-
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii
Moldova
O R D I N
U - O i JJOdUQ 303mun. Chişinău
Cu privire la a p rob area C u rr icu lu m u lu i m odular
pentru program e de form are profes ională tehnică secundară
în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii M
oldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634), în conformitate cu
prevederile ordinului nr. 1128/2015 cu privire la aprobarea
deciziei Consiliului Naţional pentru Curriculum din 19 noiembrie
2015,
1. A aproba curriculumul modular în învăţământul profesional
tehnic secundar în domeniile de formare profesională, după cum
urmează:
1.1 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria E lectrician -
electronist auto, cod 716001, termen de studii 2 ani;
1.2 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria V opsitor auto,
cod 716008, termen de studii 2 ani;
1.3 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria Cosm etician, cod
1012002, termen de studii1 an;
1.4 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria C oafor, cod
1012001, termen de studii 2 ani;
1.5 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria F rizer, cod
1012003, termen de studii 2 ani.
2. Curricula aprobate în pct. 1 la prezentul ordin sunt
obligatorii pentru programele de studii la meseriile
nominalizate.
3. Autorii de Curricula vor organiza seminare de diseminare în
vederea implementării curriculumului aprobat.
4. Direcţia învăţământ profesional tehnic (dl Silviu GÎNCU, şef)
va monitoriza procesul de implementare a ordinului.
5. Controlul asupra executării ordinului se atribuie doamnei
Natalia GRÎU, Secretar de stat.
ORDON:
C orneliu PO PO V IC I M inistru
-
[
M inisteru l E ducaţiei, C u ltu rii şi C erce tării al R
epublicii M oldova Şcoala Profesională nr. 6, m un. C hişinău
"Aprobat"^Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării
2020
orneliu PO PO V IC I
C urricu lum ul m odu lar pen tru p regătire profesională
Calificarea: Electrician — electronist auto
Codul meseriei: 716001 Codul CORM: 723103
Domeniul de formare profesională: V ehicule cu m otor, nave şi
aeronave
Durata studiilor: 2 ani
2020
-
Cumculumul a fost elaborat în cadrul Proiectului
EuropeAid133700/C/SER/MD/l2 Asistenţă tehnică pentru domeniul
învăţământ şi formare profesională
în Republica Moldova", implementat cu suportul financiar al
Uniunii Europene
A utori:
Berlodean Alexandtu, profesor discipline tehnice, grad didactic
I, ŞP nr.4, mun. Bălţi
Demsiuc N ico la i,, profesor discipline tehnice, maistru-
instructor, grad didactic II, ŞP nr.4,
mun. Bălţi
Denisiuc Serghei, profesor discipline tehnice, maistru-
instructor, grad didactic II, ŞP nr.4,
mun. Bălţi
Chiriţa Mihail, profesor discipline tehnice, grad didactic I,
maistru- instructor, ŞP nr.6,
mun. Chişinău
Dolghier Igor, profesor discipline tehnice, maistru- instructor,
grad didactic II, ŞP nr.6,
mun. Chişinău
Botnan Valentin, profesor discipline tehnice, grad didactic II,
ŞP nr. 10, mun. Chişinău
Sfisan, DAAC-Hermes SA
SRL
Portalul naţional al învăţământului profesional tehnic
http://www.ipt.md/ro/Droduse-ednpatinni.iP
1. Crivoi VarefflSnfClirector,t -
2. Plop Grigore, director,
A dresa C urricu lu m u lu i în Intl
,VIGROS IM PEXr
2
http://www.ipt.md/ro/Droduse-ednpatinni.iP
-
Evaluarea Curriculumului meseriei
Cod CORM 723103 , Cod Nomenclator 716001
Meseria: ELECTRICIAN-ELECTRONISTAUTO
Nr.crt. Criterii de evaluare
Punctajul acordat (1 ... 10)
I. C orespunderea finalităţilor de studiu cu prevederile docum
entelor norm ativ- reglatorii (CRIPT, s tandardu lu i ocupational,
calificarea personală)
1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor
profesionale. 102. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a
competenţelor cheie. 103. Măsura în care curriculumul meseriei
include prevederi ce sunt utile pentru
dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării
profesionale.9
II. F u ndam en tarea curricu lum ului pe inovaţii şi realizări
tehnologice m oderne4. Orientarea curriculumului spre folosirea
metodelor şi proceselor tehnologice
eficiente.9
5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a
mijloacelor de producţie în scopul creşterii productivităţii muncii
şi a reducerii preţului de cost.
9
III. Respectarea prevederilor conceptuale m oderne în învă ţăm
ântu l profesional6. Cradul de centare pe elev, de promovare a unui
rol activ al acestuia (curriculumul
conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor
individuale etc.)8
7. Măsura în care activităţile de predare — învăţare — evaluare
incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de
a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în
diferite contexte de activitate profesională.
9
8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în
curriculum sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi
realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la
formarea competenţelor preconizate.
10
9. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare -
evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea
responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de
muncă.
9
10. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare -
evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea
propriului comportament la situaţii ce facilitează rezolvarea de
probleme.
9
11. Flexibilitatea curricumulului, posibilitatea de a adapta în
mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de
elevi.
10
12. Relevanţa instrumentariului de evaluare a nivelului
competenţelor profesionale. 1013. Relevanţa instrumentariului de
certificare a nivelului competenţelor profesionale. 914. Relevanţa
materiilor de studiu incluse în curriculum. 915. Claritatea,
laconismul şi coerenţa textuluală a curriculumului materiei. 9
IV. Coerenţa Planului de învă tăm ân t16. Corelaţia dintre
numărul de ore fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce
trebuie formate şi dezvoltate.9
17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
dezvoltării competenţelor elevilor prin
extinderi/aprofundări/discipline opţionale.
10
18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
adaptării la specificul pieţei de muncă.
9
-
19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi
interesele elevilor.
9
20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de
învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă a elevilor.
8
21. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
consilierii în carieră a elevilor.
9
Concluzie:
Curriculumul la meseria Electrician-electronist auto satisface
doleanţele angajatorului şi se propune spre aprobare.
Propuneri de îm bunătă ţ ire :
A se acorda atenţie aparte introducerii în module a studiilor
sinestătătoare, în deosebi în concordanţă cu tehnologiile noi în
industria producerii automobilelor.
Agentul economic: SDT Renault-Dacia-Nisan, DAAC-Hermes SA
iyoi Valentin, director
Ol- &OZO
-
Evaluarea Curriculumului meseriei
Cod CORM 723103 , Cod Nom enclator 716001
M eseria: ELECTRICIAN-ELECTRONISTAUTO
Nr.crt. Criterii de evaluare
Punctajul acordat (1 ... 10)
I. C orespunderea finalităţilor de studiu cu prevederile docum
entelor normativ- reglatorii (C R ÎPT , s tandardu lu i
ocupational, calificarea personală)
1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor
profesionale. 102. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a
competenţelor cheie. 10
3. Măsura în care curriculumul meseriei include prevederi ce
sunt utile pentru dezvoltarea valorilor şi atitudinilor
caracteristice calificării profesionale.
9
II. F undam en ta rea curricu lum ului pe inovaţii şi realizări
tehnologice moderne4. Orientarea curriculumului spre folosirea
metodelor şi proceselor tehnologice
eficiente.9
5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a
mijloacelor de producţie în scooul creşterii productivităţii muncii
şi a reducerii preţului de cost.
8
III. Respectarea prevederilor conceptuale m oderne în învă ţăm
ântu l profesional6. Cradul de centare pe elev, de promovare a unui
rol activ al acestuia (curriculumul
conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor
individuale etc.)
9
7. Măsura în care activităţile de predare — învăţare — evaluare
incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de
a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în
diferite contexte de activitate profesională.
10
8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în
curriculum sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi
realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la
formarea competenţelor preconizate.
10
9. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare -
evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea
responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de
muncă.
9
10. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare -
evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea
propriului comportament la situaţii ce facilitează
rezolvarea de probleme.
10
11. Flexibilitatea curricumulului, posibilitatea de a adapta în
mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de
elevi.
10
12. Relevanţa instrumentariului de evaluare a nivelului
competenţelor profesionale. 9
13. Relevanţa instrumentariului de certificare a nivelului
competenţelor profesionale. 9
14. Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum. 10
15. Claritatea, laconismul şi coerenţa textuluală a
curriculumului materiei. 9
IV. Coerenta Planului de învă ţăm ân t16. Corelaţia dintre
numărul de ore fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce
trebuie formate şi dezvoltate.
9
17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
dezvoltării competenţelor elevilor prin
extinderi/aprofundări/discipline opţionale.
10
18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
adaptării la specificul
pieţei de muncă.
10
-
19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi
interesele elevilor.
10
20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de
învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă a elevilor.
8
21. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea
consilierii în carieră a elevilor.
10
Concluzie:
Curriculumul la meseria Electrician-electronist auto satisface
doleanţele angajatorului şi se propune spre aprobare.
P ropuneri de îm bunătă ţ ire :
A acorda o atenţie aparte şi introducerea în module a materiei
teoretice/practice legate de automobilele hibride şi cele
electrice.
Agentul economic: SC „VIGROS IMPEX”
Recenzent: Plop Grigore,
L. Ş.
Data J d o/ jojo
-
Cuprins
I.
Preliminarii............................................................................................................................................................4
II. Concepţia curriculumui
modular................................................................................................................
5
III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea
profesională.......................................................................6
IV. Administrarea
modulelor...............................................................................................................................
7
V. Modulele de
instruire.....................................................................................................................................9
Modulul 1 Depănarea defectelor părţii mecanice a
automibilelor...............................................................
9
Modulul 2. Utilizarea materialelor, elementelor şi aparatelor
electrotehnice în domeniul
specific electricii şi electronicii
automobilelor...........................................................................
