Un bacalaureat cu lumini [i cu umbre - Zaibar.roblog.zaibar.ro/fisiere/07-gazeta-de-bailesti-iulie-2014.pdf · comparativ cu cele de anul trecut sau cu cele de la alte licee, cei

NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2014

Seria a XII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Handbal masculinTurneu final12-15 iunie 2014,Sighi[oara

Avatarurile luiNea Tase – petrecere\n familie –Ars culinariaAstrologie

CMYK

Re\nt@lniricolegiale laLiceul”Mihai Viteazul”


Spuneam cu alt prilej c# sintagma“examen de maturitate”, cum senumea pe timpul nostru examenul debilan] la \ncheierea ciclului liceal, nise pare mai adecvat#, chiar mai ins-pirat# dec@t cea folosit# acum, exa-men de bacalaureat, prin \ns#[i sem-nifica]ia cuv@ntului “maturitate” careinclude \n semantica sa [i no]iuneade responsabilitate. F#r# a sup#ra pecineva, pe timpul acela era cu ade-v#rat maturitate/responsabilitate dinpartea tuturor, a elevilor care se pre-g#teau cu seriozitate [i cu con[tiin-ciozitate, a organizatorilor care pu-neau la punct cu meticulozitate eve-nimentul, pentru c# era cu adev#rateveniment, s#rb#toare pentru to]i.

{i nu credem c# trebuie s# fimacuza]i c# suntem nostalgici, nicidesuie]i, de[i un pic de nostalgie nustric#, fiind vorba de momente curezonan]# \n via]a fiec#ruia. Ceea ceeste deosebit de important, nu neaducem aminte s# fi existat atuncisuspiciunile care planeaz# acum cuprivire la fraudarea examenului.

_n prezent, ceea ce devine cu ade-v#rat comic, dar [i jenant, se \ncearc#tot felul de metode de evitare a frau-dei, \ncep@nd cu instruirea suprave-ghetorilor [i culmin@nd cu amplasareacamerelor de luat vederi \n fiecaresal#, ca [i cum peste tot ar mi[una... “infractori”. Dar ce ne facem \ncazurile deja dovedite c# tentativelede fraud# apar la unii profesori saudirectori de licee, anul acesta elef#c@ndu-[i loc la inspectoratele [co-lare, a[a cum a fost cazul de la Arad

Un bacalaureat cu lumini [i cu umbre...\n care implicat direct a fost \nsu[iInspectorul [colar general adjunct [i,f#r# a avea vreun temei solid, ne pu-tem a[tepta ca acest soi de corup]ies#-[i fac# apari]ia [i la minister saula Institutul de Evaluare. Iar dac# seva ajunge p@n# acolo, pe dreptcuv@nt, acest examen va deveni oadevarat# bagatel#, un “bacalaureatal ru[inii”, un fel de r@su’-pl@nsu’, vor-ba poetului, iar marele Eminescu, fostrevizor [colar, s-ar r#suci \n morm@nt.

Nu [tim (c#ci nu ne-a interesat)cum erau pl#ti]i profesorii implica]i \nexamenul de maturitate, dar aceast#situa]ie nu este relevant#, pentru c#pe vremea aceea, la loc de frunteera moralitatea dasc#lului, demnitatealui [i este evident c# acum la noi, larom@ni, nu este vorba numai de ocriz# economic#, ci, mai ales, de unade moralitate. Dorin]a de \mbog#]ire[i de parvenire se transform# \npatim#, devenind patologic#, dezu-manizarea fiind cauzat# de ban,“ochiul-dracului”. {i din acest punctde vedere se potrive[te cum nu sepoate mai bine motto-ul principal aldramei “R#zvan [i Vidra” – “M#rireade[art# [i iubirea de argin]i, acesteasunt ne[te neputin]i iu]i ale sufletului”.

Mare ru[ine, mare p#cat! Dar s#nu disper#m.

Indiferent cum sunt rezultatele,comparativ cu cele de anul trecut saucu cele de la alte licee, cei doi direc-tori, profesorii Gabriel Tica [i adjunctuls#u Valentin Toan#, ca [i \ntregulcolectiv didactic merit# felicit#ri [i pre-]uirea noastr# superlativ# nu numaipentru competen]#, c@t, mai ales,pentru corectitudinea, moralitatea [iresponsabilitatea cu care au organi-zat acest examen important. A[a da!

De fiecare dat#, prezent#m o situa-]ie comparativ#, cu toate c# aceastanu este relevant#, dat fiind c# rezul-tatele sunt influen]ate de mai mul]ifactori: dificultatea subiectelor [i clari-tatea formul#rii lor, calitatea elevilor,pentru c# nu toate promo]iile au

acela[i poten]ial, ca s# nu mai vorbimde ru[inoasele manevre de culise aleunor colegi care nu-[i cunosc meni-rea [i nu respect# nobila misiune adasc#lului, cizelatorul de min]i, dar [ide inimi [i de con[tiin]e. Dar vorbamult#, s#r#cia omului!

Dac# \n anul precedent, din cei 131\nscri[i au promovat 129, dintre care\nainte de contesta]ii, 90 (69,76%)fa]# de 47,10%, media jude]ului [i54,4% la nivel na]ional, iar dup#contesta]ii procentul a crescut la73,64% (48,24%, jude]; 55,65%,na]ional), \n actualul an [colar, s-au\nscris 123, s-au prezentat 120 [i aupromovat 63 (52,5%), comparativ cu55,15%, la jude] [i 58,79%, lana]ional. Dintre cei 123, din promo]iianterioare s-au prezentat 18 [i a pro-movat 1 (5,55%), \n timp ce dinpromo]ia actual#, dintre cei 105prezen]i au promovat 62 (59,05%).

Cei mai buni elevi, fala liceului,m@ndria [i bucuria p#rin]ilor [i aprofesorilor lor, pe care-i felicit#m dinacest col] de pagin#, s-au dovedit:Ciobanu Simona Mihaela – 9,71;Di[a Andreia Mihaela – 9,60; NaceaCamelia Bianca – 9,31; Dinc#Daniela Elena [i Constantin RodicaFloriana – 9,30; Gheorghe AndreeaAlexandra – 9,28; Iancu AndreeaNicoleta – 9,26; Talpo[i IoneliaSilvia – 9,20; Mocanu Maria [i Tu]#S#ndel Ionu] – 9,10; BobolocuLavinia Mariana – 9,01 [i BerbecaruIuliana Anamaria – 9,00. Cea maimare medie din acest an esteinferioar# cu 9 sutimi celei din anulanterior, adic# 9,71 fa]# de 9,80.

_n ciuda faptului c# notele au gradullor de relativitate, c@ntarul fiind uneori“mincinos”, totu[i calitatea cuno[tin-]elor este dat# de grupele de medii\n care se \ncadreaz# rezultatele.Anul anterior, \ntre 9 [i 9,99 ap#reau17 elevi (18,38%), \n timp ce \n acestan, 12 (19,29%); de la 9,50 \n sus aufost nota]i \n anul trecut 4 elevi(4,44%), iar anul acesta, 2 (3,17%).

Pe grupe de medii situa]ia are con-figura]ia (cu precizarea c# \n toatecazurile \n parantez# este situa]ia dinanul [colar 2012-2013): 6-6,99 = 22elevi – 34,92% (29 – 32,22%); 7-7,99= 13 elevi – 20,64% (26 – 28,38%);8-8,99= 16 elevi – 25,40 % (18 -20%); 9-9,99 = 12 elevi – 19,04%(17 – 18,38%). Se constat# c# anulacesta mai mul]i elevi se \ncadreaz#\n zona mediocrit#]ii, 34,92%, fa]# de32,22%, \ns# la categoria elevi com-petitivi, cu medii de la 9,50 \n sus,

procentul din acest an este superior,19,04, comparativ cu 18,38.

Dup# rezolvarea contesta]iilor, pro-centul de promovabilitate a r#masacela[i, dar s-a m#rit pu]in diferen]afa]# de nivelul jude]ului, 55,71% [ifa]# de cel la nivel na]ional 60,65%,repartizat astfel: filiera teoretic#77,2%, voca]ional# 67,8% [i tehno-logic# 38,7%.

La Limba [i literatura rom@n#,disciplin# obligatorie pentru toate

Continuare \n pag. 4-5


Prin intermediul Gazetei de B#ile[ti,se anun]# celebrarea celor

50 de ani de c#s#torie,vineri 15 august, anul curent,

la biserica “Sf. Nicolae”, ora 11:00.Celor 13 cupluri aniversare,

redac]ia le ureaz# un c#lduros [i meritat“La mul]i ani”!

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2014Miercuri 25.06.2014, \n plin#

desf#[urare a CampionatuluiMondial de Fotbal, zi \n care s-au disputat meciuri cu implica]iiprivind promovarea \n optimi definal#: Honduras – Elve]ia; Ecua-dor – Fran]a [i Nigeria – Argenti-na, Bosnia – Iran, a avut loc [e-din]a ordinar# a Consiliului Local,la care, ini]ial, au fost prezen]i12 consilieri locali, ceilal]i 5f#c@ndu-[i apari]ia pe parcurs, 2dintre ace[tia dup# ce se dezb#tu-ser# 63,6% dintre proiectele dehot#r@re. Asta, Da punctualitate!,despre care se discutase la \nt@l-nirea anterioar#. S-a plecat dejacu st@ngul!

Dl secretar, M. Barbu, a deschislucr#rile, a precizat c# [edin]a estestatutar#, a supus spre aprobareprocesul-verbal al [edin]ei ante-rioare, votat \n unanimitate, a rei-terat pentru a treia oar# rug#min-tea de depunere a declara]iilor deavere [i de interese ale consilie-rilor restan]i [i l-a invitat pe dl P.Pelea, pre[edintele de [edin]#, s#preia fr@iele, iar acesta a adresatdlui primar, C. Pistri]u, rug#min-tea de a prezenta ordinea de zi.Dup# lecturarea acesteia, prelu@n-du-[i prerogativele, pre[edintelede [edin]# a supus-o votului,aceasta fiind aprobat# \n unani-mitate, dup# cum, cu excep]iaproiectelor de la punctele 5 [i 9,celelalte au ob]inut sufragiiletuturor ale[ilor locali.

M#rturisim c# am stat mult \ncump#n# dac# s# redact#m sau nuacest articol – radiografie a unei[edin]e de CL, de fapt, o parodie,cu indulgen]# spus, dar \n celedin urm#, din respect pentru cititori[i pentru consilierii care se ridic#la nivelul acestei nobile calit#]i,“biruit-au g@ndul”, vorba cronica-rului, [i ne-am hot#r@t s# relat#mc@t mai obiectiv ceea ce am doris# nu mai fie niciodat#.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# manifest#rile cultural-artis-tice [i educative pe trim. al III-lea 2014 la Biblioteca Municipal#“Petre Anghel”, se men]ioneaz#c#, lu@nd act de solicitarea con-ducerii institu]iei de a aproba ma-nifest#rile propuse [i devizul es-timativ de cheltuieli, \n sum#total# de 2500 lei, din care, pentruactivitatea de pictur# – 1500 lei[i pentru activitatea de desen –1000 lei, executivul a propus CLadoptarea unei hot#r@ri prin care:Se aprob# programul principalelormanifest#ri cultural-artistice [ieducative pe trim. al III-lea 2014la Biblioteca Municipal# “PetreAnghel” [i devizul estimativ, con-form anexei.

Dna Elena Jianu a transmis feli-cit#ri conducerii unit#]ii pentrucalitatea programului de activit#]i,cu manifest#ri complexe, atractive[i a \ntrebat dac# la filiala de laBalasan sunt activit#]i permanen-te, pentru c# apar pu]in prezente\n program [i cum se desf#[oar#

activitatea acolo, av@nd \n vederec# se hot#r@se prin HCL s# sefac# activitate prin rota]ie de c#trecei 3 bibliotecari. Dna Janeta Vlada informat c# activitatea este per-manent# [i c# de c@tva timp nuse mai merge prin rota]ie, ci lu-creaz# numai dl C. Micu, “careare biciclet#”. Sigur c# r#spunsuli-a nemul]umit pe mul]i consilieri,dl Cl. Duinea \ntreb@nd cu a cuiaprobare s-a f#cut modificarea, datfiind c# programul de lucru a fostaprobat prin HCL, la propunereaconducerii bibliotecii.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# rein-ventarierea publica]iilor periodice[i trecerea acestora \n Registrulde inventar pentru c#r]i, se men-]ioneaz# c# prin adresa 75/

Govora – 1000 lei, B#beni – 1000lei; Nunta de aur – 1500 lei [iZilele B#ile[tiului – 95.000 lei,executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL, prin care:Se aprob# programul principalelormanifest#ri cultural-artistice [ieducative pe trim. al III-lea 2014la Casa de Cultur# “AmzaPellea”, conform anexei [i devizulestimativ de cheltuieli anexat.

