Mar 08, 2016
3aprilie 2013 www.Transporter.ro
Bucure[ti, Sector 2,
Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2
www.transporter.ro
Publisher
Silvia Teodorescu
Redactor-[ef
Roxana Burghin`
Redactori
Cristian Ionescu
Loredana Ciubotaru
Alexandra ßtefan
Colaboratori
ßtefan R`deanu
Iulian Budu[an
Mihai B`rbulescu
Ovidiu Antonescu
Coordonator vânz`ri
Dina D`nil`
Editor foto
Radu Fug`rescu
Concept grafic / DTPDiana Buido[o
Difuzare
Nicolae Cojanu
ISSN 1841 – 6039
Un produs Zaga Brand
© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau
a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al
publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute
în articolele publicitare [i reclame.
Da, suntem ultimii la absorbţia de fonduri, ultimii la reciclarea şidepozitarea deşeurilor, ultimii la implementarea de soluţii eco pesegmentul transporturilor. Rata de absorbţie a fondurilor europene a atinsabia 13% în şapte ani, doar 15 vehicule electrice circulă pe străzileRomâniei [i reciclăm doar 1% din deşeurile pe care le producem. Neînvârtim în cifre şi statistici, dar întârziem să venim cu soluţii.
E destul de frustrant ca din toate părţile să vină aceleaşi reproşuri, iarinformaţiile care circulă să fie “reciclate”, dar niciodată noi saucuprinzătoare. Dacă sistemul de management este deficitar la nivelnaţional, dacă situaţia nu este privită realist, ci numai în fuga spre a primifonduri, cum ar putea lucrurile să fie altfel? Ministerele par să facă eforturipentru remedierea situaţiei, dar până nu vor veni schimbările, toate rămândoar propuneri pe hârtie. Regulile se tot modifică, însă problemele rămânaceleaşi.
În orice caz, nu putem avea încă pretenţia la un mediu urban eco şisustenabil, în condiţiile în care la această oră nu exist` decât strictulnecesar. Nu putem trece de la o infrastructură slab dezvoltată la tehnologiide ultimă generaţie. Normal că ne dorim un mediu mai curat, un transportcivilizat şi vehicule eficiente, dar înainte, toţi trebuie să înţeleagă ceînseamnă aceste concepte.
Viitorul, din păcate, ţine de cum se va mobiliza fiecare segment în parteşi de iniţiativele pe care le vor pune în practică „cei mici”. Altfel, rămânemîn continuare frustraţi de absenţa schimbării.
Tocmai de aceea trebuie să se înţeleagă foarte clar faptul că nu putemcontinua să ne cramponăm în câteva cifre sau statistici nefavorabile.Schimbarea nu va veni dacă le întoarcem pe aceastea pe toate părţile.Lucrurile vor fi mai „verzi” în momentul în care vom pune toţi umărul latreabă.
Schimbarea nu st` doar în cifre [i statistici
editorial
Roxana Burghin`
Când vine vorba despre subiectul „verde”, fie c\ aducem`n discu]ie reciclarea de[eurilor, fie c\ facem referire laachizi]ia de vehicule electrice, România se claseaz\ peultimul loc `n rândul celor 27 de membre ale UniuniiEuropene. E un lucru [tiut [i vehiculat poate mai multdecât e cazul.
www.Transporter.ro aprilie 20134
8
24
TRANSPORT 3600 Lipsa infrastructurii specifice ]ine pe loc transportul eco 8
Ecologia se face prin taxare 12
Operatorii de salubritate spun DA cerin]elor “verzi” ale UE 14
Businessul murdar care face planeta curat` 16
Viitorul României, verde sau gri? 20
TEST DRIVES` ardem gazul, dar nu de poman` 24
VOCEA TRANSPORTATORILOREuro 6 vine peste noi, dar „îl mai l`s`m pân` la toamn`” 30
FINANCIARAutorit`]ile României iau decizii de dragul fondurilor europene 34
14
12
Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro
5aprilie 2013 www.Transporter.ro
TRANSPORT C~L~TORI Zonele metropolitane se reorganizeaz` pentru a
accesa fonduri europene 40
Un transport verde înseamn`
un transport electric 46
Regiile de transport, nevoite
s` caute finan]`ri alternative 50
TRANSPORT MARF~ Vehiculele eco,
avantaj pentru business 54
Cum putem deveni mai eficien]i cu investi]ie
ini]ial` 0? 58
AFTER-SALES Anvelopele au via]`
[i dup` ce ies din uz 62
INDEXPrim`rii [i companii salubritate 64
40
5450
ABONEAZĂ-TE
!
cea mai bun` revist`
specializat`
din România
Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro
62
58
46
www.Transporter.ro aprilie 20136
newsCea de-a doua ediţie a EXPOROM Auto&Moto Show are loc în
perioada 9-12 mai 2013 la noul centru expoziţional situat în Pan te -limon (Ilfov), la intersecţia DN3 cu {oseaua de Centură, centru carea beneficiat de o investiţie de 15 milioane de euro.
Automobile clasice, maşini şi motociclete modificate, unele chiarunicat, dar şi modele noi ale mărcilor prezente pe piaţa din Româniavor putea fi admirate într-un spaţiu expoziţional de peste 12.500 mp.Organizatorii se aşteaptă ca anul acesta, la eveniment, să fieprezenţi peste 25.000 de vizitatori, aşa că au pregătit demonstraţii detot felul, dar şi concursuri. „Cupa presei la Buggy” este una dintresurprizele propuse.
„Aflat la cea de-a doua ediţie, EXPOROM Auto & Moto Showreuneşte pasionaţii de automobile şi motociclete, însă ceea ce îldeosebeşte de alte manifestări de acest gen este accentul pus pemixul de curente. De la prezentări ale maşinilor şi motocicletelorclasice, recondiţionate, retro la cele noi, respectiv modificate, ex po -ziţia îşi propune să devină un etalon atât naţional cât şi internaţionalpentru industria auto şi moto”, a declarat Roxana Soare, ProjectManager Exporom.
Fie că vorbim de producători, importatori sau distribuitori, ex po -zanţii sunt invitaţi să prezinte, să dezbată sau să lanseze în faţapublicului larg noutăţile în materie de auto, moto şi sport. Înscrierilese pot face pe site-ul oficial al evenimentului: www.automoto-show.ro
Opel ar putea să treacă la motoriz`ri hibride pentru următoarele familii de propulsoarediesel, în perspectiva îndeplinirii normelor de emisii CO2 dictate de Uniunea Europeanăpentru 2020 şi 2025. „Atunci când concepi o nouă arhitectură, te gândeşti că s-ar puteaca în viitor să fii nevoit să vii cu un motor care poate fi electrificat. Până în 2025, vom aveaparte de o schimbare foarte mare. Atunci, toată lumea va dezvolta produse electrificatepentru a îndeplini ţintele de reducere a poluării”, a declarat şeful pentru dezvoltarea mo -toarelor diesel Opel, Pierpaolo Antonioli pentru Automotive News Europe. Opel a anunţatcă îşi va reînnoi 80% din portofoliul de motoare între 2012 şi 2016, cu trei noi familii depropulsoare care vor totaliza 13 modele şi transmisii noi.
Procesul de reînnoire începe de anul acesta cu noile motoare de 1.6 litri (benzin` şidiesel), împreună cu noi cutii de viteze în cinci şi [ase trepte. Acestea vor fi însoţite de onou` familie de motoare pe benzină de dimensiuni reduse la sfârşitul anului.
Producătorul francez de tehnică militară,Renault Truck Defense, a semnat un me mo -randum cu compania MFA Mizil pentruproduc]ia [i comercializarea exclusivă acamioanelor militare [i a vehiculelor blindatepe teritoriul României. Pre[edintele com -paniei Renault Truck Defense, Gerard Amiel,a fost prezent la Mizil, unde a declarat că celedouă companii inten]ionează să desfă[oareun program de investi]ii comun, având caobiec tiv retehnologizarea platformei deproduc]ie a uzinei MFA din ora[ul Mizil, ju -de]ul Prahova. MFA este un producătorromân de tehnică militară, cu o istorie depeste 60 de ani. Compania este cel mai marecontractor român al Ministerului ApărăriiNa]ionale (MapN) de după 1989 pentru ma -[ini blindate.
Exporom Auto & Moto Show se deschide pe 9 mai
Renault va producecamioane militare la uzina din MizilOpel ar putea
„hibridiza” noile motoare diesel
7aprilie 2013 www.Transporter.ro
lans`riProducătorul suedez Volvo Trucks a profitat de Târgul de la Bauma [i a lansat cel mai nouautocamion destinat segmentului de construc]ii: Volvo FMX. Noul model este prezentat ca unetalon în industria vehiculelor destinate [antierelor, acesta punând accent [i pe [ofer.„Volvo FMX a oferit segmentului de autocamioane pentru construc]ii o identitate clară [i, înprezent, putem vorbi despre un pas uria[ în majoritatea domeniilor importante – robuste]e,manevrabilitate [i design. Toate sunt dezvoltate în jurul [oferului", spune Claes Nilsson,Pre[edinte Volvo Trucks. Astfel, noul FMX dispune de cele mai noi tehnologii Volvo, precumDynamic Steering [i un nou sistem de suspensie pneumatică. Acestea permit o ma ne -vrabilitate sporită [i îmbunătă]esc trac]iunea pe orice tip de teren.
Bauma 2013: Volvo FMX, inovatorul în construcţii
Ford a prezentat noul Transit Courier la Salonul de Vehicule Comerciale din Birmingham, acesta fiind celmai mic membru al noii familii de utilitare ale producătorului american. Noul Transit Courier este un vehiculcomercial din clasa compactă. Volumul de încărcare al modelului este de 2,3 m3, iar sarcina utilă este de660 kg, permi]ându-i astfel noului Courier să transporte chiar şi un europalet. Noul model din gama Transitva fi disponibil în două versiuni de motorizare: diesel Duratorrq TDCi de 1,5 l (75 CP) şi de 1,6 l (95 CP)şi benzin` EcoBoost de 1 l (100 CP).
Ford continuă înnoirea gamei de utilitare prin lansarea modelului Transit Courier
DAF a lansat noile modele LF şi CF în cadrul Salonului de Vehicule Comerciale din Birmingham,completând astfel gama de camioane a constructorului olandez cu cele mai noi tehnologii Euro6. Noul LF Euro 6 este destinat segmentul de distribuţie, în timp ce modelul CF este adaptatpentru o gamă largă de aplicaţii. Ambele dispun de un nou saşiu, o nouă transmisie şi un noudesign atât la interior, cât şi la exterior. Alături de noul XF, care a fost lansat la sfâr[itul anuluitrecut, noile LF [i CF completează cea mai mare investi]ie pentru dezvoltare din istoria de 85de ani a producătorului olandez.
Modelele LF şi CF Euro 6 completează cea mai mare investiţie din istoria DAF
Noul Trakker este capul de afiş al standului pe care constructorul italian Iveco l-a organizat în cadrul celuimai important salon dedicat echipamentelor de construcţii, Bauma 2013. Principala caracteristică a nouluimodel destinat aplicaţiilor off-road este robusteţea. Transmisiile sunt disponibile în varianta manuală cu 9şi 16 viteze (Ecosplit), iar în varianta automată, acestea dispun de 12 şi 16 rapoarte (Eurotronic). Cabinasa este redesenată şi include funcţii telematice şi un panou central cu comenzi dispuse pentru a fi cât maila îndemâna şoferului. Noul Trakker este disponibil în două versiuni, Hi-Track şi Hi Land. Motorizările FPTIndustrial Cursor sunt de 8 şi 13 litri, cu norme Euro V.
Noul Iveco Trakker, piesa de rezistenţăpe „şantierul” de la Bauma 2013
TRANSPORT 360 0
Transportul reprezintă a doua mare sursă de poluare a mediului, imediat după sectorul energetic. Problema este că Pământul nu se poate „învârti” fără transport, acesta stând la baza economiei. Atunci când apar însă presiunilegate de emisiile nocive degajate în trafic şi de faptul că acestea afectează sănătatea şi accelerează încălzireaglobală, lucrurile devin şi mai serioase, iar autorităţile competente iau măsuri.
LIPSA INFRASTRUCTURII SPECIFICE tine pe loc transportul eco
Text: ALEXANDRA {TEFANE-Mail: [email protected]
,
www.Transporter.ro aprilie 20138
9aprilie 2013 www.Transporter.ro
Unuinea European`, prin organismele ei (ex. Consiliul de
Mediu), impune anumite targeturi de îndeplinit privind
protejarea [i îmbun`t`]irea calit`]ii mediului înconjur`tor.
Spre exemplu, anul trecut s-a lucrat la legisla]ia care impune
constructorilor de automobile o limit` medie de emisii de CO2/km.
Astfel, conform propunerii CE, niciun autoturism care va fi vândut
începând cu anul 2020 nu va putea emite, în medie, mai mult de 95g
CO2/km (fa]` de 135,7g CO2/km în 2011 [i 130g CO2/km, limit`
obligatorie, în 2015).
În caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare
gram de CO2 emis în plus, ce va fi calculat` pentru toate auto tu -
rismele vândute. Am putea cuantifica [i alte ini]iative ale
au to rit`]ilor, precum promovarea biocarburan]ilor avansa]i (a doua
ge nera]ie sau cei care nu provoac` emisii provenite de schimbarea
indirect` a destina]iei terenurilor - Indirect Land Use Change -
ILUC), dar [i ini]iative ale [oferilor precum montarea de instala]ii
GPL - gazul petrolier lichefiat, sau CNG - gazul natural comprimat.
Totu[i, cel mai dorit obiectiv, utopic la acest moment, este
transformarea parcului auto mondial într-unul hibrid sau electric. Nu
este un secret îns`, faptul c` suntem printre coda[i la num`rul de
autovehicule electrice, care ruleaz` pe drumurile autohtone, lucru care
ne îndep`rteaz` de standardele UE, dar [i de un mediu mai curat.
De la ce pornim şi unde trebuie să ajungem în mai puţin de 7 ani
Pentru a încuraja achizi]ionarea [i utilizarea de autovehicule eco,
Comisia European` a propus ca fiecare stat membru s` aib` un
num`r minim de sta]ii de alimentare pân` în 2020. Mai mult, va
exista [i o priz` comun`, Priza Tip 2 (230V sau 400V), astfel încât
reînc`rcarea s` se poat` face oriunde [i la fel în toate statele UE.
Acestea vor putea s` implementeze propunerile adaptându-[i
legisla]iile [i sistemul fiscal, astfel încât s` încurajeze investi]iile
private, conform comunicatului emis de CE pe aceast` tem`. Pentru
sprijinirea acestor modific`ri, UE a anun]at c` exist` deja fonduri
disponibile. României i-ar reveni conform proiectului, 10.000 de
puncte de înc`rcare pentru ma[ini electrice. În aprilie 2013 îns`, în
]ar`, sta]iile de înc`rcare pot fi num`rate pe degetele de la o mân`.
Dar nici vehiculele prietenoase cu mediul nu sunt foarte multe la noi
în ]ar`, [i astfel ajungem s` ne întreb`m, dac` se va schimba cumva
situa]ia dup` amplasarea prizelor.Vor putea anima cumva aceste
puncte de alimentare pia]a na]ional` de ma[ini eco sau este o alt`
problem` la mijloc?
Unde se împotmoleşte RomâniaChiar dac` bateria unei ma[ini eco se poate înc`rca la orice priz`
de 220Vca sau 230Vca, lipsa sta]iilor de reînc`rcare [i realimentare
este cu adev`rat o problem`, deoarece acestea sunt mult mai
performante, oferind o înc`rcare mai puternic`, mai rapid` [i mai
la îndemân`. Nu degeaba costurile unui înc`rc`tor variaz` între 500
[i 7.000 de euro. Concret, înc`rcarea se poate face în trei modalit`]i:
normal` la 230V, care dureaz` 6-8 ore, rapid` la priza trifazat` de
400 V, cu durata de 2-3 ore [i foarte rapid` la aceea[i priz` ca cea
rapid`, cu durata de doar 20-30 minute, permi]ând o înc`rcare de
80%. Pe lâng` lipsa sta]iilor de înc`rcare, românii mai acuz` îns`
câteva chestiuni. Mul]i dintre managerii de parcuri auto consider`
c` valoarea ridicat` a unei ma[ini eco este principala cauz` care îi
face reticen]i la gândul achizi]ion`rii de astfel de autovehicule. În
acest sens, Guvernul acord` subven]ii, dar se pare c` posibililor
cump`r`tori nu li se par suficiente, întrucât vânz`rile nu cresc. De
asemenea, înc` ne afl`m în etapa în care foarte pu]ini accept` astfel
de vehicule, pu]ini î[i pun problema mediului [i pu]ini gândesc pe
termen lung investi]ia în flote eco. Prin urmare, suntem bloca]i în
acest labirint f`r` ie[ire, în care vina lipsei unui transport ecologic
cade precum o minge de ping-pong, din terenul absen]ei infra struc -
turii în cel al absen]ei interesului pentru vehicule eco.
Sim]indu-se nevoia unui imbold, Comisia European` propune
stabilirea unui pachet de obiective obligatorii pentru statele
Schimb`rile climatice încetinesc cu 1,6% economiamondial`, conform unui raport realizat de DARA [iClimate Vulnerable Forum.