29
Modulul 3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în
schemele electrice..................................43
Modulul 4. Depistarea şi înlăturarea defectelor echipamentelor
electrice şi electronice ale
automobilelor.................................................................................................................................
53
Modulul 5. Diagnosticarea computerizată a echipamentelor
electrice şi electronice ale
automobilelor....................................................................................................................................72
VI. Sugestii
metodologice..................................................................................................................................82VII.
Sugestii de
evaluare....................................................................................................................................
84
1
-
I. Preliminarii
Fiind plasat într-un nou context sociocultural, învăţământul
actual este determinat de noi premise economice şi instructive,
pentru a răspunde necesităţilor europene printr-o educaţie de
calitate.
Prezentul document, reprezintă Curriculumul modular pentru
pregătirea profesională la meseria Electrician-electronist auto, cu
durata studiilor de 2 ani, ca document normativ-reglator principal
al disciplinelor de referinţă, aprobat instituţional, şi ca model
pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic. Curriculumul, în
cauză, contribuie la adaptarea ofertei educaţionale, la cerinţele
pieţei muncii în vederea formării unui număr suficient de muncitori
competitivi şi capabili.
Curriculumul se adresează cadrelor didactice de specialitate, în
scopul informării adecvate despre conceptul didactic al
disciplinei, despre sistemul de competenţe pe care trebuie să-l
formeze/dezvolte viitorului muncitor calificat, prin
conştientizarea rolului formativ al valorilor profesionale în
procesul de educaţie a personalităţii tinerilor. Profesorii, ca
beneficiari direcţi ai acestui component curricular, sunt
consultaţi, prin oferire de informaţii şi variante didactice
orientative, despre modul de organizare a procesului educaţional la
module, corelaţia pedagogică: proiectare-predare-
învăţare-evaluare, valorificând eficient resursele curriculare, în
scopul dobândirii de performanţe în pregătirea profesională, a
atingerii finalităţilor educaţionale.
Competenţele specifice au fost identificate în rezultatul
analizei ocupaţionale a meseriei respective, cu participarea activă
a experţilor din cadrul întreprinderilor lideri în domeniu.
În procesul de elaborare a Curriculumului au fost luaţi în
consideraţie următorii factori:- necesitatea ajustării ofertei
educaţionale la cerinţele actuale ale pieţei muncii;- experienţa
naţională şi internaţională de elaborare a Curriculumului
profesional;- necesitatea de a oferi un răspuns adecvat cerinţelor
socio-profesionale, exprimate în termeni de
finalităţi de instruire evaluabile, achiziţionate la încheierea
procesului de evaluare a competenţelor profesionale.
Curriculumul dat asigură:- centrarea procesului educaţional pe
formare de competenţe;- desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva formării axate pe finalităţi de instruire;- proiectarea
programelor didactice;- elaborarea materialelor de instruire,
ghidurilor de performanţă, instrumentelor de evaluare a
competenţelor profesionale.Utilitatea acestui Curriculum modular
este bilaterală: pe de o parte, în formatul şi cu numărul de
ore propus reprezintă varianta optimă pentru instruirea elevilor
cu durata de 2 ani de zile, pe de altăparte, în format comprimat
sau/şi selectiv poate servi drept material de referinţă în
elaborareaprogramelor de pregătire pentru cursuri de scurtă durată
pentru adulţi.
Aceste cursuri vor putea răspunde cererii de:• formare
profesională/ recalificare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă şi dornice de a
însuşi o meserie relevantă unui sector industrial;•
perfecţionare şi specializare pe un modul sau mai multe, în cazul,
în care practicianul aspiră
la un nivel de calificare superior celui pe care îl deţine sau
doreşte să-şi extindă aria de competenţă pentru a a-şi asigura
mobilitatea pe piaţa muncii.
De prima opţiune pot fi interesate, în principal, două categorii
de beneficiari - persoanele private şi ANOFM, care procură servicii
de formare profesională a şomerilor, pentru a le facilita
reintegrarea rapidă şi eficientă în câmpul muncii. Pentru varianta
a doua, ar putea opta persoanele private, angajaţi ai
întreprinderilor din sectorul industrial, care îşi propun o
creştere profesională sau sunt nevoiţi să cumuleze mai multe
specializări conexe pentru a se menţine activi pe piaţa muncii.
2
-
II. Concepţia Curriculumului Modular
Scopul programului de pregătire profesională constă în formarea
şi dezvoltarea unui ansamblu de competenţe profesionale şi sociale,
care permit realizarea acestei meserii la nivelul de performanţă
solicitată de piaţa muncii.
Proiectarea Curriculumului se axează pe realizarea obiectivelor
majore ale învăţământului profesional şi urmăreşte asigurarea
premiselor pentru angajarea pe termen lung a absolvenţilor
prin:
dezvoltarea acelor competenţe-cheie, care sunt necesare pentru
integrarea socio-profesională a absolvenţelor;
dobândirea competenţelor profesionale generale pe domeniu, care
sporesc angajabilitatea unui absolvent şi-i asigură flexibilitatea
pe piaţa muncii în cadrul unei arii ocupaţionale;
dobândirea competenţelor profesionale specifice meseriei, care
sunt necesare pentru adaptarea continuă la cerinţele angajatorilor,
potrivit dinamicii pieţei muncii.
Curriculumul profesional pentru Electrician-electronist auto
propune un model de studiu modular, care contribuie la formarea la
elevi a întregului set de competenţe necesare pentru a asigura
inserţia cu succes pe piaţa muncii. În acest context, se conturează
următoarele principii care contribuie la eficientizarea demersului
educaţional pentru meseria respectivă:
Abordarea modulară oferă posibilitatea parcurgerii treptate a
conţinuturilor ocupaţionale, de la simplu la complex, în vederea
obţinerii unei calificări şi permite evaluarea progresului,
înregistrat de formabil, la finele fiecărei etape de instruire. In
cazul beneficiarilor adulţi, formarea pe module asigură mobilitate
şi sporeşte şansele de avansare profesională pe piaţa muncii.
Caracterul modular asigură receptivitate la schimbările de pe piaţa
muncii şi flexibilitate în structurarea ofertelor de instruire
pentru diverse categorii de beneficiari.
Axarea pe finalităţi de învăţare orientează procesul de
instruire către un şir de rezultate scontate, care reflectă ceea ce
se aşteaptă de la un formabil să cunoască, să înţeleagă şi să fie
capabil să execute / demonstreze la finalizarea programului de
pregătire profesională.
Integrarea teoriei cu practica presupune ca tot ceea ce se
însuşeşte în procesul didactic urmează să se valorifice în cadrul
activităţilor practice (în atelierul şcolar sau la locul de muncă),
asigurând dobândirea competenţelor generale şi specifice
ocupaţiei.
Centrarea pe cerinţele pieţii muncii asigură racordarea ofertei
instituţiei profesionale atât la necesităţile/aşteptările
angajatorilor, cât şi la tendinţele noi şi tehnologiile moderne din
domeniul profesional, ceea ce contribuie la integrarea eficientă a
absolvenţilor în câmpul muncii şi consolidarea pleiadei de
muncitori calificaţi.
Centrarea pe elev presupune adoptarea unui demers de învăţare
activă prin realizarea unor activităţi individuale sau în grup, în
care elevul acţionează independent, soluţionează probleme, ia
decizii mai puţin influenţate şi îşi asumă responsabilitatea pentru
propriile acţiuni.
Principiul perspectivei integrării profesionale presupune
utilizarea în calitate de metode de instruire a studiilor de caz,
proiectelor, situaţiilor de problemă, care ar stimula gândirea
critică a formabilului, astfel încât procesul de învăţare să devină
mai dinamic şi mai eficient pentru beneficiari, asigurându-le şanse
sporite de angajare în câmpul muncii şi oportunităţi de realizare
profesională.
Curriculumul dat este conceput astfel încât să permită
profesorilor şi maiştrilor din instituţiile profesionale,
elaborarea unei strategii eficiente de proiectare şi organizare a
demersului educaţional în vederea formării la elevi a unor
aptitudini, valori şi atitudini în contextul necesităţilor pieţii
muncii şi societăţii contemporane.
3
-
III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea
profesională
Competenţa reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini dobândite de elevi prin
învăţare şi mobilizate în contexte profesionale specifice, în
scopul realizării activităţilor ocupaţionale la nivelul calitativ
cerut la locul de muncă.
Competenţele-cheie reprezintă un set multifuncţional,
transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, necesare
oricărui individ pentru dezvoltare şi realizare personală,
cetăţenie activă, muncă şi incluziune socială.
Comunitatea europeană a determinat opt competenţe-cheie, care se
formează pe parcursul întregii vieţi:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă,
în cazul minorităţilor naţionale;b) competenţe de comunicare în
limbi străine;c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi
tehnologie;d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei
informaţiei ca instrument de învăţare;e) competenţe sociale şi
civice;f) competenţe antreprenoriale;g) competenţe de sensibilizare
şi de expresie culturale, competenţa de a învăţa să înveţi.
Codul educaţiei al Republicii M oldova statuează zece
competenţe-cheie, care, evident, le includ pe cele europene.
Din cele zece competenţe-cheie stabilite pentru sistemul de
învăţământ din Republica Moldova pentru ocupaţia
Electrician-electronist auto au fost constatate următoarele:
- Cu grad mare de solicitare de învăţare: de comunicare în limba
maternă, acţionar-strategică deautocunoaştere şi autorealizare,
interpersonale, civice, morale;
- Cu grad mediu de solicitare: de bază în fizică, ştiinţe şi
tehnologie, digitale/în domeniul informaţional;
- Cu grad mic de solicitare: de comunicare într-o limbă străină,
culturale/interculturale.