Dna Elena Jianu s-a interesatdac# \ntre forma]iile artistice alelocalit#]ilor men]ionate [i celelocale exist# proiecte de parte-neriat [i a fost informat# c# de-plas#rile se fac \n baza unor parte-neriate. De asemenea, a men]ionatc#, a[a cum apare \n program, pedata de 15.08. Ansamblul “Bobo-cica” prezint# spectacol la Petro-

mum care au culminat cu hot#r@-rea pre[edintelui de [edin]#, v#ditderanjat de insulte, de a p#r#sisala, urm@nd ca [edin]a s# fiesuspendat#. Dup# multe parla-ment#ri, cu greu “s-au calmat spi-ritele”, dar oricum atmosfera n-amai fost propice unei activit#]i deasemenea anvergur# [i importan]#.Reintervenind \n discu]ie, dnaElena Jianu [i-a exprimat regretul[i dezam#girea c# acest episodneonorant s-a petrecut tocmai c@ndse dezb#teau probleme de cultur#[i educa]ie, iar bl@ndul domnsecretar Barbu p#rea c# nu-[i maig#se[te locul. Dna consilier a pre-cizat c# analiza se face [i pepunctele mai slabe, consider@ndc# nu este normal ca forma]iilenoastre s# se deplaseze \n localit#]i

art. 1, punctul “f” din contractulde \nchiriere stipuleaz# obliga]iachiria[ului de a nu concesionaacest contract de \nchiriere [i a nusub\nchiria f#r# consim]#m@ntulproprietarului, executivul n-a fostde acord cu sub\nchirierea acesteisuprafe]e. Av@nd \n vedere celemen]ionate, executivul a propusCL adoptarea unei hot#r@ri \nformularea: Se supune spre analiz#sub\nchirierea suprafe]ei de 18 mp,situat# \n str. T#b#cari, 22(8) dinMunicipiul B#ile[ti, jud. Dolj.

Edilul-[ef a men]ionat c# sepoate sub\nchiria cu consim]#-m@ntul proprietarului, deci CL,Prim#ria neav@nd dreptul prinlege s# aprobe sub\nchirierea. DlFl. Cojocaru a fost de p#rere c#ar fi bine s# se aprobe, pentru c#“noi n-avem nimic de pierdut”.Reintervenind \n discu]ie, dlprimar a sus]inut aceast# opinie,dat fiind faptul c#, \n fond, chiriase \ncaseaz#, consiliul nu pierdenimic [i a opinat c# este bine s#se re\nchirieze, dar cu respectareacelorlalte clauze ale contractului.{i dl Cl. Duinea a fost de p#rerec# “este \n interesul nostru s#aprob#m re\nchirierea”. _n schimb,dl Ionel Mu[uroi a pedalat pefaptul c# “se creeaz# un precedent[i vor solicita [i al]ii aceast# faci-litate”. Concluzia edilului-[ef afost c# numai CL are dreptul s#hot#rasc# [i a pus fireasca \ntre-bare: “Ce pierdem noi, dac# \ncer-c#m un an de zile?”

Supus la vot, proiectul de hot@rea fost respins, ob]in@nd 6 voturi“pentru” (P Pelea, Fl. Go]a, Fl.Cojocaru, C. Pascu, Cl. Duinea[i Irinel-Codru] Mu[uroi), ceilal]i9 consilieri fiind \mpotriv#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# pre-lungirea contractului de \nchiriere13436/2008, se men]ioneaz# c#\ntre CL [i SC SEE OPTIC SRL,cu sediul \n Craiova, str. Gh.}i]eica 1, s-a \ncheiat contractulde \nchiriere men]ionat, care vaexpira la data de 01.08.2014.Av@nd \n vedere c# titularul a so-licitat prelungirea prin act adi]ionala contractului [i nu are datorii c#treautoritatea local#, achit@nd chiriap@n# la data expir#rii acestuia,executivul a propus emiterea uneihot#r@ri de CL prin care:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 13436/31.07.008, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului public allocalit#]ii, situat \n str. Victoriei,27, \n suprafa]# de 9,77 mp, cudestina]ia de activitate medical#,p@n# la data de 01.08.2015.

2. Se aprob# chiria de 5 lei/mp/lun#.

3. Se \mputernice[te PrimaruluiMunicipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare a con-tractului de \nchiriere men]ionat.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# modificareaAnexei 3 a Inventarului bu-nurilor publice ale

19.06.2014 con-ducerea biblioteciiinformeaz# c#,\ncep@nd cu anul2014, institu]ia vatrece la informa-tizare complet# aactivit#]ii (eviden-]a cititorilor, \m-prumutul [i circu-la]ia documente-lor, gestiunea [iactivit#]ile cultu-ral-educative) pen-tru a asigura unproces uniform cutoate biblioteciledin jude] [i solicit#desfiin]area regis-trului de inventaral publica]ilor periodice prinanularea numerelor de inventardin registru [i de pe respectivelepublica]ii, concomitent cu rein-ventarierea lor \n Registrul deinventar pentru c#r]i. D@nd curscelor relatate, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL \nformularea: Se aprob# desfiin]areaRegistrului de inventar al publica-]iilor periodice prin anularea nu-merelor de inventar din acesta [icu reinventarierea lor \n Registrulde inventar pentru c#r]i la Biblio-teca Municipal# “Petre Anghel”.

Dna Elena Jianu a precizat c#este o mic# gre[eal# \n formulareahot#r@rii [i a propus s# se scoat#din text prepozi]ia “cu”, propune-re aprobat# de consilierii prezen]i.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# manifes-t#rile cultural-artistice [i educativepe trim. al III-lea 2014 la Casade Cultur# “Amza Pellea”, seprecizeaz# c#, ]in@nd seama dedocumentele \naintate de condu-cerea unit#]ii de cultur#, \n caresunt nominalizate principaleleactivit#]i [i se ata[eaz# devizulestimativ de cheltuieli pentru rea-lizarea acestora, \n valoare de101.900 lei din care: Deplas#rilela Plopeni – 1200 lei, Z#rne[ti –1200 lei, Petro[ani – 1000 lei,

[ani, iar a doua zi, forma]ia parti-cip# la Festivalul de Folclor dela Govora [i a pus \ntrebarea, fi-reasc# \n opinia Domniei Sale,dac# “pot face fa]# componen]iiansamblului acestui efort”. Dl P.Pelea a fost de p#rere c# acestedeplas#ri cost# mul]i bani [i alansat propunerea ca pe data de08.10.2014, ansamblul nostru s#se deplaseze la Berkovitsa, ci nula Vidin. La \ntrebarea dlui E.Cecea referitoare la costurile pecare le implic# deplas#rile, dnaMaria Iordache, contabilul insti-tu]iei, a precizat c# “noi suport#mnumai transportul”. Deoarece s-aridicat problema c# nu se poateface acum o rectificare de buget\n acest scop, dna Iordache amen]ionat c# banii sunt deja repar-tiza]i de la bugetul local, exist#bani, dar trebuia f#cut acest devizestimativ. Dl primar a confirmatfaptul c# toate aceste deplas#risunt prinse \n bugetul Casei deCultur#, sume primite de la buge-tul local.

Pe nea[teptate, dup# o a douareplic# “neortodox#” venit# dinsal#, au urmat momente de-adreptul penibile, cu decibelii lacote foarte \nalte, cu jigniri [icuvinte nes#buite aruncate ana-poda, cu nervii \ntin[i la maxi-

care nu ne \ntorcvizita. _n acela[itimp, a adresatfelicit#ri conduce-rii Casei de Cul-tur# [i dlui primar,pentru c# \n ulti-mul timp, cu prile-jul Zilelor B#i-le[tiului, au fostinvita]i actori deprestigiu – FlorinPiersic, AdrianaTrandafir, iar anulacesta, inimitabilulDan Puric.

Pentru o corect#[i dreapt# \n]ele-gere a situa]iei,men]ion#m c#,

except@nd Petro[aniul, forma]iiletuturor celorlalte localit#]i au fostprezente la B#ile[ti, fie cu prilejulZilelor municipiului, fie cu cel alS#rb#torii Zaib#rului [i Prazului.

_n baza documenta]iei \naintatede institu]ia de cultur#, executivula propus CL emiterea unei hot#ri\n formularea: Se aprob# progra-mul principalelor manifest#ri cul-tural-artistice [i educative pe trim.al III-lea 2014 la Muzeul “C@m-piei B#ile[tilor”, conform anexei.

Dna Elena Jianu a recomandatmai mult# aten]ie [i responsabi-litate la \ntocmirea programelorde activitate, respectarea cu rigu-rozitate a datelor istorice, preci-z@nd c#, \n mod regretabil, dataevenimentului comemorat “186de ani de la lupta de la B#ile[ti”a fost scris# eronat, 24 septembrie,\n loc de 26 septembrie.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re privind modi-ficarea contractului de \nchiriere8/2007, \ncheiat cu SC UNISEMSA, se stipuleaz# c# prin cererea\nregistrat# sub num#rul 16246/16.06.2014, SC UNISEM SA,din Bucure[ti, str. M. Eminescu,57A, sector 2, solicit# consim]#-m@ntul pentru sub\nchiriereasuprafe]ei de 18 mp, situat# \nstr. T#b#cari, 22 (8). Deoarece

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678912345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567891234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789

A fost orice numai...!

3Gazeta B~ILE{TIdedededededededede Nr. 7iulie 2014_n discu]iile cu tinerii, ca preot

te izbe[ti uneori de o mentalitatestr#in# duhului cre[tin, anume c#a fi liber \nseamn# a face ce vrei.Des po]i auzi afirma]ii de genul:“nimeni n-are dreptul s# te con-duc# [i s#-]i dicteze \n via]#”, “facce vreau, dar [tiu ce fac”, “suntindependent, fac ce vreau”. Emi-siunile “educative” tinere[ti, revis-tele pentru adolescen]i, o bunaparte a muzicii romane[ti de azi“propov#duiesc” aceast# idee.

Uneori sunt acuzate “chingiledogmei cre[tine” ce \ngr#desc li-bertatea, alteori se afirm#: cre[ti-nismul dore[te ca oamenii s# ur-meze o cale deja stabilit# [i s#nu cread# \n... libertatea proprie.

A face ce vrei \nseamn# aziprotest social, atrac]ie c#tre viciu.Tinerii se rup deseori de credin]astr#mo[easc# “\nvechit#” pentruc#... le \ngr#de[te libertatea. Eicaut# o form# de spiritualitate cares# nu condamne p#catul, patima,[i astfel g#sesc favorabil: deismul(pentru c# nu afirm# un Dumne-zeu personal [i proniator, ci unDumnezeu izolat \n transcenden-]#), panteismul (din mistica orien-tal#, ce las# posibilitatea \ndrep-t#rii [i \ntr-o alt# via]# din ciclulre\ncarn#rilor) [i \n general teo-riile care afirm# existen]a doar aunui principiu divin nepersonalsau care \l neag# [i pe acesta.Dar, s# fim sinceri, cei mai mul]idin cei ce merg pe principiul “fac

\n care se afl# [i hot#r#[te s# selase de patima sa. El va realizacuv@ntul Sf@ntului Pavel, carespune: Nu fac binele pe care \lvoiesc, ci r#ul pe care nu-l voiesc(Romani 7, 19).

Faptul c# vrea s# nu mai bea,dar totu[i bea, este dovada ceamai clar# c# cel \n cauz# nu esteliber, ci este rob, c# nu ia elhot#r@rile, ci altcineva – cel ce \ieste st#p@n – demonul, patimadin el. Cu ajutorul lui Dumnezeu[i cu pu]in# r@vna din parteaomului, se poate ie[i din robiavr#jma[ului diavol.

Hristos spune “s# faci celebune”, “s# ]ii poruncile” pentrua intra \n via]a ve[nic#.

_ns# El respect# libertatea devoin]# a fiec#ruia: Iat#, stau lau[# [i bat; de va auzi cinevaglasul Meu [i va deschide, voiintra la el [i voi cina cu el [i elcu Mine (Apocalipsa 3, 20).

Este de preferat s# alegi peHristos Calea, Adev#rul [i Via]a(Ioan 14, 6) care are cuvintelevie]ii celei ve[nice (Ioan 6, 68)[i Biserica Sa, c@[tigat# cu scumps@ngele S#u [i care este st@lp [itemelia adev#rului (I Timotei 3,

Municipiului B#ile[ti, seprecizeaz# c# pentru buna utili-

zare [i gospod#rire a suprafe]elorde teren din cvartalele de blocuri,executivul a propus trecerea dindomeniul public \n domeniulprivat al localit#]ii a suprafe]ei deteren de 24887 mp, nominalizat#la pozi]ia 188 din Anexa 3“Inventarul bunurilor ce apar]indomeniului public al MunicipiuluiB#ile[ti”. _n acest sens, executivula propus CL emiterea unei hot#-r@ri, conform c#reia:

1. Se aprob# radierea pozi]iei188 din Anexa 3 “Inventarul bu-nurilor ce apar]in domeniuluipublic al Municipiului B#ile[ti”

2. Se aprob# trecerea \n dome-niul privat al Municipiului B#ile[tia bunurilor cuprinse \n Anexa 1.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re privind modi-ficarea Anexei 1 la HCL 103/2014, se stipuleaz# c# \n prezentCL deruleaz# investi]ia “Moder-nizare Pia]# agroalimentar# dinmunicipiul B#ile[ti” care va \m-bun#t#]i condi]iile de func]ionarea pie]ei. _ntruc@t lucr#rile de ame-naj#ri exterioare – alei pietonale,spa]ii verzi, iluminat public –afecteaz# spa]iile comerciale exis-tente pe partea st@ng# a p@r@uluiBalasan, executivul propune mu-tarea acestor spa]ii comerciale \nzona cuprins# \ntre p@r@ul Balasan[i Aleea Independen]ei [i atribui-rea suprafe]ei de 28 mp fiec#ruide]in#tor de spa]ii comerciale, prin

adoptarea unei hot#r@ri de CL,potrivit c#reia:

1. Se aprob# modificareaAnexei 1 la HCL 103/2014 cuprivire la suprafe]ele de terenapar]in@nd domeniului public almunicipiului, str. T#b#cari 22, cudestina]ia de activitate comercial#,conform anexei.

