Noiuni GeneraleTratamentul i prevenia bolilor parazitare la
animalele de companie a devenit o parte integral a practicii
veterinare.O atenie crescut o manifest proprietarii n alegerea
celor mai eficiente produse antiparazitare. Cei mai comuni
ectoparazii care paraziteaza att cinii dar i pisicile sunt puricii.
Puricii sunt recunoscui ca fiind cauza major a alergiilor cutanate,
deasemenea fiind gazde intermediare pentru ali parazii(Diphylidium
caninum) i avnd rol direct n transmiterea unor bacterii(Bartonella
henselae). Puricii sunt insecte hematofage ce fac parte din ordinul
Siphonoptera, parazii temporari pe corpul animaleleor. Au corpul
turtit latero-lateral, lipsit de aripi, aparatul bucal in forma de
tromp, adaptat pentru inepat si supt si picioare lungi, adaptat
pentru sarit. Puricii sunt insecte cosmopolite, paraziteaz mai
multe specii de animale si traiesc pe corpul gazdei mai multe
saptamani. Intr-o perioada de 1-3 luni, o femela depune peste 1500
de oua in mai multe ponte, in blana animalelor, pe podea, sol sau
pe obiecte. La 24 de ore dupa ce femela tnar a inceput sa suga
snge, incepe s-i depuna ouale in blana pisicii. Dupa 1-2 saptamani
eclozioneaza larvele care se hranesc cu materii organice gasite in
asternutul gazdei, dar principala sursa de hrana o constituie
fecalele puricilor adulti care sunt bogate in substante nutritive
provenite din sngele gazdei. Dupa mai multe stadii de evolutie,
larvele se transforma in purici imaturi care pot trai saptamani sau
luni fara sa se hraneasca. n Romnia snt cunoscute 73 de specii i
subspecii de sifonaptere parazite la mamifere; dar doar cinci
familii cuprind specii care au importan medicala i/sau veterinar:
Ceratophyllidae; Ctenophtalmidae; Leptopsyllidae; Pulicidae;
Tungidae. Exist ns unii autori care include speciile cu importan
veterinar i medicala n doar 2 familii: Pulicidae( cuprinde speciile
:Pulex, Ctenocephalides, Xenopsylla,Haplopsyllus,Cediopylla);1
Tungidae(cuprinde Echidnophaga gallinacea).
speciile
Tunga
penetrans
i
Fig.1. Purice vazut la microscop electronic
Familia PulicidaeCuprinde 180 de specii cu o larg rspndire in
lume;ele paraziteaz pe rozatoare,marsupiale i carnivore. Speciile
acestei familii au ochii mari, fra sinus;toracele bine
dezvoltat;fruntea rotunda,laciniile uor denticulate;cu sau fra
ctenidii(dup gen).Tibia piciorelor metatoracice este lipsit de
dinte terminal pa marginea postero-extern.
Genul PulexPulex irritans: -are dimensiunile cuprinse intre 2-4
mm; -faa laterala a segmentului mezotoracic este ngust i neted;
-este considerat puricele omului,dar se gsete i la alte
animale:cine, pisic,vulpe.
Fig.2.P.iritans2
Ctenocephalides felis felis: -are dimensiunile corpului ntre 3-3
mm; -prezint 2 ctenidii; -paraziteaz la cine i pisic n special;
-gazdele alternative pot fii aproximativ 50 de mamifere.
Ctenocephalides canis: -dimensiuni 2-2,5 mm masculul;iar femela
poate ajunge pna la 25 mm; -prezinta ctenidie generala; -pe
segmentele abdominale se gsasc rnduri de cate 10-12 epi.
Fig.3.C.canis Ciclul evolutiv La majoritatea speciilor,acuplarea
se poate produce imediat dupa ieirea aduliilor din cocon,dar pentru
formarea oulelor femela trebuie sse hrneasca pe gazd.Dup ce a supt
snge femela poate depune ou de-a doua zii.Producia de ou atinge
maximum n a-6-a-7-a zi, cu o medie de 13,5 ou/zi i 150 ou n total
la Ctenocephalides felis. La unele specii ponta are loc pe
gazd(blana animalelor),la altele n mediul ambient(crpaturile
pereilor,parchet),rezultatul fiind acelai deoarece oule depuse pe
animal cad pe sol,n culcu Oule sunt ovoide,albicioase,msoar
aproximativ 0,5 mm lungime i sunt depuse 2 cte 2 odataDezvoltarea
embrionar dureaz n medie ,o sptmn n funcie de temperatur i
umiditate. Larvele sunt neuniforme, alburii iniial,apoi rocat.Msoar
aproximativ 2,5 mm,au capul distinc i un spin cephalic cu care
sparg coaja oului,2 antene,aparat bucal pentru sfrmat i
mestecat,sunt foarte mobile.Ele nu sunt parasite ci se hrnesc cu
snge parial digerat de la puricii aduli. Dup 10 zile ,larva ese un
cocon i se transform n nimf.Coconul este slab vizibil .n interiorul
lui se formeaz insecta,iniial de culoare alb,ulterior modificndu-i
culoarea n
3
galben,apoi n brun.n condiii favorabile adulii se formeaz dup
7-12 zile. n condiii improprii i absena gazdelor adulii nou formai
rmn n cocon mai multe luni(pna la 1 an);ieire lor fiind declanata
de divei factori,n special de vibraiile cauzate de ptrundera
gazdelor.durata total a ciclului este de 1-20 luni ,n funcie de
condiiile ambientale.