Formarea continuă a competenţelor-cheie se realizează în mod
transversal corespunzător gradului de solicitare a acestora.
Competenţele profesionale generale reprezintă un sistem de
cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini relevante unei arii
ocupaţionale, fiind transferabile de la o meserie la alta în cadrul
aceluiaşi domeniu.
Competenţele profesionale generale determinate pentru meseria
Electrician-electronist autosunt:
1. Organizarea raţională a locului de muncă.
2. Respectarea normelor de sănătate, securitate în muncă şi de
protecţie antiincendiară.
3. Respectarea cadrului legal şi normativ-reglator de referinţă
în procesul de realizare a atribuţiilor ocupaţionale.
4. Comunicarea în diverse circumstanţe în raport cu membrii
echipei de lucru, superiorii şi alte persoane de referinţă, în
limbaj profesional specific domeniului, aplicarea procedurilor de
calitate.
5. Acţionarea în baza cerinţelor şi valorilor profesionale în
vederea asigurării rezultatelor optime la locul de muncă.
6. Aplicarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.
4
-
Competenţele specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe,
deprinderi practice şi atitudini relevante unei ocupaţii/meserii,
necesare pentru realizarea unei sarcini/grup de sarcini de lucru la
nivelul aşteptărilor angajatorului, fiind aplicabile în diverse
contexte de muncă.
Competenţele specifice identificate pentru meseria
Electrician-electronist auto sunt:Organizarea eficientă a
procesului de lucru.Verificarea funcţionalităţii SDV-urilor
specifice sarcinilor de lucru.M entenanţa SDV-urilor specifice
sarcinilor de lucru.M entenanţa componentelor mecanice a
automobilelor.Întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice
ale autovehiculelor.Diagnosticarea echipamentelor electrice şi
electronice ale autovehiculelor.Repararea sistemelor electrice şi
electronice ale autovehiculelor.
IV. Administrarea modulelor
În rezultatul asocierii competenţelor profesionale generale cu
cele specifice pentru meseria Electrician-electronist auto au fost
definite următoarele module:
N r.crt.
Inclusiv
D enum irea m odululuiT otal ore
In s tru ire In s tru ireteoretică practică
1 M1. Depănarea defectelor părţii mecanice a automibilelor
276 144 132
2 M 2. Utilizarea materialelor, elementelor şi aparatelor
electrotehnice în domeniul specific electricii şi electronicii
automobilelor
188 128 60
3 M3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în
schemele electrice
112 112 0
4 Practica în producţie 210 210
T otal A nul I 786 384 402
5 M3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în
schemele electrice
90 0 90
6 M 4. Depistarea şi înlăturarea defectelor echipamentelor
electrice si electronice ale automobilelor
354 216 138
7 M5. Diagnosticarea computerizată a echipamentelor electrice si
electronice ale automobilelor
132 72 60
8 Practica în producţie 420 420
T otal A nul I I 996 288 708
T otal A nii I + II 1782 672 1010
5
-
Modulele sunt segmente separate, specifice sau pachete de
învăţare, care conduc la atingerea rezultatelor învăţării definite.
În Curriculumul de faţă deosebim două tipuri de module de
instruire: Module transversale sau generale (Modulele 1-3) şi
Modulele de bază (Modulele 4-5).
Modulul transversal formează competenţele profesionale generale
necesare pentru iniţiere în profesie şi pentru activitatea
ulterioară a electrician-electronistului auto. Modulele de bază
urmăresc formarea competenţelor profesionale specifice, valabile
pentru anumite tipuri de activităţi profesionale.
Modulele au următoarea structură:-titlul modulului;-scopul
modulului;-unităţile de competenţă (rezultatele învăţării), pe care
elevul va fi capabil să le demonstreze la
final de modul;-conţinutul de formare (achiziţiile teoretice şi
practice):
a) abilităţile ce trebuie formate şi dezvoltate;b) cunoştinţele
teoretice necesare pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor
profesionale;c) lucrări practice recomandate pentru unităţile de
competenţă;
-precondiţii pentru asimilarea modulului;-specificaţii
metodologice;-sugestii de evaluare a competenţelor
profesionale;-resurse (materialele consumabile şi utilajul-suport
cuantificate, necesare pentru asigurarea
condiţiilor de realizare a procesului de formare şi dezvoltare a
competenţelor);-lista resurselor didactice recomandate.Realizarea
modulelor se va desfăşura în mod sistemic şi continuu pe o perioadă
determinată de
timp şi se va finaliza cu evaluări.
6
-
V. Modulele de instruire
M odulul 1. D epănarea defectelor p ă rţii m ecanice a au tom
obilu lui
Scopul m odulu lu i: Formarea competenţelor profesionale
specifice necesare pentru executarea lucrărilor de întreţinere
tehnică şi reparaţie curentă a părţii mecanice a automobilului.
L a finele acestui m odul form abilu l va fi capabil
să:-Respecte normele securităţii şi sănătăţii muncii în procesele
de mentenanţă a automobilelor; -Execute lucrări de mentenanţă a
instalaţiilor şi mecanismelor motorului cu ardere internă;-Execute
lucrări de mentenanţă a componentelor transmisiei
automobilului;-Execute lucrări de mentenanţă a organelor de
suspensie şi rulare a automobilului;-Execute lucrări de mentenanţă
a organelor de conducere a automobilului;-Verifice calitatea
executării lucrărilor de mentenanţă tehnică a automobilului;-Aplice
mijloacele de protecţie individuală.
Administrarea modulului:Unităţi de competenţă (rezultatele
învăţării la final de modul) IT IP Total
UC 1 Mentenanţa instalaţiilor şi mecanismelor motorului cu
ardere internă. 44 42 92
UC 2 Mentenanţa componentelor transmisiei automobilului. 32 30
б2
UC 3 Mentenanţa organelor de suspensie şi rulare a
automobilului. 30 28 б0
UC 4 Mentenanţa organelor de conducere a automobilului. Зб 2б
бб
Evaluare modul. 2 б В
Total. 144 132 276
7
-
A chiziţii teoretice şi practice
N r. N r.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
U nita te de com petenţă 1. M en tenan ţa insta laţiilo r şi m
ecanism elor m otoru lu i cu a rd e re in te rn ă
-Explicarea rolului si clasificarea automobilelor.-Descrierea
construcţiei si funcţionarii automobilului în ansamblu şi a
părţilor componete a acestora şi precizarea rolului elementelor
constructive şi principiu de funcţionare.-Extragerea din
documentatia tehnică valorile parametrilor generali ai
automobilului şi parametrilor ce caracterizează funcţionarea
componentelor automobilului în deferite regimuri .
-Compararea diferitor variante constructive ale
automobilelor.-Expunerea principiului de funţionare a părtilor
componente ale automobilului. -Utilizarea limbajului specific de
specialitate.
- Identificarea şi localizarea componentelor mecanismului motor
(bielă-manivelă).
-Noţiuni generale despre automobile.-Evoluţia
automobilelor.-Criterii de clasificare a automobilelor.-Construcţia
generală a automobilului.-Parametrii principali ai automobilului
diminsionali( ampatament, ecartament, lungime, laţime, înălţime,
consolele, razele de viraj şi unghiurile de trecere) de masă
(greutatea totală, greutatea pe punţi, greutatea utilă de
performantă (viteza maximă, viteza minima, viteza medie, spatiu de
frânare, de combustibil)). -Documentaţia tehnică a automobilului:
cartea tehnică, manuale de întreţinere şi reparare, scheme
structurale(cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice),
cataloage cu componente auto. -Constucţia şi funcţionarea
automobilului (rol, elemente , principiu de
funcţionare).-Parametrii , regimurile de funcţionare.-Motoarele cu
ardere internă prin scântee.-Evoluţia motoarelor modern.-
Construcţia generală a motoarelor cu ardere internă.-Parametrii
constructivi şi mărimi caracteristice ale motoarelor cu ardere
internă cu piston.-Clasificarea motoarelor cu ardere internă.-
Principiul de funcţionare a motoarelor cu ardere
-Norme de tehnică securitaţii muncii de prevenire şi stingerea
incendiilor specifice atelierelor de serice a automobilului.-Fişe
de instructaj, fişe de documentare,
agenda de practică, fişe tehnologie, fişe de lucru, studii de
caz, cataloage de componente, manual de întreţinere şi repararea
automobilului, reviste de specialitate.-Echipamente de protecţie
utilizate în atelierele de service a automobilelor.
Consecutivitatea şi modul de aplicare corect a instrumentelor
pentru reparaţie (demontare, dezasamblare, montare,
reglare).-Pregătirea instrumentelor, sculelor, dispozitivelor
pentru efectuare lucrărilor practice de verificare şi control a
stării tehnice a automobilului.
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a motorului
cu ardere
8
-
- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea
tehnică a componentelor mecanismului motor.- Executarea lucrărilor
de demontare - montare a motorului cu ardere internă.- Executarea
lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor mecanismului
motor.- Defectarea componentelor (pieselor) mecanismului motor.-
Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de
materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a mecanismului
motor.- Verificarea calităţii reparării componentelor mecanismului
motor.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă,
protecţia mediului ambiant.
-Precizarea construcţiei părţilor componente a mecanismului de
distribuţie a gazelor. -Stabilirea principiului de lucru a
mecanismului de distrbuţie a gazelor.
- Identificarea şi localizarea componentelor instalaţiei de
răcire.- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative,
starea tehnică a componentelor instalaţiei de răcire.a instalaţiei
de răcire.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate
internă.- Ciclurile reale de funcţionare a motoarelor cu ardere
internă.-Rolul mecanismului motor.- Rolul şi părţile componente a
organelor fixe şi mobile ale mecanismului motor.- Simptomele
mecanismului motor, defectele, metodele de depistare şi
remediere.-Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.