2. Se \mputernice[te PrimarulMunicipiului B#ile[ti s# semnezeactele adi]ionale de modificare acontractelor de \nchiriere men-]ionate.

_n ceea prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# modi-ficarea Actului Constitutiv [i aStatutului Asocia]iei de Dezvol-tare Intercomunitar# “SALUBRI– ECO”, se men]ioneaz# c#,av@nd \n vedere prevederile art.33, alin. 1 [i 2 din OG 26/2000modficat#, ale art. 36, alin 3, lit“c” din Legea 215/2001, HCLGiubega 16/24.03.2014 [i HCLB#ile[ti 109/14.06.2013, executi-vul a propus CL emiterea uneihot#r@ri \n formularea:

1. Se aprob# modificarea Statu-tului [i a Actului Constitutiv alAsocia]iei de Dezvoltare Interco-munitar# “SALUBRI – ECO”,anexate

2. Se \mputernice[te dl MitroiPaul, consilier local, s# semnezeActul Constitutiv [i Statutul Aso-cia]iei de Dezvoltare Intercomu-nitar# “SALUBRI – ECO”,anexate

3. Se \mputernice[te dl Glon]a

ce vreau”, nu caut# concret nicioform# de spiritualitate, caut# doarprilej de \mplinire a poftelor.

Aleister Crowley (1875-1947),satanist, afirma \ntr-una din pri-mele sale c#r]i c# prima lege aSatanei este s# faci ce vrei. Aicise cuprinde un mare adev#r. Sa-tanismul nu \nseamn# numaijertfe [i sacrificii, la fel de satanic#e [i libertatea de a face ce vrei(libertinajul), s# nu recuno[ti penimeni, nici m#car pe Dumnezeu.

Teologul protestant S. Kirke-gaard are o replic# devenit# cele-br#: “Opusul p#catului nu estevirtutea, ci libertatea”. Cu altecuvinte, liber este cel care seopune p#catului.

S# ne aplec#m asupra cuvinte-lor Scripturii despre acest subiect,cuvinte pe care se fundamenteaz#

\nv#]#tura despre libertate.Sf@ntul Apostol Pavel afirma:

Au nu [ti c# celui ce v# da]i spreascultare robi, sunte]i robii aceluiac#ruia v# supune]i: fie ai p#catuluispre moarte, fie ai ascult#rii spredreptate? (Romani 6, 16).

De asemenea, Sf@ntul IoanEvanghelistul consemneaz#: Decizicea Iisus c#tre iudeii care crezu-ser# \n El: Dac# ve]i r#m@ne \ncuv@ntul Meu, sunte]i cu adev#ratucenici ai Mei, [i ve]i cunoa[teadev#rul, iar adev#rul v# va faceliberi. Ei \ns# I-au r#spuns: Noisuntem s#m@n]a lui Avraam [inim#nui niciodat# n-am fost robi.Cum zici Tu c#: ve]i fi liberi?Iisus le-a r#spuns: Adev#rat, ade-v#rat v# spun. Oricine s#v@r[e[tep#catul este rob p#catului. Iar ro-bul nu r#m@ne \n cas# \n veac.Deci, dac# Fiul v# va face liberi,liberi ve]i fi \ntr-adev#r (Ioan 8,31-36).

Deci, nu po]i fi liber cu adev#-rat atunci c@nd e[ti rob p#catului.Acest lucru \l dovede[te luptacu patimile.

Spre exemplificare, un alcoolic“\[i vine \n fire”, realizeaz# stareap#c#toas# [i pierz#toare de suflet

15), dec@t satanicul “s# faci cevrei” care aduce numai durere,false impliniri [i pierdere sufle-teasc#. C#ci ce-i folose[te omuluis# c@[tige lumea \ntreag#, dac#-[ipierde sufletul? Sau ce ar puteas# dea omul \n schimb pentrusufletul sau? (Marcu 8, 36-37).Sf@ntul Ioan Gur# de Aur scriac# pierderea unor bani sau pro-priet#]i se poate recupera, “dardac# \]i pierzi sufletul nu maipo]i da \n schimbul lui niciunalt suflet. Dac# ai avea lumeatoat#, dac# ai fi \mp#ratul lumii,n-ai putea s# cumperi nici m#carun singur suflet, chiar dac# ai dapentru el toate bog#]iile lumii”.A fi liber, a[adar, \nseamn# a facenumai ce este de folos pentrum@ntuirea sufletului nostru [i \nacela[i timp a respecta libertatea[i demnitatea semenilor no[tri.

Biserica, deci, nu \ngr#de[te li-bertatea nim#nui, dar are o \nda-torire moral# de a modela aceast#libertate spre binele persoanei [ifolosul societ#]ii: Toate \mi sunt\ng#duite, dar nu toate \mi sunt defolos (I Corinteni 6, 12; 10, 23).

Pr. Costel GAVRIL~Parohia Sf. Nicolae-B#ile[ti

F#nel, av@nd func]ia de adminis-trator, s# \ndeplineasc# prevederileprev#zute de lege pentru \nregis-trarea actului constitutiv [i astatutului modificate ale Asocia]ieide Dezvoltare Intercomunitar#“SALUBRI – ECO” \n Registrulasocia]iilor [i funda]iilor de pel@ng# grefa Judec#toriei Craiova.

Dl P. Pelea a propus ca lapunctul 3 \n locul dlui P. Mitrois# r#m@n# \n continuare dl Fl.Glon]a. Acesta a men]ionat c# datatrecut# s-a ocupat de toate celenecesare dna jurist a Prim#riei, pre-ciz@nd: “Reprezentantul CL estedl Paul Mitroi, eu sunt adminis-trator.” Cel care este desemnattrebuie s# mearg# la judec#tories# reprezinte asocia]ia [i s# fac#diligen]ele de rigoare. Dl P. Flo-ricel a pedalat pe faptul c# totu[iconsilierul n-are cuno[tin]e juridice.Supus# la vot, propunerea ini]ial#a executivului a fost respins# \nunanimitate, fiind aprobat de to]iconsilierii locali ca reprezentant s#fie dl F#nel Glon]a.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# \nche-ierea acordului de parteneriat cuAsocia]ia Longdon Down Oltenia– Centrul Educa]ional Teodora,se men]ioneaz# c# prin adresa177/23.06.2014 ALDO-CETroag# s# se supun# aten]iei CLsolicitarea de \ncheiere a unuiacord de parteneriat care s#sus]in# proiectul “Eu, S#n#tatea[i Sindromul Down”, proiect care

va fi depus spre finan]are \ncadrul programului: “_mpreun#pentru fiecare” organizat deGrupul Rompetrol. Se precizeaz#c# activit#]ile vor fi centrate pes#n#tatea persoanelor cu dizabi-lit#]i de \nv#]are [i a familiilorlor, cu o durat# de 3 luni. Fa]#de cele men]ionate, executivul apropus adoptarea unei hot#r@ri deCL, conform c#reia:

1. Se aprob# \ncheierea “Acor-dului de Parteneriat \ntre Prim#riaMunicipiului B#ile[ti [i Asocia]iaLongdon Down Oltenia – CentrulEduca]ional Teodora”, \n formaanexat#

2. Se \mputernice[te PrimarulMunicipiului B#ile[ti s# \ncheieAcordul de Parteneriat.

Dna Maria-Liana V@slan, coor-donatorul Centrului Educa]ionalTeodora, a informat c# se va ame-naja un punct de prim-ajutor laCentrul Educa]ional Teodora caactivitate conex#, se vor organiza3 seminarii – educa]ie pentrus#n#tate, \n special pentru fami-liile av@nd copii cu dizabilit#]i.Nu se pune problema unui sprijinmaterial (financiar), ci doar deimplicare a CL \n bunul mers alcentrului. “Pentru viitor, s# vedemcum putem dezvolta serviciilecolabor@nd cu Dumneavoastr#”.Edilul-[ef a considerat c# “trebuies# ne g@ndim bine, s# nu pierdemceva care s-a realizat cu trud#.”Dna Elena Jianu a pedalat pefaptul c# [i copiii din centru “sunt

tot ai no[tri, ei n-au nicio vin# c#s-au n#scut a[a”.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# pre[e-dintele de [edin]# pentru urm#-toarele 3 luni – iulie, august, sep-tembrie – se precizeaz# c#, po-trivit prevederilor Legii 215/2001,la expirarea mandatului pre[edin-telui de [edin]#, se impune ale-gerea din cadrul consilierilor aunui nou pre[edinte. Dl P. Peleaa propus ca lucr#rile [edin]elordin lunile iulie- septembrie s#-laib# la pupitrul de comand# pedl Petre Floricel.

Ne urm#re[te \nc# dezam#gireac# la ceea ce am fost martor \nacea zi a fost orice altceva – circ,harababur#, ]ig#nie chiar – numai[edin]# de consiliu local, carepresupune o anumit# solemnitate,nu. A fost un spectacol dezam#-gitor de care s-au ru[inat acei con-silieri de \nalt# ]inut#, responsabili[i maturi \n tot ce fac, aten]i lamodul de exprimare, demni de\ncrederea cet#]enilor care i-au\nvestit cu onoarea de a conducedestinele urbei. Ar fi bine caace[tia s# fie lua]i drept modelde conduit# [i de profesionalismde c@]iva dintre ale[ii locali careuneori se joac# cu vorbele, trat@ndunele probleme la modul super-ficial (chiar b#[c#lios, cu scuzelede rigoare pentru folosirea acestuicuv@nt), ca s# ne exprim#m totu[ieufemistic.

Gh. GHEORGH{AN

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Libertate haotic# saulibertate cu Hristos









4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 7iulie 2014

profilurile [i specializ#rile, la criteriulelevi competitivi la orice nivel, mediide la 9,50 \n sus, situa]ia din anulactual este inferioar#, \n sensul c#exist# un singur elev, (1,15%) \naceast# postur#, \n timp ce \n anulprecedent s-au aflat 6 (5,77%), unuldintre ace[tia av@nd media 10. Per-formerii din acest care nu “s-ausperiat” de poezie, au probat cuno[-tin]e temeinice, o exprimare elevat#\n lucr#ri bine structurate sunt: Di[aAndreia Mihaela (9,75); CiobanuSimona Mihaela (9,45); AfumatuAdelina Valentina, ConstantinRodica Florentina [i GheorgheAndreea Alexandra (9,30); Berbe-caru Elena Iuliana Anamaria, Tal-po[i Ionelia Silvia [i Tu]# S#ndelIonu] ( 9,20) [i Bobolocu LaviniaMariana (9,00).

_n anul anterior, din 122 prezenta]iau promovat 104 (85,24%), \n vremece la sesiunea din acest an, din cei107 prezen]i, au promovat 87 (81,3%),procent inferior, a[a cum au statlucrurile [i cu mediile “la v@rf”. Pegrupe de medii, situa]ia se prezint#dup# cum urmeaz#: 5-5,99 = 35 elevi– 40,23% (42 – 40,96% ); 6-6,99 =17 elevi – 19,64% (15 – 14,42%); 7-7,99 = 11 elevi – 12,64% (8 – 7,69%);8-8,99 = 15 elevi – 17,24 % (22 -21,01%); 9-9,99 = 9 elevi – 10,24 %(16 – 15,38%); 10, numai anul trecut1 (0,96%). Dup# cum este u[or deconstatat, cel mai mare num#r deelevi, cu procentul respectiv, se\nt@lne[te la grupa 5-5,99, la care,dac# ad#ug#m [i pe cei cu medii \ntre6 [i 6,99, mediocritatea este la eaacas#, \n 2013-2014 fiind \n aceast#,deloc onorant#, pozi]ie, 52 de elevi, dincei 87 promova]i (60%), iar anul ante-rior, 57 din cei 104 reu[i]i (54,13%)mediocritatea fiind “superioar#” \n 2014cu aprox. 6%.

Dup# rezolvarea contesta]iilor, 3elevi au promovat [i 2 au fost de-puncta]i, ob]in@nd medii sub 5,00, a[a\nc@t sunt 88 de promova]i (88,24%).

La Istorie, disciplin# obligatoriepentru elevii de la profilul uman, \nceea ce prive[te prezen]ii [i reu[i]ii,situa]ia este aproape identic#, \n sen-sul c# anul acesta au participat laprob# 58 de elevi [i au reu[it 57(98,27%), \n timp ce la bacalaureatuldin 2012-2013, au fost prezen]i 57,promova]i 56 (98,24%). Referitor lacompetitivitate, anul acesta medii dela 9,50 \n sus au ob]inut 8 elevi(13,8%), dintre care doi au 10, situa]iesuperioar# celei din anul trecut, c@ndla acest “indicator” au fost 3 elevi (to]icu 10,00) adic# 5,35%, ceea ce aduceo str#lucire \n plus premian]ilor dinacest an.