Fig.4.Ciclul evolutiv al puricilor Puricii sunt orgamisme
hematofage,provocnd numeroase nepturi la nivelul pielii pentru a se
hrni.Mecanismul suptului sngelui a fost observat la P. iritans,
sistemul de funcionare fiind al unei pompe
aspiro-respingtoare.PregZtindu-se pentru supt puricele ridic
capul,trompa sugtoare ia poziie vertical i cei 3 stilei sunt
introdui in piele pe rand.Durata suptului este de 20-240 de minute
i de regula se realizeaz o singur hrnire pe zi. La locul nepturii
pot aprea papule pruriginoase ,ulcere cauza a aciunii
mecanico-iritativ. Primul semn al infestaiei este pruritul.Cele mai
afectate zone fiind gtul ,linia dorsala i baza cozii.In infestaii
masive animalele prezint o alterare a strii generala cu anemie. n
formele cornice la cine se observa o cdere accentuate a prului i
hipercheratoz,numitapiele de elefant.
4
Fig.5. La pisica n infestaia cronic,poate aparea o dermatit
miliar cu leziuni multiple mici si crustizante.
Fig.6
Fig.7.
5
Tratamentul i prevenia infestaiilor cu purici la cine i
pisic
Advantix Pipete
antiparazitare
pentru
catei
Compozitie chimica: * Imidacloprid : 100mg/ml * Permetrina :
500mg/ml (cis/trans, 40:60) * N-Metilpirolidona (solvent) :
484mg/ml Forma farmaceutica: Solutie antiparazitara pentru aplicare
cutanata. Indicatii: Fiecare pipeta asigura protectia catelului
timp de 4 saptamani. * pentru tratamentul si prevenirea
infestatiilor cu capuse timp de de 4 saptamani (Ixodes ricinus,
Rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulatus, Haemaphysalis
longicornis). * pentru tratamentul si prevenirea infestatiilor cu
purici timp de 4 saptamani (Ctenocephalides canis). Reduce
incidenta alergiilor produse de purici. Stadiile larvare sunt
omorate pe animal si din mediul ambiant din jurul animalelor
tratate. * pentru tratamentul si prevenirea infestatiiilor cu
paduchi malofagi si anopluri (Trichodectes canis, Linognatus
setosus) pentru mai mult de 6 saptamani. * respinge si omoara
tantarii (Anopheles, Culex, Aedes sp.) si musculitele hematofage
(Phlebotomus, Culicoides sp.) la caini si catei. Instructiuni de
utilizare: produsul se aplica la baza gatului, intre omoplati.6
Fig.8. Pentru cateii cu greutate mai mare de 40 kg se folosesc 2
pipete. Produsul se aplica pe piele, se fereste de contactul gura
sau ochii cainelui. Pielea cainelui trebuie sa fie intacta si fara
leziuni. Se poate aplica la femelele gestante sau in perioada de
lactatie.Produsul isi pastreaza eficienta dupa imbaiere sau dupa
expunerea la ploaie. Pentru a reduce reinfestarile se recomanda
deparazitarea concomitenta a tuturor cainilor din aceeasi casa /
curte. Contraindicatii: nu se foloseste la pisici,nu se foloseste
la cainii sub varsta de 7 saptamani.
FRONTLINE SPOT ON SOLUTIE CUTANATA PENTRU TRATAMENT SPOT ON
Fig.9.Frontline spot on Compozitie chimic:7
Fig.10. .Frontline spray
*Fipronil *Butilhidroxianozol *Butilhidroxitoluen *Etanol
*Excipient Forma farmaceutica: Solutie pentru aplicare cutanata.