Rolul mecanismului de distribuţie a gazelor. -Clasificarea
mecanismului de distribuţie a gazelor.- Construcţia şi principiul
de funcţionare a mecanismului de distribuţie a gazelor.- Soluţii
constructive ale mecanismului de distribuţie a gazelor.-Simptomele
mecanismului de distribuţie a gazelor, defectele, metodele de
depistare şi remediere. -Măsurile pentru protecţia mediului
ambiant.
- Lichide de răcire a M AI (motoare cu ardere internă).-
Clasificarea instalaţiilor de răcire.- Construcţia şi principiul de
funcţionare a instalaţiilor de răcire.-Soluţii constructive ale
instalaţiilor de răcire.
internă.-Demontarea-montarea motorului cu ardere internă de pe
cadru/caroserie. -Demontarea-montarea părţilor componente ale
mecanismului motor. -Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor
mecanismului motor.
-Demontarea-montarea părţilor componente ale mecanismului de
distribuţie a gazelor.-Defectarea părţilor componente ale
mecanismului de distribuţie a gazelor. -Demontarea chiulasei,
arborelui cu came, axului şi colbutorilor.
9
-
în muncă, protecţia mediului ambiant.
- Identificarea şi localizează componentelor instalaţiei de
ungere.- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative,
starea tehnică a componentelor instalaţiei de ungere.- Consultarea
şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a
instalaţiei de ungere în corespundere cu recomandările
producătorilor de automobile.- Aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
- Identificarea şi localizeazarea componentelor instalaţiilor de
alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie).-
Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea
tehnică a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAS
(motoarele cu aprindere prin scânteie).
- Executarea lucrărilor de demontare - montarea a instalaţiilor
de alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie).-
Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor
instalaţiilor de alimentare pentru M AS (motoarele cu aprindere
prin scânteie).
-Uleiuri pentru MAI.- Construcţia şi principiul de funcţionare a
instalaţiei de ungere.-Metode de ungere utilizate pentru ungerea
elementelor motorului.- Soluţii constructive de instalaţii de
ungere.- Simptomele instalaţiei de ungere, defectele, metodele de
depistare şi remediere.
-Combustibili pentru MAS (motoare cu aprindere prin
scânteie).-Noţiune de carburaţie.- Construcţia şi principiul de
funcţionare a instalaţiei de alimentare cu
carburator.-Dispozitivele de dozare ale carburatorului. -Instalaţia
de alimentare prin injecţie de benzină.-Construcţia şi principiul
de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu injecţie de
benzină.-Soluţii constructive de instalaţii cu injecţie de
benzină.
-Demontarea-montarea elementelor componente ale instalaţiei de
răcire.
-Demontarea montarea pompei de lichid, termostatului,
radiatorului, ventilatorului.
-Demontarea-montarea elementelor componente ale instalaţiei de
ungere.
10
-
- Defectarea componentelor (piesele) instalaţiilor de alimentare
pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie)- Aplicarea
normele de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului
ambiant.
- Identificarea şi localizarea componentelor instalaţiilor de
alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).-
Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea
tehnică a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAC
(motoarele cu aprindere prin compresie).- Consultarea şi stabilirea
nomenclaturii instalaţiei de alimentare pentru MAC (motoarele cu
aprindere prin compresie), în corespundere cu recomandările
producătorilor de automobile.- Executarea lucrările de demontare -
remontarea a instalaţiilor de alimentare pentru
-Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de
alimentare cu gaz lichifiat.- Construcţia şi principiul de
funcţionare a instalaţiei de alimentare cu gaz natural
comprimat.-Soluţii constructive ale instalaţiilor de alimentare
cu combustibili gazoşi.- Simptomele instalaţiilor de alimentare
pentru MAS (motoare cu aprindere prin scânteie), defectele,
metodele de depistare şi remediere.-Măsurile pentru protecţia
mediului ambiant.
- Combustibili pentru MAC (motoarele cu aprindere prin
compresie).- Părţile componente şi principiul de funcţionare a
instalaţiei de alimentare a MAC (motorului cu aprindere prin
compresie).-Construcţia şi principiul de funcţionare a elementelor
instalaţiei de alimentare diesel classic. -Soluţii constructive şi
principiul de funcţionare a elementelor instalaţiei de alimentare a
MAC (motoarelor cu aprindere prin compresie) CDI,CDT, CDTI,
CRDI,D-4D, sistemul de injecţie injector pompă.-Simptomele
instalaţiilor de alimentare a MAC (motoarelor cu aprindere prin
compresie), defectele,
-Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de
alimentare cu benzină.Instalatia de alimentare MAS -Demontarea
-montarea carburatorului, pompei de benzina, filtrelor de
combustibil şi aer.-Lucrări practice la instalaţia de
alimentareM.A.S. cu injecţie de benzină, localizarea, demontarea-
montarea rezervorului de benzină, rampei, injectoarelor, pompei de
benzină, filtrelor, catalizatorului.
-Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de
alimentare cu combustibili gazoşi.
11
-
MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Executarea
lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor
instalaţiilor de alimentare pentru M AC (motoarele cu aprindere
prin compresie).- Defectarea componentelor (piesele) instalaţiilor
de alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).-
Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia
mediului ambiant.
metodele de depistare şi remediere.- Lucrările de întreţinere
tehnică a instalaţiilor de alimentare pentru MAC (motoarelor cu
aprindere prin compresie).-Recomandările şi condiţiile tehnice- M
ăsurile pentru protecţia mediului ambiant.
-Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de
alimentare a MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).-Lucrări
practice la demontarea- montarea, identificarea componentelor
instalaţiei de alimentare (m.a.c.).-Pompa de injectie, de
alimentare Injectoarele, turbocompresorul, bugii incadescente,f
iltrele, colectoarele, toba de eşapare, catalizatorul.
T O TA L 44 42
U nita te de com petenţă 2. M en tenan ţa com ponentelor transm
isiei autom obilu lui
-Aprecierea rolulului, părţilor componente ale
transmisiei-Identificraea şi localizeazarea componentelor
ambreajului.-Evaluarea funcţionării calitative şi cantitative,
starea tehnică a ambreajului.- Executarea operaţiilor de control,
de ungere, de strângere şi reglaj a ansamblurilor şi
subansamblurilor ambreiajului.-Stabilirea succesiunelor operaţiilor
de montare / demontare a componentelor automobilului-Executarea
lucrărilor de demontare - remontarea a ambreajului.-Executarea
lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor
ambreajului.
-Părţile componente: ambreiajul, cutia de viteze, cutia de
distribuţie, transmisia longitudinală(cardanică) puntea din spate,
transmisia principală, diferenţialul, arborii planetari, transmisia
finală.- Cuplaje. Tipuri de cuplaje.- Ambreiajul: destinaţie,
tipuri constructive.- Ansambluri şi subansambluri din construcţia
ambreiajului: principii de asamblare, piese şi repere. -Structura
mecanismelor, elemente cinematice ale ambriajului.- Clasificarea
mecanismelor de acţionare, după varianta constructivă: instalaţii
mecanice, hidra-ulice, pneumatice, electrice, electromecanice din
construcţia ambreiajului : elemente componente, scheme structurale
(cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice, bloc) ,
-Lucrări practice şi definire a componentelor la transmisie.
-Lucrări practice de demontare-montare aambreiajelor, verifică
starea tehnică a discurilor, rulmentului de presiune mecanismului
de acţionare.
12
-
-Defectarea componentelor(pieselor) ambreajului.-Stabilirea
nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de material
consumabile necesare la reparaţie curentă -Verificarea calitatea a
lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
Lucrări de montare-demontare a componentelor a ambreiajului
(operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri)
Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a
componentelor ambreiajului. Norme de securitate şi sănătate în
muncă, protecţia mediului ambiant.Tipuri de uleiuriCutia de
vitezie: destinaţie, tipuri constructive.
Noţiuni generale despre transmisii mecanice. Destinaţia şi
clasificarea.
Transmisii cu roţi dinţate. Noţiuni generale. Clasificarea.
Avantaje şi neajunsuri. constructive şi de funcţionare.
-Identificarea şi localizarea componentelor cutiei de
viteze-Utilizează documentaţiei tehnice pentru localizarea
componentelor pe automobil şi identificarea legăturilor funcţionale
cu alte componente-Evaluarea funcţionării calitative şi
cantitativă, starea tehnică a cutiei de viteze -Stabilirea
succesiunii operaţiilor de montare / demontare a componentelor
cutiei de viteze. -Selectarea mijloacelor de lucru necesare.
-Identificarea piesele pereche.-Executarea operaţiilor de montare /
demontare a componentelor cutiei de viteze. -Executarea lucrările
de dezasamblare - asamblare a componentelor cutiei de viteze.
-Defectarea componentelor(piesele) cutiei de viteze.
Compunerea generală a cutiei de viteze. Ansambluri şi
subansambluri din construcţia cutiei de viteze: principii de
asamblare, piese şi repere.Parametrii principali ai cutiei de
viteze(dimensionali,
de masă şi de performanţă).Lubrifianţi, clasificarea uleiurilor
de transmisie.Clasificarea cutiilor de viteze după modul de
schimbare a treptelor cutiei de viteze.Instalaţii mecanice,
hidra-ulice, pneumatice,
electrice, electromecanice din construcţia mecanismului de
acţionare a cutiei de viteze : elemente componente, scheme
structurale (cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice,
bloc)
-Demontarea-montarea cutiei de viteze de pe
automobil.-Dezasamblarea - asamblarea cutiei de
viteze.-Defectarea cutiei de viteză.