Ferici]ii absolven]i care fac parte dincategoria elitelor, m@ndria p#rin]ilor, aprofesorilor care i-au preg#tit [i tr#itoriai sentimentului de satisfac]ie a\ncunun#rii eforturilor [i a seriozit#]iisunt: Iancu Andreea Nicoleta [iTalpo[i Ionelia Silvia (10,00); Moca-nu Maria (9,75); Dudoiu CristinaElena [i Irofte Mariana Claudia(9,70); Di[a Andreia Mihaela [i

Nacea Camelia Bianca (9,65); DuracAndreea Alexandra (9,60); Con-stantin Rodica Florentina (9,30);Gheorghe Andreea Alexandra [iOprea Maria Teodora (9,25) [i {arl#Ionica Roxana (9,15).

Cu excep]ia mediilor celor com-petitivi la orice nivel care marcheaz#un plus anul acesta fa]# de anulanterior, la celelalte categorii de mediisuperioare sunt cele din sesiunea devar# a anului precedent, ceea ce artrebui s#-i stimuleze [i s#-i ambi]io-neze pe viitorii abslven]i, \ntruc@tprogresul trebuie s# fie o dominat# avie]ii. Mediile celor reu[i]i au configu-ra]ia: 5-5,99 = 22 elevi – 38,6% (7 –12,5%); 6-6,99 = 12 elevi – 25,05%(18 – 32,14%); 7-7,99 = 4 elevi – 7 %(9 – 16,97%); 8-8,99 = 7 elevi – 12,20% (11 – 19,64%); 9-9,99 = 10 elevi –17,54 % (10 – 17,85%); 10,00= 2 elevi– 3,51% (1 – 1,78%). Mediocritatea,aceast# totu[i plag# a \nv#]#m@ntuluinostru, este ap#s#toare, \n aceast#sesiune de bacalaureat afl@ndu-se camediocri 34 de elevi (59,65), compa-rativ cu cea de anul anterior 44,64%,deci o diferen]# sup#r#tor de mare de15 procente, situa]ie care impune prilejde medita]ie, fiind vorba de o disci-plin# care nu are, totu[i, un foartemare grad de dificultate. _n opinianoastr#, s-ar impune o rapid# schim-bare de mentalitate, at@t \n ceea ceprive[te metodele de predare aleprofesorilor, c@t [i \n ceea ce prive[tereceptarea [i interesul elevilor fa]# deacest obiect de \nv#]#m@nt cu implica]iimari asupra form#rii personalit#]ii.

Ajun[i la analiza situa]iei \nregis-trate la Matematic#, disciplin# obli-gatorie pentru elevii de la profilul real,un oftat puternic a pornit din ad@nculsufletului nostru, stare sufleteasc#generat# de rezultatele nesatisf#c#-toare, unele aproape inexplicabile,dac# avem \n vedere c# elevii \n[i[iau optat la admitere pentru acestprofil, cu specializ#rile sale: Matema-tic#-informatic# sau {tiin]ele Naturii.

De la \nceput vom aprecia c#,except@nd indicatorul promovabilitate,la care rezultatele anului trecut suntsuperioare celor din acest an, la to]iceilal]i indicatori, chiar dac# rezul-tatele sunt nemul]umitoare, demo-bilizatoare, se \nregistreaz# progrese,unele vizibile. Dac# din cei 65 de eleviprezenta]i anul trecut au promovat 44(67,69%), din cei 60 intra]i \n sal# \nacest an (unul eliminat) adic# din cei59 au ob]inut medii peste 5 numai28 (47,45%), 31 fiind respin[i! Lasesiunea trecut#, numai 3 elevi auob]inut medii peste 9 (6,82%),niciunul de la 9,50 \n sus, la actualasesiune din cei 28 promova]i au fostnota]i cu medii peste 9 un num#r de10 elevi (35,71%), iar dintre ace[tia6 au medii de la 9,50 \n sus (21,43%),doi dintre ei ob]in@nd media 10,00.Premian]ii acestui obiect consideratfoarte greu, de[i argumentele adusenu sunt edificatoare, elevii care merit#aprecieri [i felicit#ri sunt: Barz#Alexandru Marius [i Dinc# DanielaElena (10,00); Bobolocu LaviniaMariana (9,80); Ciobanu Simona

Mihaela (9,70); Fir]ulescu Alexandru(9,60); S#ceanu Nicolae Mihai (9,50);Cioroianu Marius Rare[ (9,40); MicuLaura Gabriela (9,15); CioroianuMarius Cristian [i Petri[or AndreeaIonela (9,00). Repartizate valoric,mediile sunt grupate astfel: 5-5,99 = 6elevi – 21,43% (20 – 45,55%); 6-6,99= 3 elevi – 10,71% (12 – 27,27%); 7-7,99 = 5 elevi – 18% (6 – 13,65%); 8-8,99 = 4 elevi – 14,28% (3 – 6,84%);9-9,99 = 8 elevi – 28,57% (3 – 6,84%),anul acesta fiind [i dou# medii de10,00 (7,14%). _n ceea ce prive[temediocritatea celor reu[i]i, aceastaeste cople[itoare, \n special pentrubacalaureatul din vara trecut#, 32(72,72%) fa]# de 9 (32,14%), laactuala sesiune. Dintre cei respin[ianul trecut, 14 au avut medii \ntre1,00 [i 3,00 (66,66%). Dup# contes-ta]ii au promovat 3, a[a \nc@t promo-vabilitatea s-a ridicat la 72,30%.

Dovad# evident# c# matematicaeste o disciplin# exact# o constituie[i faptul c# mediile elevilor seplaseaz# la cele dou# extreme, ceifoarte bine preg#ti]i, cu medii peste9,00, dintre ace[tia doi cu 10,00, [icei care nu pot ]ine pasul cu exigen-]ele sale, cei respin[i, spre a confirmacunoscuta expresie izvor@t# dingeniul rom@nului potrivit c#reia “mate-matica [i carnea de porc sunt grele”,prima pentru minte, cea de a douapentru organism. Apare aproapeneverosimil# situa]ia elevilor respin[i,dac# se are \n vedere c# dintre cei31 “repeten]i”, 11 au media 1,00(35,47%)!!?, 10 au medii cuprinse\ntre 1,00 [i 1,90 (32,26%) adic# 21de elevi cu medii sub 2,00 (67,64%),la care se adaug# cei 3 cu medii sub2,50, situa]ie greu de explicat pentrunoi, dac# se ]ine seama de valoareaprofesorilor de matematic#, \n fruntecu directorul Gabriel Tica, profesorde un profesionalism de invidiat.Neb#nuite sunt c#r#rile Domnului!

Apel@nd la semantic# [i cunosc@ndsensul cuv@ntului “op]ionale” dinsintagma “discipline op]ionale”, logicar fi ca la aceste discipline s# se ob]in#cele mai mari note [i, \n niciun caz, s#nu se pun# problema c# “ar pica” ci-neva. {i cu toate acestea, rezultatelecontrazic acest ra]ionament normal, \nsensul c# din cei 103 elevi care auoptat pentru o disciplin# sau alta, con-form profilului, 17 n-au reu[it s# promo-veze (16,50%), ceea ce m#rturisim c#nu ni se pare deloc firesc, mai alesdac# avem \n vedere c#, \n antitez#,anul trecut din cei 117 participan]i laop]ionale a fost respins doar 1 (0,89%).

De fapt, \ntr-o discu]ie purtat# cudistinsa profesoar#, Elena Jianu, alc#rei profesionalism, dar [i perseve-ren]#, [i tact pedagogic am avut prilejuls# le constat#m lucr@nd mul]i ani\mpreun#, ne m#rturisea cu am#r#-ciune c#, \n ciuda insisten]elor f#cute,pentru disciplina pe care o pred# (Ana-tomie [i fiziologie ...) \n ultimii 2-3 aniau optat cei mai slabi elevi care, \nmod normal, ar fi trebuit s# r#m@n#corigen]i, iar \ncerc#rile dirigin]ilor dea-i \ndruma corect r#m@n f#r# ecou.{i astfel am aflat de ce se \nregistreaz#

“rebuturi” [i la disciplinele op]ionale.Dintre cei 17 respin[i, 6 din 57 suntde la profilul uman (10,52%) [i 11 din46 de la real (23,91%).

Sigur c# nici de data aceasta nuputem neglija faptul c#, din punctulde vedere al dificult#]ii, exist#deosebiri \ntre obiectele de \nv#]#-m@nt, dar a face o ierarhizare aacestora nu este nici recomandat, nicielegant.

La Geografie, dac# anul trecuts-au prezentat 39 de elevi [i au reu[itto]i, \n sesiunea iunie-iulie 2014, dincei 24 prezen]i au reu[it 23 (95,83%),cele mai multe medii fiind peste 7,00,sub aceast# medie afl@ndu-se numai3 (13%).

Elitele acestui obiect sunt: C@rsteaElena Adelina (9,70); Nacea Came-lia Bianca (9,50); Iancu AndreeaNicoleta (9,40); Constantin RodicaFlorentina [i Gheorghe AndreeaAlexandra (9,30); Bivolan CarmenElena (9,15); Oprea Maria Teodora(9,10); Fircoi Ionu] Stelu [i MiuAlexandra Maria (9,00). Dac# a[acum spuneam anterior, \n acest annumai 3 elevi au avut medii sub 7,00,\n anul anterior n-a existat niciun elev\n zona mediocrit#]ii. Situa]ia compa-rativ# pe grupe de medii are \nf#]i-[area: 5-5,99 = 2 elevi – 8,70%(niciunul); 6-6,99 = 1 elev – 4,35% (niciunul); 7-7,99 = 6 elevi – 26,08%(1 – 2,16%); 8-8,99= 5 elevi – 21,14% ( 11-28,2%); 9-9,99 = 9 elevi –39,13 % (25 – 64,10 %). Anul trecutau fost [i doi elevi cu media 10,00,a[a \nc@t superioritatea candida]ilordin anul anterior este evident# la to]iindicatorii.

La Logic#, argumentare [i comu-nicare, to]i cei 14 prezen]i anul trecutau reu[it, \n timp ce anul acesta dincei 22 au promovat 17 (77,27%), laacest indicator situa]ia de anul trecutfiind superioar# cu peste 22 deprocente. _n anul anterior, s-au\nregistrat 4 medii peste 9,00 (28,6%),comparativ cu 5, anul acesta (29,41%)._n sesiunea 2012-2013, cea maimare medie a fost 9,90, \n vreme ce\n acest an cea mai mare a fost 9,40.Pus# \n paralel, situa]ia pe grupevalorice are configura]ia: 5-5,99 = 2elevi – 11,78 (niciunul); 6-6,99 = 1elev – 5,88% (3 – 21,43%); 7-7,99 =4 elevi – 23,53% (2 – 14,16%); 8-8,99 = 5 elevi – 29,41 % (4 –28,53%); 9-9,99 = 5 elevi – 29,41%(4 – 28,6%). Este \mbucur#tor c# \nacest an cele mai multe medii suntpeste 7, \n afara mediocrit#]ii, 14(82,35%), iar anul trecut au fost 11(78,54%). Cele mai mari medii au fostob]inute de elevii care [i-au “argu-mentat” ideile sus]inute, cuprinse \ncuno[tin]ele “comunicate”, clasa-mentul av@nd configura]ia: Di[aAndreia Mihaela (9,40); AfumatuAdelina Valentina (9,20); MocanuMaria, Nicolae Oana Maria [iVi]elaru Andreia (9,15).

Dac# \n sesiunea din anul [colar2012-2013 au optat pentru Sociologie3 elevi [i to]i au promovat, grupa]idup# cum urmeaz#: 5-5,99 (1); 6-6,99 (1) [i 8 -8,99 (1), 33,33% fiecare

grup#, la actuala sesiune de bacalau-reat, \ncuraja]i de succesele trecute,[i-au ales acest obiect 10 elevi, to]ipromova]i, cea mai mare medie fiind9,10, ob]inut# de {arl# Ionica Ra-mona; 5 elevi (50%) av@nd medii \ntre8 [i 9,10. Mediile sunt repartizateastfel: 5-5,99 = 2 elevi – 20%; 6-6,99= 2 elevi – 20%; 7-7,99 = 1 elev –10%; 8-8,99= 4 elevi – 40 %; 9-9,99 =1 elev – 10%.

Psihologia \ncheie lista op]iunilorpentru profilul uman, disciplin# la carepromovabilitatea a fost 100%, dintrecei 2 prezenta]i, Ilinca LoredanaMaria ob]in@nd 9,25, cealalt# candi-dat# promovat# a luat 6,55.