Indicatii: Folosit n tratamentul si prevenirea infestatiilor cu
purici (Ctenocephalides spp.) si capuse (Rhipicephalus spp.,
Dermatocentor spp., Ixodes spp.) la cini. Tratamentul si controlul
dermatitelor alergice produse de purici. Prevenirea si tratamentul
infestatiilor cu paduchi la cini. Contraindicatii: Produsul nu se
va folosi la cini mai mici de 8 saptamni/ sau care cntaresc mai
putin de 2 kg. A nu se folosi la animale bolnave sau n
convalescenta. A nu se folosi la iepuri, deoarece poate produce
reactii adverse si chiar moartea animalului. Acest produs a fost
creat n mod exclusiv pentru cini. A nu se folosi la pisici,
deoarece ar putea duce la o supradozare. Efecte adverse: Usoara
hipersalivatie n cazul ajungerii accidentale a produsului n
cavitatea bucala. Pot aparea, n cazuri deosebite, reactii cutanate
la locul aplicarii produsului (decolorari ale pielii, alopecie
locala, prurit, eritem), au fost semnalate dupa folosire mancarime
si alopecie generala. n cazuri exceptionale au fost semnalate
hipersalivatia, reactii neurologice reversibile ( agitatie,
depresie, nervozitate), voma, sau simptome respiratorii. A nu se
depasi doza recomandata. Precautii farmaceutice: Este foarte
important sa ne asiguram ca aplicarea produsului este facuta ntr-o
zona n care cinele nu poate sa linga produsul si deasemenea, sa ne
asiguram ca animalele nu se ling unul pe celalalt dupa tratament.
Animalul nu trebuie mbaiat timp de 2 zile dupa administrarea
tratamentului si trebuie evitata mbaierea mai frecvent de o data pe
saptamna.8
Folosirea n perioada de gestatie: Frontline pipete poate fi
folosit la catele gestante si n perioada de alaptare. Administrare
si dozare: Intervalul minim dintre tratamente este de 4 saptamni.
Cale de administrare: Externa, prin aplicare pe piele. Dozare: # 1
pipeta de 0,67 ml (S) pentru caini mai mici de 10 kg . # 1 pipeta
de 1,34 ml (M) pentru caini peste 10 kg pna la 20 kg. # 1 pipeta de
2,68 ml (L) pentru caini peste 20 kg pna la 40 kg. # 1 pipeta de
4,02 ml (XL) pentru caini peste 40 kg pna la 60 kg. # 1 pipeta de
4,02 ml (XL) + 1 pipeta de dimensiune mai mica pentru cini mai mari
de 60kg Aceasta dozare asigura doza recomandata de 6,7 mg/kg de
fipronil. Se recomanda tratamentul lunar acolo unde pericolul de
reinfestare cu purici este mai ridicat, daca animalul este alergic
la purici, n situatia n care este necesara tinerea sub control a
capuselor sau atunci cnd cinii sunt spalati n mod frecvent cu
sampon hipoalergic si emolient. Acolo unde infestarea cu purici
este mai redusa iar riscul de aparitie al capuselor este mai mic,
Frontline pipete poate fi aplicat la un interval de doua luni.
FRONTLINE nu poate impiedica puricii sa se urce pe animal, dar
odata ajunsi, acestia vor fi omoriti in maximum 24 de ore, inainte
ca muscatura lor sa transmita vreo maladie. Majoritatea puricilor
morti cad de pe animal, cei ramasi putind fi indepartati cu
usurinta prin periaj. Mod de administrare: Se rupe pipeta la
capatul pre-decupat. Se goleste complet pipeta departnd firele de
par n regiunea dintre omoplatii animalului, direct pe piele.
Supradozarea (simptome, proceduri de urgenta, antidoturi): Riscul
aparitiei simptomelor adverse creste odata cu supradozarea, de
aceea animalele trebuie tratate fiecare cu sortimetul de pipeta
corespunzator greutatii corpului. Precautii:9
A se evita pulverizarea n ochi. Recomandari pentru persoana care
administreaza tratamentul: Acest produs poate cauza iritari ale
mucoasei si ale ochilor. In consecinta, trebuie evitat contactul
produsului cu gura sau cu ochii. Animalele si persoanele cu
hipersensibilitate la insecticide sau alcool trebuie sa evite
contactul cu Frontline pipete. A se evita contactul cu degetele,
daca acest lucru se ntmpla, se vor spala minile cu apa si sapun.
Daca se pulverizeaza din greseala in ochi, se recomanada spalarea
cu apa. Se vor spala bine mainile cu apa si sapun dupa tratament; A
se evita manipularea animalului pana nu se usuca locul n care a
fost aplicat produsul, deasemenea copii nu trebuie sa se joace cu
animalele pana n momentul n care se usuca blana. De aceea se
recomanda aplicarea tratamentului seara, iar pe durata noptii cini
sa doarma singuri, nu cu unul din stapani si mai ales nu cu copiii.
A nu se fuma, manca sau bea pe durata aplicarii tratamentului.