13
-
-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de
materiale consumabile necesare la reparaţie curentă -Verificarea
calităţii lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate
şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
-Utilizeazarea documentaţiei tehnice pentru localizarea
componentelor pe automobil şi identifică legăturile funcţionale cu
alte componente-Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare /
demontare a componentelor transmisiei longitudinale-Identificarea
pieselor pereche.-Recunoaşterea diferitelor variante constructive
de automobile şi componentele transmisiei longitudinal.-Sesizarea
simptomelor de funcţionare
Simptome de funcţionare-defectuoasă / nefuncţionare a
componentelor cutiei de viteze.-Cauze posibile asociate simptomelor
de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionare a componentelor cutiei
de viteze.-Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia
mediului ambiant.
- Transmisia longitudinală: destinaţie, tipuri
constructive.-Ansambluri şi subansambluri din construcţia
transmisiei longitudinale: principii de asamblare, piese şi
repere.- Unsori consistente: clasificarea , caracteristici
generale.- Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a
componentelor transmisiei longitudinale.- Cauze posibile asociate
simptomelor de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionare a
echipamentelor transmisiei longitudinale.- Lucrări de
montare-demontare a componentelor a transmisiei longitudinale
(operaţii, mijloace de lucru necesare, regulişi proceduri).-Norme
de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
-Demontarea/montarea componentelor transmisiei longitudinale.
-Dezasamblarea /asamblarea articulaţiei
cardanice.-Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor tranmisiei
cardanice. -Întreţinerea tehnică a transmisei longitudinale.
14
-
defectuoasă sau nefuncţionalitate a componentelor transmisiei
longitudinale.-Executarea operaţiilor de montare / demontare a
componentelor transmisiei longitudinale.-Verificarea calitatăţii
lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
-Identificarea şi localizarea componentelor punţii motoare faţă
-Evaluarea funcţionării calitativă şi cantitativă, starea tehnică a
punţii motoare faţă- Executarea operaţiilor de control, de ungere,
de strângere şi reglaj a ansamblurilor şi subansamblurilor a punţii
motoare faţă -Stabilirea succesiunelor operaţiilor de montare /
demontare a componentelor punţii motoare faţă-Executarea lucrărilor
de demontare - remontarea a punţii motoare faţă.-Executarea
lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor a punţii
motoare faţă.-Defectarea componentelor(pieselor) punţii motoare
faţă.-Verificarea calităţii lucrărilor executate.
- Construcţia şi funcţionarea punţii motoare faţă (rol, elemente
constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici,
regimuri de funcţionare).- Reductoare o treaptă: rol, tipuri
constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.-
Diferenţial pentru punţi motoare: rol, tipuri constructive,
elemente constructive, principii de funcţionare.-Arborii planetari:
rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de
funcţionare.Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a
componentelor a punţii motoare faţă.-Lucrări de montare-demontare a
componentelor a punţii motoare faţă (operaţii, mijloace de lucru
necesare, reguli şi proceduri)-Norme de securitate şi sănătate în
muncă, protecţia mediului ambiant.
-Demontarea-montarea componentelor punţii motoare
faţă.-Dezasamblarea - asamblarea reductorului punţii motoare faţă.
-Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor punţii motoare faţă.
15
-
-Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă,
protecţia mediului ambiant.
-Identificarea şi localizarea componentelor punţii motoare
spate.-Evaluarea funcţionării calitative şi cantitative, starii
tehnice a punţii motoare spate.-Consultarea şi stabilirea
nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a punţii motoare
spate în corespundere cu recomandările producătorilor de
automobile.-Stabilirea succesiunelor operaţiilor de montare /
demontare a componentelor punţii motoare spate-Executarea
lucrărilor de demontare - remontarea a punţii motoare spate.
-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor
a punţii motoare spate.-Defectarea (pieselor) punţii motoare spate.
-Verificarea calităţii lucrărilor executate. -Aplicarea normelor de
securitate şi sănătate în muncă, protecţie a mediului ambiant.
-Construcţia şi funcţionarea punţii motoare din
spate/intermediare (rol, elemente constructive, principii de
funcţionare, parametrii caracteristici, regimuri de funcţionare).-
Reductoare cu mai multe trepte: rol, tipuri constructive, elemente
constructive, principii de funcţionare.-Diferenţial interaxial:
rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de
funcţionare.- Arborii planetari punte spate: rol, tipuri
constructive, elemente constructive, principii de
funcţionare.-Transmisia finală: rol, tipuri constructive, elemente
constructive, principii de funcţionare.- Simptome de funcţionare
defectuoasă / nefuncţionare a componentelor a punţii motoare din
spate. - Lucrări de montare-demontare a componentelor a punţii
motoare din spate (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi
proceduri)- Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia
mediului ambiant.
-Demontarea-montarea componentelor punţii motoare din spate.
-Dezasamblarea - asamblarea reductorului punţii motoare din spate.
-Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor punţii motoare din
spate. -Defectarea punţii din spate, verifică uzurile părţilor
componente.
TO TA L 32 30
U nita te de com petenţă 3. M en tenan ţa o rganelor de
suspensie şi ru la re a au tom obilu lui
-Localizarea instalaţiilor hidraulice de acţionare ale
automobilelor cu destinaţie specială: autobasculantele,
macaralele.
-Definiţia şi clasificarea roţilor. -Construcţia roţii propriu
zise. -Definiţia şi clasificarea pneurilor. -Tipuri constructive de
pneuri.
-Exerciţii practice la efectuarea lucrărilor de
demontare-montare a roţilor, umflarea roţilor.
16
-
-Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a componentelor la
executarea lucrărilor de ontreţinere tehnică şi reparaţie a
butucilor roţilor şi pneurilor.-Consultarea şi stabilirea
nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică la executarea
lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţie a butucilor roţilor
şi pneurilor on corespundere cu recomandările producătorilor de
automobile.-Consultarea recomandărilor producătorilor de automobile
şi determinarea condiţiilor tehnice la realizarea lucrărilor de
ontreţinere tehnică sau reparaţie curentă la executarea lucrărilor
de ontreţinere tehnică şi reparaţie a butucilor roţilor şi
pneurilor. -Selectarea echipamentelor şi SDV-urilor
- Precizarea destinaţiei suspensiei, părţilor componente,
construcţiei şi funţionării amortizoarelor, pernelor elastic
pneumatice, arcurilor, stabilizatoarelor.
Marcarea anvelopelor.
Construcţia şi funcţionarea a butucilor roţilor şi pneurilor.
(rol, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii
caracteristici, regimuri de funcţionare)Ansambluri şi subansambluri
din
construcţia a butucilor roţilor şi pneurilor: principii de
asamblare, piese şi repere
Lucrări de montare-demontare a componentelor a butucilor roţilor
şi pneurilor (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi
proceduri)Simptome de funcţionare
defectuoasă / nefuncţionare a componentelor
Destinaţia,părţile componente a suspensiei, condiţiile impuse şi
clasificarea suspensiei.Tipuri constructive.Construcţia părţilor
componente : arcurile în
foi,arcuri elicoidale, bare de torsionare, amortizoare, perne
elastice pneumatice, stabilizatoare.
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a butucilor
roţilor şi pneurilor.-Demontarea-montarea butucului /
rulmentului butucului roţii.
-Demontarea - montarea părţilor componente a suspensiei,
înlăturarea agregatelor, pieselor defecte.
17
-
-Identificarea destinaţiei, clasificării cadrului
caroseriei-Identificarea construcţiei cadrului caroseriei
-Utilizarea limbajului specific de specialitate. -Analizarea
sarcinii de lucru.-Executarea normelor de tehnică a muncii şi
prevenirea, stingerea incendiilor.-Selectarea instrumentelor,
materialelor şi pieselor de lucru.-Curăţirea instrumentelor şi
locului de lucru. -Curăţirea echipamentului individual de lucru si
de protecţice.
-Identificarea destinaţiei, clasificarea cricurilor şi
macaralelor.-Construcţia cricurilor şi macaralelor. -Utilizarea
limbajului specific de specialitate. -Analizarea sarcinii de
lucru.
-Identificarea destinaţiei, clasificarea remorcilor şi
semiremorcilor.-Identificarea construcţiei remorcilor şi
semiremorcilor.-Utilizarea limbajului specific de specialitate.
-Analizarea sarcinii de lucru.-Executarea normelor de tehnică a
muncii şi prevenirea, stingerea incendiilor.-Selectarea
instrumentelor, materialelor şi pieselor de lucru.
-Desţinaţia cadrului, caroseriei, condiţii de funcţionare,
clasificarea.-Tipuri de cadre.-Construcţia cadrului.-Destinaţia
caroseriei.-Condiţii impuse caroseriei -Clasificarea
caroseriei.-Caroserii de autoturisme, autocamioane, autobuze.
-Utilaje de ridicat şi transportat agregatele
automobilului-Destinaţia ,construcţia părţilor compomente.
-Macaraua hidraulică montată şi tipuri de cricuri.
-Destinaţia remorcilor şi semiremorcilor -Clasificarea
remorcilor şi semiremorcilor. -Tipurile existente a remorcilor şi
semiremorcilor. -Construcţia părţilor componente ale remorcilor şi
semiremorcilor.
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a cadrului,
caroseriei şi componentelor acestora.-Lucrări practice de demontare
şi m ontare a părţilor componente ale cadrului şi caroseriei.
-Controlul stării tehnice, operaţii de înlăturare a defectelor
instalaţiilor hiraulice speciale.
-Demontarea montarea agregatelor remorcilor.
18
-
-Curăţirea instrumentelor şi locului de lucru. -Curăţirea
echipamentului individual de lucru si de protecţice.
-Norme de tehnică a securităţii muncii.
