O . N .G . -u r i , c ît ş i p en tru populaţie, să editeze periodic u n - b u le t in in f o r m a t iv al O . N . G . - u r i l o r lo c a le , sâ
s p r i j in e d e z v o lt a re a a s o c ia ţ i i l o r m a i n o i, să id e n t i f ic e s u r s e le de f in a n ţa re p en tru p ro ie c te com un e sau ind iv idua le etc. S in te t iz a t în t r -u n “m esaj către cetăţean” transm is de p re şe d in te le A . N . M . R . F , “L o u is . Pasteur”, d l Fu le k i A t t i la , F o ru m u l în se a m n ă “seriozitate, dăruire, pasiune ş i e fo r t în r e z o lv a re a p ro b lem e lo r com un ită ţii”.
M ag d a len a V A ID A
Programul de reabilitare a şcolilor susţine standardele educaţionale
P ro g ra m u l n a ţ io n a l d e re a b ilita re a ş c o l i lo r a re ca o b ie c t iv e m o d e rn iz a re a , mobilarea şl reab ilita rea şcolilor, im plicit restabilirea s iguran ţe i în ce e a ce p r iv e ş te e x p lo a ta re a clădirilo r şco lare afla te în pe rico l im inent de co laps şi e lim inarea dezavanta je lor educaţiona le ale elevilo r care învaţă în astfe l de un ită ţi. C o fina n ţa t de B IR D şi B D C E , p r in tr -u n îm p ru m u t ra m b u rs a b il a l G u v e rn u lu i. R o m â n ie i, p ro g ra m u l a re o valoare de 130 m ilioane de U SD ş i se desfăşoară pe durata a doi a n i, re s p e c t iv p în â la 31 decem brie 2002. D intre ce le 800 d e şco li c a re fa c o b ie c tu l programului de reabilitare la n ivel naţional, judeţu l C lu j benefic iază de fonduri pentru ream enajarea a 13 unităţi de învăţăm înt, în care înva ţă peste 4 .100 de cop ii. Cele m a i m ulte d in tre b e n e fic ia re le p rog ram u lu i se a flă în m e d iu l rural. Valoarea investiţiilo r alocate pentru lucrări se rid ică la peste 2 ,5 milioane de USD. In prezent, cinci şcoli de pe raza jude ţu lu i se află în faza de execuţie a lucrărilor de reabilitare - Ş coala N ico lae lorga din C lu j-Napoca, Ş coala nr. 5 din Turda şi şcolile genera le din
Huedin, Suatu şi Poieni. Termenul pentru finalizarea acestor lucrări este stabilit pentru fina lu l prim ului semestru d in acest an şco la r. în faza de contractare - pro iectare se află şcolile din Buza, Copăceni şi Sânmărghita, unde fina lizarea lu c ră rilo r e s te s ta b ilită p e n tru fine le acestu i an şco la r, ia r în
de reabilitare la aceste şcoli este s ta b ilit pen tru luna decem brie 2002.
Ieri, la primele o re ale dimineţii, m in is tru l E d u ca ţie i N aţiona le , A n d re i M arga a \ fo s t prezent, alături de întreg staff-ul Inspecto ra tu lu i Ş c o la r Ju d e ţe a n , la Şcoala “Nicolae lorga” din Cluj-,
etapa de contractare a lic ita ţiilor p e n tru p ro ie c ta re se g ă s e s c u rm ă to a re le u n ită ţ i ş c o la re : Şcoala genera lă Luncani; Şcoala generală Pădureni; Liceul Teoretic “ Gh. Ş inca i” d in C lu j-N ap oca ; L iceu l T eore tic “A na Ipă tescu ” Gherla şi Şcoala A jutătoare Gilău. Termenul de finalizare a lucrărilor
N apoca, un ita te de învă ţăm înt c u p r in s ă în p r im a e ta pă a p ro g ra m u lu i d e re a b ilita re .Lucrările de consolidare a clădirii, exe cu ţia z idu lu i de sp rijin din c u r te a ş c o li i, în lo c u ire ajg h e a b u r i lo r ş i b u r la n e lo r,re facerea reţelei de colectare a
. apelor m eteorice, modernizarea
grupurilo r sanitare, achiziţionarea d e m o b ilie r nou - în ace as tă etapă, pentru trei săli de clasă, z u g ră v e li le ş i lu c ră r ile d e vopsitorie executate atît în sălile in te rio a re , c î t ş i în e x te rio ru l clădirii au debutat la începutul lunii octom brie a acestu i an. Potrivit m in is t r u lu i M a rg a , “ c a lita te a lucră rilo r este la un nivel ridicat. Această şcoală era pînă de curînd în t r -o ,s ta re a v a n s a tă de degradare , ia r acum este s ingura d in re ţeaua de învă ţăm în t d in jude ţu l Cluj care beneficiază de ce le mai m odem e materiale de v o p s it ş i z u g ră v it a lă tu r i d e m obilie r m odem şi alte facilităţi”. M o b ilie ru l in d iv id u a l de ca re beneficiază acum doar elevii a trei clase, urm ează să fie achiziţionat pentru toate clasele. Menţionăm că la Şcoala N icolae lorga învaţă ap roape 700 de elevi. P o triv it conducerii şcolii, cel mai important d in t re o b ie c t iv e , re s p e c tiv re p a ra re a a c o p e riş u lu i ş c o li i u rm e a z ă să f ie e x e c u ta t în p e r io a d a im e d ia t u rm ă to a re . V a loarea inves tiţie i la această şcoală se rid ică la valoarea de 90.000 de USD.