STRONGHOLD PIPETE PENTRU PISICI Compozitie: * Stronghold pentru
pisici pana-n 2.5 kg : 15 mg selamectina * Stronghold pentru pisici
intre 2.6 si 7.5 kg : 30 mg selamectina Forma farmaceutica: solutie
pentru aplicare cutanata. Indicatii: Tratamentul si prevenirea
infestatiilor cu purici produse de Ctenocephalides spp . prin
administrarea unei pipete o data pe luna cu efect asupra stadiilor
de adult si larva. Produsul are si efect ovocid peste 3 saptamani
de la administrare. Se foloseste si in schema de tratament pentru
dermatitele alergice produse de purici. Prevenirea bolilor cardiace
produse de viermi produse de Dirofilaria immitis prin administrare
lunara. Stronghold poate fi administrat fara probleme la animalele
infestate cu viermi cardiaci, asadar este recomandat in acord cu
practica veterinara adecvata, toate animalele de 6 luni si peste
aceasta varsta care traiesc in tari unde exista vectori de
transmitere, este necesara o testare pentru a depista infestatia cu
Dirofilaria forma adulta inainte de a incepe tratamentul cu
Stronghold. Stronghold nu are efect asupra formelor adulte de
Dirofilaria.10
Pisica: * tratamentul infestatiilor cu paduchi malofagi (
Felicola subrostratus ) * tratamentul raiei auriculare ( Otodectes
cynotis ) * tratamentul infestatiilor cu viermi cilindrici (
Toxocara cati) * tratamentul infestatiilor cu viermi cu capsula
chitinoasa (Ancylostam tubaeforme). Contraindicatii: A nu se folosi
la animalele sub varsta de 6 saptamani. A nu se folosi la pisici
sau alte animale care sufera de aceleasi boli, sau la animale
debile sau sub greutatea pentru care este indicat produsul. Efecte
nedorite: In cazuri rare la locul aplicarii parul se aglutineaza
temporar si/sau poate aparea o pudra alba care dispare in maxim 24
ore, acest lucru nu afecteaza eficienta produsului. Este important
ca aplicarea sa se faca in locurile indicate si cantitatea indicate
pentru ca animalul sa nu se poate linge, daca accidental se linge
poate aparea o hipersalivatie care este trecatoare. Folosire in
perioda de gestatie: Stronghold poate fi folosit la pisicile
gestante sau in perioda de alaptare. Administrare si dozare: se
foloseste numai pentru uz extern pe piele. Se aplica intre omoplati
in partea unde incepe baza gatului. Administrea trebuie sa
furnizeze minim 6 mg de selamectina pe kg de animal. Spalarea
animalului dupa 2 sau mai multe ore de la aplicare nu influenteaza
sau reduce eficienta produsului. Pentru prevenirea infestatiilor cu
purici produsul trebuie administrat la un interval de minim o luna,
se poate folosi lunar mai ales in perioda cu risc de infestare
(aprox. martie-septembrie) incepand cu o luna inainte ca puricii sa
devina activi.
11
Fig.11.
ProMeris Duo Spot-On pentru caini Compoziie chimic: 150 mg
metaflumizon i 150 mg amitraz Fiecare doz (pipet) de ProMeris
furnizeaz: ProMeris Duo Spot-on pentru cini Volum (ml) Metaflumizon
(mg) Amitraz (mg) -de talie mic ( 5 kg) 0,67 100,5 100,5 -de talie
medie- (5,1 10,0 kg) 1,33 199,5 199,5 -de talie medie/mare (10,1
25,0 kg) 3,33 499,5 499,5 -de talie mare (25,1 40,0 kg) 5,33 799,5
799,5 -de talie foarte mare (40,1 50,0 kg) 6,66 999 999 Indicaii:
Tratamentul i profilaxia infestaiilor cu purici (Ctenocephalides
canis si C. felis.) i cpue (Ixodes ricinus, Ixodes hexagonus,
Rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulatus si Dermacentor
variabilis) la cini. Produsul medicinal veterinar poate fi utilizat
ca parte a strategiei de tratament pentru dermatita alergic produs
de purici (FAD).12
Contraindicaii: A nu se administra la cei cu vrsta sub 8 sptmni.
A nu se administra la pisici A nu se administra la cini bolnavi i
debilitai sau la cini suferind de oc termic. Reacii adverse:
Efectele nedorite cunoscute ale amitrazului i metaboliilor si , cum
ar fi sedarea, letargia, depresia SNC, hiperglicemia, bradicardia i
bradipneea, pot fi observate la un numr mic de animale. Majoritatea
acestor semne apar datorit efectelor agonice asupra
-2-adrenoreceptorilor. Semnele sunt tranzitorii i de obicei dispar
fr tratament n mai puin de 24 de ore. Dac simptomele sunt severe i
persist, atipamezolul hidrochlorid (-2adreno-receptor antagonist)
poate fi folosit, n doz de 0,2 mg/kg prin injecie intramuscular,
pentru a contracara efectele adverse. Poate aprea hiper-salivaie
dac animalul linge locul de aplicare imediat dup tratament. Aceasta
nu este un semn de intoxicaie i dispare n cteva minute, fr
tratament. Aplicaiile corecte vor minimaliza posibilitatea lingerii
locului de aplicare. Aplicarea produsului medicinal veterinar poate
produce un aspect uleios local, temporar, i nclcirea sau zbrlirea
bnii la locul de aplicare. Un reziduu uscat poate fi deasemenea
observat. Acestea sunt normale i se vor rezolva n cel mult cteva
zile de la tratament, n foarte rare cazuri putnd persista mai mult.