TO TA L 30 28
U nita te de com petenţă 4. M en tenan ţa o rganelor de
conducere a au tom obilu lui
-Identificarea şi localizarea componentelor sistemului de
direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Evaluarea
funcţionalităţii, starii tehnice a componentelor sistemului de
direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Consultarea şi
stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a
sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic în
corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.-
Executarea operaţiilor de control, gresare, de strângere şi reglaj
a ansamblurilor şi subansamblurilor sistemului de direcţie cu
mecanism de acţionare mecanic.-Stabilirea succesiunii operaţiilor
de montare / demontare a componentelor sistemului de direcţie cu
mecanism de acţionare mechanic automobilului.-Stabilirea şi
repartizarea necesarului de resurse pentru pregătirea şi efectuarea
lucrărilor de reparare a sistemului de direcţie cu mecanism de
acţionare mecanic. -Executarea lucrărilor de demontare - remontare
a sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.
-Construcţia şi funcţionarea sistemului de direcţie cu mecanism
de acţionare mecanic (rolul, elemente constructive, principii de
funcţionare, parametrii caracteristici)-Sistemul de direcţie cu
mecanism de acţionare mecanic: melc globoidal rolă şi rolă dublă;
pinion şi cremaliră, şurub,piuliţă şi sector dinţat.-Ansambluri şi
subansambluri din construcţia sistemului de direcţie cu mecanism de
acţionare mecanic: principii de asamblare, piese şi repere.-
Lucrări de montare-demontare a componentelor sistemului de direcţie
cu mecanism de acţionare mecanic (operaţii, mijloace de lucru
necesare, reguli şi proceduri).- Simptome de funcţionare
defectuoasă / nefuncţionare a componentelor sistemului de direcţie
cu mecanism de acţionare mecanic.-Norme de tehnica securităţii
muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice.
Sistemul de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.
-Construcţia şi funcţionarea sistemului de direcţie cu
-Demontarea-montarea componentelor sistemului de direcţie cu
mecanism de acţionare mecanică de pe automobil. -Dezasamblarea -
asamblarea casetei de direcţie.-Determinarea stării tehnice
generale de funcţionare a sistemului de direcţie cu mecanism de
acţionare mecanică. -Control - reglarea geometriei roţilor.
19
-
-Defectarea componentelor(pieselor) sistemului de direcţie cu
mecanism de acţionare mecanic.-Aplicarea normele de securitate şi
sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.
-Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare / demontare a
componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune
hidraulică şi electrică.-Stabilirea şi repartizarea necesarului
de
resurse pentru pregătirea şi efectuarea lucrărilor de reparare a
sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a
componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune
hidraulică şi electrică.-Defectarea componentelor(pieselor)
sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de
schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a
sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.-Verificarea calităţii reparării componentelor sistemului
de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.-Aplicarea normelor de securitate şi sănătate
servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică (rolul,
elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii
caracteristici).- Lucrări de montare-demontare a componentelor
sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi
proceduri).-Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a
componentelor a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune
hidraulică şi electrică- Lucrări de mentenanţă a sistemului de
direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică scule,
dispositive.
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a
sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi
electrică.-Demontarea-montarea componentelor sistemului de direcţie
cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică de pe
automobil.-Dezasamblarea - asamblarea casetei de direcţie cu
servomecanism cu acţiune hidraulică.
20
-
în muncă, protecţia mediului ambiant.
-Identificarea şi localizarea componentelor sistemelor de
frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.- Evaluarea
funcţionalităţii, starii tehnice a sistemelor de frânare cu
acţionare hidraulică. -Executarea lucrărilor de demontare -
remontarea a sistemelor de frânare cu acţionare
hidraulică.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a
componentelor sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si
mecanică.- Defectarea componentelor (pieselor)
sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si
mecanică.-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de
schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a
sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.
-Verificarea calităţii reparării componentelor sistemelor de
frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.-Aplicarea normelor de
securitate şi sănătate
în muncă, protecţia mediului ambiant.
- Identificarea şi localizarea componentelor frînelor
suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-
Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a frînelor suplimentare
şi a sistemului de
- Rolul sistemului de frânare hydraulic si mecanică.
-Lubrifianţi utilizaţi pentru sisteme de frânare hidraulice.-
Clasificarea sistemelor de frânare cu acţionare
hidraulică.-Construcţia şi principiul de funcţionare a sistemelor
de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică. -Soluţii
constructive ale sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si
mecanică.-Simptome de nefuncţionalitate corectă a sistemelor de
frânare cu acţionare hidraulică , defectele, metodele de depistare
şi remediere.- Normele de securitate şi sănătate în muncă.
-Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.
-Rolul frânelor suplimentare şi a sistemului electronic
antipatinare ABS.- Clasificarea frenelor suplimentare şi a
sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-Construcţia şi principiul
de funcţionare a frenelor suplimentare şi a sistemului de
antiblocare a roţilor(ABS).-Soluţii constructive ale frânelor
suplimentare şi a
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a
sistemului de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.
-Demontarea-montarea componentelor a sistemului de frânare cu
acţionare hidraulică şi mecanică de pe automobil. -Dezasamblarea -
asamblarea mecanismelor de frânare a roţilor. -Curăţarea/spălarea
şi defectarea pieselor mecanismului de frânare a roţilor.
-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a frenei
suplimentare. -Întreţinerea tehnică a frenei
suplimentare.-Demontarea-montarea componentelor
21
-
antiblocare a roţilor(ABS).- Consultarea şi stabilirea
nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a frînelor
suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS)în
corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.
sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-Simptome de
nefuncţionalitate corectă a frenelor suplimentare şi a sistemului
de antiblocare a roţilor(ABS), defectele, metodele de depistare şi
remediere.
frenei suplimentare.-Determinarea stării tehnice generale de
funcţionare a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).
TO TA L 36 26
TO T A L M OD U L 132 144
22
-
Specificaţii m etodologice
Formarea competenţelor profesionale generale şi specifice în
cadrul modulului Depanarea
defectelor părţii mecanice a automobilului este asigurată prin
realizarea următoarelor activităţi
didactice: instruirea teoretică şi instruirea practică.
În cadrul instruirii teoretice se vor forma cunoştinţe faptice
vizând construcţia generală a
automobilului, principiile şi tehnologia de mentenanţă generală
a automobilului. Abilităţile de localizare
a componentelor şi executare a lucrărilor de mentenanţă generală
a automobilelor vor fi dobândite de
elevi în cadrul activităţilor de instruire practică. Aceste două
forme de activitate didactică vor asigura şi
formarea atitudinilor necesare pentru activitatea
profesională.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are
drept obiectiv de a individualiza şi
adapta procesul didactic la particularităţile elevilor; de a
centra procesul de predare/învăţare pe elev,
necesităţile şi disponibilităţile acestuia. Cunoştinţele predate
vor avea un caracter aplicativ, ceea ce va
permite elevilor să deţină abilităţi de soluţionare a
problemelor practice, în procesul activităţii la
întreprinderile de transport auto şi staţiile de service auto.
Lucrul în grup, simularea, discuţiile de grup,
prezentările video, multimedia şi electronice, vizitele de
studii la agenţi economici etc. contribuie la
învăţarea eficientă, dezvoltarea abilităţilor de comunicare,
negociere, luarea deciziilor, asumarea
responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de
echipă, competiţional şi a creativităţii
elevilor.
Repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut în cadrul modulului,
rămâne la discreţia cadrelor
didactice. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea
temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare
ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către
elevi. Numărul total de ore pe modul, precum
şi pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne
neschimbat.
Activităţile de instrire practică se vor realiza prepoderent în
cadrul atelierelor instituţiei de
învăţămînt după studierea fundamentării teoretice a lucrării
practice ce trebuie să fie desfăşurată. La
realizarea lucrărilor practice elevii for fi repartizaţi în
echipe a câte 3-4 persoane, fiecarea echipă vor
realiza lucrările planificate din cadrul unităţii de competenţă
prin rotaţie. Gama de automobile implicate
în activităţile practice trebuie să fie la posibilitate diversă,
dar cel puţin va include un model de
autoturism şi un model de camion.
Sugestii de evaluare
În cadrul modulului Depănarea defectelor părţii mecanice a
automobilului se va realiza
evaluarea formativă/continuă a fiecărei unităţi de competenţă şi
evaluarea sumativă a competenţelor
dobândite în cadrul modulului.
23
-
Evaluarea cunoştinţelor formate în cadrul instruirii teoretice
se recomandă de a fi realizată prin
aplicarea chestionării orale sau scrise, ca instrumente de
evaluare scrisă se recomandă de a aplica fişe de
lucru, teste.
Evaluarea abilităţilor şi aptitudinilor formate în cadrul
lucrărilor practice se recomandă de a fi
realizată prin aplicarea criteriilor şi indicatorilor de
realizare prezentaţi mai jos.
Evaluarea sumativă a competenţelor dobândite, în cadrul
modulului, se recomandă de a fi
realizată prin desfăşurarea examenului format din două probe:
teoretică şi practică. Proba teoretică va
include realizarea, în scris, a unui test grilă, de către elevi.
Proba practică va prevede realizarea unei
sarcini de lucru din cadrul lucrărilor practice realizate la
modulul dat. Evaluarea probei practice se va
realiza în baza criteriilor şi indicatorilor de realizare
prezentaţi mai sus. Se recomandă ca ponderea
calificativului obţinut la proba practică să constituie 60% din
nota finală a evaluării sumative.
Nr.C rite rii de rea lizare şi
puncta ju l m axim aco rd a tInd ica to ri de realizare şi
puncta ju l m axim aco rd a t
1.Primirea şi
planificarea sarcinii de lucru
30
Identificarea şi localizarea componentelor automobilului
10
Selectarea echipamentelor şi SDV pentru realizarea sarcinii
puse
10
Selectarea materialelor consumabile şi fruidelor tehnice pentru
realizarea sarcinii puse
10
2.Realizarea sarcinii
de lucru50
Respectarea succesiunii şi recomandaţiilor tehnologice de
executare a lucrărilor. Calitatea realizării operaţiilor
tehnologice
10
Aplicarea adecvată a echipamentelor şi SDV 10Aplicarea normelor
de securitate şi sănătate în muncă, prevenire şi stingere a
incendiilor şi a normelor de protecţie a mediului
10
/V
încadrarea în timpul acordat 10Asigurarea integrităţii şi
aspectului estetic a automobilului în timpul executării lucrărilor
de demontare/montare.