Cătălina V L A D
C o p i i i g h e r l e n i S a c c u r ă ţ e n i e
în tim p ce p o lit ic ie n ii fac m urdărie cu fluturaşele şi a fişe le pe care le d istribu ie cetăţenilor pe străzi, cop iii gherleni iniţiază acţiuni de curăţenie. L a sfîrşitul săp tăm în ii trecute, în m unicipiul de pe Someş' au avut loc trei şedinţe de lansare a candidaţilor în Senat şi Parlam entul Rom ân ie i, centrul urbei f iind acoperit de fotografiile politicienilor. Ch iar şi zonele verzi s-au umplut cu fiţuici. L a iniţiativa Liceului Teoretic “Petru M a io r” din localitate, 70 de e lev i s-au dep lasat pe d ea lu l d in împrejurim ile m unicip iu lu i, adunînd gunoiu l aruncat de cetăţenii iresponsabili ai municipiului,
cîndVa recunoscut pentru, ordinea şi curăţenia desăvîrşită. Dar, cum ne apropiem de z iua alegerilor nu numai străzile oraşului se umple cu afişe şi fluturaşi, ci ş i zonele de agrement. Cei 70 de copii - majoritatea dintre ei membrii Clubului de turism montan “Orizont ’84 " - s-au întors acasă cu zeci de saci de guno i ş i hîrtie. După ei îm prejurim ile G he rlii au răm as mai curate. Folosindu-se de timpul prielnic, zilele următoare m ic ii ecologişti gherleni vo r întreprinde noi acţiuni de salubrizare, atît de necesare în această perioadă preelectorală.
- S Z .C s .
0 fundaţie umanitară sprijină Şcoala generală din Baciuîn ultimii ani, Fundaţia um anitară “A ju to ru l fam iliei” din Cluj-Napoca a iniţiat o serie de
acţiuni cu scop umanitar, sprijinind penitenciarele ş i instituţiile de învăţămînt cu diferite materiale didactice, strict necesare bunei desfăşurări a activităţii de reinserţie socială a delincvenţilor şi a procesului‘de învăţămînt. D upă ce au donat calculatoare Penitenciarului Gherla, recent cei de la Fundaţia umanitară “Ajutorul familiei” au sărit şi în ajutorul cadrelor didactice şi elevilor Şcolii generale din comuna Baciu. Astfel, s-au donat unităţii de învăţămînt din localitate de la marginea Clujului articole de birotică, perdele şi feţe de masă. Fundaţia clujeană doreşte să contribuie şi în continuare la înfrumuseţarea sălilor de clasă, dar şi la dotarea cabinetului de informatică, donînd
calculatoare şcolii.Fundaţia umanitară “Ajutorul familiei” îşi desfăşoară toate aceste acţiuni de ajutorare a .unităţilor
de învăţămînt sub conducerea doamnei dr. Stanca Szilâghi, care personal se deplasasează în şcolile judeţului, acordînd un sprijin preţios conducerilor unităţilor de învăţămînt în dotarea şi îmbogăţirea
bazei materiale a şcolilor. SZ . Cs.
C o n c u r s d e p r o ie c te
U n c o n c u rs d e p r o ie c te b i la te r a le , în c a d ru l p ro g ra m u lu i E st-E st, cu tem a “ C o m p e t i ţ ie ş i c o o p e ra re p e n tru U n iunea E u ro pean ă ” , a fo s t la nsa t, recent, de Fundaţia p e n tru o S ocie ta te D esch isă - R o m â n ia . A ce s t p ro g ra m de f in a n ţa r e e s te m e n it “ să co n s tru ia scă o m o da lita te de p u n e re în legă tură pe lungă - d u ra tă a ţă rilo r d in fo s tu l lagă r c o m u n is t , p r in s e m in a r i i in te rac tive , w orkshop-uri, m ese ro tu n d e , s c h im b u r i , d e e x p e rie n ţă ” , astfe l că p ro iectu l d e p u s a r tre b u i să in c lu d ă p a r t ic ip a n ţ i ' d in în c ă o ţa ră e u ro p e a n ă .