Compar@nd situa]ia \nregistrat#anul trecut cu cea din 2014 laAnatomie [i fiziologie uman#,genetic# [i ecologie uman#, am\n]eles mai bine sentimentele deinsatisfac]ie [i de dezam#gire ale dneiprof. Elena Jianu, dat fiind faptul c#,dac# \n anul [colar precedent, dincei 58 de elevi prezenta]i au fostdeclara]i reu[i]i 57 (98,27%), 32 auavut medii peste 8,00 (6,14%) iar 12s-au dovedit competitivi la orice nivel,ob]in@nd medii peste 9,50 (21,05%).Spre regretul nostru [i, mai ales, alcelor dou# profesoare de Biologie(cea de a doua este valoroasa dna{tefania V#duva), “recolta” din acestan a fost mai s#rac# \n sensul c# dincei 37 care au optat pentru aceast#disciplin#, au ob]inut medii peste 5,00numai 28 (75,65%). Este drept c#elevii con[tiincio[i [i responsabili [i-au respectat blazonul, 3 ob]in@ndnote de la 9,50 \n sus (10,71%), iarunul dintre ace[tia se m@ndre[te cumedia 10,00 (3,57%). Performerii,bucuria p#rin]ilor [i a “cizelatorilor” lor,profesorii, sunt: Berbecaru ElenaIuliana Anamaria (10,00); CiucuM#d#lina Nicoleta [i Dinc# DanielaElena (9,60); Tu]# S#ndel Ionu](9,40) [i Petri[or Andreia Ionela(9,00). Pe grupe de medii, situa]iapromova]ilor are configura]ia: 5-5,99= 12 elevi - 42,84 %; 6-6,99 = 4 elevi– 14,28%; 7-7,99 = 1 elev – 3,57%;8-8,99 = 6 elevi – 21,42 %; 9-9,99 =4 elevi – 14,28 % [i 10,00 = 1 –3,57%. Sup#rarea [i dezam#gireadoamnelor profesoare sunt generatede “rata” de mediocritate, 16 elevi(57,14%).

_n urma rezolv#rii contesta]iilor apromovat un elev, num#rul reu[i]ilorfiind 29, iar procentul 78,38.

Anul anterior, pentru Fizic# TEO aoptat un singur elev, promovat cumedia 8,50, \n timp ce la sesiuneadin acest an s-au prezentat 7 elevi,au reu[it 5 (77,70%), cea mai maremedie fiind 8,50, pe grupe: 6-6,99 =1(20%); 7-7,99 = 2 (40%) [i 8-8,99 =2 (40%).

_n fine, op]iunea pentru Chimieorganic# TEO [i-a exprimat-o osingur# elev# care a trecut cu brioexamenul, spre meritul ei, cu mediedestul de onorant#: Roncea Liliana– 9,25.

Pentru a eviden]ia evolu]ia elevilorclasa]i pe primele 5 locuri \n fiecareclas# a IX-a \n urma repartiz#riicomputerizate, \n Gazeta noastr# amf#cut un comentariu privind situa]iaacestora. P@n# anul trecut, amluat \n calcul mediile de la

Un bacalaureat cu lumini [i cu umbre...Continuare din pag. 1

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 7iulie 2014

admitere, pe cele din timpulcelor 4 ani de liceu, pe cele din

clasa a XII-a [i pe cele de laexamenul de bacalaureat. Spre a nupune la \ncercare nervii cititorilor, ca[i anul trecut, ne vom referi numai lamediile de la “intrare” [i la cele de la“ie[ire”. Sigur c# mul]i, [i poate pebun# dreptate, vor spune c# aceast#analiz# nu este relevant#, \ntruc@tsubiectele de la bacalaureat au ungrad mai mare de dificultate dec@t celede la Evaluarea Na]ional#, ceea ceeste adev#rat, dar nu trebuie s#neglij#m faptul c# [i elevii au 4 ani deexperien]# \n plus. {i, dac# vrem s#fim totu[i corec]i, trebuie s# recunoa[-tem, de pild#, c# la Limba [i literaturarom@n# subiectele de la EvaluareaNa]ional# au un grad de dificultatesporit, elevii fiind pu[i \n situa]ia de apreciza valoarea morfologic# [i func]iasintactic# a unor cuvinte, s# recu-noasc# anumite tipuri de subordonatesau s# le construiasc#, s# fac#expansiuni sau contrageri.

Ceea ce ne propunem noi este s#eviden]iem [i mentalitatea profesorilorde la \nv#]#m@ntul gimnazial [i a celorde la liceu, dac# se opereaz# cu acele-a[i unit#]i de m#sur# \n ceea ce prive[teexigen]a \n evaluarea cuno[tin]elor.

M#rturisim cu deplin# sinceritate c#ne-a surprins faptul c# un singur eleva realizat un progres (este dreptaproape insignifiant) fa]# de nota dela admitere, Ciobanu Simona Mihaelacare a ob]inut la bacalaureat 9,71, fa]#de 9,65 la admitere. _n cazul tuturorcelorlal]i “premian]i” la admitere,mediile la bacalaureat sunt inferioare,la unii diferen]ele nefiind foarte mari,adic# \ntre 13 [i 49 de sutimi. Dar,spre regretul tuturor, apar [i diferen]egreu de explicat: Roncea Liliana (1,05p); Chiril# Marinela Florentina (1,44);Mitu Maria Diana (2,45); Jianu MariusIonu] (2,49); Vi[an Elena Miruna(2,58); Tic# Mitu Mihai (3,25 adic#5,55 fa]# de 8,80). De-a dreptulineplicabil# ni s-a p#rut situa]ia celordoi absolven]i care, de[i au intrat \nliceu cu note destul de bune, au fostrespin[i la examenul de bacalaureat:Ciontu Andrei Ionu] (8,87), la bacalau-reat: Lb. rom@n# (4,40), Istorie (5,00);Logic# (2,80?!) [i C#lug#reanuGabriel Sorin (8,56), la bacalaureat:Lb. rom@n# (3,70), Matematic# (2,00),Anatomie [i Fiziologie (4,35). Sepune firesca \ntrebare: sunt pestem#sur# de exigen]i profesorii de laliceu sau dau dovad# de indulgen]#p#gubitoare cei de la gimnazial? Esteo \ntrebare pe care o lans#m ca prilejde medita]ie.

Dup# cum se poate constata, a fostun bacalaureat cu ... de toate, cu lumini[i cu umbre, luminile totu[i predomi-nante, iar partea plin# a paharului,str#lucirea evenimentului este corecti-tudinea maxim# \n care s-a desf#[urataceast# sesiune, moralitatea (lucrudestul de rar \n societatea zilelor noas-tre) afl@ndu-se \n fotoliul de onoare.

Sincere felicit#ri tuturor celor im-plica]i \n aceast# adev#rat# s#r-b#toare \n via]a [colii cu (fie-nepermis, av@nd \n vedere v@rsta) \n-demnul: “}ine]i-o tot a[a, stima]idirectori [i profesori, pentru \ns#-n#to[irea \nv#]#m@ntului rom@nesc!”

Gh. GHEORGHI{AN

Din zece \n zece, din cinci \ncinci, din doi \n doi sau anual, ca\n orice institu]ie de \nv#]#m@ntcare se respect#, promo]iile deabsolven]i se rev#d \ntr-un cadrufestiv oficializat, iar componen]ii– c@]i pot s# participe, \n condi]iitot mai dependente de existen]a cotidian#, o fac cu mare pl#cere [icu emo]ii evidente, \ncerc@nd, cel pu]in sentimental, o re\ntoarcerela anii adolescen]ei [i trecerii \n prima tinere]e.Re\nt@lnirile au loc cuemo]ii, uneori p@n# la lacrimi, cu deosebire \ntre cei care se rev#ddup# decenii – elevi sau profesori – prilej de dialoguri animatedespre amintiri scumpe, se rev#d fotografii – bine\n]eles alb-negru– se fac poze – evident color – se filmeaz#, mai nou, imortaliz@ndu-

Promo]ia 1990 a fost prima care a sus]inut un bacalaureat liber[i f#r# imixiuni politice, \ns# fiind printre cele mai \ncercate \nmaterie de \ndoctrinare cu principiile S.S.M.D. [i activit#]ile de\nv#]#m@nt ideologic U.T.C., inform#ri politice, P.T.A.P., Fier vechi,maculatur#, munci obligatorii – pr#[it, plivit, recoltare, \nc#rcat etc,“C@ntarea Rom@niei”, “Daciada”, ... {i totu[i, nostalgiile n-au lipsit,evident generate de scurgerea a dou# decenii [i jum#tate de laabsolvire, adic# exact timpul necesar atingerii v@rstei deplineimaturit#]i, la care se g#sesc acum, anii de liceu r#m@n@nd \n amintiridrept cei mai frumo[i, ca ani ai edific#rii personalit#]ilor, colegiali-t#]ii [i prieteniilor de o via]# [i respectul fa]# de [coal# [i slujitoriiei. Apreciez c# urm#torul catren este un modest elogiu al respectiveipromo]ii:

”_n anii de liceu – patru la r@nd,Mereu aprecia]i ca buni la toate,A]i fost freca]i cu to]ii p@n# c@ndAlbastra uniform# vi s-a rupt \n coate...”Promo]ia 1994 a fost caracterizat# drept prima cu adev#rat liber#,

de la admitere p@n# dup# bacalaureat. Fiecare component al acesteias-a realizat \n cele dou# decenii trecute de la absolvire, \n conformitatecu propriile aspira]ii [i disponibilit#]i individuale, f#r# impedimentede natur# religioas#, etnic# sau rasial#.

La cele trei promo]ii aniversares-au remarcat m@ndria [i recuno[-tin]a fa]# de institu]ia absolvit#.Un exemplu conving#tor l-am re-marcat \n cele spuse de fosta elev#R#doi Florentina – din promo]ia1994 – azi profesoar# de Lb. ro-m@n# la Bra[ov. Fosta elev#,fiindc# s-a eviden]iat \n ora[ul desub poalele T@mpei, pe linieprofesional#, a fost considerat# catrecut# prin exigen]ele celebruluiliceu “Andrei {aguna”, dar, spresurprinderea acelora a precizat c#e absolvent# a ... Liceului “MihaiViteazul” din B#ile[ti.

_nchei cu sublinierea \nc#rc#turiiemo]ionale deosebite a manifes-t#rilor cu citarea unui fragmentdin poezia dedicat# de fosta elev#Rusoiu Simona Viorica (Vori) pecare-l cred edificator:

“...liceul ne-a unitPrin prietenia [i iubire ce noi am stabilit{i care a f#cut apoiAdolescen]a fiec#ruia dintre noiMai frumoas# [i mai vieMai complex# ea s# fie!!!{i s#-nchin#m un pahar pentru anii care vin,Pentru adolescen]ii care-am fost{i care \nc# vrem s# fim!!!Nu e firesc pentru institu]ia de \nv#]#m@nt preuniversitar, care este

Liceul “Mihai Viteazul”, s# se m@ndreasc# [i \n viitor cu asemeneapromo]ii [i nu e conving#tor acest argument pentru edificareacertitudinii c# [i-a f#cut datoria cu prisosin]# fa]# de comunitate?!

Valentin TURCU

Re\nt@lniri colegiale laLiceul ”Mihai Viteazul”

se astfel evenimentul, cu interven]iile participan]ilor [i strigareacataloagelor.

Dup# evocarea \n num#rul tre-cut a revederii din luna mai aPromo]iei 1960, fapt ce a coinciscu aniversarea zilelor liceului, \niunie au avut loc alte trei revederiale promo]iilor 1974, 1990 [i1994.

Reu[itele care au fost toate treise datoreaz#, \n primul r@nd, orga-nizatorilor, care au f#cut eforturi\ncununate de succes s#-[i con-tacteze colegii din B#ile[ti, din\mprejurimi, din ]ar# [i nu numai,de peste tot, de pe unde, \n aniiscur[i, i-a dus via]a [i i-a deter-minat s# se stabileasc#.

Pentru Promo]ia 1974 s-au re-marcat organizatorii MarioaraMoreanu-Mozara, Mariana Pistol-Iordache, Ioan (Marcel) Negre] [iOdi {tefanache, pentru cea din1990 – Cristian Ciontu, iar pentru cea din 1994 Amalia Gaciu-N#stase [i Radu Gabroveanu. Se cuvine men]ionat faptul c# mobi-lizarea este extrem de dificil#, date fiind situa]iile, de cele mai multeori imprevizibile, care, bine\n]eles, au determinat greut#]i [i chiare[ecuri \n organizarea unor asemenea manifest#ri.

Dirigin]ii “au strigat cataloagele”, s-au p#strat momente de reculegere\n memoria profesorilor [i elevilor pleca]i dintre cei vii, s-a vorbitdespre cei care, din diverse motive, n-au putut participa, s-aurememorat \nt@mpl#ri din anii de liceu [i de la \nt@lnirile anterioare,au fost men]ionate aspecte ale preocup#rilor fiec#ruia \n anii care autrecut [i \n prezent, dar [i \n perspectiv#, realiz#ri \n plan individual,familial etc.

La patru decenii de la absolvire, componen]ii promo]iei 1974 [i-au amintit cu pl#cere, dar [i cu nostalgie de \nt@mpl#ri din clas#, din[coal#, de pe scena Casei de Cultur# [i de pe terenurile sportive,chiar [i despre muncile voluntar obligatorii, p@n# \n prag de iarn#,pe c@mpurile din \mprejurimi [i despre excursiile \n ]ar#, cu neuitatulprof. C-tin Nicolau. Emo]iile au fost vizibil cople[itoare [i legitime,dac# se are \n vedere faptul c# elevii de odinioar# sunt azi aproapesexagenari [i destui chiar bunici, drept pentru care le \nchin urm#torulcatren:

“Porni]i pe carte, cu deosebire,Dar muncitori \n sil# sub soarele c@mpiei,Sensibili la frumos [i adev#r din fire,Anticipa]i pe-atunci ......”