Statele care emit o cantitate mare de dioxid de carbonsunt responsabile de cinci milioane de decese pe an,provocate de poluarea aerului, conform DARA [iClimate Vulnerable Forum.
www.Transporter.ro aprilie 201310
membre, în ceea ce prive[te infrastructura destinat` energiei
electrice. Acestea urm`resc construirea unui num`r suficient de
puncte de înc`rcare, pentru ca produc`torii de automobile s` poat`
lansa o produc]ie de mas`, la pre]uri accesibile. Aceste targeturi
devin îns` foarte greu de atins, în condi]iile în care, în acest moment,
nu se concentreaz` aproape nimeni pe acest gen de investi]ii. Spre
exemplu, marii juc`tori petrolieri care activeaz` în ]ar` nu au ca
obiectiv pe termen scurt amplasarea în sta]iile de alimentare cu
carburan]i clasici a unor prize pentru vechiculele electrice.
Reprezentan]ii MOL România au declarat pentru Transporter c`
pl`nuiesc construirea unei benzin`rii „verzi” în România, dup`
modelul celei care exist` deja în Budapesta, dar nu curând. Aceasta
presupune preluarea întregii energii necesare auto-func]ion`rii de
la panourile solare de]inute, dar [i existen]a unei surse de înc`rcare
pentru vehiculele prietenoase cu mediul. Nici planurile pentru viitorul
apropiat ale celei mai mari companii petroliere din ]ar`, OMV Petrom,
nu includ acest gen de ini]iativ` de a amplasa înc`rc`toare pentru
motoarele electrice, conform unei declara]ii ale re pre zen tan]ilor.
Avem totuşi exemple că se poatePrima sta]ie de înc`rcare a vehiculelor electrice din România a
fost pus` în func]iune în vara anului 2011 [i este amplasat` în
Capital` în spatele Pie]ei Unirii, lâng` sediul Transelectrica.
Ini]iatorul ideii a fost Asocia]ia Comitetul Na]ional Român –
CIGRE (ONG), prin interemediul pre[edintelui, Ciprian Diaconu, [i
a unui membru pe nume Mihai Marcol].
Mitsubishi a fost partener la acest eveniment, fiind primul
fabricant care a adus pe pia]a na]ional` un vehicul electric, iar
Transelectrica a avut rolul de gazd`, sta]ia fiind instalat` în
perimetrul în care aceasta î[i are sediul.
Realitatea este, îns`, c` scopul ONG-ului nu este dezvoltarea
infrastructurii de înc`rcare a vehiculelor electrice, deci, expe ri -
mentul, fie el reu[it, nu se va mai repeta.
„Pentru noi în calitate de ONG acest proiect a avut un rol
pur demonstrativ. Am vrut s` ar`t`m c` se poate face ceva
în acest sens prin mijloace 100% române[ti. L`s`m
dezvoltarea infrastructurii de înc`rcare a vehiculelor
electrice în grija autorit`]ilor locale [i centrale [i a firmelor
private care au ceva de spus în domeniu”, a declarat pentru
Tranporter membrul CNR-CIGRE, Mihai Marcol].
Aceast` sta]ie a fost dezvoltat` cu fonduri minime, nefiind
conceput` ca o sta]ie public` de înc`rcare la care s` poat` veni orice
utilizator pentru a o folosi. Concret, sta]ia a costat, în 2011,
aproximativ 1.000 de euro, având în vedere c` o sta]ie public` care
îndepline[te toate dot`rile necesare cost` în jur de 2.500 de euro.
„Dac` cineva vrea îns` s`-[i încarce ma[ina [i ia leg`tura cu
noi, îi vom facilita accesul la aceast` sta]ie, având în vedere
ca nu sunt mii de ma[ini electrice care stau la coad` pentru
acest lucru”, ne-a explicat Mihai Marcol].
De altfel, în afar` de ma[ina electric` de]inut` de CNR-CIGRE,
care se încarc` de dou` ori pe s`pt`mân`, la aceast` sta]ie, în
decursul unui an [i jum`tate, au solicitat doar maximum cinci alte
vehicule electrice înc`rcarea.
Cum se poate accelera fenomenul eco-car
Un studiu realizat de The Futures Company arat` c` aproximativ
35% dintre europeni sunt dispu[i s` pl`teasc` mai mult pentru a avea
o ma[in` eco. Mai mult, s-a aflat c` peste 70% dintre cei care vor s`-
[i cumpere un autovehicul nou indic` economia de carburant ca prim
criteriu de selec]ie. Aceste date sunt speran]a c` vii torul vehiculelor
o poate lua curând pe calea „verde”.
„Încurajarea cump`r`rii vehiculelor electrice poate fi
f`cut` printr-un pachet de m`suri legislative.
Acesta ar trebui s` fie o adaptare a exemplelor din ]`rile UE
care deja au facut acest lucru. Pe lâng` ajutorul financiar
acordat de stat ar trebui s` existe [i m`suri non-financiare
care s` impulsioneze fenomenul vehiculelor electrice.
TRANSPORT 360 0
11aprilie 2013 www.Transporter.ro
Consider [i c` subven]ia ar putea fi crescut` ca valoare în
urmatoarea perioad`, [i c` legea ar trebuie modifiat`
astfel încåt s` aib` aplicabilitate la orice posibil cum -
p`r`tor (persoan` fizic` sau juridic` de orice fel). Statul ar
trebui s`-[i stabileasc` o ]int` ca volum [i timp [i apoi s` ia
toate m`surile necesare pentru îndeplinirea acesteia”, este
de p`rere Mihai Marcol].
Viitorul nu are de ales! Trebuie să fie verde
Potrivit cartei verzi lansate de Uniunea European`, pân` în 2030,
50% dintre ma[inile din circula]ie ar trebui s` fie electrice, iar pân` în
2050, ma[inilor poluante li se va interzice accesul în ora[ele mari.
Acestor vechicule îns`, trebuie s` li se pun` la dispozi]ie o infra -
structur` adecvat`. În România, este prezent un triunghi vicios între
produc`torii de vechicule electrice, consumatori [i infra struc tur`.
Cea din urm` nu se dezvolt` pentru c` nu exist` sufieciente
vechicule, iar acestea sunt pu]ine pentru c` au pre]uri mari, pre]uri
stabilite indirect de cererea sc`zut`. Îmbucur`tor este totu[i faptul
c` au ap`rut companii române[ti, dedicate fenomenului vehiculelor
electrice, care ofer` produse fabricate în România în domeniul
sta]iilor de înc`rcare. Un exemplu este E-Motion Electric. În restul
Uniunii, exist` state care au dep`[it 1.000 de puncte de înc`rcare,
precum Germania, Fran]a, Italia, Portugalia [i Spania. ]`rile mai
apropiate de noi nu se pot l`uda la acest capitol. Atât Bulgaria,
Grecia, cât [i Ungaria, au sub zece puncte de înc`rcare. R`mâne s`
vedem dac` vom putea atinge ]inta de 10.000 de puncte, propus`
pentru 2020. {i dac` ni se pare mult, afl`m c` la aceea[i dat`, Italia,
Marea Britanie [i Germania, vor trebui s` fie dotate cu 100.000 de
sta]ii fiecare.
„Se pare c` UE a g`sit r`spunsul la întrebarea «Ce trebuie s` se dezvolte prima dat`: ma[inileelectrice sau infrastructura de înc`rcare?», [i anume,infrastructura de înc`rcare. Iar pentru asta, exist`deja companii române[ti care pot construi aceste10.000 de sta]ii, trebuie doar s` existe interes lanivelul autorit`]ilor centrale [i locale”, afirm`membrul CIGRE.
P
www.Transporter.ro aprilie 201312
De[i emisiile au sc`zut în mod constant, la acest moment,
mai mult de nou` milioane de tone de poluan]i continu` s`
fie r`spândi]i în aer, anual, în Fran]a, ca urmare a acti -
vit`]ilor umane (industrie, auto, activit`]i domestice, agri cul tura,
etc). Dar sectorul transporturilor pare s` aib` cea mai mare im -
plicare în aceste cifre.
Ecotaxa pentru încurajareatransportului feroviar
A[a c` Fran]a a luat decizia s` dea startul proiectului de imple -
mentare a noului sistem de taxare pentru camioane pe dru murile
din interiorul ]`rii. Mai mult decât atât, autorit`]ile franceze au
anun]at c` ini]iativa este destul de avansat` [i c` exist` toate
premisele ca Ecotaxa s` fie introdus` de la 1 iulie 2013. Scopul
Ecotaxei este în principal de a stabili un sistem de taxare corect
TRANSPORT 360 0
taxareEcologia
se face prin
Ţările europene se văd nevoite să impună taxepentru a reuşi să ţină în frâu sau să diminuezeemisiile de dioxid de carbon produse de maşini.Aşa că din a doua jumătate a anului 2013 şi Franţaintră în rândul statelor care percep taxevehiculelor de transport marfă cu masa maximăautorizată de peste 3,5 t, care utilizează reţeauade drumuri din ţară. Adică 15.000 de km de reţearutieră naţională şi judeţeană franceză.
Text: LOREDANA CIUBOTARUE-Mail: [email protected]
13aprilie 2013 www.Transporter.ro
pentru toate vehiculele de transport marf` de peste 3,5 t, indiferent
de ]ara de origine (inclusiv Fran]a). Pe lâng` acest factor fiscal care
se vrea a fi clarificat, prin aceast` nou` tax`, Fran]a vrea s` pro mo -
veze alte moduri de transport, cum ar fi transportul feroviar sau
naval. O parte din suma provenit` din aceast` tax` va fi alocat`
Agen]iei Franceze pentru Finan]area Dezvolt`rii Infras truc turii de
Transport (AFITF), dar [i anumitor autorit`]i regionale. Infra struc -
tura rutier`, dar [i unele proiecte ale grupului Grenelle Environment,
în vederea protej`rii mediului înconjur`tor [i a promov`rii dezvol -
t`rii durabile, vor primi bugete din acelea[i venituri. Pe tema intr`rii
autovehiculelor grele în zonele urbane au tot fost discu]ii atât la nivel
de ]ar`, cât [i la nivel european.
Dar foarte pu]ine state au reu[it s` implementeze un proiect care
s` ajute la sc`derea gradului de poluare din ora[e, a[a c` au introdus
taxe care s` le permit` s` mearg` mai departe cu realiz`rile
ini]iativelor [i s` dezvolte infrastructur` pentru celelalte tipuri de
transport.
Aceeaşi taxă pentru toţi? Fran]a nu este singura ]ar` din Europa care a adoptat astfel de
legi. În state precum Marea Britanie, Belgia sau Spania au fost
introduse taxe care s` vin` în sprijinul mediului, dar [i a statului
care, cu ajutorul bugetului strâns, î[i poate duce la îndeplinire
targeturile pe care i le impune Uniunea European`. Diferite impozite
“verzi” au fost introduse de c`tre guvernele din întreaga lume pentru
a încuraja un comportament mai ecologic. Dar se pare c` aceste
impozite pot afecta o gam` larg` de întreprinderi, dup` cum spun
unii speciali[ti în consultan]`.
Aceast` tax` vine ca un plus la sumele pe care trans por tatorii le
pl`teau deja pentru taxele de drum. De aici, se pot scumpi m`rfurile
transportate [i de ce nu produsele ajunse la consumatorul final pot
avea un pre] cu un procent, dou` mai mare. În plus, nu exist` un
sistem comun de taxe de mediu în cadrul Uniunii Europene, în ceea
ce prive[te tipul [i domeniul de aplicare al taxelor.
Ca atare, întreprinderile se pot confrunta cu dificult`]i în iden -
tificarea acestor obliga]ii de mediu fiscale, în ]`rile în care opereaz`.
Având în vedere gama larg` de taxe de mediu în vigoare pe teritoriul
Europei, poate fi dificil s` faci primul pas spre construirea acestei
strategii, care s` colecteze informa]ii privind tipurile de impozite pe
care întreprinderile le pot pl`ti sau cum pot fi ele obligate s` se
conformeze. Tocmai pentru c` exist` o dis tor siune între politicile
economice ale fiec`rui stat membru [i este foarte greu s` pui totul
într-o singur` schem`.
Franţa ia taxa şi oferădispozitivul de taxare
Referitor la Fran]a, preg`tirile pentru noua taxare sunt efectuate
de consor]iul Ecomouv, format inainte de licita]ia pentru cesionarea
activit`]ii de taxare. Ecomouv este de]inut în propor]ie de 70% de
Autostrade per Italia [i mai reune[te alte companii franceze din do -
me niul transporturilor [i informaticii, precum SNCF, SFR sau
Thales. Noua tax` de drum - Ecotaxa va fi aplicat` pentru camioane,
pe întreaga re]ea de drumuri a Fran]ei, cu excep]ia autostr`zilor care
sunt deja taxate. Calculul ei va fi f`cut cu ajutorul unui dispozitiv de
la bordul camionului, pe baza distan]ei parcurse, a configura]iei ca -
mio nului [i a categoriei de poluare. Echiparea cu noul dispozitiv va
fi obligatorie pentru trans por ta torii francezi, în timp ce [oferii
str`ini îl vor putea procura la intrarea în Fran]a, contra unei garan]ii
de 100 de euro [i a unei înregistr`ri în sistemul de taxare. La ie[irea
din Fran]a vor putea preda dispo zi t ivul [i vor recupera diferen]a r` -
mas` sau vor putea p`stra dispozitivul [i completa suma disponibil`
pentru plat`. Pre]urile nu au fost înc` stabilite definitiv, dar valoarea
medie estimat` este de 0,12 euro/km. Astfel, pentru dou` axe [i pân`
la 12 tone, taxa va fi de 0,08 euro/km, iar pentru mai mult de 3 axe
[i peste 12 tone va fi de 0,14 euro/km.
Dac` lu`m în calcul un exemplu de reu[it` a acestei ecotaxe,putem spune c` impactul pe care îl are la nivelul polu`rii estemajor. În 2000, Germania introduce taxa „ verde” care ajunge în2002 s` reduc` emisiile de CO2 cu mai mult de 7 milioane detone, a[a cum arat` un studiu f`cut de Biroul Federal de Mediu(Umwelt bun desamt). Având în vedere c` cei care locuiesc înzonele urbane sunt bombarda]i zilnic cu tone de praf, de dioxidde carbon [i de zgomot, ecotaxele au plus valoare.
Dar dac` privim de cealalt` parte a barierei, exemplul taxei dinFran]a, aduce companiilor de transport înc` o povar` pe umerii [ia[a îngreuna]i de problemele locale [i nu numai. Înc` o sum` debani ad`ugat` la bugetul de cheltuieli , [i a[a dezechilibrat, nu eceva de care au nevoie „c`r`u[ii” în acest moment. Nu ne r`mânedecât s` vedem cum vor evolua lucrurile [i ce efecte, pozitive saunegative va avea aceast` nou` taxare din Fran]a.
www.Transporter.ro aprilie 201314
Cu toate c` s-au f`cut progrese importante în ultimii ani, în
România s-a pus accentul din ce în ce mai ap`sat pe
adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul protec]iei
mediului, demers generat de necesitatea închiderii capitolelor de
negociere în vederea ader`rii la UE. De aici a rezultat un efect
negativ, [i anume existen]a a înc` unui decalaj major fa]` de celelalte
state membre, sub aspectul performan]elor tehnice, a calit`]ii
serviciilor de gestionare a de[eurilor, a accesibilit`]ii acestor servicii
(în special în mediul rural), cât [i sub aspectul costurilor pe care le
implic` gestionarea de[eurilor.
Parteneriatele public-private, soluţia?Sunt [i exemple clare, care dovedesc c` se pot rezolva aceste
inconveniente. Finlanda, de exemplu, la momentul ader`rii la UE,
în 1995, se confrunta cu probleme similare pe segmentul de salu -
bri zare, dar tendin]a evident` de regionalizare ce a marcat ulterior
managementul de[eurilor, a condus la crearea de parteneriate
public-private [i implicit la apari]ia unor companii de salubritate
care, prestând o gam` larg` de servicii asociate (colectori, trans -
portatori, valorificatori, reciclatori, administratori de instala]ii de
tratare [i depozitare a de[eurilor), au devenit astfel competitive pe
pia]a european`.
10% dintre operatorii de salubritateservesc 60% din populaţie
Un studiu din 2007 ar`ta c` din totalul de 13.357 localit`]i
existente în România, doar aproximativ 500 dispun de sisteme
organizate de colectare, transport [i depozitare a de[eurilor
menajere, fapt ce are repercusiuni grave asupra competitivit`]ii
serviciilor de salubritate din România, raportat la cerin]ele pie]ei
europene. Astfel, pentru 60% din popula]ia urban` serviciul de
salubritate este asigurat de aproximativ 10% din num`rul total de
operatori. A[adar, 50 de operatori asigur` servicii de salubritate
pentru 7,3 milioane de locuitori, raport ce reflect` capacitatea redus`
Oglinda igienei urbane a unei localităţi reflectă, pelângă nivelul de salubrizare menajeră (deşeuri de lapopulaţie şi de la agenţii economici) şi pe cel alsalubrizării stradale, care are ca scop principalrealizarea şi menţinerea igienei căilor de comunicaţie,în scopul ridicării gradului de confort citadin.Salubrizarea stradală este cea care pune, în final,calificativul de „oraş curat” sau „oraş murdar”.
cErinţElor“vErzi” alE UE
TRANSPORT 360 0
OperatOrii desaLubritate spun da
Text: loredana CiubotaruE-Mail: [email protected]
P
a operatorilor de salubritate de a furniza servicii corespunz`toare
din punct de vedere calitativ.