P ro g ra m u l se a d re s e a z ă t u t u r o r o r g a n iz a ţ i i lo rn o n g u v e r n a m e n t a l e , u n iv e rs i tă ţ i lo r ş i in s t i tu ţ i i lo r p u b l ic e in te re s a te d e fe n o m e n e le socia le , po litice şi e c o n o m ic e din ţă r ile E urope i C e n tra le şi d e E s t im p lica te în p r o c e s u l d e a d e ra r e la U n iun ea E uropeană. T e m a tica p ro ie c te lo r trebu ie să se axeze p e u rm ă to a re le d o m e n ii : ad m in is tra ţie publică; m inorităţi; d re p tu rile fem e ilo r în soc ie ta te ; c o ru p ţie ; re fo rm ă le g is la tiv ă ; s ă n ă ta te p u b lic ă ; p o li t ic i e d u c a ţ io n a le ; d e z v o lta re e c o n o m ic ă ; m e d ia ; p ro te c ţia m e d iu lu i. V o r avea p rio rita te a c e le p r o ie c te c a re v o r f i in i ţ ia te în p a r te n e r ia t cu o o r g a n iz a ţ ie s a u in s t i t u ţ ie d in t r -o a ltă ţa ră d in EurO pa C e n tra lă sa u ’ de Est, p recum ş i p ro ie c te le care b e ne fic iază ş i de fo n d u ri proprii, a lte le decît ce le s o lic ita te F unda ţie i pen tru o S o c ie ta te D esch isă . \
D o sa ru l d e înscrie re tre b u ie s ă c u p r in d ă : d e s c r ie re apro iec tu lu i, con form gh id u lu i de în to c m ire a cererii de finan ţa re ; s ta tu tu l ş i d o cu m e n te le ca re a te s tă c ă in s t i tu ţ ia s a u o r g a n iz a ţ ia în c a u z ă a re p e rso n a lita te ju rid ică . .
D e ş i h u ex is tă un te rm e n l im i tă p e n tru d e p u n e re a p ro ie c te lo r , es te d e d o r it c a ’,, ace s tea s ă fie depuse, în dublu e xe m p la r, la B iroul d e re la ţii cu p u b licu l a l Fundaţie i p e n tru o S o c ie ta te D eschisă (B ucureşti, C a lea V ic to rie i 155, bl. D l, sc.6, et. 2 , te l. 01 /212 -54 -30 , fa x , 0 1 /3 1 2 -7 0 -5 3 , e -m a il in fo @ b u c .o s f.ro ; p rog ram luni - jo i, o re le 14-17), cu tre i lun i î n a in te d e în c e p e r e a im p le m e n tă rii lor.
(M .T . )
PO LIŢIA C L U J : 955 şi 43-27-27 JA N D A R M E R IA : 956 PO M PIERII: 981
-4m »|îfi b r ie 2
1995 - D irec to ru l S .R .I., V irgil M ă gureanu , a p re ze n ta t în faţa C am ere lo r reun ite a le P arlam entu lu i ra p o rtu l a n u a l a l in s titu ţie i pe ca re o conducea , accentuînd înd e o se b i p ro b le m e le lega te
de apă ra rea in te rese lo r eco nom ice , d e s u b m in a re a şidegradarea s truc tu rilo r n ecesare bune i d e s fă şu ră ri a v ie ţii
soc ia l - econom ice sau ap ă ră rii na ţiona le . ' " .....
tftt, ju d e ţu l & iu,j extotâ, "
Peste opt scite de cabinete medicale private
"In judeţul Cluj, aproximativ opt sute de cabinete jnedicale private au fost avizate, pînă în prezent, de Colegiul Judeţean al M ed ic ilo r, de la apariţia Ordonanţei de G uvern nr. 124/'98 p riv ind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale (completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/'99),
ceea ce reprezintă o preocupare, susţinută atît din partea Colegiului Medicilor,, cît şi din partea celor care prestează
I actul medical, pentru aplicarea, cu exigenţă, a reformei în sănătate", a declarat Mircea Cofariu, consilier juridic în cadrul Colegiului Judeţean Medical Cluj. -
Procedura de înfiinţare a unui cabinet medical privat cuprinde parcurgerea m ai m ultor etape, de la^ C o leg iu l Medicilor la Direcţia de Sănătate Publică, unde medicul trebuie să prezinte o serie de acte, cum ar fi: autorizaţie de liberă practică, copie după diploma de medic, chitanţă din care sâ rezulte că a plătit taxa de avizare şi altele.
Potrivit reglementărilor în vigoare, un cabinet medical poate funcţiona în mai multe forme: cabinet individual;, cabinet medical grupat; cabinet medical asociat; societate medicală si S R L cu unic obiect de activitate - prestaţia medicală.
Corina PO PESCU,
G a r s o n i e r a g r o a z e id e fe c tu o a s ă ce fu n c ţio n a cu gaz. D in nefericire în noaptea de 6 noiem brie, din cauza unor a c u m u lă r i de g a z s o b a ! a e x p lo d a t, ia r tîn ă ra a su fe r it a rsuri pe cea mai m are parte a corpu lu i.4 C u to a te 'in te rve n ţiile m e d ic ilo r , Isac nu a p u tu t fi sa lvată, ea decedînd în cursu l z ile i d e duminică la S ecţia de Terap ie Intensivă.
în luna ianuarie a acestu i an în aceeaşi garsonieră a lte două persoane apropiate Tatiane i Isac au m urit intoxicate cu gaz.