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2014

Mai demult, un englez – Malthaus,Pe ni[te pagini a pusC# oamenii, nefirescDe repede se-nmul]esc._n loc de-o solu]ie,Vorbea de-o propor]ie,Cic# “aritmetic#”{i alta “geometric#”.Nu o s#-ajung# m@ncarea,Cur@nd, la toat# suflarea,_nc@t trebuie o droaieS# mai moar# prin r#zboaie.Mult# lume de acumA luat-o pe alt drum{i, ca nicic@nd alt#dat#,Na[terea e controlat#,_ns# sunt [i-alte tendin]eLa na]ii, rase, credin]e{i pe Globul p#m@ntescTot aiurea se-nmul]esc.Goli]i de miez sufletesc,Unii pe semeni privescImpasibili [i spun c#Sunt doar ... for]# de munc#,Doar biete vie]uitoareCe trudesc pentru m@ncare,Animale de povar#Ce trag din zori p@n#-n sear#.Ei lumea civilizat#Au f#cut pe Terra toat#;Greci, romani, germani, barbari –Sclavi, [erbi [i-apoi proletari.Cu for]# de munc# numai,Cu oameni, cu boi [i caiAu fost \n timp ridicateGr#dinile suspendate,Piramide egiptene,Cariatide, arene,Temple, drumuri, catedrale,Palate imperiale.............................................Chinezii au aprins tor]aMuncii intelectuale{i, apoi, s-a impus for]aCercet#rii geniale...Pe urm#, s-au remarcatArabi, israelineni{i-al]i, destui, treptat-treptat,_n Lume, europeni:

Ca doctorul Avicena,Sau ca Thales din Milet,Pythagora, la Athena,Euclid [i Epictet...Arhimede a strigat”Evryka!”, din sc#ld#toare{i pe loc a formulat”Legea” lui uluitoare.Le-a dat evreilor “Thora”Creativ#, avu]ia{i la elini, \n “Agora”S-a n#scut democra]ia.”Lyceum”, “Akademya”Au \ncununat cu laur{i-a r#spl#tit ArkayiaLuminatorul tezaur.De c@nd s-a scris “Iliada”,{tiin]a, arta [i culturaAu \nflorit \n Elada{i apoi Arhitectura,Dar, cum Istoria scrie,For]ei de munc#, \n via]#,Mereu i-a fost dat s# fieMarf# v@ndut# pe pia]#.C@ndva, chiar p#rea normal,La din]i un sclav c#utat,La t@rg, precum orice cal{i apoi negociat...E adev#r absolutC#, la fel ca [i un lotDe p#m@nt, [erbi s-au v@ndut,Veacuri, cu sate, cu tot................................................Zestrea matematic#Din r#s#rit [i apus,Peste tot, \n tehnic#Revolu]ie-a produs.Sunt, dup# unic model,”Iisus” – semn Divinit#]ii,”Notre Damme”, “Le Tour Eiffel”{i “Statuia Libert#]ii”,Podul de peste Tamisa,Palatele-n stil maur,Turnul \nclinat din Pisa,”Schonnbrunn”, Coasta de Azur,”Zg@rie nori”, telefoane,Autostr#zi, c#i ferate,Curse mari peste oceane,Submarine [i blindate...

V@nd \n lume min]i obtuze,Azi rachete propulsoare,Tunuri, tancuri cu obuzeCu focoase nucleare

{i sume de bani-pe[inSe ob]in acum frecventDin comer]ul clandestinCu tone de armament.Se tot v@ntur# prin lumeFel [i fel de trafican]i,Unii proteja]i de numeDe demnitari importan]i,Iar sumele sunt depuse_n b#nci “specializate”{i, dup# un timp sunt duse_n buzunare ... private.Sunt omor@]i f#r# mil#De lupt#tori psihopa]i,_n r#zboaie de gheril#Mul]i oameni nevinova]i...Fug, de spaim#-nnebuni]iCopii, femei [i b#rba]i,De acas# izgoni]i{i-aiurea refugia]i...........................................For]a rom@n# de munc#A f#cut multe minuni,Prin mun]i, pe dealuri, pe lunc#De e greu s# le aduni:Ar merita c@te-o od#Ateneul, teatrele,Podul de la Cernavod#,Pele[ul [i g#rile,Apoi, transf#g#r#[anul,Hidro [i termocentralele,Metroul dar [i CanalulDintre Dun#re [i Mare.Au proiectat min]i subtile{i s-au construit tractoare,Trenuri, automobile,Avioane [i vapoare,{coli, spitale, dispensare,Stadioane, s#li de sport,Radio, televizoare{i-altele, chiar de export........................................Tot oropsit# la greu,Muncitorimea fl#m@nd#A fost silit# mereuFor]a de munc# s#-[i v@nd#...

Ea \n zadar [i-a creatPartide [i sindicate,Cu conduceri-surogat,C#-a fost tr#dat# de toate;Chiar [i de Partidul UnicCe-aici la noi a condusIresponsabil [i cinic,Corupt de jos p@n# sus.Na]ia, ca \ntr-un vis,Tr#ia-n s@nul Patriei,Sau, precum \n Paradis,Prin ... reprezentan]ii ei...

Vigilen]i, intoleran]i,Vulgari, \n multe privin]e,Demagogi [i arogan]i,Munceau numai prin ... [edin]e.Clasei noastre muncitoareI-a dat Partidul s# aib#Rolul de conduc#toare,Dar s# r#m@n# ... “[aib#”!Pe-atunci, \n lupta de clas#,Sistemul era bun c#Aveau to]i p@ine pe mas#{i, la Stat, un loc de munc#._n cazuri nenum#rate,_n mediul urban, frecvent,_[i luau mobil# \n rate{i, la bloc, apartament.Muncea [i-[i f#cea un rostCel ce-[i lua calificarea,Pe c@nd cel umil [i prostSe angajea cu ...spinarea.For]ei de munc#, la ]ar#,I-a fost dat s#-mb#tr@neasc#{i, din zori [i p@n#-n sear#,La Colectiv s# trudeasc#.Nimeni nu zicea nici “bleau!”{i-[i amintesc acum c#La calcule-i \n[elauContabili la “Zile-munc#”........................................For]a de munc#, acum,E fluctuant#, pe pia]#{i nu se prea [tie cumE, parc#, mereu \n ...cea]#...Fiindc#, fa]# de ea, na]iiAu contrare aptitudini{i-n diverse situa]ii,Schimb#toare atitudini.

Balada for]ei de munc#Balada for]ei de munc#Balada for]ei de munc# Mapamondul ast#zi are,Pe toate cinci continente,Angaja]i \n cercetare,Cu preg#tiri competente{i care au apanajulS# studieze fidel_ncotro merge [omajul –Al secolului flagel.Ei contrapun, fa]#-n fa]#,Munca necalificat#,Cu pre] oscilant pe pia]#,Cu for]a calificat#.

Chiar de n-ajung prea departe,Dup# cum le-ar fi lor vrerea,Ei doar \ntocmesc rapoarte,C#ci la al]ii e puterea,{tiu [i s# interpretezeMersul fenomenului{i corect s# calculeze{i “Rata [omajului”.Ea-n oarecare privin]#,Cu alte date-n rela]ii,E termen de referin]#Privind starea unei na]ii,C#ci ceea ce-a rezultat,_n finalul cercet#rii,Spune c@t de-adev#ratE nivelul bun#st#rii.Fac chiar [i previziuniPentru radio [i pres#,Pentru televiziuni,Uneori chiar cu ... adres#,Adic#, pe bani decidPolitic s# deserveasc#Interese de partid,Nu de natur# ob[teasc#,Fiindc# orice demnitar,Fie numit sau alesPl#te[te \n numerarPentru propriul interes......................................Acum “Reconversia”,Ca [i recalificarea,Nu schimb# impresia,C#ci nu produc vindecarea...E boal# tratabil#,Social#-cronic#,Dar nevindecabil#,_n spital sau clinic#.{omajul \n ori[iceCompanie sau cartel,_n lume, ca [i-n U.E.Ori[icum, e tot flagel.

Se strig#-n zadar lozinciPe la mitinguri, solemn,C#ci r#m@n patru din cinciFrec]ii pe picior de lemn.A crea locuri de munc# —Iat# un deziderat –Ce-n campanii se arunc#Bietului electorat,Iar patroni acredita]i,Cu acte \n regul#,_i pl#tesc pe angaja]iLa pre]uri de specul#{i \n cazuri deloc rare,Fac “la negru” a[a-ziseAngaj#ri sau temporare,F#r# clauze precize...Se fac des concedieriDe destui salaria]iCare se tezesc [omeri,Iar#[i pe drumuri purta]i.Pe multe meridiane{i \n culmea disper#rii,{omeri urc# – milioane –Golgota reangaj#rii.Se cunoa[te, \n esen]#:For]a de munc# adult#Ori n-are experien]#,Ori are, dar e ... prea mult#!Adic#, dintotdeauna,La orice patron/st#p@n,A fi t@n#r e totunaCu a fi [i mai b#[email protected]]i rom@ni, ca s# lucreze,S#-o duc#, astfel, mai bine,Risc# s# se-aventureze{i pleac# \n ]#ri str#ine.Pleac#-n valuri de acas#,Departe, \n diaspora,B#tr@ni [i copii – \[i las#{i-ngrijesc pe-ai altora,Plimb# c@ini sau se spetescLa construc]ii \n Apus,Mai fur#, al]ii cer[esc,Sau duc fete “la ...produs”.....................................Sigur, s-a-n]eles, treptat,Rostul emigra]iei,Dar e greu de-anticipatViitorul Na]iei!!!Destui, dup# munc#-n goan#,Poate, mondializa]i;Pu]ini cer@nd ...de poman#,Dezna]ionaliza]i!

Valentin TURCU

41. ”Dac# ai capul din cear#, nutrebuie s# te plimbi prin soare”

Gheorghe Florescu –”Confesiunile unui cafegiu”

C@nd, \n toamna lui 1971, am fostnumit director la {coala General# nr.1, una din primele mele griji a fost s#preg#tesc cum se cuvine ziua de 15septembrie, deschiderea festiv# aanului scolar. Potrivit mentorului meu,Sabin Ungureanu, conta enorm cef#cea un director nou numit \n aceaprim# zi de contact cu elevii [i cup#rin]ii acestora.

Cred [i acum, dup# zeci de ani, c#am reusit s# fac fa]# cu bine acestei\ncerc#ri: elevii, p#rin]ii [i cadrele di-dactice \n haine de s#rb#toare, ofi-cialit#]i locale prezente, flori, cuv@nt#riemo]ionante, cur#]enie, ordine etc.Profesorii – unora le fusesem elev –m@ndri c# au un director t@n#r; p#rin]ii– bucuro[i c# provin dintre ai lor, fiindfiul unui cunoscut negustor dinapropiere; \n fine – notabilit#]ile locale,\ncredin]ate c# op]iunea lor fusesecorect#.

Cu o excep]ie! _n timpul festivit#]ilor,

am b#gat de seam#, cu nedumerire[i nelini[te, c#, \n spatele participan-]ilor, dou# m@ini se agitau amenin-]#tor c#tre mine iar o gur# articulani[te vorbe de ocar# la adresa mea!?Am privit mai cu aten]ie [i m-am du-mirit: era un p#rinte mai atipic,George Cula, poreclit B#cil#, amic de-ai mei, cu care ”d#n#cisem” [i care,ca de obicei, glumea \njur@ndu-m#.Se stie c# \n trecut \ntre fl#c#i existaurela]ii at@t de apropiate \nc@t, \nglum#, ei se \njurau! Exista chiar oexpresie: ”suntem prieteni buni, ne\njur#m!”. Iar nebunul de GeorgeB#cil# nu reusise s# priceap# c# nuera, acolo [i atunci, locul [i timpulpentru ... \njur#turi!

De aceea, pentru neputin]a luifunciar# de a deosebi planul amicalde cel oficial, acum, dup# patruzecide ani, am s#-l pedepsesc, povestindc@teva din ispr#vile lui de pomin#.

Astfel, se [tia c# s-a dus la moar#la Galiciuica, s# macine gr@u. Dar,gur#-casc#, s-a apucat de taifas cual]i mu[terii [i... n-a mai stiut caresunt sacii lui! Asa c# a fost nevoit s#

stea trei zile la moar#, p@n# aum#cinat to]i cei prezen]i, pentru a-siputea identifica propriii saci!

Cu alt prilej, pe c@nd lucra ca eco-nomist la Ferma Plafar din DrumulRastului, a participat la preg#tirea [idesf#surarea unui chef al#turi devecinii lor de la Cantonul Pastoral(_ntreprinderea de Paji[ti). To]i ceilal]itreb#luiau de zor: care transa carneapentru gr#tar, care f#cea curat, carepunea b#utura la ghea]#, care asezamesele [i scaunele, tac@murile [ivesela pentru osp#]. Singur GeorgeB#cil# se \nv@rtea f#r# rost de acolop@n# acolo. P@n# c@nd, enervat,M#rin Tupangiu, unul dintre organi-zatori, cu un pronun]at sim] al umo-rului, i-a dat o t@rn# plin# cu cartofi,cer@ndu-i s#-i cure]e de coaj#. Ascul-t#tor, George B#cil# a trecut la cur#-]area cartofilor, convins c# vor aveao garnitur# pe cinste [i c# avusese[i el o anumit# contribu]ie. C@nd aterminat, M#rin Tupangiu a luatcartofii cur#]a]i cu at@ta migal# [i i-aaruncat \n spatele cabanei din c@mp;de fapt, voise s# nu mai fie \ncurcat

de c#tre acesta...Imediat dup# 1989, George B#cil#

func]iona \nc# la ISCIP – Complexulde porci, \n calitate de contabil. Pro-fesorii de la Liceul ”Mihai Viteazul”aveau nevoie de semn#tura lui pentrua-si procura purcei de ras#. L-au gasitacas#, la poart#, \n prezen]a mameisale. Profit@nd de aceasta, George i-a spurcat cu \njur#turi pe cei doi amiciai lui, Lache Plosceanu [i ValentinTurcu. Acestia, fireste, nu puteaureac]iona la fel din pricina prezen]eib#tr@nei. Abia cand au urcat \nmasin# s# plece, Valentin a cobor@tgeamul de la portier# si, cu o vocemieroas#, i-a zis:

- George, nu ne tratasi [i pe noi cuc@te o cafea!