Aceste schimbri nu influeneaz sigurana sau eficacitatea produsului
medicinal veterinar. Dozaj: Doza minim recomandat este de 20mg/kg
greutate corporal att pentru metaflumizon ct i pentru amitraz,
echivalentul a 0,133ml/kg greutate corporal. Metoda de
administrare: Numai pentru uz extern. Aplicare cutanat. Scoatei
pipeta din pachet. inei pipeta cu vrful n sus, ndoii vrful ntr-o
parte, pentru a-l rupe pe linia punctat. Vrful pipetei se va plia n
spatele pipetei. Aplicai coninutul unei pipete pe un singur loc, pe
pielea cefei, la baza craniului.13
Deprtai blana de pe ceafa cinelui, la baza craniului, pn cnd se
vede pielea. Aezai vrful pipetei pe piele i apsai pipeta pentru a
goli ntregul coninut. Nu aplicai produsul medicinal veterinar pe
suprafaa blnii cinelui. Schema de tratament: Pentru controlul optim
al infestrilor cu purici i/sau cpue, produsu medicinal veterinar
poate fi administrat la interval de o lun n timpul sezonului cu
purici i/sau cpue, sau schema de tratament poate fi bazat pe
situaiaepidemiologic local. Recomandri privind administrarea
corect: Se va utiliza numai sub supravegherea medicului veterinar.
Acest produs medicinal veterinar este numai pentru aplicaii externe
localizate (spot-on). Nu administrai oral sau pe alt cale. Produsul
rmne eficient dac animalul se ud. n orice caz, trebuie evitat
contactul prelungit cu apa. Cinii ar trebui inui departe de ape
curgtoare (ruri) n urmtoarele 24 de ore ulterioare aplicrii
tratamentului. n cazul contactului prelungit cu apa, efectul
tratamentului va fi redus. n astfel de cazuri, nu tratai animalul
mai mult de o dat pe zi, seara. Dac dorii s splai animalul cu
ampon, este bine s o facei nainte de aplicarea tratamentului.
Pentru controlul optim al problemelor produse de purici ntr-o
gospodrie cu mai multe animale de companie, toate aceste animale
trebuiesc tratate cu un insecticid corespunztor. n plus, se
recomand dezinsecia ntregului spaiu cu un insecticid corespunztor.
Evitai contactul direct cu animalele tratate, pn cnd locul de
aplicare este complet uscat. Copiii nu trebuiesc lsai s se joace cu
animalele tratate, pn cnd locul de aplicare este complet uscat. De
aceea este recomandat s se trateze animalele seara, iar animalele
proaspt tratate s nu fie lsate s doarma cu proprietarii lor, n
special copii. Acest produs poate crea sensibilitate sau reacii
alergice la oameni. Expunerea dermei la acest produs trebuie
evitat. Este recomandat folosirea mnuilor cnd se folosete produsul.
Dac se observ efecte neplcute, dup expunerea la acest produs,
solicitai imediat asisten medical, i artai medicului ambalajul
produsului . Splai bine minile dup folosire. n caz de picurare
accidental pe piele, splai imediat cu ap i spun.
14
Fig.12. BOLFO ZGARDA CONTRA PURICILOR SI CAPUSELOR LA PISICI
Compozitie: 9.4 % Propoxur (2-isopropoxyphenyl-N-methylcarbamate).
Indicatii: protectia impotriva puricilor, capuselor si paduchilor
la pisici. Proprietati: Zgarda ofera protectie contra puricilor 4
luni . Protectia contra capuselor este de aproximativ 10 saptamani.
Zgarda rezista la imbaiere si umezeala. Zgarda se poate purta in
permanenta si nu au fost semnalate contraindicatii. Masuri de
precautie: Dupa aplicarea zgarzii este obligatorie spalarea
mainilor. A nu se lasa la indemana copiilor.
Fig.13.15
BOLFO PUDRA ANTIPARAZITARA PENTRU PISICI Compozitie: 1gr
Propoxur (2-isopropoxyphenyl-N-methylcarbamate) la 100 gr. de
pudra. Indicatii: Protectia impotriva puricilor, capuselor si
paduchilor la pisici. Proprietati: Asigur protectia impotriva
puricilor si capuselor de pe animal si partial imprejurul acestuia,
datorita pudrei cazute de pe blana. 1 pudrare are efect de
aproximativ o saptamana. Se poate folosi 1 sau de 2 ori pe
saptamana in functie de gradul de infestare cu paraziti Masuri de
precautie: Dupa aplicarea pudrei este obligatorie spalarea
mainilor. A nu se lasa la indemana copiilor.