Investiţia în parcul de utilaje nu îisperie pe operatorii de salubritate
Compania Romprest este primul operator de salubritate care [i-
a bugetat pentru anul acesta o investi]ie de peste trei milioane de
euro, în vederea achizi]ion`rii de autovehicule specializate, cu
propulsie hibrid`. În prezent, compania utilizeaz` pe teren, în probe,
un camion hibrid care folose[te cu 30% mai pu]in combustibil, iar
emisiile de CO2 sunt cu 30% mai reduse. De asemenea, vehiculul
produce cu pân` la 50% mai pu]in zgomot comparativ cu un camion
conven]ional. Rosal Grup a înlocuit complet parcul de autospeciale
de ultim` genera]ie, ce îndeplinesc toate normele impuse de
legisla]ie, implicit pe cele privind protec]ia mediului. Astfel, ope ra -
torul folose[te numai utilaje care au în dotare instala]ii ce corespund
normelor de poluare Euro 5.
“Trendul eco nu ne-a surprins, el corespunde [i dorin]elor
noastre de aliniere la o tehnologie de vârf, care înseamn` atât o
protec]ie superioar` a mediului, cât [i consumuri mai reduse [i
cheltuieli de mentenan]` mai mici. Chiar dac`, poate, la prima
vedere, pre]urile utilajelor din aceast` categorie pot fi mai mari,
în timp, datorit` beneficiilor aduse [i a fiabilit`]ii lor crescute,
se doresc a fi o investi]ie rentabil` pentru firm` [i de ce nu pentru
mediu”, a declarat pentru Transporter, Director Asocia]ia Român`
de Salubritate, Viorel Marcu.
Acesta pare s` fie trendul pe care Uniunea European` îl va
implementa în tot mai multe ]`ri, iar în acest context, tot mai mul]i
operatori de salubritate au achizi]ionat autospeciale cu emisii reduse
de CO2, dotate [i cu tehnologii menite s` diminueze [i al]i factori de
poluare, precum zgomotul. {i chiar dac` lucrurile nu vor fi schim bate
de pe o zi pe alta, Uniunea European` tot va bate la por]ile salubrit`]ii
din România. {i dac` nu se poate cu binele, atunci vom fi obliga]i s`
cur`]`m ora[ele doar cu aceste vehicule mai pu]in poluante.
www.Transporter.ro aprilie 201316
TRANSPORT 360 0
De[eurile se împart în mai multe categorii (metal, sticl`,
textile, hârtie, carton, lemn, plastic, de[euri biodegradabile,
DEEE etc.) [i majoritatea ajung s` fie depozitate la gropile
de gunoi, asta când, alternativa dorit` este valorificarea lor.
Premisa: deşeurile – adevărate riscuriNe dorim gestionarea corect` a de[eurilor, tocmai pentru c`
acestea reprezint` adev`rate riscuri. La sfâr[itul vie]ii unui produs,
când de fapt devine de[eu, acesta nu doar c` nu mai este folositor,
ci poate deveni un pericol pentru mediu. De exemplu, de[eurile
electronice au un poten]ial de risc de infestare foarte mare, datorit`
con]inutului de substan]e [i materiale periculoase (metale grele,
electroli]i, PCB), uleiurile uzate au impact devastator la scurgerea în
pânza freatic` (1 g de ulei uzat poate infesta circa 1 milion de m3 de
ap`). Ministrul Mediului [i Schimb`rilor Climatice, Rovana Plumb,
a declarat de curând c` “avem nevoie de progres tehnologic în
domeniu mediului în România, ]ar` a c`rei problem` sen sibil`
o reprezint` managentul de[eurilor. Avem în vedere creare unei
pie]e necesare materialelor care se recicleaz`, cât [i asigurarea
unei infrastrucuri privind coelctarea, sortarea [i reciclarea
de[eurilor. Solu]iile [i propunerile noastre se reg`sesc în strategia
na]ional` privind managemntul de[eurilor. Pentru realizarea
infrastructurii este nevoie de finan]are, care va fi asi gu rat` din
fondurile nerambursabile, în perioada de pro gramare 2014-
2020. România are nevoie pentru mana ge men tul integrat al
de[eurilor, pentru crearea infrastructurii, în ur m`toarea
perioad`, de minimum 1,3 miliarde de euro”. Primul pas spre
valorificarea de[eurilor este colectarea selectiv` [i transportul
de[eurilor reciclabile c`tre operatorii specializa]i. Asta pentru c`
de[eurile colectate separat nu sunt infestate [i presupun costuri
minime la reciclare, de[eurile amestecate fiind adesea chiar
imposibil de reciclat. România este acum în etapa de extindere a
colect`rii selective la nivel na]ional, urmând ca din 2017 aceasta s`
fie implementat` [i în zone mai dificile (locuin]e colective, mediul
rural dispersat, zone montane). Transporter a luat leg`tura cu
singurul parc industrial de reciclare a de[eurilor din România, Green
Group, ce cuprinde companii de profil, care recicleaz` de[euri de
mase plastice, de[euri de echipamente electrice [i electronice [i
Businessul murdar care face planeta curată
La nivel mondial se vorbeşte din ce în ce mai mult dereciclare, tocmai pentru că ne ameninţă din ce în cemai mult poluarea. Pe lângă acţiunile ecologiceindividuale, o contribuţie foarte importantă lapăstrarea curăţeniei pe Terra o au marii producătoridin diverse domenii. Aceştia răspund, conform unorcote impuse, de înapoierea unui procent din marfaprodusă, atunci când aceasta devine deşeu. De aceeas-au creat asociaţiile reciclatoare, firmele detransfer de responsabilitate, care preiau obligaţiilede colectare ale producătorilor în acest sens, şi careîmpreună cu reciclatorii sunt sanitarii noştri.
Text: ALEXANDRA {TEFANE-Mail: [email protected]
17aprilie 2013 www.Transporter.ro
echipamente de iluminat uzate. Grupul are peste 100 de furnizori de
de[euri colectate, pentru fiecare dintre companiile sale, GreenTech,
GreenWeee, GreenLamp. Ne-am dorit s` afl`m cum se gospod`riesc
românii în ceea ce prive[te reciclarea, comparative cu UE, [i care ar fi
situa]iile aparte cu care se confrunt` cel mai mare reciclator din ]ar`.
Punem sau nu umăr la umăr pentru reciclare?
Procesul de colectare a de[eurilor, pentru cei de la Green Group,
are dou` componente: colectarea de[eurilor municipale (de la
cet`]eni) [i cea a de[eurilor comerciale [i industriale. Circuitul este
îns` de regul` acela[i: generator, colector, reciclator.
“În cazul de[eurilor municipale, responsabilitatea orga -niz`rii colect`rii selective revine administra]iei locale(prim`riei). Prim`riile, în cele mai multe cazuri, con ce sio -neaz` aceast` activitate societ`]ilor de salubritate. În cazulde[eurilor comerciale [i industrial, mai active sunt firmele dewaste management specializate, altele decât cele de salu -britate”, explic` fondatorul Green Group, Constantin Damov.
Totu[i în cazul de[eurilor cu valoare mai mare apar [i fenomene
de stocare în vederea specul`rii acestei pie]e, ca în cazul plasticului,
metalelor, hârtiei. Asta înseamn` c`, dup` colectare, apare o verig`
de trading care încearc` s` maximizeze profitul din vânzarea c`tre
reciclator, la preturi maximizate.
Cu alte cuvinte, în România, se speculeaz` pân` [i pia]a de…
gunoi. Exist` persoane care tr`iesc din colectarea [i vânzarea
peturilor sau a altor tipuri de de[euri, f`când asta înainte ca angaja]ii
firmelor de salubrizare s` apuce s` le ridice. Pentru o ton` de plastic
recompensa este de 1000 de lei, iar pentru una de aluminiu, 2500 de
lei. În acest sens, Green Group, chiar dac` are prin excelen]` ca
activitatea de baz` reciclarea, [i-a creat propriul sistem paralel de
colectare pentru a face fa]` fenomenului de specula]ie practicat.
“Dup` ce am dezvoltat colectarea B2B (business to business),
ast`zi am mai f`cut un pas prin colectarea voluntar` direct de la
cet`]eni (Reciclatorul pentru de[euri electrice [i electronice,
Automatele VRVM pentru ambalaje PET [i Al, containerele
pentru baterii portabile etc.). Dorin]a noastr` este de a investi în
continuare pentru consolidarea aprovizion`rii industriei noastre
cu de[euri colectate prin infrastructura proprie, cu ]inta ca aceast`
infrastructur` s` ne asigure peste 50% din de[eurile prelucrate de
noi”, a precizat pentru Transporter, Constantin Damov.
Comerţul cu fier vechi, bătrânulinamic al reciclării
Una din situa]iile cu care se confrunt` procesul de gestionare a
de[eurilor este dat` de cererea [i oferta de fier vechi din pia]`, foarte
crescute. Exist` un num`r mare de societ`]i care colecteaz` [i
recicleaz` fierul vechi, pentru care ofer`, în func]ie de starea de[eului
[i în func]ie de aliajele pe care le con]ine, anumite sume de bani.
Astfel, de[eurile î[i schimb` traseul prin fluxurile incorecte.
„De[eurile feroase sunt fie colectate separat, fie amestecate,
[i apoi sortate pe terenurile de recuperare a de[eurilor [i vândute
întreprinderilor de reciclare sau trimise direct turn`toriilor.
Substan]ele periculoase pe care le con]in DEEE r`mân s` se
piard` în atmosfer` sau în sol. Atât noi, cât [i autorit`]ile
na]ionale, încearc`m s` simplific`m [i s` corect`m acest sistem
prin crearea de securitate juridic` [i de condi]ii de concuren]`
echitabil` pentru a impiedica practicile ilegale ale unor agen]i
economici prezen]i pe pia]`”, declar` Damov.
Reciclăm din ce în ce mai puţine DEEE
România este supus` legisla]iei europene prin legea HG
1037/2010 pentru de[eurile de echipamente electrice [i electronice,
În 2011, fiecare persoan` dintr-o ]ar` membr` a UniuniiEuropene a generat 503 kg de de[euri municipale, dincare au fost tratate 486 kg de fiecare persoan`. ÎnRomânia 2011, media pe cap de locuitor a fost de 365 kgde[euri generate, din care 293 kg/persoan` tratate.Dintre acestea doar 1% au fost reciclate.
Greentech S.A. a procesat anul trecut 60.000 tone materieprim` PET [i PE. În anul 2012, s-au investit 9 milioane deeuro pentru o cre[tere de 50% a capacit`]ii liniilorprofesionale de tocare [i sp`lare a sticlelor PET [i pentruînlocuirea liniei de sortare manual` cu una automat`.
Bancomatul Verde a colectat, în cele peste 14 puncte,peste 600,000 recipienti PET [i doze de aluminiu dinnoiembrie anul trecut, iar Reciclatorul Verde, în numaidou` s`pt`mâni de la instalarea în Cora Pantelimonstrânge peste 33 de de[euri/zi
www.Transporter.ro aprilie 201318
TRANSPORT 360 0
DEEE. Aceasta impune o ]int` de 4 kg/cap locuitor, îns` datele arat`
c` România coleteaz` 1-1,5 kg/cap locuitor, în 2012 valoarea sc`zând
chiar sub 1 kg pe cap de locuitor. Acest lucru ne supune riscului de
e fi penaliza]i ca ]ar` pentru neîndeplinirea ]intelor impuse prin
proceduri de infrigement. Cea mai mare cantitate de DEEE colectat`
de România s-a înregistrat în anul 2010, când s-au adunat 35.000
tone. Boomul a fost dat în mare parte de existen]a unor stimulente
financiare în campaniile de colectare.
“Ca reciclator, Greenweee International are o capacitate de
tratare de 50.000 tone pe an, ceea ce înseamn` c` poate acoperi
mai mult de jumatate din nevoia de reciclare a Romaniei, îns`
acest lucru nu este realizabil în acest moment din cauza lipsei de
DEEE în pia]`. Greenlamp Reciclare poate gestiona 3.600
tone/an, utilizând trei linii de reciclare [i singurul distilator
special din ]ar` destinat recuper`rii mercurului din pudra
fluorecent` colectat` din l`mpile florescente [i becuri cu vapori
de mercur. În acest moment îns`, nu se poate atinge capacitatea
de tratare din motiv c` de[eurile o iau pe alt` cale decât cea
normal`”, explic` fondatorul Grupului.
Dintr-o ton` de de[euri electrice [i electrocasnice reciclate se pot
ob]ine circa 400 g aur [i 200 g argint. Toate aceste materii prime se
pot reutiliza, ele fiind o resurs` bun` de exploatat.
Din 2016, creşte cota de reciclarepentru echipamentele de iluminat
În 2012, Comisia European` a aprobat revizuirea directivei
cadru pe DEEE (echipamentele de iluminat intrând în Categoria 5:
Echipamente de iluminat ), care introduce un obiectiv de colectare
de 45% din echipamentele electronice vândute. Acesta se va aplica
începând cu 2016 pentru România [i alte câteva state membre din
Europa de Sud- Est [i Central`. Mai mult, este prev`zut` [i o a doua
etap`, începând din 2019, când obiectivul este de 65% din
echipamentele vândute, sau de 85% din acele DEEE care se pot
colecta.
„Speran]ele noastre referitoare la cantit`]ile colectate [i
]intele de atins sunt mari [i pozitive datorit` faptului c` începem
s` ne schimb`m mentalitatea în leg`tur` cu no]iunea de a
recicla [i credem c` vom reu[i în viitorul apropiat s` ne apropiem
de ]inte printr-un sistem de management al de[eurilor sus]inut
de c`tre autorit`]ile publice, împreun` cu implicarea cet` ]e -
nilor”, este de p`rere Constantin Damov.
Ca imbold pentru segmentul B2C (65% din pia]`), Green Group
[i asociatiile colective au sus]inut campanii de con[tientizare în
[coli, prin care au transmis mesajul importan]ei colect`rii [i re -
cicl`rii. Din anul 2010, se fac [i vizite organizate în fabrici, în cadrul
pro gramului “Deschi[i spre cunoa[tere”, adresat elevilor, stu den -
]ilor [i profesorilor.
Oportunităţi pentru business
Obiectivul privind reciclarea, pe care România [i l-a asumat,
prezentat în art. 14 al HG 621/2005, prevede reciclarea a minimum
55% din greutatea total` a materialelor de ambalaj con]inute în
de[eurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticl` [i minimum
22,5% pentru plastic, pân` la data de 31 decembrie 2013.
Green Group nu se ocup` înc` de gestionarea sticlei, dar
Constantin Damov este de p`rere c` „sticla r`mâne o resurs` de
circa 250.000 tone (din ambalaje [i din construc]ii) nevalo ri fi -
cat` înc` în Romania, în ciuda faptului c` este un material ce
poate fi reciclat practic de un num`r nelimitat de ori. Sticla este
ast`zi Cenu[`reasa materialelor reciclate, [i ne a[tept`m ca
aceast` nou` activitate s` aib` un parcurs spectaculos. A[ vrea
totu[i s` men]ionez c` este materialul cel mai ieftin dintre toate
câte se recicleaz` [i dac` nu se vor ]ine sub control strict costurile,
sticla are tendin]a de a deveni material cu valoare negativ`.
Valoarea negativ` poate fi contracarat` de c`tre bonifica]iile
oferite de firmele de transfer de responsbilitate [i mai ales de
c`tre introducerea taxei de depozitare.”
Din anul 2012, Grupul de la Buz`u este singura fabric` dinEuropa ce de]ine un certificat pentru standarde de tratare(WEEELabEX- WEEE Labex of Excellence), atribuit de c`treWEEEFORUM.
www.Transporter.ro aprilie 201320
TRANSPORT 360 0
Un poluator deja cunoscut, transportul, este [i el p`rta[ la
cre[terea noxelor [i la înc`lzirea global`. Mai mult, parcul
auto autohton este învechit, iar tendin]ele vestice de
ecologizare a transportului, parc` nu mai ajung [i pe meleagurile
noastre. Ministerul Mediului [i Schimb`rilor Climatice, condus de
c`tre Rovana Plumb, ne-a r`spuns întreb`rilor [i ne-a clarificat câ -
teva din cele mai actuale [i importante topicuri de ecologie [i mediu.
Transporter: A]i participat în luna martie la Consiliul de
Mediu al Uniunii Europene, unde s-au purtat discu]ii pe baza
promov`rii unor biocarburan]i avansa]i (a doua genera]ie- ex.:
proveni]i din alge). Cum crede]i c` poate fi implementat acest
lucru în România? Exist` planuri sau proiecte concrete în acest
sens, la noi în ]ar`?