Spumeg@nd de furie, acesta si-a\nte]it oc#rile la adresa celor doi, su-p#rat c# acestia aflaser# de p#]anialui cu cafeaua. Noi o stiam mai demult, direct de la surs#, inginerulfermier de la Plafar, Ion Ciuic#, bunamic, pl#cut [i mucalit.

Cu c@]iva ani mai devreme, decip@n# \n Revolu]ie, la ferma dinB#ile[ti a Plafar au venit ni[te [efimari de la Bucure[ti [i din Craiova.Normal, Ion Ciuic# avea posibilit#]i

apreciabile s# le preg#teasc# sefilors#i o mas# pe cinste, inclusiv v@nat.{i, cum cafeaua era o raritate, bietulIon a procurat cu mare greutate ojum#tate de kg de cafea natural#.Dup# o mas# \mbel[ugat#, cei trei[efi – dintre care o femeie – au dorito cafea mai... tare! Atunci, GeorgeB#cil#, ”gospodina” fermei, a respec-tat dolean]a oaspe]ilor: a turnat \nibric, sau, m# rog, \n vasul respectiv,\ntreaga cantitate de cafea! Norocullor a fost c# [oferul nu consuma \nmod obi[nuit cafea; at@t cei de laCraiova c@t [i cei de la Bucure[ti auajuns la spital!

De fapt, noi ne-am mai revan[at odat# \n fa]a lui, dar cu mai mul]i ani\nainte, cam prin 1982. Veneam de lastadion, al#turi de Valentin [i de tat#llui George, nea Dumitru, un croitorfoarte bun, dar care era celebru prinam@narea exasperant# a clien]ilor lui.Pe seama lui, circula o anecdot#simpatic#: anume c# un client eraam@nat mereu, de c#tre uceniculcroitorului, care motiva invariabil c#”mesterul” doar ce plecase \n ora[.P@n# c@nd, dup# trei-patru asemeneaam@n#ri, clientul l-a dat la o parte pe

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”

Continuare \n pag. 8

7Gazeta B~ILE{TIdedededededededede Nr. 7iulie 2014M#rturisesc cu sinceritate c# la

redactarea acestui articol am fost ex-trem de emo]ionat#, pentru c# situa-]ia m# determina s# aduc \n memoriatuturor iubitorilor handbalului b#ile[-tean c# \n acest an au plecat dintrenoi doi oameni, iubitori ai acestuisport, doi oameni care cu mult timp\n urm#, [i-au f#cut sim]it# prezen]ape terenul de sport, doi oameni careau pus suflet la revigorarea handba-lului b#ile[tean, disp#rut \ntr-oanumit# perioad#, doi oameni careau l#sat \n urm# ucenici, s# lecontinue dragostea pentru handbal,pentru copiii care vor veni s# practiceacest joc [i, mai ales, respectul pentruce \nseamn# handbalul \n B#ile[ti. _nacest moment al desp#r]irii, \mpreun#cu to]i b#ile[tenii care citesc ”Gazetade B#ile[ti”, s# p#str#m un momentde reculegere \n memoria celor careau fost Mircea P#dureanu [i Costic#Popescu (Ciochi), s#-L rug#m pebunul Dumnezeu s#-i odihneasc# \nlini[te [i pace.

Am \nceput articolul cu aceast# evo-care, deoarece ace[tia au contribuitla formarea mea ca om \n societate,ca sportiv, dar, mai ales, m-au \ndru-mat cu t#rie s# \ncep via]a de antrenor,s# nu-mi fie fric#, \ntruc@t odat# [iodat#, \n mod sigur, voi reu[i. _ndem-nurile generoase ale dumnealor mi-au dat curaj [i \ncredere. C@nd \ivedeam \n sala de sport, la turneeleorganizate, sim]eam c# \mi transmi-teau putere [i determinare, iar copiilorcuraj, \ncuraj#rile fiind sim]ite de copiiino[tri \n teren. Pentru tot ce au f#cut,le voi spune un sincer MUL}UMESC,asigur@ndu-i c# ”n-am s# uit [i n-ams# v# uit niciodat#, iar Dumnezeu s#v# odihneasc# \n pace!”.

Articolul vizeaz# echipa de handbalmasculin, Juniori IV, care a f#cut osurpriz# extrem de frumoas# la tur-neul final de handbal masculin laaceast# categorie, turneu care s-a

Handbal masculin Turneu final 12-15 iunie 2014, Sighi[oaradesf#[urat \n perioada 12-15 iunie2014, \n ora[ul Sighi[oara, jud.Mure[, acolo unde se afl# [i sediulCentrului Na]ional Olimpic de Exce-len]# \n Handbal, la care a ajuns, prinmunc# [i seriozitate, cel mai bun interdreapta din ]ar#, b#ile[teanul MituAndrei Cornel, cu care ne m@ndrim.

P@n# a se califica la turneul final,echipa noastr# a participat la turneulsemifinal, desf#[urat \n municipiulRe[i]a, \n perioada 31.05-01.06 1014[i la care au participat 8 echipe, re-partizate \n dou# grupe. Echipanoastr# a fost repartizat# \n grupa aII-a, al#turi de forma]iile HC AdrianPetrea Re[i]a; {c. Gimnazial# nr. 7Timi[oara, HCM Craiova. _n primuljoc, echipa b#ile[tean# s-a confruntatcu cea a {c. Gimnazile nr. 7 Timi-[oara [i, printr-un joc superior, prind#ruire [i tehnicitate, a c@[tigat cuscorul de 24-13, cel mai bun juc#torfiind desemnat Corl#]eanu-Opri[escuC#t#lin, din echipa noastr#.

Urm#torul joc s-a desf#[urat \naceea[i zi de la ora 18,45 [i a pusfa]# \n fa]# echipele HC Adrian Petrea[i CSM Progresul B#ile[ti. La finaluljocului, b#ie]ii no[tri au c@[tigat cuscorul de 15-13, cel mai bun juc#torfiind declarat portarul forma]ieib#ile[tene, Cojocaru Florin Ionu].

Pe data de 01.06. 2014, b#ie]ii aujucat al treilea meci, rivalitatea dispu-t@ndu-[i-o cu HCM Craiova, meci \ncare echipa noastr# s-a impus [i ac@[tigat cu scorul de 20-13, iar celmai bun juc#tor a fost din nou Corl#-]eanu-Opri[escu C#t#lin. _n aceea[izi s-au disputat semifinala [i finalaturneului. Echipa noastr# a jucat finala\mpotriva forma]iei HCS Romana]iCaracal, b#ie]ii adora]i de b#ile[tenizdrobind pur [i simplu echipa caraca-lean# cu scorul de 19-5, \n prim planafl@ndu-se acela[i Corl#]eanu-Opri-[escu C#t#lin, elev la {c. Gim. Nr. 5”Av. Petre Ivanovici”, care a dat un

adev#rat recital, at@t prin num#rul degoluri , c@t [i prin virtuozitate \n tot cea f#cut pe teren, etal@nd o tehnic#individual# de invidiat.

Ocup@nd primul loc la turneul semi-final, echipa b#ile[tean# a fost desem-nat# cap de serie la turneul final, fiindrepartizat# \n Grupa preliminar# C,al#turi de echipele HC Arge[ Pite[ti,LPS Cluj-Napoca [i CSS Tecuci. _nprimul joc, disputat pe data de12.06.2014, ora 9, \n Sala de sport”Zaharia Boiu”, CSM Progresul s-aimpus \n fa]a echipei HC Arge[ Pite[ticu 22-13. Cei mai buni juc#tori s-audovedit Corl#]eanu-Opri[escu C#t#lin,Gavril# Denis, Cojocaru Florin, TudorGheorghe Alin [i Bican Denis. _naceea[i zi, de la ora 18, echipa noastr#de suflet a \nt@lnit forma]ia LPS Cluj-Napoca, ardelenii reu[ind s# \nving#cu 23-18. Cei mai buni juc#tori b#ile[-teni au fost: Corl#]eanu-Opri[escuC#t#lin, Ciuc# Mirel [i Becheru {tefan.

_n cel de al treilea joc disputat pedata de 13.06.2014 \ntre echipeleCSS Tecuci [i CSM ProgresulB#ile[ti, ”juve]ii” no[tri s-au impus cu27-19, dup# un joc spectaculos \ncare Corl#]eanu-Opri[escu C#t#lin adat din nou un recital, \nscriind 14goluri, ceilal]i remarca]i fiind DucaVlad, Firan Vlad [i Nica C#t#lin.

{i urm#torul joc a adus noi bucurii,bine-organizata noastr# echip#dispun@nd de LPS Piatra Neam], scorfinal 23-19, cel mai bun juc#torb#ile[tean fiind Croitoru Ianis Daniel.

Cel de al V-lea joc a scos \n fa]aforma]iei noastre echipa CSS Sighi-[oara (c@[tig#toarea turneului, campi-oan# na]ional#), sighi[orenii cu unplus de experien]# [i beneficiind deterenul propriu adjudec@ndu-[i vic-toria cu scorul de 27-21.

_n urm#torul meci, disputat \n salasporturilor ”Radu Voina”, tinerii [ivaloro[ii no[tri handbali[ti, ace[ti copiiminuna]i au c@[tigat jocul cu HCS

Romana]i Caracal cu o diferen]# de7 goluri, 22-15.

Ultimul joc pentru clasament s-adesf#[urat pe data de 15.06.2014,ora 10,30, tot \n sala sporturilor ”RaduVoina” \ntre echipele CSS PiatraNeam] [i CSM Progresul B#ile[ti. {ide data aceasta juc#torii no[tri au\nvins cu scorul de 20-17, Corl#]eanu-Opri[escu C#t#lin \nscriind 16 goluri.

Clasamentul final al turneului, lacare echipa noastr# a pierdut numaimeciurile \mpotriva campionilor [i avicecampionilor, are configura]ia:

1. CSS Sighi[oara, 2. LPS Cluj-Napoca, 3. LPS Suceava, 4. OlimpicTg-Mure[, 5. CSM Progresul B#ile[ti,6. LPS Piatra Neam], 7. HCS Roma-na]i Caracal, 8. CS Blejoi, 9. EXTRENBaia Mare, 10. HC ”Adrian Petrean”Re[i]a.

Festivitatea de premiere a fostemo]ionant#. Printre laurea]ii turneuluis-a aflat [i merituosul nostru sportivCorl#]eanu-Opri[escu C#t#lin, care areu[it s# marcheze pe parcursulturneului 86 de goluri, fiind declaratgolgheterul acestui turneu.

Anul trecut, la Turda, a fost declaratcel mai bun inter dreapta din ]ar# b#i-le[teanul Mitu Andrei Cornel, iar anulacesta un alt b#ile[tean a ob]inut titlulde golgheter. Privind retrospectiv re-zultatele echipei de Juniori IV pe par-cursul \ntregului an competi]ional, pu-tem tr#i bucuria c# echipa a ob]inut11 victorii [i a suferit numai dou# \n-fr@ngeri. Pentru tot ce au f#cut, lemul]umim [i le dorim b#ie]ilor ovacan]# pl#cut#, cu hot#r@rea ca noulan competi]ional s#-l \ncepem, s#-lcontinu#m cu victorii [i s# facem totposibilul s# urc#m pe podium.

Lotul folosit \n turneele din acestan \i cuprinde pe: Cojocaru FlorinIonu], Nica C#t#lin, Corl#]eanu-Opri-[escu C#t#lin, Firan Vlad, Gavril#Denis, Duca Vlad, Ciuc# Mirel,Becheru {tefan, Popescu Constantin

Eugen, Bican Claudiu Denis, CroitoruIanis Daniel, Rotaru Ionu], TudorGheorghe Alin, Dumitru Ionu].

Antrenor Ioana (Cu]a) LUPUPS. Truneul final, edi]ia 2012-2013

a avut cel mai bun inter dreapta peMitu Andrei Cornel, care \n februarie2014 a fost chemat la Centrul Na]io-nal Olimpic de Excelen]# Sighi[oara,unde se afl# [i \n prezent, acolodesf#[ur@ndu-[i activitatea [colar# [ipe cea de performan]# \mpreun# culotul na]ional. Tot \ncep@nd cu anulcompeti]ional 2013-2014, CSM Pro-gresul B#ile[ti a \nscris echipa dehandbal masculin, Juniori IV, la com-peti]ia ”Trofeul Oltenia”. Aceast#competi]ie se desf#[oar# pe terenulfiec#rei echipe [i este organizat# deAJH Dolj, sub directa \ndrumare [icoordonare a dlui prof. Mihai Milu.Competi]ia a fost organizat# la nivelde Euroregiune [i a fost onorat# deechipele: CSS Drobeta Tr. Severin,CSS Romana]i Caracal, LPS T@rgu-Jiu, CSM Progresul B#ile[ti, HCMCraiova, CS Novaci, As. Sp. Dr#gu-]e[ti. La finalul disputatei competi]ii,echipa noastr# s-a clasat pe primulloc, av@nd bilan]ul: 12 jocuri, 11 vic-torii [i o \nfr@ngere, cei mai buni juc#-tori fiind: Gavril# Denis, Croitoru Ianis,Ciuc# Mirel, Nica C#t#lin [i Duca Vlad.