F ra ţ ii S andu ş i A lin D a m i v e n is e ră la T a tiana p e n tru a să rbă to ri îm preună R eve lio nu l după stilu l vechi. A lă tu ri de ei. se a fla ş i fratele gazdei, D anie l G hiran. Spre dim ineaţă cei patru s-au pus să se od ihnească, însă singura care a avu t no rocu l să se trezească a fost Ta tiana Isac. D in ne feric ire ea a consta ta t că foş tii e i com eseni S andu şi A lin D am i erau morţi, ia r fra te le ei D anie l G hiran zăcea în s tare de
H ip n o t e r a p la - un mijloc eficient de tratare a alcoolismului,disfunctiilor sexuale, depresiilor şi a altor boli (I)
* • - * • _
“Puţine teme atrag în psihologie în măsura în care o face hipnoza: Cauzele acestui interes sînt multiple. Hipnoza atrage prin neobişnuitul său şi nu se ştie dacă ceea ce atrage este interesul de a-i descifra tainele sau dorinţa de a te lăsa furat de ea. Despre “secretele” hipnozei şi aplicaţiile sale am stat de vorbă cu Dan David, lect. univ. dr.-de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai" C luj-Napoca. Recunoscut pentru preocupările sale în acest domeniu, Dan David a absolvit Facultatea de Psihologie (U.B.B) în 1995. In urma unor cursuri la diferite universităţi din S.U.A., acesta a obţinut acreditare pentru practica hipnozei şi psihoterapiei cognitiv-comportamentale, în prezent
fiind printre puţinii acreditaţi în ţară în acest domeniu. La numai 28 de ani, Dan David este cadru didactic titular la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (U .B .B), preşedintele A soc ia ţie i de H ipnoză şi Psihoterapie Cognitiv-Comporţamentală din România: De asemenea, este membru al mai m ultor asociaţii naţionale şi internaţionale de hipnoză, sugestie şi psihoterapie. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate, naţionale şi internaţionale, precum şi două lucrări, scrise în colaborare cu a lţi autori, respectiv “Psihoterapie şi h ipno terap ie cognitiv- com portamentală" şi “ In tervenţie ps iho log ică în practica judiciară”, recent a publicat teza de dpctorat “Prelucrări inconştiente de informaţie” .
O t în ă ră , d in lo c a lita te a C h iş inău a m u rit dum inică, la două săp tăm în i după ce a fost v ic tim a e x p lo z ie i une i so b e . D e fla g ra ţia , ce a avu t d re p t cauză acum u lă rile de gaz s-a
4 petrecut în tr-o garsonieră situată pe . s trada D îm boviţe i din C lu j- Napoca. ta t ia n a jsac, în vîrstă de 31 de an i a suferit, în urma d e fla g ra ţie i, a rsu ri pe m area m a jo r ita te a c o rp u lu i, f i in d in te rnată la Te rap ie Intensivă în s ta re de com ă de gradul III. în aceeaşi locu in ţă , în cursul lunii
■ feb rua rie , Isac a fost m artora unei a lte scene de coşmar cînd doi cunoscuţi de-ai săi au m urit - in toxicaţi cu gaz, ia r fratele e i a fos t in te rna t d in aceeaşi cauză, în spita l, în s tare de comă.
Ta tiana Isac ven ise de mai m u ltă v re m e la C luj-Napoca şi prin in te rm ed iu l firm ei sale făcea com erţ în P iaţa Mihai V iteazu. Ea locu ia cu ch irie în garsoniera cu num ăru l 2 situată în im obilu l 8 9 de pe s tra d a D îm b ov iţe i. P o triv it aparţină torilo r, locuin ţa e ra d o ta tă cu o s o b ă
com a.Cosm in P U R IS
R e p o rte r : Dom nule Dan D avid puteţi să ne oferiţi o definiţie a hipnozei m ai p e înţelesul tuturor?
Lect. univ. dr. D an D av id : H ip n o z a este o tehn ică psiho logică prin interm ediul' căreia se pot produce modificări în tră irile a fective ale subiecţilor, în modul lor de a gîndi, de a se comporta, precum şi anumite modificări la nivel
•biologic (ex. reglarea tensiunii arteriale). Aceste modificări sînt indu se p rin in te rm ed iu l sugestiei, îri stare de. veghe sau de transă. P r in su g e st ii po sth ipnotice ş i te h n ic i specifice , une le m o d if ic ă r i sub iective, ' c o g n it ive , comportamentale şi fiziologice din cursul hipnozei se menţin şi după anularea stării de transă. Denumirea de hipnoză datează din secolul al X lX -le a , însă ea a fost practicată cu mult timp
înainte; tehnici sugestive, prin care se tratau tulburările psihice şi somatice, se foloseau încă din antichitate.
R e p .: C e efec te p o a te produce hipnoza?
Lect. u n iv . d r. D .D .: L a nivel subiectiv, prin intermediul hipnozei se pot m odifica unele trăiri negative, cu m ar .fi depresia, anxietatea etc. Efectele la n iv e l c o g n it iv _. s în t reprezentate de modificări ale senzaţiilor şi percepţiilor, ale m em orie i, a le g în d ir i i, ale
' limbajului ş i imaginaţiei; astfel se poate optimiza m odul în care gîndeşte subiectul uman, felul în care ia decizii, capacitatea de învăţare şi . memorare etc. D e asem enea, se pot m o d if ic a anum ite com portam ente
■ dezadaptative, c u m ar fi oonsumul de droguri, de alcool, com portam entu l a lim en ta r nesănătos. L a nivel b iologic se
poate regla tensiunea arterială, efectele stresului etc.~ R e p .: C are s în t p a ş i iinducţiei hipnotice?, .