MMSC: UE [i-a luat angajamentul, înc` de la reuniunea
Consiliului din prim`vara anului 2007, s` reduc` emisiile de gaze cu
Viitorul României,
verdesau gri? În ultima perioadă, Ministerul Mediului şi SchimbărilorClimatice a susţinut şi s-a implicat în diverse acţiuni şiproiecte menite să îmbunăţească calitatea mediuluiînconjurător din România. Există totuşi diverse situaţiiactuale care frământă autoritatea şi de care ţara răspundeîn faţa Uniunii Europene, prin angajamentele asumateodată cu aderarea. Dintre acestea, termenele cotelor şitargeturilor impuse de Comunitate, referitoare atât lacolectarea selectivă a diverselor tipuri de deşeuri, dar şireciclare, cât şi la emisiile nocive rezultate în atmosferă,sunt printre cele mai apăsătoare. Linia se va trage în 2020,pentru cele mai multe dintre acestea, iar ţara noastră„fierbe”, sub presiune, având în vedere că timpul se scurgeşi noi încă nu ne-am îndeplinit promisiunile asumate.
Text: ALEXANDRA {TEFANE-Mail: [email protected]
Viitorul României,
21aprilie 2013 www.Transporter.ro
efect de ser` cu cel pu]in 20% fa]` de nivelul anului 1990. Pachetul
legislativ impune [i ca 20% din energia consumat` s` provin` din
surse regenerabile, pân` în 2020, dar [i reducerea cu 20% a
consumului primar de energie. Subiectul biocarburan]ilor a intrat
consistent pe agenda european` în ultima perioad`. }inta ini]ial`
pe care [i-o propusese Uniunea prevedea ca, pân` în anul 2020, 10%
din consumul de combustibil la nivel UE s` provin` din bio car -
buran]i. Între timp, criza economic` a condus la re consi derarea
utili z`rii terenurilor cu poten]ial agricol [i de hran` ridicat. S-au
ad`ugat [i constat`rile efectelor colaterale ale politicilor de cultivare
intensiv` a plantelor industriale furnizoare de materie prim` pentru
bio carburan]i. Aceste noi elemente de analiz` au condus la ree va -
luarea ]intei de 10% cu posibilitatea sc`derii acesteia spre jum`tate.
Totuşi, suntem încă în grafic?
Transporter: Legat de ]intele impuse de UE, referitoare la
reducerea emisiilor poluante, cum ne situ`m, având în vedere
c` se discuta, pentru sectorul transporturilor, ca pân` în 2020
carburan]ii alternativi proveni]i din surse regenerabile folosi]i
în transporturile rutiere din UE s` ajung` la aproximativ 10%?
MMSC: Cele mai recente date, potrivit statisticilor Ministerului
Economiei, care este responsabil cu legisla]ia na]ional` pentru
transpunerea [i implementarea prevederilor Directivei privind
utilizarea biocarburan]ilor, arat` c` România era în grafic cu
atingerea ]intelor sale pe biocarburan]i. Astfel, în anul 2010,
procentul de biodiesel [i bioetanol în totalul vânz`rilor de carburan]i
din transporturi era de 4,43%, cu dou` treimi mai mult decât în
2008. Trebuie s` remarc`m îns`, c` planul na]ional de ac]iune pe
energii regenerabile - elaborat de Ministerul Economiei - estima pe
2010 o ]inta de 5,75% pentru biocarburan]i. Este posibil ca, din
perspectiva revizuirii ]intei generale la nivel UE, [i ]inta noastr`
na]ional` s` fie revizuit`, în baza considerentelor descrise anterior.
Transporter: Cum simuleaz` Ministerul Mediului achizi]ia
de vehicule electrice?
MMSC: Ministerul Mediului acord` prin intermediul Or do -
nan]ei de Urgen]` a Guvernului nr.9/2013, în vederea stimul`rii
vehiculelor noi, nepoluante [i eficiente din punct de vedere ener -
getic, persoanele fizice, unit`]ile administrativ teritoriale [i
institu]iile publice care achizi]ioneaz` autovehicule electrice noi
beneficiaz` de un tichet cu valoare nominal`, pentru fiecare
autovehicul nou achizi]ionat, denumit în continuare eco-tichet. Eco-
tichetul are o valoarea nominal` de 12.000 lei [i se suport` din
bugetul Fondului pentru mediu. Dat fiind faptul c` timbrul de
mediu a intrat în vigoare pe data de 15 martie, pân` în prezent nu
s-a înregistrat îns` nicio solicitare pentru eco-tichet.
România: mai multe deşeuridepozitate, decât reciclate
Transporter: Care e tendin]a în UE, dar [i la noi în ]ar`,
în tratarea de[eurilor municipale?
MMSC: În prezent, la nivelul UE, de[eurile municipale sunt
tratate prin depozitare (49%), incinerare (18%), reciclare [i
compostarea de[eurilor biodegradabile (33%), conform Raportului
EUROSTAT pentru anul 2009. În România, unde au fost realizate
investi]ii importante pentru alinierea la drepturile [i obliga]iile
comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii
Europene, situa]ia evolueaz` rapid, îns` principala modalitate de
eliminare a de[eurilor este în continuare reprezentat` de depozitare.
În paralel cu activitatea operatorilor de salubrizare, îns`, exist`
Contraste în realiz`rile înregistrate de diver[i membriiUE: Bulgaria -100% depozitare ; Slovenia – 62%depozitare, 30% reciclare, 8% compostare [i incinerare;Cipru - 90% depozitare, 10% reciclare [i recuperareenergetic`, Belgia – sub 5% depozitare, 35% incinerare,24% compostare [i 36% reciclare.
Rovana Plumb, Ministrul Mediului [i Schimb`rilor Climatice
www.Transporter.ro aprilie 201322
circuite paralele de colectare [i sortare a de[eurilor reciclabile din
de[eurile mu nicipale, dar care nu sunt cuantificate, ceea ce conduce
la o sc`dere aparent` a valorii ratelor de valorificare a acestora, per
ansamblu.
Transporter: Ce indic` ultimele date, referitor la conec -tarea popula]iei la servicii de salubritate?
MMSC: Exist` date concrete [i validate pentru anul 2010, cândgradul de conectare a popula]iei la servicii de salubritate a fost de
70% la nivel na]ional, cu 85% în mediul urban [i 52% în mediul
rural. Din datele nevalidate înc` (raportarea pentru 2011 se face în
2013), se estimeaz` o cre[tere a acestor procente.
Transporter: Potrivit legisla]iei, municipalit`]ile trebuies` ofere loca]ii de colectare selectiv`. În fiecare ora[ de peste
20.000 de locuitori, minim un container, iar în ora[ele care
dep`[esc acest num`r de locuitori, este impus un container la
50.000 de persoane. Acest lucru îns` nu este îndeplinit peste tot
în ]ar`. Cum intervine Ministerul Mediului pentru a corecta
acest lucru [i pentru a dirija municipalit`]ile c`tre o colectare
selectiv`?
MMSC: Ministerul Mediului [i Schimb`rilor Climatice, prinintermediul G`rzii Na]ionale de Mediu poate sanc]iona autorit`]ile
locale pentru neîndeplinirea sarcinilor trasate prin legisla]ia ro mâ -
neasc`, ce a transpus directivele europene în vigoare.
Transporter: Cota impus` de UE în ceea ce prive[tecolectarea DEEE (de[euri de echipamente electrice [i electronice)
este de 4 kg de[eu/locuitor/an, începând din 2008, îns` ea ar
trebui s` creasc` treptat. Unde ne împotmolim, având în vedere
c` la momentul actual ea nu dep`[e[te 1,5 kg/locuitor?
MMSC: La începutul anului 2006, s-a demarat procedura deînregistrare a produc`torilor de echipamente electrice [i electronice
în Registrul produc`torilor [i importatorilor de echipamente electrice
[i electronice, conform cerin]elor legisla]iei în vigoare. Pân` la sfâr[itul
anului 2010, s-au înregistrat 1.351 produc`tori de EEE. Cu toate
eforturile întreprinse de autorit`]i [i operatorii economici res pon -
sabili, pân` în prezent nu a fost atins` ]inta. În perioada 2006 – 2010,
a fost colectat` o cantitate de 9.1540,87 tone DEEE. Distribu]ia acesteia
pe ani [i categorii este prezentat` în tabelul de mai sus.
Transporter: Ce face România pentru a sc`pa de
eventualele „pedepse” aplicate de UE, dac` vom r`mâne coda[i
la acest capitol?
MMSC: România, prin instrumentele pe care le de]ine vaîncerca s` se conformeze pentru a nu i se aplica „pedepsele”. Prin
Categorie Cantitate de DEEE (tone)2006 2007 2008 2009 2010
1 - Aparate de uz casnic demari dimensiuni 517.68 1625.54 8923.68 21385.59 14119.9
32 - Aparate de uz casnic de
mici dimensiuni 51.85 107.19 735.82 1489.54 913.64
3 - Echipamente informatice[i de telecomunica]ii 274.24 1164.32 6252.69 9103.73 6459.84
4 - Echipamente de largconsum 47.04 599.57 5175.38 5061.14 3567.23
5 - Echipamente de iluminat 7.88 8.30 206.20 177.41 182.6606 - Unelte electrice [i elec-
tronice 166.27 113.19 321.83 674.57 625.81
7 - Juc`rii, echipamentesportive [i de agrement 1.30 2.68 32.80 111.78 62.73
8 - Dispozitive medicale (cu excep]ia tuturor produselor implantate [i infectate)
0.01 22.22 16.49 41.78 19.86
9 - Instrumente desupraveghere [i control 65.31 39.58 39.66 594.99 215.41
10 - Distribuitoare auto- 0.00 2.20 13.85 118.97 79.50TOTAL 1131.5 3684.78 21718.4 38759.50 26246.6
TRANSPORT 360 0
P
po liticile [i strategiile pe care [i le-a propus, se va eviden]ia o îm bu -
n`t`]ire a managementului integrat al de[eurilor. Conform Strategiei
Na]ionale de Gestionare a De[eurilor (SNGD), promovat` de c`tre
MMSC, sectorul managementului de[eurilor va r`mâne prioritar [i
în urm`toarea perioad` de programare, odat` cu publicarea
propunerilor de regulamente pentru fon durile europene ne ram bur -
sabile pentru perioada 2014-2020.
{tiin]a [i Politica de mediu promoveaz` comunicarea între gu -
verne [i mediile de afaceri, industrie, mediul academic [i asocia]iile
sau grup`rile non-guvernamentale. Scopul este unul comun:
îmbun`t`]irea calit`]ii vie]ii printr-un mediu mai curat. Deja cele
mai analizate legi [i directive sunt puse pe hârtie, lipsa de con -
centrare apare îns`, la implementare. Odat` cu dezvoltarea
industriilor, cu cre[terea popula]iei globale, cresc [i cantit`]ile de
de[euri [i de emisii de CO2 sau de alte substan]e, [i mai d`un`toare.
Atunci, aten]ia se îndreapt` într-o singur` direc]ie: ecologizare,
reciclare, identificare câtor mai multe surse regenerabile, dar [i
obliga]ii pentru marii produc`tori. Vrem nu vrem, produc]ia,
transportul, consumul, eco nomia, schimb`rile de mo grafice,
bun`starea [i s`n`tatea, toate sunt într-o strâns` rela]ie cu mediul,
pe care trebuie cu to]ii, prin efort comun, s` îl protej`m.
www.Transporter.ro aprilie 201324
TEST DRIVE
GPL-ul ar putea reprezenta o modalitate sus te nabil` de re du -
cere a costurilor de exploatare a vehiculelor de transport, dar
mul]i se tem s` implementeze aceast` tehnologie deoarece
nu o consider` o solu]ie de viitor. Astfel de teorii sunt prezente de
mai mult de 20 ani în mentalul colectiv, dar realitatea ne demons -
treaz` c` pre]ul pentru un litru de GPL continu` s` fie la jum`tate, fa]`
de unul de benzin` sau motorin`, chiar dac` gazul a suferit cre[teri
de pre] importante în ultimii ani.
Legendele GPL-ului
Subiectul motoriz`rii GPL a ridicat mereu dezbateri intense. Pe
de o parte sunt cei care afirm` c` instala]ia GPL eficientizeaz` costurile
de exploatare, iar pe de alt` parte sunt persoane care spun c` aceast`
m`sur` implic` o serie de riscuri.
România nu este pregătită pentru solu]iiprecum vehicule electrice sau hibride,principala cauză fiind infrastructura aproapeinexistentă pentru operarea acestor tehnologii.Ce are România, în schimb, este oinfrastructură destul de dezvoltată pentrugazul petrolier lichefiat sau GPL.
Sã ardemgazul,dar nu de pomanã
Text: Cristian ionesCu E-Mail: [email protected]
25aprilie 2013 www.Transporter.ro
Printre riscurile invocate se num`r` uzura accentuat` a motorului
sau scumpirea excesiv` a gazului, urmând trendul benzinei [i
motorinei. În plus, mul]i se tem de cre[terea consumului, în loc de
diminuarea lui, al`turi de performan]e mai slabe ale motorului.
Pentru a l`muri disputa odat` pentru totdeauna, unul dintre cei mai
mari importatori [i instalatori de dispozitivie GPL de la noi, AGR
Autogas Group, vine cu explica]ii asupra motoriz`rii pe gaz.
Economie de 40-45%, față demotorul standard, dar și siguranțămai mare
Trebuie specificat de la bun început c` instalarea unui sistem de
alimentare cu gaz este o solu]ie adecvat` pentru cei care desf`[oar`
activit`]i de transport în mediul urban [i care dep`[esc un rulaj mediu
anual de circa 15.000-20.000 km, justificând astfel economia de
combustibil care se poate realiza prin montarea sistemului GPL.
În plus, motorizarea GPL este prezentat` [i ca o variant` mai ecologic`
pentru c` folose[te un carburant f`r` sulf, benzen, plumb, sau alte
substan]e nocive. Amestecul pe care gazul îl realizeaz` cu aerul este
unul omogen, iar arderea motorului este îmbun`t`]it` deoarece nu
exist` depuneri de calamin` [i hidrocarburi. Astfel, emisiile de CO2sunt reduse cu 20-25% comparativ cu cele ale benzinei [i motorinei.
Exist` voci care sus]in c` instala]ia de GPL nu este sigur` [i c` cei
care merg cu „o butelie de gaz” în spate, risc` o explozie sever` în caz
de accident.
Motor benzin` 1,3 l
Benzin` GPL
Consum mixt 7,7 l/100km 9,3 l/100km
Emisii CO2 184 g/km 140 g/km
Pre]/litru 5,95 lei 2,88 lei
Cost/km 0,7 lei/km 0,3 lei/km
AGR Autogas Group s-a înfiin]at în 1999, având ca obiect deactivitate omologarea [i importul instala]iilor auto de gaz,precum [i montajul, distribu]ia [i asigurarea suportului tehnic.La ora actual` AGR este lider pe pia]a importatorilor [iinstalatorilor de dispozitive GPL din România, de]inând [i celmai mare Centru de Conversie din sud-estul Europei.
„Consumul de GPL pentru un motor este cu maxim 10% maimare decât consumul de benzin`, ceea ce duce la o eco no miereal` de aproximativ 40-45%”, sus]in speciali[tii AGR.
www.Transporter.ro aprilie 201326
TEST DRIVE
Tehnologie avansată pentruperformanțe la același nivel cu benzina
Unul dintre factorii care a sus]inut aceast` „expansiune” a moto -
ri z`rii pe gaz este [i evolu]ia tehnologiilor pentru sistemele GPL.
Ast`zi, performan]ele motorului nu mai sunt afectate la fel de mult
cum se întâmpla în urm` cu 10 ani, iar instala]iile cu gaz pot fi
montate chiar [i pe motoare Euro 5. „Sistemul GPL preia date de la
calculatorul ma[inii, le prelucreaz` [i apoi red` în func]ionarea
pe GPL timpii de injec]ie optimi, astfel încât autoturismul s`
func]ioneze la fel ca [i pe benzin`”, explic` speciali[tii AGR Autogas.
Giotti Victoria Gladiator
Totul sun` bine [i frumos, dar pentru a crede cu adev`rat spusele
celor care sus]in alternativa cu gaz, am decis s` lu`m în test-drive
singurul vehicul comercial care vine cu echipare GPL standard în
România, Giotti Victoria Gladiator. Gladiatorul este asamblat în Italia
de carosierul toscan Giotti Victoria, dar componentele sunt fabricate
de compania Dongfeng, al treilea produc`tor auto din China. În
România, modelul este adus de Cefin România începând de la sfâr[itul
anului trecut. Gladiator este destinat transportului general de marf`
pe distan]e scurte [i medii [i este disponibil în patru variante: pick-
up, cabin` dubl`, furgon [i [asiu. Noi am avut la dispozi]ie varianta
furgon, care dispune de un volum de înc`rcare de 3,2 m3 [i de o
sarcin` util` de aproape 600 kg.
PerformanțăMotorul pe benzin` Euro 5 este derivat dintr-o variant` Suzuki
[i are o capacitate cilindric` de 1.310 cmc [i dezvolt` o putere de 79
CP, cu un cuplu motor de 103 Nm, la 2.800 rpm.