10
3.Prezentarea şi
promovarea sarcinii de lucru
20Aplicarea corectă a termenologiei specifice de activitate
10
Completarea corectă a documentaţiei specifice 10
24
-
M ijloace didactice
Instruire teoretică: tablă şcolară, planşe cu componente a
automobilului, notebook, proiector multimedia şi ecran. Opţional:
tablă interactivă, conexiune la internet.Instruire practică:
automobile în stare funcţională (minim un autoturism şi un
autocamion), soft-uri specializate:TEHDOC; AUTODATA.
E ch ipam en t tehnologic:
Utilaje: Elevator/canal de revizie; echipament de
curăţare/spălare automobil; maşină de jantat roţi; maşină de
echilibrat roţi; echipamente service ulei.
SDV: trusă scule mecanic auto; manometru presiune roţi; lampă
portabilă (12V), huse protecţie automobil.
M ateria le consum abile/m aterie p rim ă
Fluide tehnice; materiale consumabile (filtre, bujii, curele,
plăcuţe frână); detergenţi de curăţare/spălare; lavete.
E ch ipam ent de securita te
îmbrăcăminte profesională; lucrarea practică Curăţarea internă
şi externă a automobilului - salopetă şi încălţăminte din materiale
impermeabile.
R esurse didactice recom andate1. Frăţilă Gh., Frăţilă Mariana,
Samoilă St., Automobile, cunoaştere, întreţinere şi
reparaţie :Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.- Bucureşti,
1999.2. M. Poenaru, A. Leluţiu, Instalaţii şi echipamente auto.
Manual pentru licee indusriale Cl. a IX-a
;a X-a. Ed. Didactică si Pedagogică , R.A. Bucureşti , 1992 .3.
Stoianov Gheorghe, Bagrin Gheorghe Construcţia automobilului:
Lumina, 2010.4. www.e-automobile.ro
25
http://www.e-automobile.ro/
-
M odulul 2. U tilizarea m ateria lelo r, elem entelor şi ap a ra
te lo r electrotehnice în dom eniul specific electricii şi
electrotehnicii autom obilelor
Scopul m odulului: Formarea competenţelor profesionale specific
necesare pentru aplicarea în practică a proprietăţilor
materialelor, precum şi montarea, exploatarea aparatelor şi
dispozitivelor de măsură şi control specifice domeniului electric
şi electronic auto.
L a finele acestui m odul elevul form abilu l va fi capabil să
:
Respecte normele securităţii şi sănătăţii muncii la utilizarea
materialelor, aparatelor şi dispozitivelor specifice domeniului
electric şi electronic auto;
Pregătească materialele şi elementele specifice domeniului
electric şi electronic auto;Execute lucrările de lăcătuşărie
specifice domeniului electric şi electronic auto;Verifice calitatea
executării lucrărilor de lăcătuşărie specifice domeniului electric
şi electronic auto; Gestioneze materialele, elementele şi aparatele
specifice domeniului electric şi electronic auto; Aplice mijloacele
de protecţie individuală;
A dm in istra rea m odulului:
Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la final de
modul) IT IP Total
UC 1 Executarea lucrărilor de lăcătuşărie şi ansamblări mecanice
12 36 48
UC 2 Identificarea materialelor în procesele de mentenanţă a
automobilelor 20 0 20
UC 3 Clasificarea şi utilizarea componentelor electrice şi
electronice 26 0 26
UC 4 Reprezentarea grafică a componentelor echipamentelor
electrice auto 20 0 20
UC 5 Măsurarea mărimilor electrotehnice în curent continuu şi
alternativ 36 12 48
UC 6 Montarea/demontarea componentelor echipamentelor electrice
auto 12 6 18
Evaluare modul 2 6 8
Total 128 60 188
26
-
A chiziţii teoretice şi p racticeNr. Nr.
A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practiceore
ore
U nita te de com petenţă 1. E xecu tarea lu c ră rilo r de
lăcătuşărie şi an sam blări m ecanice
- Efectuarea transformărilor de unităţi de măsură.
- Selectarea metodelor şi mijloacelor de măsurare şi domeniul de
variaţie.
- Verificarea calibrării mijlocului de măsurare.- Prelucrarea
matematică a valorile măsurate.- Aplicarea normelor de securitate
şi sănătate
în muncă specifice operaţiilor de măsurare.- Pregătirea sculelor
şi dispozitivelor pentru
trasarea, îndoirea şi îndreptarea metalelor.- Aranjarea
raţională a sculelor şi
dispozitivelor pentru trasarea, îndoirea şi îndreptarea
metalelor.- Utilizarea terminologiei specifice procesului
de trasare.- Determinarea dimensiunilor
semifabricatului în conformitate cu desenul piesei finale.
- Utilizarea terminologiei specifice procesului de debitare şi
tăiere a metalelor.
- Determinarea dimensiunilor semifabricatului în conformitate cu
desenul piesei finale.
- Stabilirea parametrilor regimurilor de găurit (turaţia în
funcţie de materialul piesei şi diametrul găurii).
- Pregătirea şi întreţinerea sculelor şi
- Norme generale de desen tehnic: formate, scări, linii etc.-
Noţiuni fundamentale din teoria măsurărilor (Sistemul Internaţional
de unităţi de măsură, mărimi fizice, mijloace de măsură şi control,
metode de măsurare, erori de măsurare - tipuri, cauze, relaţii
matematice de determinare).- M ijloace de măsurat şi verificat:
-domeniul de utilizare-noţiuni generale;-mijloace de măsură şi
control pentru lungimi; -mijloace de măsură şi control pentru
unghiuri; -mijloace de măsură şi control pentru suprafeţe;
-mijloace de măsură şi control pentru mase;-mijloace de măsură şi
control pentru forţe;-mijloace de măsură şi control pentru
presiuni; -mijloace de măsură şi control pentru temperaturi;
-mijloace de măsură şi control pentru mărimi
cinematice: viteză, turaţii;-mijloace de măsură şi control
pentru filete;-mijloace de măsură şi control pentru roţi dinţate;
-normele de securitate şi sănătate;-precizia şublerului,
micrometrului, ceasului
comparator cu cadran;-întreţinerea şi păstrarea instrumentelor
de masură şi
control;
- Trasarea îndoirea şi îndreptarea metalelor - noţiuni
-Executarea operaţiilor de lăcătuşărie generală în conformitate
cu documentaţia tehnică.
-Realizarea măsurărilor tehnice a dimensiunilor geometrice în
domeniul de activitate a lăcătuşului.
-Realizarea metodelor a mijloacelor de verificat şi
măsurat.-Efectuarea măsurilor cu şublerul,
micrometrul, ceas comparator cu cadran calibre şi şabloane.
-Respectarea normelor securităţii muncii la trasarea, îndoirea
şi îndreptarea metalelor.
-Realizarea trasării conform dimensiunilor de pe şablon.
-Pregătirea şi întreţinerea sculelor şi dispozitivelor pentru
debitare, pilire şi polizare a metalelor.
-Aplicarea mijloacelor de protecţie Individuală.
-Debitarea, pilirea şi polizarea metalelor şi semifabricatelor
din tablă.
27
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
dispozitivelor pentru burghiere şi filetare.- Respectarea
tehnicii securităţii muncii la
burghiere şi filetare.- Utilizarea şublerului universal la
măsurarea
găurilor prelucrate şi verificarea adâncimii burghierii.
- Ascuţirea şi controlul ascuţirii burghiului.- Determinarea
tipului si elementelor
caracteristice ale filetului.
- Utilizarea terminologiei specifice procesului de burghiere şi
filetare.
- Identificarea îm binărilor nedemontabile pe desene de
ansamblu.
- Alegerea materialelor consumabile, SDV- urilor şi utilajelor
necesare executării asamblării nedemontabile.
- Stabilirea regimurilor de funcţionare a utilajelor utilizate
pentru realizarea îmbinării nedemontabile.
- Identificarea şi localizează asamblărilor prin sudare.
- Interpretarea semnelor de siguranţă din atelier.
- Utilizarea sculelor şi dispozitivelor conform
particularităţilor semifabricatului (forma, grosimea şi marca
materialului).
generale.- Noţiuni generale despre îndreptarea şi îndoirea
materialelor metalice:-scule şi dispozitive de îndreptare şi
îndoire a
metalelor;-scule şi dispozitive de trasare.
- Cerinţe faţă de organizarea locului de muncă la trasare.-
Metode, tehnologii şi mijloace de curăţare a
semifabricatelor.- Metode, tehnologii şi mijloace de îndreptare
a
semifabricatelor.- Metode, tehnologii şi mijloace de trasare.-
Metode de punctare, importanţa punctării.- Metode de control a
calităţii la trasare.- Reprezentarea vederilor, secţiunilor şi
tăieturilor.- Securitatea muncii la realizarea lucrărilor de
trasare şi
punctare.- Aspecte generale privind procesul de aşchiere, pilire
şi
polizare a metalelor.- Clasificarea debitării, pilirii şi
polizării.- Pilirea şi polizarea metalelor.- Scule şi utilaje
folosite la pilire.- Debitarea manuală a semifabricatelor prin
foarfecare,
dăltuire şi aşchiere (SDV-uri, tehnologii de execuţie, metode de
control.- Debitarea şi tăierea cu scule manual.- Debitarea şi
tăierea cu maşini mecanizate.- Securitatea muncii la debitare şi
tăiere.