L e c t. u n iv . d r. D .D .: Procedura de inducţie hipnotică durează aproximativ o oră şi are mai multe etape bine stabilite şi anume: începutul inducţiei, concentrarea atenţiei, relaxare corporală, ad încirea transei, evaluarea a d în c im ii transei, ap lica rea u n o r tehn ic i de h ipn o te rap ie ş i ie ş ire a d in
-transă.Rep.: Există cîteva exemple
concrete de utilizare terapeutică a hipnozei?
Lect. univ. dr» D.D.: Unul dintre m ode le le de suge stii utilizate de hipnotizator pentru în tă r ire a e u lu i pe rsoane i hipnotizate ar fi: “Eşti profund relaxat ş i tot ceea ce-ţi spun şe va întîmplâ spre binele tău. în cursul acestei relaxări te vei
simţi tot m ai puternic, tot mai eficient, tot m ai stâpîn pe tine, te vei simţi tot m ai v io i, tot mai alert, tot m ai energic, tot mai puţin descurajat, tot m ai puţin depresiv. Z i după zi vei deveni tot m ai interesat de ceea ce se în t îm p lâ în ju r, a stfe l în c ît
mintea ta va fi distrasă de la propria ta persoană ş i de la problemele care te frâmîntă. Ve i deveni tot m ai puţin îngrijorat, tot m ai puţin agitat, tot mai puţin a n x io s , tot m a i puţin deprim at. V e i f i c a p ab il să gîndeşti clar, sâ te concentrezi tot m ai bine. Z i după zi vei deveni tot m ai relaxat, te vei enerva tot mai puţin”. D upă mai m ulte şedinţe, se pot obţine rezultate foarte bune, pacientul sim ţindu-se m a i b ine şi mai încrezător în propria persoană.
(Va urma)V io r ic a G A J l
V l t i ă t o r i i g h e r le n i în a ş te p ta re a .. . c o le g ilo r f r a n c e z i
în urma unei acţiuni organizate în comun, membrii celor 4 grupe de vînători din municipiul Gherla au împuşcat 6 mistreţi. Puşcaşii de pe Som eş nu prea s-au omorît cu “performanţe”, cei peste 200 de m em bri ai f ilia le i loca le a A J V P S C lu j rezervîndu-şi... forţele pentru marea ieşire din zilele următoare, cînd ei vor prim i vizita unor colegi francezi. Gherlenii de cinci ani sînt înfrăţiţi cu localitatea franceză Yzeure.
S Z . C s .
H IP O C R A TE
Caracteristicile pentru sciatică sînt durerile pătrunzătoare, surde, în zona şezutului, şi pe partea anterioară a coapsei şi lateral, şi în partea posterioară a piciorului, pînă jos la talpă. D e obicei, apar în urma uzării ligamentelor. In caz de lumbago, durerile sînt înţepătoare şi apar brusc în zona şalelor şi a şezutului, astfel încît practic bolnavii nu se mai pot mişca sau se mişcă cu mare greutate.
Boala este declanşată de o suprasolicitare a vertebrei lombare sau de o răceală puternică 'ln .zona inferioară a abdomenului provocată de frig, curent sau umezeală. ' ~
SClAtiC)
CARTOFI FIERŢIFierbeţi două kilograme de
cartofi (cu coajă), zdrobiţî-i,
. puneţi piureul astfel obţinut într-un săculeţ de in (sau într-o faţă de pernă) ş i aplicaţi-1, fierbinte, pe spate.
A tenţie să nu vă ardeţi! Acoperiţi săculeţul cu un prosop sau un şal de lînâ, astfel încît căldura să ţină mai mult, şi să nu-1 luaţi decît atunci c înd cartofii s-au răcit de tot.
CEAPA CĂLITĂ
Căliţi trei cepe mari, băgaţi- le în tr-un săculeţ ş i ţineţi săculeţul 15 minute pe locul dureros..
BOABE DE OVAZMăcinaţi doi pumni de ovăz,
mestecaţi faina cu puţină apă şi fierbeţi compoziţia pînă obţineţi un terci. Adăugaţi o linguriţă de oţet, lăsaţi terc iul să se răcească puţin şi întindeţi-1 pe şale. Acoperiţi cu un prosop şi lăsaţi- să acţioneze 15 -20 minute.
Alimente recomandate:• Ceapă, usturo i, m uştar,
ghimbir, cuişoare, rozmarin - calmează durerile.
F o to : PETCU N ic o la e D e lis o r
I fPtxiC ie t ip U rm fa ,
D c S T R A J A C U V I N T E L O R , S E M E N I , , ,L e g e n d e ră u vo ito a re au sc o rn it tot fe lu l de neadevă ru ri. .M - a m străd u it, a m
cercetat şi, iată, a m aflat. D o c u m e n te de ne tăgădu it v o rb e sc d e sp re lo c u l u n d e se
îna lţă B C U că a fo st cum părat. C u b a n i g re i pen tru v re m e a re sp e c t iv ă ! F o s t u l
d ire c to r a l in st itu ţie i, d o m n u l Io a n H e n te a a vo rb it, d e -a lu n g u l c a r ie re i, c u ce i
m a i v e c h i anga ja ţi. Ş i 'p o v e s te a fan to m e i ce b în tu ie d ep oz ite le n u e ste adevă ra tă .