„Func]ionarea pe GPL este complet automatizat`, trecerea dela benzin` la GPL se face automat. Pornirea se realizeaz`întotdeauna pe benzin`, iar când temperatura motoruluiajunge la 35oC, instala]ia va face automat comutarea la GPL.În momentul func]ion`rii pe GPL, dac` gazul din rezervor s-aterminat, instala]ia va comuta automat pe benzin`.Utilizatorul are posibilitatea s` fac` trecerea de la GPL labenzin` sau invers chiar [i în timpul mersului”, au maiad`ugat cei de la AGR Autogas Group.
„Contrar a ceea ce se crede, instala]ia de alimentare cu GPLeste mult mai sigur` decât cea de benzin`. Rezervorul esterealizat dintr-un material special tratat chimic pentru a evitafisurile în caz de accident, fiind dotat cu un grup de supapecare limiteaz` umplerea cu mai mult de 80% din capacitate,permi]ând astfel gazului o expandare în caz de temperaturiînalte sau accidente [i eventual întreruperea aliment`rii, dac`se impune acest lucru”, apreciaz` cei de la AGR.
27aprilie 2013 www.Transporter.ro
Varianta pe GPL beneficiaz` de un sistem cu calculator [i
injectoare proprii care gestioneaz` dozajul de combustibil, astfel încât
vehiculul s` aib` un consum echilibrat [i s` p`streze performan]e
aproximativ la acela[i nivel cu cele ale propulsorului exclusiv pe
benzin`. Specifica]iile motorului în regim de rulare pe gaz arat` astfel:
76 CP, cu un cuplu de 98 Nm, la 3.000 rpm. Am condus ma[ina atât
pe gaz, cât [i exclusiv pe benzin` [i putem spune c` nu am sesizat vreo
diferen]` în performan]ele motorului.
Interior & utilitateÎn ceea ce prive[te construc]ia autovehiculului, se poate observa
stilul tipic chinezesc al materialelor de calitate mai slab` [i finisaje
care las` de dorit, dar accentul a fost pus pe crearea unui vehicul care
s` ofere o capacitate de transport cât mai mare, la un pre] cât mai mic.
Nu putem s` remarc`m plusuri în materie de confort sau
ergonomie, dar Gladiatorul iese cu siguran]` în eviden]` la capitolul
utilitate. Aici putem nota ambele u[i laterale culisante în dotarea
standard, ceea ce fac din acest mic c`r`u[ o ma[in` perfect` pentru
str`zile înguste [i cu sens unic din marile ora[e. De asemenea, ce ne-a
impresionat a fost raza extrem de mic` de bracaj de doar 4,8 metri.
CosturiNe-am pus în pielea unui transportator [i ne-am f`cut socoteala
pentru costurile pe care le presupune micu]ul furgon. Gladiator vine
cu un plan de garan]ie destul de avantajos: pentru primele trei revizii
(M1), care se fac la fiecare 10.000 de kilometri, costul este de doar 49
de euro, iar pentru cea de-a patra revizie (M2), care include [i
schimbare de ulei [i schimbarea pl`cu]elor de frân`, costul va fi de 95
de euro. Pre]ul de achizi]ie este de 9.990 euro, f`r` TVA. Destul de
mare, la prima vedere, dar ]inând cont de economia pe care o facem
prin utilizarea GPL-ului, investi]ia s-ar putea amortiza în aproximativ
4-5 ani.
Vehiculele care combin` motorizarea pe benzin` sau diesel cu cea
pe gaz sunt din ce în ce mai prezente la nivel mondial. }`ri ca Italia,
Brazilia sau India sunt consacrate de mult timp ca mari pie]e pentru
alternativele cu gaz, dar recent vedem o dezvoltare însemnat` [i în
alte ]`ri din Europa sau America de Nord, zone care nu erau deschise
la alternativa gazului pân` acum.
În România, implementarea sistemelor GPL este mult mai viabil`
decât a celor electrice, de exemplu, pentru c` exist` deja o infra -
structur` de sta]ii GPL. Din acest motiv firme multina]ionale precum
Caroli, Securitas, Super Food, Aqvila sau institu]ii publice, precum
CNCIR au ales s` reduc` costurile pentru combustibil prin montajul
instala]iilor GPL la autovehiculele din parcul auto.
La momentul actual, sursele din pia]a auto arat` c` sunt mai mul]i
importatori [i produc`tori prezen]i în România, care testeaz`
posibilitatea comercializ`rii vehiculelor dotate cu instala]ii GPL
standard, a[a c` n-ar fi exclus s` vedem din ce în ce mai multe vehicule
pe gaz în viitorul apropiat.
Consum benzin`
Cost lunarBenzin`
Cost lunarGPL
Economielunar`
realizat`
Economie realizat` în 5 ani
Consumurban 10,3 2.430 lei 1.358 lei 1.072 lei 64.320 lei
Consum mixt 7,7 1.816 lei 1.016 lei 800 lei 48.000 lei
Consum ex-traurban 6,2 1.462 lei 818 lei 644 lei 38.640 lei
Rulaj mediu lunar de 4.000 km
www.Transporter.ro aprilie 201328
ADVERTORIAL
Cel mai mare producător român de baterii auto,ROMBAT SA, oferă o gamă completă de acumulatoripentru toate tipurile de vehicule.
Cu o tradiție de peste 30 de ani în fabricareabateriilor auto, ROMBAT este lider pe piața românească,fiind totodată unul dintre actorii principali de pe piețeledin Franța, Italia și Germania. Compania bistrițeană areca principii satisfacția clienților, a angajaților și aacționarilor, protecția mediului și dezvoltarea firmei.
În primăvara anului trecut, ROMBAT a fost preluatăde grupul sud-african METAIR, ce cuprinde companiicare desfășoară activități în domeniul producției șidistribuției, pre do minant în industria auto. Companiabistrițeană a finalizat recent o investiție de 17 milioanede euro într-o nouă unitate de producție cu o capacitatede 700.000 de baterii, utilată la cele mai înalte standardeși care poate produce baterii pentru mașini cutehnologie Start/Stop și baterii convenționale. Prinrealizarea noii structuri, capacitatea de producție aROMBAT ajunge la 3,3 milioane de baterii. Mașiniledotate cu tehnologie Start/Stop consumă mai puțincarburant și protejează mediul înconjurător, iar noilebaterii ROMBAT sunt destinate atât automobilelor cumai puțini consumatori electrici (gama EFB), cât și
mașinilor cu sistem de frânare regenerativă și cu maimulți consumatori electrici (gama AGM).
Noile baterii se alătură astfel modelelor de succesPremier, Tornada, Cyclon, Calciu, Pilot, Terra, Green,Tempest, Forte și Star produse la fabrica bistrițeanăpentru toate tipurile de vehicule.
Pe lângă facilitățile de producție de la Bistrița,ROMBAT a dezvoltat și o unitate de reciclare la CopșaMică, Rebat, cu o capacitate anuală de procesare de 40de mii de tone de baterii provenind atât de pe piațainternă, cât și din alte țări. Investiția începută în 2003 afost dotată cu cele mai performante utilaje, astfel căRebat funcționează acum la cele mai înalte standardeale industriei.
Ioan Repede, director general ROMBAT SA
Grija faţă de mediuuna din vaLOriLe fundamentaLe aLe
ROMBAT
29aprilie 2013 www.Transporter.ro
www.Transporter.ro aprilie 201330
Legisla]ia de reglementare pentru normele depoluare Euro 6 reprezintă în continuare unsubiect sensibil pentru întreaga pia]ă detransport din Europa. Autorită]ile stateloreuropene întârzie luarea deciziilor privindtaxarea redusă care ar trebui să se aplicevehiculelor care poluează mai pu]in. De aici [ireticen]a în achizi]ionarea camioanelor custandarde Euro 6, atât în Europa, dar mai alesîn România.
Euro 6 vine peste noi, dar „îl mai lãsãmpânã la toamnã”
Text: Cristian ionesCu E-Mail: [email protected]
VOCEA TRANSPORTATORILOR
31aprilie 2013 www.Transporter.ro
De obicei, atunci când apare o legisla]ie nou` care impune
reguli stricte de utilizare [i care, mai mult decât atât, este
chiar intruziv` în activitatea unei industrii, este nevoie de
forme de stimulare pentru a înlesni alinierea la noile norme.
Principiul stimulării nu se aplică pentru Euro 6
În cazul legisla]iei Euro 6, acest principiu nu a fost respectat sau,
mai bine zis, nu a fost respectat înc`. Cert este c` Parlamentul Uniunii
Europene a decis în iunie 2011 ca toate ]`rile membre care au sistem
de taxare pe autostr`zi s` implementeze o diferen]iere de cel pu]in 2
eurocen]i/km între Euro 6 [i Euro 5, începând cu iunie 2013. Singurele
excep]ii sunt Austria [i Elve]ia, care au introdus deja diferen]ierea la
taxare, restul statelor din Europa fiind în expectativ`.
}`ri importante, precum Germania sau Olanda au promis înc` de
acum doi ani mic[orarea taxelor pentru noua tehnologie, iar singurul
act de încurajare care a venit în aceast` direc]ie a fost o subven]ie de
5.000 de euro, din partea guvernului de la Berlin, pentru primele 3.500
de camioane Euro 6 achizi]ionate de c`tre companiile de transport.
Cum resimte piața din România„valul Euro 6”?
În România, nici nu poate fi vorba despre stimularea noilor
tehnologii. La noi, guvernul nu favorizeaz` nici m`car posesorii de
vehi cule Euro 5, ce s` mai vorbim despre cei care ar putea s` se
îndrepte c`tre solu]ii [i mai pu]in poluante. Cu toate acestea, exist`
transportatori români care fac cu regularitate drumuri în afar` [i care
consider` c` pentru ei achizi]ia vehiculelor cu motorizare Euro 6 ar
constitui un avantaj important.
„Deocamdat` nu de]inem camioane cu Euro 6 în flota
companiei. Vehiculele care dispun de astfel de tehnologie sunt
într-adev`r mai scumpe, dar pre]ul de achizi]ie poate fi recuperat
prin taxele mai mici pe care le vom pl`ti pe drumurile din Ger -
mania, Austria sau Cehia”, este de p`rere Alexandru Popa,
director adjunct al Departamentului de Transporturi pentru
compania Com Divers Auto.
„Costurile pentru Euro 6 sunt justificate pentru c` reprezint`
o tehnologie avansat`. Oricine î[i dore[te s` utilizeze cea mai nou`
tehnologie disponibil` la momentul respectiv”, sus]ine [i Octavian
Manta, responsabilul de flote de la compania Cartrans.
Exist` îns` [i sceptici, care sus]in c` investi]ia în Euro 6 la
momentul de fa]` nu este de bun augur.
„Nu ne intereseaz` achizi]ionarea de camioane noi la ora
actual` [i cu atât mai mult a celor Euro 6. Pia]a de transport este
foarte mic`, iar lucrurile merg la fel de slab ca anul trecut. În
condi]iile acestea, nu avem de ce s` investim în flot`”, apreciaz`
Constantin Daminescu, director executiv Dunca Expedi]ii.
Num`rul vehiculelor Euro 6 înmatriculate pân` înprezent în România nu dep`[e[te 50 de unit`]i, darproduc`torii de camioane sunt încrez`tori în poten]ialulpie]ei, afirmând chiar c` anul acesta este a[teptat` ocerere foarte puternic`, mai ales pe vehicule Euro 5 sauEEV. Conform unora dintre produc`tori, aproximativ10% din pia]` va fi constituit` de unit`]i cu tehnologieEuro 6.
www.Transporter.ro aprilie 201332
VOCEA TRANSPORTATORILOR
„M` a[tept ca anul acesta pia]a s` aib` o cifr` total` mai mare
cu 10-15% fa]` de anul trecut. Poate ajunge chiar la 20%, dar nu
a[ vrea s` m` hazardez. Cererea va fi puternic` pentru vehicule
Euro 5. Deocamdat`, cred c` transportatorii de-abia în aceast`
perioad` se decid dac` s` aleag` între Euro 5 sau Euro 6. Ne
a[tept`m s` avem multe comenzi în perioada urm`toare, dar
clien]ii trebuie s` aib` în vedere c` cele mai multe fabrici din
Europa lucreaz` doar pe comand`, iar dac` nu ne gr`bim s`
lans`m comenzile, risc`m s` ajungem în situa]ia în care s` nu
mai putem înmatricula vehiculele la timp”, declar` Mike Sells,
directorul de vânz`ri Scania România.
Dintre Euro 5 și Euro 6, alegem să așteptăm
Dezbaterile pro [i contra Euro 5 sau Euro 6 sunt din ce în ce mai
aprige, iar p`rerile difer` din cauz` c` nu foarte mul]i transportatori
din România au avut ocazia s` vad` la lucru noile modele ale
produc`torilor. Majoritatea î[i lanseaz` abia anul acesta camioanele
care dispun [i de motoriz`ri Euro 6. Mai mult, pe lâng` costul de
achizi]ie mai mare cu peste 10.000 de euro decât la Euro 5, exist` dubii
în ceea ce prive[te consumul de combustibil al noilor motoare, dar [i
legate de costurile de între]inere.
„Consumul este aproximativ acela[i cu cel al motoarelor Euro
5, deci nu cred c` ar trebui s` ne îngrijoreze acest aspect. Desigur,
o alt` investi]ie pentru tehnologia Euro 6 ar consta în specializarea
suplimentar` a mecanicilor din service-ul propriu. Ne mai gândim
dac` vom achizi]iona anul acesta camioane Euro 6. Poate în
toamn`”, a specificat Alexandru Popa. „Euro 6 cost`, în medie, cu
10-15% mai mult decât camioanele Euro 5, plus c` se vehiculeaz`
c` ar consuma [i mai mult combustibil. Nu vrem s` ne asum`m
acest risc, deocamdat`”, a afirmat Constantin Daminescu.
„Nu ne-am gândim s` extindem înc` flota cu vehicule Euro 6
[i nici nu cred c` o vom face anul acesta. Deocamdat`, suntem
mul]umi]i de flota pe care o avem [i care include mai multe
camioane Mercedes-Benz Euro EEV. Oricum, din 2014 suntem
obliga]i s` cump`r`m camioane Euro 6, a[a c` ne vom conforma”,
a concluzionat Octavian Manta.
Având în vedere scepticismul transportatorilor, dar [i uitându-ne
pe înmatricul`rile din primele trei luni, nu prea avem motive s`
credem c` 2013 va aduce o cre[tere important` a pie]ei de vehicule
peste 16 tone.
„Într-adev`r, înmatricul`rile nu au fost spectaculoase, dar v`
pot spune c` sunt multe comenzi care nu au fost livrate înc`. Eu
am fost în aceast` industrie [i când s-au introdus normele Euro 3,
Euro 4 sau Euro 5. Pot s` v` spun c` am constatat de fiecare dat`
un efect de «pre-cump`rare», întâlnit la clien]i care au vrut s`
evite noua tehnologie pe cât posibil. Desigur, exist` [i cei care
primesc noile standarde cu bra]ele deschise. Pentru trans por ta -
torii români, dac` nu parcurg distan]e importante pe drumuri cu
taxe mari precum, Germania, Austria, Elve]ia sau, în curând,
Ungaria, tehnologia Euro 6 nu se prea justific`. În România nu
exist` avantaje pentru Euro 6, de fapt, nu exist` avantaje nici
pentru Euro 5, iar pentru cei care efectueaz` transport pre -
ponderent în sudul [i estul Europei, situa]ia este ase m` n`toare”,
a mai ad`ugat Mike Sells, directorul de vânz`ri Scania România.
Este adev`rat c` în vremurile delicate pe care le travers`m nu
suntem foarte preocupa]i de protejarea mediului, mai ales c` focusul
este pe men]inerea competitivit`]ii. Ne place sau nu, facem parte
dintr-o comunitate care se vede nevoit` s` se alinieze la anumite
standarde. Mai devreme sau mai târziu va trebui s` ne conform`m.
Nu putem spune dac` este mai util s` alegem între Euro 6 [i Euro 5
acum [i poate c` [i cei care a[teapt` s` vad` evolu]ia pie]ei au
dreptatea lor, îns` cert este c` dac` avem în vedere extinderea sau
înnoirea flotei în 2013, ar trebui s` ne gr`bim pentru c` „la toamn`”
s-ar putea s` fie prea târziu.
Pân` în luna martie, inclusiv, în România s-auînmatriculat în total 478 de autocamioane cu masatotal` maxim` autorizat` peste 16 tone. Datele arat` osc`dere de aproape 30% fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut, când se înregistrau 687 de unit`]i.
Sursa DRPCIV
Propunerile Comisiei Europene pentru Cadrul FinanciarMultianual 2014-2020 nu au fost încă aprobate deParlamentul European, însă se ştie că România vaprimi fonduri în valoare de aproximativ 40 de miliardede euro. În acest context, oficialităţile române fac totposibilul pentru a se asigura că rata de absorbţie va fide cel puţin 80%, nu de 13% (procent atins în martie)cum a fost în perioada 2007-2013. Însă goana dupăfonduri europene face ca deciziile să fie puse subsemnul întrebării.