Fig.14. PRAZIMEC C Compozie: Praziquantel 0,00625 g Abamectin
0,00025 g Excipienti ad 0,06000 g16
Aciune farmacologic: Praziquantelul induce o actiune
antihelmintica ( anticestodica si partial antitrematodica ).
Actiunea sa anticestodica se manifesta impotriva unor cestode (
viermi lati ) care pot parazita tractul digestive al pisicii
Diphylobothrium latum, Dipylidium caninum ( formele mature sexual
), Spirometra erinacei europei, Mesocestoides lineatus, Hydatigera
taeniaeformis, Taenis hydatigena, iar actiunea antitrematodica
impotriva Opistorhis felineus, Alaria alata. Abamenctin este un
endectocid care afecteaza atat parazitii interni cat si pe cei
externi, inducant la pisica o actiune antihelmintica ( anti
nematodica ) si una antiartropodica ( pureci, capuse, agenti ai
raiei ). Actiunea sa antinematodica este directionata impotriva
viermilor rotunzi, iar cea antiartropodica impotriva parazitilor
externi hematofagi si malofagi Ctenocephalides cati ( puricele de
pisica ), C. canis ( puricele de caine ), Pulex iritans ( puricele
de om ), Dipelatonema reconditum, Felicola subrostratum ( paduchele
de pisica ) si impotriva agentilor raiei si capuselor Notoedres
cati, Otodectes cynotis, Cheiletiella blakei, Ixodes ricinus,
rhipicephalus sanguineus, Dermacentor reticulates, etc. Actiunea
praziquantelului se bazeaza pe supresia fumarat reductazei de la
nivelul membranelor miofibrilare si de la nivelul sinapselor
neuro-musculare, avand ca rezultat paralizia si moartea
helmintilor. Abamectin stimuleaza eliberarea acidului gama
aminobutiric ( AGAB ), impiedicand transmiterea impulsurilor
nervoase, efect care produce paralizia parazitilor externi si
interni. Cele doua substane active ale preparatului se completeaza
reciproc, asigurand un efect antiparazitar cu spectru larg.
Indicaii: La pisica, in infestatiile cu endoparaziti : viermi lati
( tenii ), trematode, viermi rotunzi ( nematode ); infestatiile cu
ectoparaziti : paduchi, pureci, capuse de pasune, raie notoedrica (
scabia felina ), cheiletioza si alte tipuri de raie si mai ales in
cazurile de parazitare complexa ( endo- si ectoparaziti )
Contraindicaii: A nu se administra la pisicile gestante, la puii
sugari sau la pui mai mici de doua luni Mod de administrare: Oral,
impreuna cu hrana solida. Doze :17
- in endoparazitoze 1 tableta per 2,5 kg g.c. - in
ectoparazitoze 2 tablete per 2,5 kg g.c. Tratamentul poate fi
repetat dupa 7 - 10 zile ( mai ales in ectoparazitoze ). In
cazurile de infestatie cu purici trebuie tratat obligatoriu si
mediul in care sta animalul.
Fig.15.
Dermatita de hipersensibilitate la nepturile de
purici(D.H.I.P.)Dermatita de hipersensibilizare la nepturile de
purici este definit a fi o reacie cutanat a organismului fa de
antigenele prezente n saliva de purice, manifestat prin prezena
pruritului intens i a unor leziuni eritematoase i papulo-crustoase.
Este considerat a fi cea mai frecvent dermatit de natur alergic la
carnivore, dat fiind faptul c infestarea cinilor cu purici este
deosebit de frecvent, chiar sistematic (Ackerman, 1989; Prelaud,
1999; Scott et al., 1995; Yager i Scott, 1993). Dermatita de
hipersensibilizare la nepturile de purici reprezint o reacie
alergic fa de nepturile puricelui cinelui (Ctenocephalides canis),
puricelui pisicii (Ctenocephalides felis) sau puricelui de om
(Pulex irritans). Dintre aceste trei specii, se consider c, n
Europa, principala specie implicat n declanarea bolii este
Ctenocephalides felis, motiv pentru care majoritatea cercettorilor
se bazeaz pe studiul biologiei i imunogenicitii acestei specii
(Ohlen, 1990; Prelaud, 1999; Scott et al., 1995). Totui, aceste
specii nu au o specificitate strict de gazd, putnd determina reacii
ncruciate (Solcan et al., 2003). Semnul clinic primar observat de
ctre proprietar este pruritul, care este constant i violent.