. Ia r f în t în a de la s u b so l n u este o fan ta sm ago rie , c i pur- ş i s im p lu o c o n s tru c ţ ie
■g în d ităd e m in ţ i p ra gm a t ice pen tru n e v o ile B ib lio te c ii. N u fan to m e , c i o a m e n i se
a flă în spate le a c te lo r de cu ltu ră de a ic i; n u apă, ci sete d e c u n o a ş te re se c u r s e
d in tu rv in u l c e lu i ce -i ca lcă p ra gu l, n u c o m o r i fabu loa se , c i a d e vă ra te v a lo r i a le c u ltu r ii n o a stre se a scund, v o rb a v in e , în tre pereţii b ib lio te c ii.
ţ e n t r u o a m e n i ş i b u c u r ia lo r d e a s e r v i p e a lţ ii a m z u g r ă v it p le c ă c iu n e , î n s e m n
de re spect p e n tru a n o n im a tu l î n ca re a d e v ă ru l a jun ge la se m e n i. I a r p a s in a
n o a stră de ie r i este u n se m n d e o m a g iu p e n tru a n o n im a tu l c e lo r 2 2 4 de o a m e n i ce su s ţ in a cea stă adevărată indu str ie .
R a d u V ID A
a u a p re d a t° ie r ! ° la RA h ° 'n Balqani râmîne prim ord ia lă , S 6 r iln ' se c re ta ru l g ^ e r a l a l N ATO ,G e r h L c r h S Ş' ca n c e la r>Jl germ an,
m a rd S ch ro e d e r, c ita ţi d e A F P . : a r a . U niunea E u ro p e a n ă a re in te re s u l “de a beneficia de concursul" pa rtenerilo r săi europeni care doresc să
contribuie la fo rţa a rm ată europeană, a declarat ieri m inistrul francez al A pără rii, A la in Richard citat de AFP
A d e v ă r u l d e SOI _ _ _________ l u S L c u r i . 2 2 n o i e m b r i e 2 0 0
L l i . U ă s t e a ş i l i i i i U a S3 acuză il3 iffisiiissfeilfat®
Ascensiunea PRM şi a lui CV Tudor în sondaje aste determinata da
reacţia populaţiei faţă da încetineala reformai administrative
Ascensiunea în sondaje a PRM şi a lui Corneliu Vădim Tudor se d atorează nu naţionalismului, ci reacţiei populaţiei Ia "mişcarea înceată" a reformei administrative şl a atitudinii funcţionarilor publici, neorientate faţă de cetăţeni, a afirm at, ieri, într-o conferinţă de presă, candidatul independent la Preşedinţie, Mugur Isărescu. “ In acest clim at de sărăcie, unelp promisiuni privind eradicarea corupţiei şi pedepsirea vinovaţilor prind foarte tare", a spus Isărescu, adăugînd că acesta este motivul pentru care CV Tudor şi PRM “cîştigă electorat". Mugur Isărescu a opinat că preferinţa pentru PRM este cauzată şi de slăbiciunea Institu ţiilor statului, precum şi de birocraţia şi ineficienţa acestora. “Cetăţeanul se tot izbeşte de funcţionarul hain”, a afirmat Isărescu.
Conform programelor pe caro le desfăşoară, A soc ia ţ ia Pro D e m o c ra ţ ia -a o rgan iza t o întîlnire între militarii în termen din Cluj-Napoca şi reprezentanţi ai partidelor politice. A şa cum îi place rom ânulu i să nu ş'e implice într-o acţiune civică, la întîlnire s-au prezentat doar trei cand idaţi la un fo to liu de parlamentar: din partea C D R 2000 Cluj a venit D o rin Marian, de la P D Cluj a fost Em il Boc şi de la P R M - I.M.Năstase. D u p ă o scu rtă prezentare personală, cei trei candidaţi au făcut publice măsurile pe' care le vor propune atunci cînd vor ajunge în Parlam ent. D o r in
•Marian are planuri ambiţioase pentru viitorul armatei române, în sensu l că vrea să atragă investiţii de ordinul milioanelor de dolari pentru ca armata sâ fie com petit ivă pe p lan internaţional s i să se alinieze
standardelor impuse de U E şi N A T O . I.M.Năstase a declarat că „este absurd .să te gîndeşti la integrare în N A T O şi în U E cînd nu eşti integrat acasă”. D o r in M a r ia n a intervenit s im ţin d u -se j ig n it de cele declarate de Năstase, spunînd că P R M este „un partid ire sp o n sa b il ş i provoacă răzmeriţă şi scandal”, după care candidatui C D R 2000 pentru Cam era Deputaţilor a plecat, motivînd că este invitat la un post de televiziune. Em il Boc, în alocuţiunea sa,-a menţionat că P D vrea o armată puternică, b ine dotată ş i form ată d in profesionişti. Pentru viitor, Boc p ropune se rv ic iu l m ilitar alternativ. C e i doi candidaţi rămaşi la discuţii au răspuns întrebărilor venite d in partea militarilor, care, într-un sfirşit au reuşit să-şi invingă apatia, întrebările au fost puţine, dar
nu lipsite de substanţă, cei m a i: mulţi, fiind preocupaţi de ceea ' ce îi aşteaptă după terminarea stagiului militar. I.M.Năstase a subliniat faptul că partidul lui are în programul de guvernare m ă su r i- de atragere- a investitorilor pentm crearea de
locuri de muncă. Em il B o c a declarat că P D este adeptul
> p rogram ulu i „prin investiţii, locuri de muncă bine plătite”, precum şi ideea potrivit căreia tinerii absolvenţi să beneficieze de credite pentm deschiderea unei afaceri.