Text: roxana burGHin~E-Mail: [email protected]
S-a vorbit destul de mult în ultima perioad` despre accesarea
fondurilor europene, în special pentru dezvoltarea zonelor
metropolitane sau a transportului public. Dar de cele mai
multe ori impresia general` este c` se bate apa în piu` cu prea multe
planuri [i proiecte de viitor, din moment ce România trebuie s`
www.Transporter.ro aprilie 201334
aUToriTăţilE roMâniEi iau decizii de draguLfOnduriLOr eurOpene
„Pentru a atinge o rat` de absorb]ie cât mai ridicat`,autorit`]ile de management trebuie s` aib` o abordareproactiv` [i pragmatic` pentru a putea reac]iona latoate problemele ridicate de entit`]i [i pentru a g`si celemai bune solu]ii care pot fi implementate rapid.Totodat`, trebuie asigurat un flux eficient al utiliz`riifondurilor”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene,Eugen Teodorovici.
FINANCIAR
35aprilie 2013 www.Transporter.ro
accepte faptul c` mai are foarte mult de recuperat la capitolul know-
how pe acest segment, în special dac` vrea s` dep`[easc` gre[elile
din trecut.
Doar trei domenii de finanţare mai sunt active
Politica de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020 pune mare
accent pe cre[terea inteligent` [i durabil` [i pe atingerea ]intelor de
mediu care fac parte din Strategia Europa 2020. Iar exerci]iului fi -
nan ciar îi revine un buget de 1.025 de miliarde euro, dintre care 376
de miliarde euro sunt alocate pentru instrumentele politicii de coe -
ziune, 40 de miliarde euro pentru facilitatea „Conectarea Europei”,
care finan]eaz` proiectele transfrontaliere de energie, trans port [i
tehnologia informa]iei, iar 649 miliarde merg c`tre alte domenii.
Îns` propunerile Comisiei Europene în ceea ce prive[te direc]iile
clare de investi]ie nu au fost înc` aprobate de Parlamentul
European, r`mânând ca lucrurile s` fie restabilite pân` la sfâr[itul
acestui an. În România, pentru segmentul transporturilor locale sau
regionale, principalele programe prin intermediul c`rora se pot
ob]ine fonduri europene sunt Programul Opera]ional Sectorial de
Mediu (POS Mediu) [i Programul Opera]ional Regional (POR).
Companiile private ar fi avut îns` posibilitatea s` acceseze [i alte
tipuri de programe; vorbim la trecut, deoarece nu se mai acord`
fonduri europene din perioada 2007-2013 decât pentru trei
domenii. Nu exist`, din p`cate, o eviden]` clar` a acestor tipuri de
investi]ii, a[adar nu putem [ti cu siguran]` dac` exist` firme care
s` fi primit granturi în perioada 2007-2013. Lipsa acestor informa]ii
nu ne face decât s` ne punem întreb`ri cu privire la posibilit`]ile
reale de accesare a fondurilor europene.
Investiţii pe ultima sutăDup` cum se poate observa [i în tabelul de mai sus, POS Mediu
mai accept` depuneri de proiecte doar pentru dezvoltarea sis te -
melor integrate de management al de[eurilor sau pentru extin derea
infrastructurii destinate acestora.
Executivul României a adoptat o decizie în cadrul uneia dintre
[edin]ele recente de Guvern din aprilie, potrivit c`reia viitoarele
programe opera]ionale cu fonduri UE, valabile pentru perioada
2014-2020, vor avea o singur` Autoritate de Management (spre
deosebire de cele [apte existente în prezent): Ministerul Fondurilor
Europene. Singura excep]ie o reprezint` programul destinat
agriculturii [i dezvolt`rii rurale, care va r`mâne coordonat de
ministerul de resort. Mai mult decât atât, Executivul î[i dore[te ca,
treptat, coordonarea [i managementul fondurilor pentru
dezvoltare regional` s` fie transferate la nivel regional.
Bugetul total al POS Mediu în perioada 2007-2013 este de
aproximativ 5,6 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde reprezint`
finan]are nerambursabil` a Uniunii Europene [i peste 1 miliard
reprezint` contribu]ia na]ional`. Foarte pe scurt, obiectivul
general al POS Mediu const` în îmbun`t`]irea standardelor de
via]` ale popula]iei [i a standardelor de mediu, vizând, în
principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu [i
urm`re[te reducerea diferen]ei dintre infrastructura specific` care
exist` între România [i Uniunea European`, atât din punct de
vedere cantitativ, cât [i calitativ.
Bugetul total pentru POR în perioada 2007-2013 este de
aproximativ 3 miliarde de euro, anul acesta mai fiind disponibile
aproximativ 806 milioane de euro. POR are ca obiectiv general
dezvoltarea regional` din cadrul Planului Na]ional de Dezvoltare
(PND) [i contribuie împreun` cu Programul Opera]ional Sectorial
Transport, Programul Opera]ional Sectorial Cre[terea
Competitivit`]ii Economice la realizarea obiectivelor Strategiei
Na]ionale de Dezvoltare Regional` [i ale Cadrului Na]ional
Strategic de Referin]`, respectiv diminuarea disparit`]ilor de
dezvoltare economic` [i social` dintre România [i media
dezvolt`rii statelor membre ale UE.
Program Operaţional RegionalPerioada de depunere Domenii active de finan]areData de început Data de sfâr[it2 decembrie 2008 decembrie 2013 POR: „Planuri integrate de dezvoltare urban`" – „Poli de dezvoltare urban`", axa 18 decembrie 2008 decembrie 2013 POR: „Planuri integrate de dezvoltare urban`" – „Poli de cre[tere", axa 1
decembrie 2013 POS Mediu: „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de[eurilor [i extinderea infrastructurii de management al de[eurilor", axa 2
www.Transporter.ro aprilie 201336
Obiectivul programului este de a eficientiza colectarea de de[euri
[i reciclarea, iar singurii solicitan]i eligibili sunt Consiliile Jude]ene.
Grantul se acord` îns` doar pentru proiectele a c`ror valoare trece
de 25 de milioane de euro. În ceea ce prive[te POR 2007-2013, Liviu
Dragnea, Ministrul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice,
a semnat la începutul lunii aprilie 32 de contracte de finan]are
pentru proiecte în valoare total` de 400 milioane de lei. Potrivit
calculelor, noile contracte semnate contribuie la evolu]ia
Programului, gradul de contractare atingând acum 101%.
A[adar, dup` cum arat` [i cifrele, Programul Opera]ional
Regional este singurul care dep`[e[te finan]area alocat`.
FINANCIAR
* gradul de utilizare reprezint` valoarea solicitat` a proiectelor aflate în curs de evaluare [i contractate, raportat la valoarea aloc`rilor financiare
Stadiul implementării POR la sfârşitul lunii februarie 2013, potrivit REGIO
Programul Opera]ional Regional a fost elaborat în baza strategiilor de dezvoltare regional` [i seadreseaz` regiunilor de nivel NUTS II, în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1059/2003 de clasificare statistic`a unit`]ilor teritoriale, care corespund celor Opt Regiuni de dezvoltare ale României:
� Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Bac`u, Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui� Regiunea de dezvoltare Sud-Est: Br`ila, Buz`u, Gala]i, Vrancea, Tulcea, Constan]a� Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia: Arge[, C`l`ra[i, Dâmbovi]a, Giurgiu, Ialomi]a Prahova,
Teleorman � Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Olt, Gorj, Mehedin]i, Vâlcea� Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Cara[-Severin, Hunedoara, Timi[� Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Bihor, Bistri]a-N`s`ud, Cluj, Satu-Mare, Maramure�, S`laj� Regiunea de dezvoltare Centru: Alba, Bra[ov, Covasna, Harghita, Mure[, Sibiu� Regiunea de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov: Bucure[ti-Ilfov
„Am accelerat termenele [i am organizat activitateaastfel încât s` nu întârziem nicio procedur`, niciundocument. Suntem interesa]i s` facem tot ce ]ine de noipentru ca fondurile absorbite s` fie cât mai aproape deplafonul alocat pentru Programul Opera]ionalRegional”, a declarat Liviu Dragnea.
Printre ferici]ii beneficiari ale acestor fonduri se num`r`
municipalit`]ile din Bra[ov [i Timi[oara, ambele având acum und`
verde pentru a demara proiecte pentru modernizarea transportului
public.
Iar dac` am trasa o linie la ora actual`, am observa c` cele mai
eficiente institu]ii în elaborarea de proiecte [i în primirea banilor
europeni au fost pân` în acest moment autorit`]ile locale.
Regionalizarea României, tot pentru atragerea fondurilor
Politicienii spun „DA”Este clar c` fondurile europene agit` spiritele [i îndeamn`
oficialit`]ile politice s` vin` cu solu]ii. Una dintre acestea o
reprezint` regionalizarea, care la ora actual` a devenit un fel de
subiect tabu. Mai mult decât atât, la câte discu]ii exist`, probabil to]i
am început s` distingem mai greu avantajele [i dezavantajele
adev`rate ale acestui demers.
Lucrurile sun` foarte bine, iar cel pu]in în plan teoretic ar trebui
într-adev`r s` faciliteze dezvoltarea României. Astfel, regiunile vor
fi suficient de mari [i vor de]ine destul` putere administrativ`
pentru a demara proiecte cu impact na]ional.
www.caranda.ro; E-mail: [email protected]; [email protected]; Tel: 021 231 44 44; 021 256 18 28
LIDER PRIN CALITATELIDER PRIN CALITATE
P
„În acest moment, o guvernare central` super cen tralizat`nu este o guvernare eficient`. Nu este o guvernare suficientde responsabil` [i suficient de legitim`. Cred c` la nivel deregiuni, de jude]e [i de ora[e, aceste puteri pot fiadministrate mult mai bine, pot fi mult mai eficiente [i potfi mai aproape de cet`]ean”, [i-a exprimat p`rerea prim-ministrul Victor Ponta.
www.Transporter.ro aprilie 201338
FINANCIAR
În data de 2 aprilie, Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Admi -
nistra]iei Publice [i Academia Român` au organizat prima dezbatere
public` oficial` pe tema regionaliz`rii [i descentraliz`rii. La
eveniment au participat membrii Comitetului Consultativ pentru
Regionalizare (Conreg – organism cu rol strategic care va propune
profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale), dar [i repre -
zentan]i ai Guvernului, Parlamentului, autorit`]ilor publice locale [i
societ`]ii civile.
Oamenii de afaceri spun căregionalizarea ne va costa
Directorii de IMM-uri declar` c` „regionalizarea ar putea costa
România aproximativ 10 miliarde de euro, bani europeni la care
statul nu ar mai avea acces timp de trei ani”. Ace[tia sunt de p`rere
c` transformarea administrativ-teritorial` a României în opt regiuni
de dezvoltare ar putea chiar bloca accesul la fondurile europene.
Reprezentan]ii micilor firme mai spun c` stabilirea unei singure
capitale de regiune va crea cele mai mari probleme, a[a c` re -
comand` ca fiecare ora[ s` aib` posibilitatea de a conduce regiunea.
De[i ar fi trebuit ca la ora actual` s` ne putem l`uda cu multi tu -
dinea de ini]iative [i proiecte implementate cu ajutorul fondurilor
europene, mai ales c` ne afl`m la finalul cadrului financiar 2007-
2013, rata de absorb]ie a României spune multe despre ce s-a
întâmplat în ultimii [apte ani. Tocmai de aceea evenimentele care
preg`tesc perioada 2014-2020 sunt privite cu scepticism.
„Regionalizarea nu ne este cerut` de c`tre ComisiaEuropean` sau de c`tre Uniune, dar este o idee salutat` departenerii no[tri europeni, dintr-un motiv simplu:capacitatea noastr` institu]ional` de a absorbi fondurieuropene. Cât timp vom ]ine totul la Bucure[ti înadministrarea unor autorit`]i de management care facparte din ni[te ministere, nu vom avea suficient`capacitate administrativ` [i nici o suficient` eficien]`”, adeclarat premierul Victor Ponta.
Potrivit organizaţiei CENTRAS,dosarele necesare unui proiect cufonduri europene cântăreşte 255de kg. Mai mult decât atât, 2.400de proiecte = 10.404 copaci tăiaţi,ceea ce înseamnă că 70 de hectare
de pădure se transformă înhârtii.
39aprilie 2013 www.Transporter.ro
SCARAB este mândru să spună: “Inovǎm în timp ce alṭii copiazǎ”
Fondat în 1979, SCARAB este un furnizor la nivel mondialce poate oferi maßini de måturat stråzi din stoc, cu o gamålargå de op†iuni uzuale. SCARAB au fost pionierii
automåturåtorilor ecologice pe ßasiu de camion, cu un singurmotor ßi primul producåtor de echipamente de curå†are ßimåturare stradalå care a furnizat toate maßinile dotate cu un sistemde diagnosticare CANbus, acum în a treia genera†ie. SCARABoferå o gamå completå de suport after-sales, inclusiv ßcolarizareaoperatorilor ßi tehnicienilor, precum ßi pachete de contracte deîntre†inere. Fiind un pionier în utilizarea tehnologiei hidrostaticeßi dezvoltarea ulterioarå a conceptului Unidrive, SCARAB estemândru de a fi cel mai mare producåtor din lume în domeniulmaßinilor de måturat stråzi cu un singur motor.
Gama de echipamente de curå†are compacte include echi pa -mentul de måturat ßoseaua SCARAB MINOR, cu capacitatea saunicå de a combina dimensiunile reduse ale unei maßini compactede måturat stradale cu un sistem de 4 perii ßi SCARAB AZURA,echipat cu 2 perii montate frontal ßi motor Euro 5, dar ßi o serie
de vehicule de curå†are cum ar fi SCARAB AQUAZURA (vehiculcompact de spålare prin frecare/uscare a suprafe†elor pavate) câtßi SCARAB AQUADYNE (vehicul compact de spalare a strazilor).
SCARAB a fost prima companie din lume care a introdus cusucces tehnologia de control CANbus în toatå gama lor ßi a con -tinuat îmbunåtå†irea fiabilitå†ii prin simplificarea sistemelor deoperare ßi a ergonomiei autovehiculului, reducând totodatå du -rata ßi costurile de între†inere.
Måturåtoarea SCARAB MINOR VM hidrostaticå este unadintre cele mai puternice måturåtori compacte pentru spa†iul urban,fiind propulsatå de un motor turbo diesel VM de 3 litri. Sistemul deac†ionare hidrostaticå SCARAB oferå vehiculului o vitezå de deplasarede 65 km/h ßi capacitatea de a urca pante de 25%. Montatå pe unßasiu cu MMA 3.500 (op†ional 4.200 kg), inova†iile tehnice ßi design-ul avansat fac din SCARAB Minor VM o måturåtoare compactåurbanå extrem de versatilå, capabilå så exercite sarcinile cele maidificile de curå†are, inclusiv cele care în mod normal sunt întreprinsede cåtre måturåtori mai mari, montate pe ßasiu de camion.
Compania Gradinariu Import Export S.R.L., prin strategia şi politica îndomeniul protecţiei mediului, precum şi prin aplicarea cerinţelorstandardului EN ISO 14001, consideră că pentru realizarea unei dezvoltăridurabile, protecţia mediului trebuie să constituie o parte integrantă aprocesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată separat de acesta.
Str. Chiciurei, nr. 47Bucureşti, Sector 3, 031872
Tel: 021 344 14 89Fax: 021 344 14 92 E-mail: [email protected]
advertorial
www.Transporter.ro aprilie 201340
Mobilitatea urbană este o temă din ce în ce maidiscutată la nivel european. Strategia Europa 2020,care reprezintă următorul program de investiţiipentru perioada 2014-2020, acordă o atenţiedeosebită consolidării reţelei de localităţi urbane.Transportul public intermodal este un punct deinteres pe agenda celor de la UE, dar şi pe cea aautorităţilor din România, pentru că, pe lângă faptulcă nu se pot accesa fonduri pur şi simplu, existăanumite direcţii care sunt vizate pentru dezvoltare.
Reabilitarea re]elei de transport public la nivel de zon`
metropolitan`, sistemele de unificare a modurilor de
transport, nodurile intermodale [i sistemele inteligente de
management al transportului sunt doar câteva dintre interesele pe
care ar trebui s` le aib` municipalit`]ile române[ti. Pe lâng` toate
acestea, dezvoltarea durabil`, care este „ partener`” cu mediul este
în vizorul Europei [i mai nou [i a României. A[a se face c`
autorit`]ile locale din toat` ]ara, chiar [i cele care se opuneau acestei
noi reorganiz`ri, în zone metropolitane, [i-au manifestat interesul
[i chiar au început s` preg`teasc` proiecte. Pentru c` începând cu
anul viitor, vor mai fi eligibile pentru finan]are din fonduri europene
doar unit`]ile administrativ-teritoriale care se asociaz` [i care
propun împreun` planuri integrate.
Text: loredana Ciubotaru E-Mail: [email protected]
TRANSPORT C~L~TORI
zOneLe metrOpOLitane se reOrganizează pEnTrU a accESa fondUri EUropEnE
41aprilie 2013 www.Transporter.ro
Cea mai important` parte a acestei schimb`ri este existen]a unei
orient`ri specifice Uniunii Europene atât referitor la problemele
sociale, dar mai ales la protec]ia mediului.
Municipalit`]ile din România sunt din ce în ce mai implicate
în organizarea transportului public, dar [i s` depun` toate
eforturile pentru realizarea unui sistem de transport public de
calitate, care s` respecte recomand`rile Uniunii Europene.