.18
Leziunile iniiale sunt reprezentate de zone eritematoase i apoi
papule care apar la locul nepturilor. Pe msura evoluiei afeciunii,
dar i din cauza gratajului, papulele se transform n pustule i apoi
apar cruste nsoite de zone de alopecie i zone neregulate de
dermatit umed datorat linsului. n cazul evoluiilor de lung durat
pot aprea hipercheratoza, hiperpigmentarea pielii sau chiar
lichenificare (Scott et al., 1995; Solcan et al., 2003). Leziunile
debuteaz de obicei la baza cozii, apoi se extind i n regiunea
dorso-lombar, n zona perineal, pe coapse i abdomen. Au fost
descrise i localizri n zona axilar sau toracal, dar acestea sunt
rare. Apariia leziunilor n zona capului (mai ales pe fa) nu este
tipic pentru dermatita de hipersensibilizare la nepturile de
purici; aceste cazuri sugereaz implicarea altor afeciuni de natur
alergic cu exprimare la nivel cutanat (Carlotti i Pin, 2002; Solcan
et al., 2003; Yager i Scott, 1993). Tratamentul complet i corect al
acestei afeciuni implic un complex de msuri ce trebuie adoptate,
msuri ce pot fi grupate n urmtoarele direcii: eliminarea
alergenului (deparazitarea), tratamentul simptomatic general,
tratamentul local. n stabilirea unui diagnostic corect al
dermatitei de hipersensibilizare la nepturile de purici au fost
urmrite o serie de etape. Anamneza. Elementele furnizate de anamnez
pot orienta clinicianul spre suspicionarea dermatitei de
hipersensibilizare la nepturile de purici. Direciile n care au fost
orientate ntrebrile medicului au vizat obinerea unor date legate
de: 1 Prezena unei pisici este un element important, ntruct
pisicile pot fi o surs permanent de ntreinere a populaiei de
purici, chiar i n condiiile n care cinelui suspect i se aplic
periodic tratamente antiparazitare externe; Contientizarea de ctre
proprietar a prezenei puricilor pe animal sau n mediul de via al
acestuia se bazeaz pe dou elemente distincte: n primul rnd,
contientizarea vizual a prezenei puricilor, prin observarea lor
direct pe animal sau n mediul ambiant, i n al doilea rnd prezena
leziunilor datorate nepturilor de purici pe pielea proprietarului,
innd cont de faptul c, dei puricii aduli prefer ca igazd cinele,
tinerii aduli, n ncercarea lor de a gsi o gazd optim, pot ataca i
oamenii. Acest criteriu de diagnostic a fost considerat de o
valoare relativ, ntruct, de multe ori, din diverse motive legate de
psihologia uman, stpnul a ascuns cu bun tiin aceste informaii,
nepunndu-le la dispoziia medicului veterinar; 1 Vrsta i rasa
animalului dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici
manifest frecven maxim de apariie la cinii tineri, dar nu mai mici
de 6 luni, putnd aprea i la cinii mai vrstnici, dar cu
manifestri
19
clinice mult mai severe. Referitor la ras, este cert c nicio ras
nu poate fi exclus, chiar dac boala manifest o inciden mai crescut
la rasele de cini cu pr lung; 2 Caracterul sezonier al declanrii
semnelor clinice acest caracter sezonier este n concordan cu
perioada de infestaie maxim cu purici, respectiv sezonul cald
(aprilie octombrie) n rile cu clim temperat. S-ar putea trage
concluzia c aceast afeciune apare doar n aceast perioad a anului,
ipotez valabil doar n cazul animalelor care triesc n condiii
naturale, n afara locuinelor. n cazul animalelor care coabiteaz cu
omul, n adposturi nclzite, dermatita de hipersensibilizare la
nepturile de purici se poate declana practic n orice perioad a
anului, prin asigurarea unei temperaturi optime dezvoltrii
puricilor. 3 Rspunsul la tratamentele antiparazitare amnuntele
referitoare la acest aspect pot fi importante n situaiile n care
proprietarul certific faptul c, n anteceden, n urma unui astfel de
tratament, semnele clinice s-au remis. Examenul clinic. n cadrul
examenului clinic, n contextul acestei lucrri, deosebit de
important a fost surprinderea existenei ectoparaziilor, n spe a
puricilor. Depistarea puricilor, coroborat cu elementele anamnetice
i cu semnele clinice, a putut orienta suspiciunea medicului ctre o
dermatit de hipersensibilizare la nepturile de purici. Depistarea
efectiv a puricilor nu este o manoper foarte facil, nu ntotdeauna
infestaia fiind att de masiv nct s se identifice paraziii la prima
vedere. Totui, n cazurile n care infestaia cu purici a fost
puternic, acetia s-au putut evidenia uor, prin cutarea lor n zonele
cunoscute ca fiind preferate de parazii: regiunile dorso-lombar i
abdominal, acestea fiind zonele n care concentrarea puricilor este
maxim. n cazul cinilor cu prul lung, cutarea puricilor s-a realizat