în con c lu z ie , încercarea Asociaţiei P ro Democraţia nu s-a bucurat de sprijinul celor care au nevoie, în definitiv, de votul nostru al tuturor, dar nu se poate spune că nu a fost un spectacol de zile mari susţinut, pentru scurt timp, de D o r in M arian si de I.M.Năstase.
M ih a e la L Ă P U Ş A N
Ascensiunea în sondaje a PRM şi a lui Corneliu Vădim
Tudor se explica prin faptul că oamenii sînt
disperaţi din cauza sărăciei
Ascensiunea în sondaje a PRM ş i a lui Corneliu Vădim Tudor se explică prin faptul că oamenii “ d ispera ţi” din cauza sărăciei po t fi “ uşor în ş e la ţ i” de un d is c u rs “ d e m a g o g ic ş i fă ră substanţă” , a declarat, ieri, c a n d id a tu l PNL la P re ş e d in ţie , T h e o d o r Stolojan. Stolojan a spus că PRM ş i V ădim T u d o r au s u c c e s în r în d u l e lectoratu lu i “ d ispe ra t” de ja fu l organizat din economie şi de degradarea autorităţii G u v e rn u lu i. “ S pe r ca, la a le g e r i, o a m e n ii să cîntărească cu a ten ţie cui v o r acorda înc rede rea ş i v o tu l lo r ” , a m a i sp u s Theodor Stolojan.
România şi Olanda au semnal un acord de reducere a emisiilor de dioxid de carbon din RemaniaRomânia şi Olanda au semnat
ieri la H a ga un a co rd de reducere a em isiilor de dioxid de carbon din România.
Documentul a fost semnat de' ministml olandez al Economiei, A nn e M ă r ie Jo rr itsm a , şi ministrul român al M ed iu lu i, Romică Tomescu, la conferinţa internaţiona lă pe tema schimbărilor de climă. Conform
acordu lu i,-Rom ânia va putea reduce emisiile de gaze poluante cu 5 m egatone pe an, în perioada 2008 -2012. Acest lu cru va fi p o s ib il datorită investiţiilor olandeze în diverse proiecte din România.
Prin Protocolul de la Kyoto de acum trei ani, fiecare ţară s-a angajat să reducă emisiile de gaze poluante, stabilindu-se
o cotă anume pentm fiecare stat în parte. Olanda şi-a propus să reducă jumătate din cota sa prin investiţii în străinătate, cea mai mare parte (o cincime) a acestor reduceri f iind realizată p rin investiţii făcute în România.
O lan dez ii au deja o mare experienţă cu astfel de proiecte de reducere a e m is iilo r de d iox id de carbon în Europa
Centrală şi de Est. Cele mai
multe proiecte susţinunte se
re fe ră la in v e s t iţ iile în
con se rvarea ene rg ie i p r in
promovarea surselor de energie
naturală.
Reducerea une i tone de
dioxid de carbon în ţările din
Europa Centrala si de Est costă
maxim um 10 dolari.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a audiat pînă în prezent 40 de persoanePreşedintele C o le g iu lu i C onsiliu lu i
Naţional pentru Studierea A rh ive lo r Se cu r ită ţ ii ( C N S A S ) , G h e o rg h e Onişoru, a declarat, ieri, câ membrii Colegiulu i au audiat pînă acum 40 de persoane, arâtînd câ la audieri au fost invitate persoanele cărora C N S A S le-a găsit “dosare de reţea”. E l a precizat câ toţi cei care au fost audiaţi, inclusiv M ircea Ionescu Quintus, au venit la invitaţia C o leg iu lu i C N S A S .
O n işo ru a m a i sp u s câ au fost v e r if ic a te de C N S A S 4 .5 0 0 de persoane, dar a refuzat să precizeze la
cîte dintre acestea au fost găsite dosare de informatori. E l a menţionat câ lista cu inform atori va fi făcută publică miercuri după-amiazâ, după finalizarea audierilor. L a rîndul său, Andrei Pleşu, membru al Colegiului, a arătat că rolul audierilor este de a oferi persoanelor vizate şansa de a da explicaţii.
Printre cei audiaţi ieri de Colegiul C N S A S s-au aflat Francisc Baranyi, M arcu Tudor, M ih a i Gheorghiu şi A na M aria Biriş.