_n ziua de 13 martie 2014, prinOrdinul nr.3249, Ministrul Edu-ca]iei Na]ionale, domnul RemusPricopie, a oficializat introducerea[ahului ca materie optional# \n[coli. Disciplina se va numi“EDUCA}IE PRIN {AH” [i seva desf#[ura pe parcursul a doiani de studiu. Aceasta intr# \ncurriculum la decizia [colii pentru\nv#]#m@ntul primar.

Elevii vor avea ocazia s# se fa-miliarizeze cu tabla de [ah, cu re-gulile de joc [i s# decodifice sem-nifica]ia semnelor conven]ionale

utilizate \n partida de [ah.Vor fiefectuate exerci]ii de interpretare,observatie [i simulare a unor si-tua]ii de joc,vor fi \nv#]ate calcululvariantelor, sisteme de deschidere,no]iuni de joc de mijloc [i final.Programele de studiu au fost ela-borate \n urma consult#rilor cuspeciali[ti din cadrul Federa]ieiRom@ne de {ah.

Un alt moment important pen-tru [ahul romanesc \l reprezint#ziua de19 mai 2014, zi \n care aufost semnate protocoalele dintreMinisterul Educa]iei Na]ionale,

Federa]ia Mondial# de {ah [iFedera]ia Rom@n# de {ah prin cares-a oficializat introducerea [i sus]i-nerea [ahului \n \nv#]#m\@ntulpreuniversitar.

Pe baza num#rului de elevi legi-tima]i [i a num#rului de cluburide [ah aflate in fiecare judet s-af#cut o reparti]ie pe jude]e a num#-rului de [coli \n care se va studia“sportul min]ii”. La nivel Na]ional,pentru \nceput, vor fi nominalizate500 de [coli, jude]ului Dolj re-venindu-i 5 [coli \n mediul urban[i 5 [coli \n mediul rural.

Printre avantajele practic#rii jo-cului de [ah se men]ioneaz#urm#toarele:

- este un mijloc excelent desocializare, indifferent de v@rst#,statut social, dizabilit#]i;

- nu are bariere geografice,lingvistice sau de alt# natur#;

- \n compara]ie cu alte sporturi,este un sport ieftin de practicat [ise adreseaz# tuturor v@rstelor;

- \i \nva]# pe jucatori s# aib# oatitudine sportiva, s#-[i felicite

adversarul pentru victorie sau s#acepte cu demnitate \nfr@ngerea;

- ofer# o alternativ# pl#cut# dedelectare [i educare pentru to]icopiii;

- nu devine niciodat# plictisitor,dou# partide nu seam#n# una cucealalta;

- nu exclude, chiar necesit# prac-ticarea altor sporturi (tenis, fotbal,\not) complementare pentru men-]inerea unui tonus ridicat;

- exclude violen]a de orice fel!!!_n alt# ordine de idei voi sem-

nala faptul c# \n municipiul nostruexist# un club de [ah, C.S.M.Progresul B#ile[ti, club ce are \ncomponen]a sa zeci de jucatorilegitima]i, majoritatea acestorafiind elevi. Clubul de [ah are caobiectiv promovarea, sprijinirea [ipreg#tirea [ahi[tilor b#ile[tenipentru competi]ii. Pot men]ionac# rezultatele competi]ionale de-a lungul anilor ale sportivilorno[tri au fost de multe ori \mbu-cur#toare, [ahi[tii no[tri reu[indclasarea pe locuri frunta[e \n

multe turnee la care au luat startul. 1 Iunie “Ziua Interna]ional# a

Copilului” a prilejuit organizareaunei atractive competi]ii de [ahrezervat# cu prec#dere micilor[ahi[ti nelegitima]i. Astfel, \n Pia]aCivic# a ora[ului de la ora 12 unnum#r de 21 de mici juc#tori s-au\ntrecut \n partide animate [i pealocuri pres#rate cu mult suspans.Concursul s-a desf#[urat pe dou#categorii de v@rst# p@n# la zeceani [i peste zece ani, locurile depe podium fiind ocupate de urm#-torii elevi:

Categoria 10 ani:Locul 1 – Vulturu AlexLocul 2 – Sisu {tefan AndreiLocul 3 – Petrescu AndreiCategoria peste 10 ani:Locul 1 – Mitrache MirelaLocul 2 – Popescu DavidLocul 3 – Mitrache Madalina_n calitatea mea de arbitru [i

organizator ]in s# adresez felicit#rituturor copiiilor [i multumiri Pri-m#riei B#ile[ti [i clubului C.S.M.Progresul B#ile[ti pentru diplomele[i cupele oferite celor premia]i.

Constantin MICU

Educa]ie prin [ah

Menu complet “S# tr#i]i bine”De at@ta bun#stare, pensii t#iate, mii de [omeri, salarii

ciuntite [i toate scumpite, v# propun un menu complet,din trei feluri, pentru noi cei care “Tr#im Bine!”.

SUPA DE CEAP~Fierbi bine [i pasezi 4-5 cepe mijlocii \ntr-un litru de

ap#, adaugi sare [i piper (sau Delikat) [i dup# c@tevaclocote o po]i servi cu crotoane.

FRIPTURA (DE P^INE) CU SOSPr#je[ti pe ambele p#r]i \n ulei \ncins 4-8 felii de p@ine [i c@t sunt \nc# fierbin]i, le freci cu c#]ei de usturoi (c@te

un c#]el pentru fiecare felie). Presari sare [i piper.Sosul: C#le[ti 2 cepe t#iate fin pe[ti[ori sau tocate m#runt, adaugi bulion, o lingur# [i un pahar de ap#.

Condimentezi dup# gust. Sosul iese foarte gustos dac# \mpreun# cu ceapa c#le[ti [i pu]in ardei gras.Garnitura: po]i servi \mpreun# cu piure de cartofi, cartofi natur, cartofi pr#ji]i sau orez fiert.Salata: varz# acr# cu ulei, piper [i boia, gogo[ari, castrave]i. mur#turi, sau salat# de ceap# f#cut# astfel: tai

dou# cepe pe[ti[ori foarte fini [i adaugi ulei, sare, piper [i o]et, toate dup# gust.DESERT

Ba]i un ou cu o can# de lapte. _nmoi \n acest amestec 8 felii de p@ine [i apoi le rumene[ti \n ulei \ncins peambele p#r]i. Pe m#sur# ce le sco]i, le ungi cu miere, gem sau presari zah#r tos, zah#r pudr# sau zah#r vanilat.

“{i uite a[a, ne am#gim c# tr#im bine”. Gastronomus

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

CMYK

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

Nr. 7iulie 2014

Eroul nostru este dl Tase Parai-pan, om respectabil [i bine v#zut \nsocietate, azi important investitor \nimobiliare [i construc]ii.

Provenit dintr-o familie de negus-tori craioveni, p@n# la “marea \mbul-zeal#”, fusese director general la untrust important de construc]ii, cu lu-cr#ri \n majoritate pe afar# [i cu sa-lariul jumate \n lei [i restul \n valut#.Av@nd fler [i sim]ind pia]a, dispun@nd[i de “material”, fiind bine “bazat” cuconturi grase \n b#nci, domnu’ Taseavea o via]# lini[tit# [i \mbel[ugat#.La doi ani dup# dispari]ia so]iei [idoar la 74 de ani, sim]indu-se verdela “simering” [i tare \n “Penteleu” s-ag@ndit s#-[i refac# via]a.

Astfel c# a \nceput s# tatonezeprin ziarele de anun]uri o posibil#partid#. S-a \nt@lnit cu diverse “ba-bete”, cum le numea el, c#rora leg#sea mereu cusururi: ba c# una-iprea “bald@r#”, alta e “salatier#”, sau“balabust#” ori prea “doap#”. De fapt,femei trecute, prea muncite ca s#fie pe gustul s#u, c#ci vorba ceea“din spate regin#, din fa]# ruin#”.

_ntr-o bun# zi \ns#, tot s#rind cafluturele din floare-n floare, nimeri laAgen]ia matrimonial# “La NoapteaPl#cerii” a coanei Lulu, expert# \ncodo[l@c, c# doar nu degeaba i sespunea \n tinere]e “Lulu Buc#-Spar-t#”, teleleica tuturor, mireasa cartie-rului. Citindu-l repede pe mo[neagc# este dornic [i st#tut, cu exces de

testosteron, fosta bob#reas#, azipe]itoare de lux, \i f#cu’ lipeala b#tr@-nului balimez cu o nepoat# de-a ei,la vreo 25 de ani, de fapt o para-[ut# gingirlie, cu t@rti]a arzoaie [icam rea de musc#, poreclit# dehald#ii cartierului “Nectarina f#r#coaj#”, c#ci nu prea purta chilo]i [iera epilat# peste tot. Povestea ei erasimpl#: c#zut# \n depresie crunt#dup# c@teva admiteri ratate lafacultate (ea ne[tiind prea bine undes-ar afla un liceu pe aproape), plusni[te iubiri soldate cu tr#d#ri oneroa-se, Zizi, mica curvi[tin#, nu-[i maidorea dec@t un b#rbat serios, matur,vreun martalog dac# se poate, cubeton la pung#, care s#-i ofere pro-tec]ie [i confort [i c#ruia s#-i fiedevotat#. Inocenta, dar mult preaexperimentata pocnitoare, l-a ferme-cat din prima pe nea Tase [i numaidup# c@teva \nt@lniri [i momente deintimitate cu gimnastic# de dormitor,dom’ Paraipan fu pe deplin cucerit[i se hot#r\ pe dat# s# o aib# pet@nara dalil# al#turi, aceasta fiindfemeia care-l f#cea s# se simt# cala 20 de ani [i c#reia \i \nghi]ise vr#-jeala [i \i iertase pe deplin trecutul [ierorile tinere]ii.

{i uite a[a \ncepu \ncet, \ncet ava-

tarul c#runtului Don Juan. Zizi,zburdalnica farfuz#, obi[nuia s#-l\mbrace cu c#m#[i pensate, str@nsepe corp, costume cu o talie mai mic#,s# stea ]eap#n pe el, s#-l fac# s#par# mai t@n#r chipurile, pantofi“cioca]i”, cravate “]ip#toare”, perciuni[i p#r vopsit. Vecinii se uitau camchior@[ la metamorfoza ce se produ-cea asupra venerabilului cocalar,care \ncepuse s# semene tot maimult cu un p#c#lici, un castravete fle[-c#it [i cealapatiu, cu p#rul alb,\ndr#gostit lulea, biet adolescent amo-rezat. Folosindu-[i influen]a [i bunulrenume, nea Tase, care la via]a luipe mul]i \i ajutase, \i f#cu rost deafacere fostei “dame de man[oane”,ca s# fie [i ea \n r@ndul tuturor,patroan# de! Magazin dughean# determopan, cu haine vechi culese deprin Europa [i vreo 10-12 tarabe \npia]#, pe care le negocia “la s@nge”spre \nchiriere, la produc#tori.

Cel pu]in de dou# ori pe s#pt#-m@n#, “t@n#ra pereche” ie[ea seara\n ora[ la c@te un local din cele bune[i cu staif, c#ci nurlia pi]ipoanc#fusese n#r#vit# la pl#ceri sub]iraticepe care acum [i le putea permite.

Odat# elibera]i de haine la garde-rob#, cei doi intrar# \n salonul lu-

minos [i mirosind a lux al stabi-limentului ce p@n# mai ieri fusese ozahana mai de duminic#, azi “taver-n# spilcuit#”, c# a[a e trendu’.

Oberul cel rotofei, [ef de sal#, \i\nt@mpin# cu emfaz#, periindu-is@rguincios: “S# tr#i]i, s# tr#i]i coaneTase, s-avem s#ru’ m@na, coan#Zizi, bine a]i mai venit pe la noi!!”

“S# tr#ie[ti, b#i Gore, g#v#ri mor-coava devenit# “madam”, b#, da unloc a[a la meserie ai aranjat? Cevade clas# b#, ca pentru lume cumango]i la portofel, ha?! Se poate... l#b#r]# Gore un z@mbet t@mp, a[ane cunoa[te]i?!

C@nd s# se a[eze la masa pre-g#tit#, ap#ru ca din senin [i Joe,sau Ginetto, un japal#u fost fantede mahala [i devenit chelner pestenoapte, care \i trase scaunul ca]a-veicii s# se a[eze, \n timp ce-i pip#iau[or rorunjimile dosolinului, ce seprofilau prin textilele scumpe.

“B#i Joe, \i [uier# femeia printredin]i, ia cazmaua de pe lubeni]e c#s-ar putea s#-]i iei o petard# la etaj[i s#-]i umflu muia, d

Un bacalaureat cu lumini [i cu umbre - Zaibar.roblog.zaibar.ro/fisiere/07-gazeta-de-bailesti-iulie-2014.pdf · comparativ cu cele de anul trecut sau cu cele de la alte licee, cei

Documents