prin formarea unor crri n blana animalului i studierea pielii i mai
ales a micrilor pe piele. Puricii posed o vioiciune deosebit, se
deplaseaz cu repeziciune i sunt dificil de prins. Pentru uurarea
manoperei de surprindere a puricilor, rezultate bune s-au obinut
efectund pieptnarea animalului timp de mai multe minute dup
aplicarea unei substane insecticide, starea general i implicit
mobilitatea paraziilor fiind afectate profund de aciunea
insecticidului. n cazul n care nu s-a reuit izolarea paraziilor
aduli, s-a ncercat depistarea excrementelor acestora, mici resturi
negricioase, uneori vizibile cu ochiul liber pe piele, la baza i
chiar pe firele de pr. O metod folosit cu succes n cercetrile
noastre a fost reprezentat de testul cu hrtia umed. Animalul a fost
aezat n poziie patrupedal, iar sub el s-a aplicat o coal de hrtie
poroas, absorbant, umectat cu ap. Prin trecerea20
degetelor sau a unui pieptn prin blana animalului, n rspr, timp
de cteva minute, excrementele puricilor cad pe hrtia umectat plasat
sub animal. n contact cu umezeala prezent n hrtie, excrementele
puricilor, care sunt formate preponderent din snge digerat, se
descompun i formeaz pete de culoare roiecafenie O alt variant a
acestei metode, de asemenea folosit n cadrul cercetrilor, a fost
reprezentat de trecerea prin blana cinelui, n rspr, a unui tampon
de vat umectat cu ap. n contact cu sngele digerat din fecalele de
purici, tamponul de vat capt o culoare roie-cafenie, fapt ce atest
prezena fecalelor de purici, i, implicit, a puricilor pe animal. Un
aspect extrem de important care a fost luat n calcul n momentul
diagnosticului acestei afeciuni l reprezint faptul c nedepistarea
puricilor pe animal nu exclude din start o dermatit de
hipersensibilizare la nepturile acestora. Chiar dac nu se
demonstreaz vizual prezena puricilor sau a fecalelor acestora,
animalul respectiv poate manifesta afeciunea, innd cont de faptul
c, n anumite cazuri, doar o singur neptur pe sptmn este suficient
pentru a ntreine o dermatit de hipersensibilizare la nepturile de
purici. Evidenierea existenei pruritului a reprezentat un element
esenial, tiut fiind faptul c acesta este semnul clinic predominant
n dermatita de hipersensibilizare la nepturile de purici. n prezena
medicului, din diverse motive, animalul poate s nu exteriorizeze
existena pruritului, datele oferite de proprietar avnd un rol
important. Localizarea i caracterul leziunilor pot orienta
diagnosticul ctre o dermatit de hipersensibilizare la nepturile de
purici, inndu-se cont de faptul c leziunile apar de obicei la baza
cozii i se extind cranial pe msura evoluiei bolii, putnd cuprinde i
zona coapselor, zona perineal, abdominal i chiar zona axilar.
Diagnosticul terapeutic. tiut fiind faptul c, de cele mai multe
ori, n cazul dermatitei de hipersensibilizare la nepturile de
purici, suprimarea contactului puricilor cu animalul reprezint o
msur suficientpentruregresia semnelor clinice i a leziunilor
cutanate, n cadrul cercetrilor s-a apelat i la aceast metod. n
funcie de eficiena tratamentelelor antiparazitare efectuate,
respectiv de gradul i proporia vindecrii pacienilor studiai, s-a
apreciat n final eficiena acestui mijloc de diagnostic.
Tratamentul.Vizeaz:deparazitarea,tratament simptomatic i
hiposensibilizarea. Tratamentul simptomatic se face folosind
medicamente uzuale antiseptice i antipruriginoase,precum i o
suplimentare a alimentaiei n acizi grai eseniali. Tratarea
hipersensibilitii se face folosind: -antihistaminice,dare le nu
acioneaz dect in hipersensibilitatea imediat;21
-inhibitori ai degranulrii mastocitare(Ketotifen); -corticoizi.
Bibliografie: 1. Ackerman L.J. Practical Canine Dermatology. 3rd
Edition, American Veterinary Pub. Inc. Goleta CA, 1989. 2.
Carlotti, D.N., D. Pin Diagnostic dermatologique. Approche clinique
et examens immediats. Editura Masson, Paris, 2002. 3. Ohlen Britta
Common Skin Diseases in Dogs and Cats, 2nd Edition. Schering Plough
Animal Health Kenilworth, New Jersey, 1990. 4. Prelaud P. Bolile
alergice ale cinilor de ras. Ed. M.A.S.T., Bucureti, 1999. 5. Scott
D.W., W.H. Miller Jr. et al. Muller&Kirks Small Animal
Dermatology, 5th Edition. W.B Saunders Company, Philadelphia, 1995.
6. Solcan G., I.L. Mitrea, L. Miron, Carmen Solcan Dermatopatologia
animalelor de companie. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai, 2003.
7. Yager J.A., D.W. Scott The Skin and Appendages in Pathology of
Domestic Animals, 4th Edition, vol. I. Academic Press Inc., New
York, 1993
22