Zonele urbane [i periurbane ale României, deja mai mult decât
aglomerate [i mai poluate, se confrunt`, ca [i cele din Europa, cu
nevoia de a dezvolta sisteme de transport integrate care s` aib`
parte de o infrastructura aferent` [i care s` se ridice la nivelul
principiilor mobilit`]ii durabile.
Prima problem` pe care o întâmpin` autorit`]ile în leg`tur`
cu dezvoltarea unei strategii de transport integrat, dar [i cea care
pune cea mai mare presiune, este cadrul legislativ. Atunci când
lipse[te o autoritate de transport, cu direc]ii clar stabilite care s`
fie în acord cu legisla]ia Uniunii Europene, legarea transportului
din zonele urbane de cel din ariile adiacente se face dup` ureche,
cu demersuri greoaie [i de cele mai multe ori în defavoarea celui
care c`l`tore[te.
Primăriile au luat frâiele în propriile mâini
Municipalit`]ile au sesizat acest fapt [i au luat [i m`suri. Practic,
au luat soarta transportului metropolitan, cerut de UE, în propriile
mâini.
„Este adev`rat c` înprezent cadrul legislativnu reglementeaz`aspectele legate deconstituirea [ifunc]ionarea zonelormetropolitane. RolulAgen]iei MetropolitaneBra[ov este acela de aasigura planificarea strategic` prin elaborarea diferitelordocumente de planificare (de nivel local, metropolitan sausectorial), [i de a asigura integrarea demersurilor locale dedezvoltare într-un proces coerent [i func]ional de dezvoltaremetropolitan` durabil`. Atunci când cadrul legislativ na]ionalva reglementa func]ionarea spa]iilor metropolitane, cel maiprobabil este faptul c` actuala metropolitan` va deveni undepartament în cadrul respectivei administra]iimetropolitane”, declar` pentru Transporter primarulBra[ovului, George Scripcaru.
La fel s-a întâmplat [i în cazul Zonei Metropolitane Ia[i. Prim`ria
s-a ocupat de convingerea primarilor din localit`]ile al`turate c`
aceast` asociere este cel mai bun lucru pentru ei ca [i comunitate.
Pentru c` a[a se întâmpl` în ]`rile civilizate din întreaga Europa.
„Ne-am manifestatîntreaga disponibilitate decooperare cu toateadministra]iile din zon`, cuuniversit`]ile, cureprezentan]i ai mediuluiprivat. La momentul de fa]`am reu[it s` elabor`m înparteneriat Planul Integratde Dezvoltare al Polului de cre[tere Ia[i 2009-2015, documentcare integreaz` proiectele administra]iilor locale din zon`, aleuniversit`]ilor [i ale mediului privat, proiecte care printr-oabordare integrat` sper`m s` duc` la dezvoltarea întregiizone”, ne-a declarat primarul din Ia[i, Gheorghe Nichita.
www.Transporter.ro aprilie 201342
TRANSPORT C~L~TORI
Pasul doi: crearea unorasociaţii de sine stătătoare
Pentru c` au avut destule exemple din afar` pentru a pune bazele
unor entit`]i care s` le ofere mai multe avantaje în dezvoltarea zo ne lor
metropolitane, municipalit`]ile s-au pus pe treab`. În decembrie 2012,
autorit`]ile locale din Ia[i î[i anun]au dorin]a de a înfiin]a o asocia]ie
care s` asigure transportul atât în ora[ul Ia[i, cât [i în cele 18 comune
care fac parte din ZMI. Asociatia de transport la nivelul zonei
metropolitane Ia[i va fi înfiin]at` în prima jum`tate a anului 2013.
„Ne-am întâlnit cu to]iprimarii din zona metropolitan`[i am agreat asupra statutului [iactului constitutiv al viitoareiasocia]ii, urmând ca în perioadaurm`toare s` realiz`m toateprocedurile legale de înfiin]are.În paralel cu constituirea
acestei asocia]ii am întreprins o serie dedemersuri de reorganizare a Regiei autonome de transportpublic. Sper`m ca începând cu 2014 s` putem asiguracet`]enilor din zona metropolitan` Ia[i un transport public decalitate la standarde europene”, adaug` Gheorghe Nichita.
Bra[ovul deja a pus bazele unei astfel de asocia]ii în scopul
înfiin]`rii, organiz`rii, reglement`rii, exploat`rii, monitoriz`rii [i
gestion`rii în comun a serviciului de transport public metropolitan.
„Asocia]ia are în vedere [i realizarea împreun` cuadministra]iile publice locale a unor proiecte de investi]iipublice de interes zonal sau regional destinate îmbun`t`]iriimobilit`]ii persoanelor [i a bunurilor.
Practic, aceast` nou` asocia]ie va reprezenta principalulinstrument de dezvoltare [i implementare a unei politicimetropolitane de mobilitate la nivelul teritoriului reprezentat,precum [i pentru conectarea cu teritoriile adiacente, ducândastfel la cre[terea atractivit`]ii teritoriului metropolitanpentru investitori, dar [i la cre[terea calit`]ii vie]ii. La nivelulasocia]iei vor fi elaborate studii privind modalit`]ile de rea -lizare [i dezvoltare a unui sistem eficient de transport integrat,vor fi dezvoltate instrument de monitorizare [i evaluare aserviciilor de transport [i vor fi identificate [i transferate bunepractici pentru optimizarea serviciilor furnizate”, a precizatedilul din Bra[ov.
Bra[ovul deja a pus bazele unei astfel de asocia]ii înscopul înfiin]`rii, organiz`rii, reglement`rii,exploat`rii, monitoriz`rii [i gestion`rii în comun aserviciului de transport public metropolitan.
43aprilie 2013 www.Transporter.ro
Planuri în desfăşurare
Agen]ia Metropolitan` Bra[ov are în
derulare un proiect finan]at prin programul Interreg I, proiect
intitulat „Model European pentru Autorit`]ile de Transport Public
ca element decisiv pentru suste na bi litatea transportului”. Aceast`
ini]iativ` are ca finalizare organizarea sistemului de transport public
la nivel metropolitan, dar [i punerea pe hârtie a unui ansamblu de
m`suri pentru viitoare agen ]ie de transport public pentru spa]iul
metropolitan Bra[ov. Aceast` agen]ie va avea ca sarcin` reglementarea
[i planificarea transportului metropolitan, acordarea licen]elor de
transport, integrarea, pro movarea, managementul [i controlul
serviciilor de transport public.
„Tocmai am semnat contractele pentru 2 proiecte ce vor fifinan]ate prin programul Opera]ional Regional, intitulate«Amenajarea de sta]ii cap`t de linie pentru mijloacele detransport în comun» [i «Managementul informatizat alsistemului de transport în comun». În timp ce primul proiectvizeaz` amenajarea acelor sta]ii de c`l`tori care vor asigurainterconectarea cu liniile de transport metropolitan, devenindastfel noduri multi-modale ale re]elei de transport, cel de-aldoilea proiect vizeaz` cre[terea activit`]ii sistemului detransport public prin asigurarea infrastructurii necesare pentruinformarea în timp real a c`l`torilor, precum [i pentruoptimizarea sistemului de taxare”, men]ioneaz` primarulBra[ovului.
Pe de alt` parte, exist` proiecte [i pentru transportul de m`rfuri.
Se dore[te o cre[tere a accesibilit`]ii la oportunit`]i de dezvoltare
pentru zonele adiacente. De la acest scop, autorit`]ile au în vedere
dezvoltarea unui punct de transfer intermodal la Feldioara care s`
asigure interconectarea sistemelor de transport rutier, feroviar [i
aerian în vederea optimiz`rii fluxurilor de m`rfuri în regiune.
Ia[i, a reu[it s` lucreze la 85 de proiecte care auca principal scop dez vol tarea ZMI.
Valoarea acestor programe ajunge la peste un miliard de euro.
www.Transporter.ro aprilie 201344
TRANSPORT C~L~TORI
A[a se ajunge practic la o dezvoltare durabil`. Cealalt` metropol`,
Ia[i, a reu[it s` lucreze la 85 de proiecte care au ca principal scop dez -
vol tarea ZMI. Valoarea acestor programe ajunge la peste un miliard de
euro. La acest moment, au fost finalizate peste 22 de proiecte, iar alte
30 sunt într-un stadiu avansat de implementare. Infrastructura sau
me diul sunt doar câteva sectoare în care Capitala Moldovei a investit.
„La acest moment Prim`ria Ia[i a contractat 98% dinfondurile alocate polului de cre[tere Ia[i, respectiv 111,25milioane euro. În acest domeniu putem afirma c` Prim`ria Ia[ieste pe primul loc în ]ara, atât în privin]a contract`rii, cât [i aimplementarii proiectelor finan]ate prin ProgramulOpera]ional Regional”, sus]ine edilul ie[ean.
Sunt [i alte autorit`]i locale care fie î[i doresc s` fie mai bune, fie
s-au speriat la gândul c` fondurile europene pot fi accesate doar prin
anumite entit`]i, în cazul de fa]` crearea de Zone Metropolitane [i au
hot`rât s` demareze lucr`rile în acest sens. De exemplu, Craiova are în
plan ca anul acesta s` creeze zon` metropolitan`.
„Avem mare nevoie de zonametropolitan`. Popula]ia Craiovei asc`zut sub 300.000 de locuitori. Noi avem un alt plafon de a accesafonduri euro pene, [i atunciautomat avem nevoie de acestecomune din apro pie rea Craioveicare s` intre în zona
metropolitan`. {i, evident c` [i comuneleau necesit`]ile lor. Ei ne asigur` num`rul de popula ]ie ca s`putem atrage fonduri europene, noi le asigur`m lor 2% dininvesti]ii”, a explicat primarul Craiovei, Lia Olgu]a Vasilescu.
Aducând în discu]ie [i Capitala, care de[i are de ceva vreme aceast`
autoritate absolut necesar` pentru a fi ascultat la nivel european, abia
acum este „resuscitat`” [i se dore[te a fi un factor de execu]ie, nu doar
o trecere de nume pe o hârtie. A[adar, municipalit`]ile trebuie s` con -
lu creze la binele [i la confortul cet`]enilor, în ceea ce prive[te trans por -
tul public. Trebuie s` ajung` s` pun` la punct proiecte comune care s` le
permit` s` accese fondurile europene. Aceasta pare s` fie cam ultima
solu]ie, [i de ce nu chiar o sentin]` în „procesul” transportului urban.
Multe dintre autorit`]i au deja proiecte în derulare, dar sunt înc` des tul
de multe cele care abia acum sunt pe punctul de a demara asocia]ii sau
autorit`]i care s` fie de sine st`t`toare [i care s` îi ajute pe termen lung.
Craiova are în plan ca anul acesta s` creeze zon`metropolitan`.
Capitala trebuie s` con lu creze la binele [i laconfortul cet`]enilor, în ceea ce prive[te trans por tulpublic. Trebuie s` ajung` s` pun` la punct proiectecomune care s` le permit` s` accese fondurileeuropene.
www.Transporter.ro aprilie 201346
TRANSPORT C~L~TORI
Din ce în ce mai des, la nivel europeansunt aduse în discuţie nevoia im -plementării unui transport sustenabil,obligativitatea reducerii poluării dinmediul urban şi necesitatea măririiinvestiţiilor în mijloacele de transportecologice. Iar la momentul actual,electrificarea transportului în comunreprezintă una dintre cele mai evidentesoluţii pentru îndeplinirea tuturorcondiţiilor impuse de Uniunea Europeană,privind reducerea emisiilor de CO2.
Text: roxana burGHinĂE-Mail: [email protected]
Electrificarea transportului în comun reprezint` una dintre
cele mai la îndemân`, dar [i cele mai sigure metode de
reducere a polu`rii din mediul urban, mai ales în condi]iile
în care Uniunea European` a impus ca nivelul emisiilor de carbon
s` scad` cu 20% pân` în anul 2020. {i cum autorit`]ile europene
sunt con[tiente de faptul c` pu]ine municipalit`]i î[i pot permite
s` achizi]ioneze autobuze hibride sau electrice, mai ales în
condi]iile în care unele nu de]in nici m`car o infrastructur`
dezvoltat` dedicat` transportului public, miza o reprezint`
investi]iile în troleibuze [i tramvaie. Mergând îns` mai departe cu
ra]ionamentul, din moment ce tramvaiele necesit` [i ele investi]ii
considerabile, infrastructura pentru troleibuze r`mâne cea mai
bun` solu]ie, atât din punct de vedere al costurilor, cât [i al unei
investi]ii pe termen lung într-un transport verde.
{i, probabil c` pân` când lucrurile nu vor evolua în aceast`
direc]ie, iar fiecare stat nu va g`si solu]ii pliabile propriilor situa]ii,
se va insista în continuare pe faptul c` transportul este unul dintre
principalii factori de poluare din mediul urban.
Mai greu în Europa Centrală şi de EstMulte ]`ri europene, în special cele din Europa Central` [i de
Est, se confrunt` cu o cre[tere a num`rului de autoturisme, cu
reducerea fluxului de c`l`tori pe mijloacele de transport în comun
Un transport verdeînseamnă un transpOrt eLectric
Pentru a contrabalansa cantit`]ile imense de CO2emisede transportul din mediul urban, ar fi necesar s` se plan -teze aproximativ 200 de milioane de copaci în fiecare ora[.
Potrivit ultimului raport întocmit de Comisia European`privind emisiile de carbon de la nivel global, cele 27 destate membre UE sunt responsabile pentru emiterea a11% din total. În plus, segmentul transporturilor este unuldintre cei mai mari consumatori de combustibil din lume(55%). În 2011 s-a importat petrol în valoare de pân` la 1miliard de euro pe zi pentru vehiculele utilizate întransport.
47aprilie 2013 www.Transporter.ro
[i cu poluarea din zonele urbane. Multe dintre ele au reu[it s`
dep`[easc` toate aceste probleme [i s` implementeze un transport
public mai „curat”, îns` majoritatea are în continuare probleme.
{i chiar dac` probabil cea mai bun` solu]ie pentru a avea un
astfel de transport în mediul urban o reprezint` trecerea la
autobuze electrice sau hibride, deocamdat` foarte pu]ine ]`ri sunt
preg`tite pentru a face un asemenea pas – în special statele care au
aderat ultimele la UE, precum România, Ungaria, Bulgaria etc.
Exper]ii au c`utat explica]ii la starea mai pu]in dezvoltat` a
infrastructurii destinate transportului public din statele localizate
în Europa Central` [i de Est concluzionând c` acestea se confrunt`
cu problemele pe care ora[ele din Vest le aveau în anii 1970-1980,
când popula]ia investea foarte mult în automobile personale, iar
traficul devenise insuportabil.
Dar, tot acestea sunt [i ora[ele în care se g`sesc dou` treimi
din sistemele de trolee [i tramvaie din Europa, dar care sufer` de o
infrastructur` slab dezvoltat`. Cu toate acestea, locuitorii din ]`rile
din Europa Central` [i de Est înc` mizeaz` pe transportul public,
iar municipalit`]ile se bucur` de sprijinul fondurilor europene, cu
ajutorul c`rora pot investi în dezvoltarea infrastructurii destinate
transportului public.
Pentru România lucrurile ar trebui s` fie relativ simple, mai
ales c` Uniunea European` încurajeaz` investi]iile în transportul
electrificat, municipalit`]ile putând accesa fonduri prin
intermediul Programului Opera]ional Regional. {i, chiar dac`
dintr-un total de 19 ora[e care au avut infrastructur` dedicat`
troleelor, doar în 11 dintre ele mai func]ioneaz` [i ast`zi (Baia
Mare, Bra[ov, Bucure[ti, Cluj-Napoca, Gala]i, Ia[i, Media[, Piatra
Neam], Ploie[ti, Târgu Jiu, Timi[oara), exist` destul loc pentru
îmbun`t`]iri.
Hunedoara vrea troleu, Timişoara îl extinde
Printre ultimele municipalit`]i dispuse s` investeasc` în
infrastructura pentru troleibuze se num`r` Hunedoara [i Timi [oa -
ra. Luna trecut` Prim`ria municipiului Hunedoara a anun]at c` ar
vrea s` acceseze fonduri europene pentru instalarea a trei linii de
troleibuz. Potrivit pre[edintelui Consiliului Jude]ean, Mircea
Molo], „perioada 2014-2020 e ultima în care România va mai
putea atrage fonduri europene. Nu puteam s` sc`p`m acest
moment, de aceea am încercat s` facem aceast` asociere [i
întoc mim studii de fezabilitate pentru ca în 2014 s` fim primii
care putem depune proiectele”.
Iar la Timi[oara, la începutul lunii aprilie a fost aprobat
proiectul de extindere a liniei de troleu c`tre Dumbr`vi]a, una
dintre localit`]ile care fac parte din Zona Metro poli tan`.