A n a M a ria B ir iş a declarat, după audiere, câ a fost chemată la Colegiu
în legătură cu o declaraţie a sa dintr-un Curricu lum vitae din decembrie 1999 în care a precizat că a avut o colaborare cu Securitatea, dar “nu cu partea de poliţie politică”. A n a M a ria B ir iş a explicat că această colaborare a vizat v iz ita unu i delegat, străin. B i r iş a precizat că, în 1987, lucra în domeniul controlului pesticidelor şi a prim it în dotare un spectrofotom etru pentru infraroşii şi, atunci cînd a fost montat acest aparat, ea s-a ocupat de vizita delegatului străin, reprezentant al firmei care a produs aparatul respectiv.
S a l a r i u l m i n i m p e
e c o n o m i e v a c r e ş t e l a
u n m i l i o n d e l e iSalariul m in im pe econom ie ya creşte la un m ilion de
lei, de la 1 ianuarie 2001, pentru un program com ple t de lucru de 170 ore în m edie pe lună, a stab ilit, ieri, Guvernul. E fortu l buge ta r va însum a 20 m iliarde lei lunar, a declarat 'prem ierut M ugur Isărescu, care a precizat câ de creşterea salariu lu i v o r beneficîa 25.000-27.000 persoane. “ Această majorare a sa la riu lu i m in im este fundamentată pe o reluare a creşterii econom ice” , a adăuga t Isărescu, El a arătat că : n ivelul actua l a l sa la riu lu i m in im acoperă 90% d in coşu l m inim de consum lunar. Şeful Executivului apreciază că România are pos ib ilita tea de a majora, trepta t, salariile astfel îne ît să se determ ine' un consum mai rid ica t ş i să-se stimuleze creşterea econom ică . :
Organizarea Congresului de constituire a Ligii Transilvania-Banat
continuă, deşi Fundaţia Pro Transilvania a fost scoasă în
afara legiiO rgan iza re a C o n g re su lu i de con stitu ire a L i g i i
-Transilvan ia-Banat, program at pentru luna decembrie, continuă, deşi Fundaţia Pro Transilvania a fost scoasă în afara legii, a declarat, ieri, la Cluj-Napoca,-preşedintele acesteia, Sabin Gherman,.citat de M T I. Gherman consideră că' recursul înaintat de M inisterul Justiţiei, care a dus la scoaterea în afara legii a Fundaţia Pro Transilvania, are cauze po lit ice , în tru c ît fundaţia p ro m ove ază ideea regionalism ului ş i a autonom iei regionale. “M in iste ru l Justiţiei este condus de P N L , care are mare nevoie, în campania electorală, de imaginea pe care şi-ar putea-o crea ca protector al intereselor naţionale”, a afirmat Gherman.
m g »
URSUS" Z i u a P o r ţ i l o r D e s c h is e "
9 * •
2 4 . 1 1 . 2 0 0 0 |
o r e l e 1 0 - 1 6 s
Conform rapoartelor A sociaţiei Producătorilor de B ere din Rom ânia, URSUS este m arca de bere cea m ai consumată în Rom ânia, ocupînd locu l I în preferin ţele consum atorilor de bere.
A cest lucru s-a reuşit priit im plem entarea celor m ai avansate tehnologii în domeniu, f i in d în acelaşi tim p un exem plu de colaborare efic ien tă cu o m are f irm ă internaţională: South African B rew eries International.
Pentru a vedeape viu cum se produce berea lor preferată, toţi iubitorii berii URSUS sîn t invitaţi vineri, 24 noiem brie 2000 la sediu l fa b ric ii din Cluj-N apoca, Str. M ănăştur, nr. 2-6, în tre orele 10-16, (intrarea p e poarta de p e strada Berăriei).
U R S U S , R e g e le B e r i i î n R o m â n ia
M J S r '- : = E D IT U R A'I
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂL1AN (redactor şef);V A LE R CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19,16.81; fax: 19.28.28;E-m ail: adevcj@ m aii.dntcj.ro - redacţia 1 E-m ail: reclam a_adevcj@ m ail.dntc j.ro
Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ ' 19.74.18
R E D A C ŢIA : C lu j-N ap oca, str. N apo ca 16
C U L T U R Ă ' . - T E L . ' 1 9 . 7 4 .9 0 - M I C H A E L A B O C U ; - S O C l  L - i C E T Ă Ţ E N E Ş T f : T E L . 1 9 .7 4 .9 0 S R A D O V I D A ; E C O N O M I C : ! T E L . : 1 9 . 7 5 .0 7 - A U N T U D O R B Ă 1 E S C U ; S P O R Ţ : T E L l 1 9 . 2 1 .2 7 - C O D I N S A M O I L  ; P U B L I C I T A T E : T E L / F A X : 1 9 .7 3 .0 4 - R  U L
p u b l i c i t a t e S E S T R A Ş ; D I F U Z A R E M I C A P U B L I C I T A T E : T E L : 1 9 .4 9 .8 1 . - S T E L A P E T C U ; C O N T A B I L I T A T E : T E L . : 1 9 .7 3 .0 7 - L I V I A P O P ; S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : T E L / F A X : 3 1 .4 3 .2 3 S U B R E D A C Ţ I A D E J : T E L . / F A X : 2 1 .6 0 .7 5 : '
TIPARUL EXECUTAT EA G a r a m o n d
Related Documents
![a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://static.cupdf.com/doc/110x72/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/a-i-oameni-dirkirutze-3-i-i-a-u-c-j-roadevarul-anul-xiii-nr-3220.jpg)