-Gestionarea eficientă a materialelor.- Controlul calităţii
debitării, pilirii şi
polizării metalelor.- Realizarea în semifabricate metalice a
găurilor înfundate şi străpunse.- Realizarea filetului metric
interior şi
exterior.- Verificarea calităţii găuririi şi filetării.-
Colectarea şi depozitarea deşeurilor la
aşchierea metalelor.
- Realizarea lucrărilor de asamblare prin nituire.- Trasarea
liniilor paralele, perpendiculare
şi sub unghi prestabilit.- îndoirea la rece a tablelor din oţel
în
condiţii de atelier după fălcile menghinei.
- Trasarea conturului închis format din linii drepte, cercuri şi
arcuri de cerc.- Trasarea unui contur al piesei cu
preluarea dimensiunilor de pe şablon.- Punctarea liniilor cu
ajutorul
punctatorului.- Ascuţirea sculelor de trasare şi punctare.-
Trasarea conturului piesei pe
semifabricat.
- Debitarea cu ferestrăul manual a barelor
28
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
- Organizarea locului de muncă la debitare şi tăiere.
- Măsuri antiincendiare şi de protecţie a mediului.
- Metode de control a calităţii la debitare şi tăierea
materialelor metalice.
- Găurirea şi filetarea, generalităţi.
- Scule şi dispozitive utilizate la găurire.
- Burghiul elicoidal (construcţia şi parametrii geometrici).
- Maşini de găurit.
- Regimuri de aşchiere la burghiere.
- Tehnologii de găurire.
- Tehnica ascuţirii burghielor.
- Rebuturi la găurire.
- Tipuri de filete (reprezentarea convenţională, simbolizarea pe
desen).
- Dispozitive şi scule utilizate la filetare.
- Tăierea filetului exterior şi interior.
- Cerinţe faţă de organizarea locului de muncă la burghiere şi
filetare.
- Metode de control a calităţii la prelucrarea găurilor şi
filetelor.
Scule de măsurare (şublerul, calibre, lere).
- Tipuri de asamblări nedemontabile prin nituire şi
încleiere.
şi ţevilor metalice.- Pilirea metalelor (piesei sau
semifabricatului) şi importanţa respectării dimensiunelor
prescrise.- Debitarea cu ferestrăul manual a benzilor
metalice cu pânza fixate în plan orizontal la 90°.- Debitarea
manuală a plăcilor metalice cu foarfecele.- Realizarea găurilor
străpunse şi înfundate
în placa metalică la maşina de găurit conform desenului piesei.-
Tăierea filetului metric interior cu tarodul
şi filetului metric exterior conform desenului piesei.-
Refiletarea la o cotă majoră a filetului
deteriorat.
- Realizarea asamblării prin nituire.- Nituirea semifabricatelor
prin
suprapunere şi cap la cap.- Realizarea asamblării prin
încleiere.- Încleerea pieselor din plastic, oţel şi
cauciuc.
29
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
- Metode, tehnologii şi mijloace de realizare a asamblării prin
nituire.
- Asamblări prin sudare, generalităţi.
T O TA L 12 60
U nita te de com petenţă 2. Iden tifica rea m ateria le lo r în
procesele de m en tenan ţă a autom obilelor
-Identificarea caracteristicilor generale ale fiecărei categorii
de materiale utilizate în domeniul electric.
- Realizarea legăturii între proprietăţile materiei prime şi
produsului final.
-Asocierea diferitelor tipuri de materiale conductoare,
semiconductoare, magnetice si electroizolante cu proprietăţile
specifice si domeniul de utilizare corespunzător.
-Identificarea materialelor utilizate la realizarea
componentelor echipamentelor electrice din seturi/mostre de
material date.
-Identificarea materialelor utilizate la realizarea
componentelor echipamentelor electrice.
-Identificarea caracteristicilor generale ale fiecărei categorii
de materiale utilizate în domeniul electric.
-Selectarea materialelor electrotehnice după parametrii de
conductibilitate, rezistivitate,
- Clasificarea si caracteristicile generale ale materialelor din
punct de vedere al utilizării în construcţia de automobile.
- Materiale utilizate la realizarea componentelor echipamentelor
electrice (tipuri de materiale, proprietăţi specifice,
utilizări):
-materiale conductoare;
-materiale superconductoare;
-materiale semiconductoare;
-materiale magnetice;
-materiale electroizolante;
- Proprietăţile materialelor:
- proprietăţile fizice ale materialelor;
- proprietăţile chimice ale materialelor.
- Oţelul, clasificarea, marcarea, utilizarea practică.
- Fonta, clasificarea, marcarea, utilizarea practică.
- Încercările materialelor.
- Baza tratamentului termic:
30
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
electroizolaţie.
-Explicarea rolului tratamentelor termice.
-Cunoaşterea tipurilor de coroziuni şi metodelor de protecţie
contra lor.
-Clasificarea combustiblilor utilizaţi în motoarele cu ardere
internă.
-Utilizarea corectă a unsorilor, lichidelor speciale,
materialelor pentru garnituri abrazive, cleiurilor şi
lacurilor.
- recoacerea şi normalizarea;
- călirea şi revenirea;
- tratamentul termochimic.
- Metale şi aliaje neferoase în baza Cu.
- Metale şi aliaje neferoase în baza Al.
- Coroziunia chimică şi electrochimică.
- Metodele de protejare a metalelor de coroziune.
- Clasificarea şi proprietăţile combustibililor (benzina,
motorina, gazul lichefiat).
- Proprietăţile materialelor lubrefiante (ulei pentru
transmisie, ulei pentru motoare).
- Unsori consistente, lichide speciale.
- Materiale pentru garnituri abrazive.
- Cleiuri şi lacuri.
T O TA L 20 0
U nita te de com petenţă 3. C lasificarea şi u tilizarea com
ponentelor electrice şi electronice
-Identificarea parametrilor nominali ai componentelor electrice
si electronice.
-Identificarea materialelor utilizate la realizarea
componentelor echipamentelor electrice din seturi/mostre de
material date.
-Asocierea fiecărui tip de componentă electrică/electronică cu
simbolul convenţional
- Electrizarea corpurilor, sarcina electrică.
- Cămpul electric şi caracteristicile lui.
- Capacitatea electrică.
- Condensatorul.
- Unirea în paralel a condensatorilor.
- Unirea în serie a condensatorilor, rezolvări de
31
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
corespunzător.
-Identificarea parametrilor nominali ai componentelor electrice
si electronice.
-Decodificarea marcajelor inscripţionate pe carcasa
rezistoarelor/condensatoarelor electrice.
-Identificarea tipurilor constructive de componente utilizate la
realizarea echipamentelor electrice.
-Identificarea materialelor utilizate la realizarea
componentelor echipamentelor electrice.
-Asocierea componentelor echipamentelor electrice cu domeniul de
utilizare corespunzător.
- Aplicarea unirilor în serie , parallel şi mixte ale
componentelor pasive.
-Aplicarea legilor lui Ohm.
-Aplicarea teoremelor lui Kirchhoff.
-Asocierea fiecărui tip de componentă electrică/electronică cu
simbolul convenţional corespunzător.
-Identificarea tipurilor constructive de componente utilizate la
realizarea echipamentelor electrice.
exerciţii.
- Unirea mixtă a condensatorilor, rezolvări de exerciţii.
- Curentul electric continuu, parametri.
- Conductivitatea electrică a materialelor electrotehnice.
- Rezistenţă electrică şi rezistivitatea materialelor.
- Rezistoare, unirea lor, unirea în serie a rezistorilor.
- Unirea în paralel a rezistorilor.
- Unirea mixtă a rezistorilor.
- Legi si teoreme pentru determinarea mărimilor electrice din
circuitele de c.c. (enunţ, relaţii matematice):
-legile lui Ohm;
-legea lui Joule-Lentz;
-teoremele lui Kirchhoff.
- Componente ale echipamentelor electrice (clasificare,
parametrii nominali, simbolizare si marcare).
- Componente electrice/electronice (tipuri constructive,
materiale utilizate, domenii de utilizare):
-componente electrice si electronice pasive (rezistoare, bobine,
condensatoare);
-componente electrice si electronice active (diode,
tranzistoare);
32
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
-Asocierea componentelor echipamentelor electrice cu domeniul de
utilizare corespunzător.
-conductoare si cabluri electrice;
-contacte elecrtice;
-izolatoare si piese izolante;
-termobimetale;
-miezuri magnetice;
-electromagneţi;
-mecanisme de acţionare.
TO TA L 26 0
U nita tea de com petenţă 4. R ep rezen tarea g rafică a com
ponentelor echi jam entelo r electrice auto
- Executarea liniilor, inscripţiilor.
- Scrierea standardizată.
- Efectuarea cotării în desenul tehnic.
- Executarea reprezentărilor desenelor tehnice.
- Clasificarea cotelor.
- Aplicarea regulilor de cotare.
- Reprezentarea gaurilor şi filetelor.
- Clasificarea desenelor tehnice.
- Poziţionarea elementelor desenelor.
- Cotarea desenelor în ansamblu.
- Reprezentarea axonometrică.
- Reprezentarea vederilor, secţiunilor, rupturilor.
- Conţinutul , rolul, sarcinile desenului tehnic (DT).
- Sistemul unic al documentaţiei tehnice (SUDC).
- Formatele desenelor tehnice.
- Indicatorul, împăturirea formatelor.
- Scări utilizate în desenul tehnic.
- Linii utilizate în desenul tehnic.
- Scrierea standardizată. Dimensiunile şi reprezentările.
- Reprezentarea în proiecţii ortogonale.
- Dispunerea proiecţiilor.
- Reprezentarea axonometrică.
33
-
Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r
practice
ore ore
- Reprezentarea şi cotarea găurilor şi
filetelor.
-Realizeazarea asamblărilor în desene.
- Citirea schemelor electrice.
- Depistarea semnelor convenţionale ale elementelor e