Asociaţiile europene vor transport electric
UE împreun` cu asocia]iile [i organiza]iile interna]ionale de pe
segmentul transportului, printre care [i UITP (Uniunea
Interna]ional` a Transportului Public), caut` de câ]iva ani solu]ii
pentru reducerea polu`rii din transportul public. Prin intermediul
a zeci de proiecte [i programe, acestea au încercat s` vin` în
sprijinul oficialit`]ilor din ]`rile europene, efectuând sute de studii
de caz [i de fezabilitate. European Bus System of the Future –
proiect încheiat anul trecut, TROLLEY – care a luat sfâr[it anul
acesta în martie sau Zero Emission Urban bus Systems – care
urmeaz` a fi demarat, reprezint` doar o mic` parte din ini]iativele
asocia]iilor [i institu]iilor europene, ini]iative care au avut impact.
Un transport verde
www.Transporter.ro aprilie 201348
TRANSPORT C~L~TORI
Troleibuzele – soluţia idealăLa ora actual` exist` doar 312 de sisteme de trolee la nivel
global, majoritatea fiind situate în ora[e europene.
TROLLEY este cel mai mare proiect la nivel european, care
militeaz` pentru dezvoltarea transportului public cu troleibuze.
Acesta este sus]inut de fonduri europene [i e format dintr-un
consor]iu compus din reprezentan]ii a opt ora[e din [ase state
membre ale UE. Membrii TROLLEY garanteaz` faptul c` sistemele
pentru astfel de mijloace de transport în comun se implementeaz`
rapid [i nu reprezint` o întoarcere în trecutul transportului, ci mai
degrab` o modernizare a sa, prin acceptarea faptului c`
transportul electrificat de suprafa]` reprezint` printre singurele
solu]ii la criza polu`rii cu care se confrunt` statele lumii.
Studiile întocmite de membrii asocia]iei europene TROLLEY
arat` c` 260 de persoane care ar circula cu aproximativ 180 de
autoturisme (pentru c` în foarte pu]ine ]`ri este folosit „car
sharing-ul”) ar putea foarte simplu s` fie transportate cu dou`
troleibuze articulate. {i din moment ce prima [i cea mai mare
problem` a construirii unei infrastructuri pentru transportul
electrificat o reprezint` costurile ini]iale, iar investi]ia principal`
este probabil cea care sperie de cele mai multe ori municipalit`]ile,
TROLLEY vine cu un contra-argument. Potrivit unui studiu de
fezabilitate întocmit de exper]ii din ora[ul german Eberswalde, [i
publicat în cadrul conferin]ei TROLLEY din martie, pe termen
lung troleele ajung s` coste doar cu un eurocent pe km mai mult
decât autobuzele cu motorizare diesel. Mai mult decât atât, spre
deosebire de autobuzele electrice sau hibride, troleibuzele pot rula
f`r` probleme 200-500 de km, din moment ce nu necesit`
reînc`rcare. {i, pentru c` o alt` problem` pe care o aduc în
discu]ie troleibuzele o reprezint` alimentarea continu` cu
electricitate, produc`torii din domeniu au g`sit o solu]ie [i pentru
aceast` hib`: troleibuzul hibrid. Primul a fost pus în func]iune în
ora[ul german Eberswalde, prin intermediul proiectului
TROLLEY, [i ruleaz` [i ast`zi. Troleibuzul, care este [i primul de
acest gen din lume, este dotat cu un sistem conectat la baterii de
72 kWh, care îl ajut` s` func]ioneze 17% din timp f`r` s` fie
conectat la sursa aerian` de alimentare. În plus, cu ajutorul
bateriei, costul elergiei electrice este redus cu 32%.
Cifrele vorbesc de la sineLeeds este un ora[ localizat în Nordul Angliei, cu o popula]ie
de peste 750.000 de locuitori, a c`rei municipalitate vrea s`
înfiin]eze linii de troleu. Pentru c` s-a confruntat în ultimii ani cu
o suprapopulare a ora[ului, cu o cre[tere a num`rului de
automobile [i pentru c` multe persoane au renun]at la transportul
în comun, autorit`]ile locale au decis c` cea mai bun` solu]ie ar fi
Din cifrele UITP (Uniunii Interna]ionale a TransportuluiPublic), transportul urban de pasageri reprezint` 8,5% dinemi siile totale de CO2de la nivelul celor 27 de state mem bre[i 34% din totalul emisiilor de pe segmentul trans porturilordin Eu27. Tot potrivit UITP, transportul pu blic emite doar10% din totalul noxelor de pe segmentul de transport,restul de 90% fiind cauzate de vehiculele private.
„Troleibuzul, pân` la urm`, înseamn` economie. Are un consum specific redus, cu posibilitatea recuper`riienergiei, [i nu polueaz`. Este, deci, un vehicul verde,sustenabil, economic [i eficient”, dup` cum puncteaz`membrii TROLLEY.
TROLEIBUZ AUTOBUZ CU MOTOREnergie/Combustibil 264.000 euro 442.600 euroCosturi şoferi nicio diferenţăMentenanţă 80.000 euro 72.000 euroCosturi garaj nicio diferenţăAsigurare 48.000 euro 24.000 euroInvestiţie/perioada deamortizare
37.800 euro în 18 ani 31.000 euro în 10 ani
Diferenţă (+) 5.200 euro Diferenţă/km 0,01 euro
Cifre publicate de operatorul de transport din Eberswalde, Germania,în urma unui studiu de fezabilitate.
introducerea troleibuzelor. Ora[ul a avut [i linii de tramvai, dar
municipalitatea a decis s` desfiin]eze re]eaua în 2005, din cauza
costurilor mari de între]inere. Astfel, oficialit`]ile s-au orientat
c`tre implementarea unei re]ele de troleibuz de 14,3 km, care
potrivit calculelor va costa 288 de milioane de euro, dar care va
reduce gradul de poluare [i va aduce economii de 184 de milioane
de euro pe an. Nu exist` o defini]ie clar` a transportului urban
sustenabil, dar ora[ele europene trebuie s` reu[easc` s`-l imple -
men teze. Exist` trei condi]ii pe care acesta ar trebui s` le
înde plineasc` pentru a fi considerat a[a: s` fie prietenos cu
mediul, s` fie economic [i s` r`spund` tuturor nevoilor pasa ge -
rilor. Mai exact, pentru ca un sistem de transport public s` fie
sustenabil, trebuie ca vehiculele s` polueze cât mai pu]in, s` aib`
un consum redus de carburant, s` se poat` „mi[ca” liber în ora[ [i
s` fie accesibil locuitorilor.
În consecin]`, autorit`]ile locale trebuie s ̀sprijine achizi]ia de
vehicule eco, s ̀încurajeze cet`]enii s ̀utilizeze mijloacele de trans port
în comun [i s` renun]e la auto tu rismele proprii [i s` imple menteze
o infrastructur` care s` ofere prioritate autobuzelor, tram vaielor sau
troleibuzelor. Lucruri care sunt mult mai simple decât par.
Recent, 11 organiza]ii interna]ionale, printre care [i UniuneaInterna]ional` a Transportului Public (UITP), al`turi de pro -duc`tori cunoscu]i în domeniu, precum Alstom sau Nissan, [i-auunit for]ele [i au înfiin]at Platforma pentru ElectrificareaTransportului de Suprafa]`. Scopul: demonstrarea faptului c`viitorul transportului urban îl reprezint` electrificarea mij loa celorde transport. Prin intermediul Platformei, cei 11 membri î[ipropun s` sus]in` [i s` demonstreze avantajul dezvolt`rii uneiinfrastructuri pentru tramvaie [i trolee în ]`rile Uniunii Europene.
P
www.Transporter.ro aprilie 201350
TRANSPORT C~L~TORI
Regiile de transport
Dificult`]ile pe care transportul public din România le întâmpin`
la ora actual` deriv` în primul rând din lipsa de bani pentru
investi]ii. {i, înainte de a aduce în discu]ie pentru a infinita oar`
vechimea par curilor de vehicule ale regiilor [i starea precar` a in fra struc turii,
trebuie în]eles faptul c` înainte de orice fel de plan de achizi]ii sau investi]ii,
regiile trebuie s` se reorganizeze [i s` reu[easc` s` integreze nevoile
transportului public cu politicile de dezvoltare urban`. Pro blema îns` nu o
reprezint` lipsa banilor, pentru c` exist` programe europene care finan]eaz`
dezvoltarea transportului public, ci formularea proiectelor [i prioritizarea
investi]iilor.
Asigurarea finanţării corespunzătoaretransportului public este vitală încontextul actual, în care nevoia demijloace de transport în comun eficienteşi accesibile este din ce în ce mai mare.Dar, evident, aşa cum se întâmplă peorice segment când vine vorba definanţare şi managementul bugetelor,regiile de transport se confruntă cutensiunile dintre costurile pe care leimplică dezvoltarea unui transportsustenabil şi posibilităţile financiare.
nevoite sã cautefinantãri alternative
Text: roxana burGHin~E-Mail: [email protected]
,
51aprilie 2013 www.Transporter.ro
Regiile de transport
Puţine regii sprijinite de autorităţile locale
Una dintre principalele probleme pe care le are transportul public
din România este faptul c` regiile înc` depind de subven]iile de la stat.
{i cum un scenariu des întâlnit este cel în care pentru autoritatea
local` dezvoltarea transportului public nu reprezint` o prioritate, sau
devine num`rul unu pe list` doar în momentul în care poate atrage
fonduri europene, cum ar putea fi transformat transportul public într-
unul civilizat? În plus, majoritatea regiilor au mari probleme
financiare. Unele se afl` în pragul falimentului din cauza datoriilor,
iar altele sunt pe punctul de a fi desfiin]ate de c`tre autoritatea local`.
În acest context, ce solu]ii au regiile de transport din ]ar`? Una
dintre ele o reprezint` transformarea în societ`]i comerciale,
posibilitate luat` deja în calcul de câteva regii, mai ales c` acest lucru
ar înlesni procedurile de accesare a fondurilor europene.
Beneficiile S.C.-ului
C` ar fi de dragul fondurilor europene sau nu, transformarea
regiilor în societ`]i comerciale pare a fi una dintre solu]iile cele mai
bune pentru îmbun`t`]irea condi]iei transportului în comun din
România. Astfel ar mai disp`rea din scandalurile cu licita]iile, regiile
ar putea s` se gospod`reasc` singure [i conducerea ar putea s` se
concentreze pe solu]ionarea problemelor, nu pe a[teptarea sub -
ven]iilor [i aprob`rilor de la autorit`]ile locale. {i cum este nevoie
de investi]ii consistente pentru achizi]iile de vehicule, aceast` trans -
for mare a regiilor ar putea îmbun`t`]i condi]ia transportului public
din România.
Demersul îns` nu este unul simplu, dar nici imposibil, dup`
cum a demonstrat-o Oradea Transport Local SA, care a devenit
societate pe ac]iuni în 2010. Surpriza vine îns` din partea legisla]iei
României, care prevede mai bine de cinci ani, c` toate regiile de
transport din România trebuie s` fie transformate în societ`]i
comerciale.
Se poate şi fără ajutor de la stat
De-a lungul timpului, mai multe regii de transport din ]ar` au
recurs la parteneriate cu alte ora[e europene sau au aplicat pentru
finan]are prin intermediul unor proiecte interesate de dezvoltarea
trans portului public. Programul CAPRICE, din care a f`cut parte
Regia Autonom` de Transport Bucure[ti, Archimedes din cadrul
CIVITAS, la care au aplicat cei din Ia[i, REACH, BERD, SPUTNIC sau
REGIO sunt doar o parte mai cunoscut` dintre ele. În alte situa]ii,
precum în cazul Clujului sau a Timi[oarei, ini]iativele de finan]are
extern` au venit din partea autorit`]ilor locale.
Dar cele mai multe investi]ii se pot face prin intermediul
programelor opera]ionale regionale, adic` prin fonduri europene. În
perioada 2007-2013, au fost pu]ine municipalit`]i care au reu[it s`
absoarb` bani europeni, chiar dac` au depus proiecte de finan]are. Sin -
gura problem` în ceea ce prive[te fondurile de la Comisia Euro pean`
este legat` de faptul c` nu sus]in investi]ia în achizi]iile de vehicule; cel
pu]in a[a au stat lucrurile în cazul ultimului exerci]iu financiar.
Dup` cum men]ioneaz` chiar Uniunea Interna]ional` aTransportului Public (UITP), nu exist` o re]et` perfect`pentru finan]area transportului în comun. Tot ce pot face regiile de transport este s` g`seasc`solu]ia potrivit` pentru propriile situa]ii. Important estes` vrea cu adev`rat s`-[i solu]ioneze problemele.
Pentru perioada 2014-2020, se zvone[te c` CE va dabani pentru cump`rarea vehiculelor electrice detransport persoane. Lucru care este cel pu]in ciudat, încondi]iile în care România are un necesar de câteva miide autobuze noi; asta dac` nu le socotim pe cele second-hand care ar trebui înlocuite.
www.Transporter.ro aprilie 201352
TRANSPORT C~L~TORI
Un alt lucru care ridic` semne de întrebare este de ce alte ]`ri au
putut achizi]iona autobuze cu ajutorul fondurilor europene (spre
exemplu, Bulgaria, care numai în ultimul an a încheiat contracte
pentru livrarea a peste 1.000 de unit`]i de autobuze sau troleibuze),
dar în România astfel de proiecte nu sunt eligibile.
Vehicule electrice fără infrastructură adecvată
Exist` deja municipalit`]i care [i-au anun]at ferm inten]ia de a
achizi]iona autobuze electrice în perioada 2014-2020, dar niciuna nu
a f`cut vreo afirma]ie în ceea ce prive[te infrastructura dedicat`
acestora. Iar acest lucru ar trebui s` trag` puternice semnale de
alarm`, pentru c` din dorin]a de a fi frunta[i la accesarea de fonduri,
autorit`]ile vor ajunge s` dea din nou cu stângul în dreptul, iar banii
europeni care ar putea fi utili pe alte segmente risc` s` fie bloca]i.
De altfel, dup` declara]ia primarului Emil Boc potrivit c`reia prin
intermediul unui program de cooperare româno-elve]ian munici pa -
litatea Cluj-Napoca va achizi]iona cinci autobuze electrice, asocia]ia
non-guvernamental` Transira a f`cut apel la Prim`rie s` renun]e la
idee, motivând c` aceast` tehnologie aflat` în faz` incipient` este
respins` de ora[ele care au testat-o.
Segmentul de autobuze va suferi în viitor
Dac` exerci]iul financiar 2014-2020 va permite accesarea
fondurilor europene numai pentru vehicule electrice sau hibride,
importatorii de pe segmentul de bus din România vor fi nevoi]i s`-[i
diversifice ofertele. „Este foarte posibil ca segmentul autobuzelor
urbane s` sufere dramatic ca urmare a unei astfel de situa]ii. În plus,
în general calitatea transportului în comun va fi afectat`, mai ales c`
marea majoritate a ora[elor din ]ar` nu au infrastructur` pentru
transport electric. Noi vom lua totu[i în considerare o repozi]ionare a
ofertei care s` includ` combustibili alternativi”, ne-a spus Mihai
Pa[ol, director de marketing al Scania România.
{i celelalte companii prezente pe pia]a de la noi sunt preg`tite s`
atace acest segment, dac` va fi cazul. Iveco Irisbus, spre exemplu, vine
cu o gam` destul de diversificat` de autobuze: gama Citelis cu
motorizare hibrid`. Chiar dac` trecerea la un transport public cu
autobuze electrice sau hibride va întâmpina destule piedici [i
probleme, pân` la urm` nu poate fi considerat` o ini]iativ` proast`,
ci doar pripit` pentru pia]a din România.
Este clar c` directorii regiilor de transport din ]ar` sunt nevoi]i s`
g`seasc` solu]ii, s` investeasc` în troleibuze, tramvaie sau autobuze
electrice si hibride dac` acestea sunt segmentele pe care UE le sprijin`.
S` modernizeze infrastructura [i s` caute finan]`ri alternative sau s`
încheie parteneriate cu asocia]ii europene. Important` este dezvol -
tarea transportului public.
În acest moment, în România nu exist` niciun autobuzelectric sau hibrid în circula]ie.
La ora actual`, sunt în derulare [ase proiecte europenededicate mobilit`]ii urbane [i dezvolt`rii transportuluipublic [i cinci destinate implement`rii solu]iilorinteligente [i sustenabile pe segmentul transportuluiurban de c`l`tori. Printre cele mai mari, amintim EPTA(Enhancing Public Transport Authorities in Europe),QUEST, Eltis+ [i CityMobil.
www.Transporter.ro aprilie 201354
TRANSPORT MARF~
Datele Comisiei Europene arat` c` nivelul emisiilor poluante a sc`zut
în ultimii ani în Europa, cu aproximativ trei procente. Îns`, meritul
nu este atribuit atât legisla]iilor de reglementare, cât condi]iilor
economice de recesiune, iernilor mai blânde din unele ]`ri, dar [i pre]ului
combustibililor. În acest context, este normal s` ne întreb`m ce efect au avut
legisla]iile Euro 4 sau Euro 5?
Vânz`rile de autovehicule noi în Europa au avut o medie de 20 de
milioane pe an, în ultimii 10 ani. Cre[terea num`rului total de
vehicule aflate în uz se apreciaz` cu aproximativ 1,2% pe an,
ajungând în prezent la peste 265 de milioane de unit`]i, conform
datelor Asocia]iei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Accizele „înverzesc” transporturileEste clar c` Uniunea European` trebuie s` adopte [i alte c`i de atac
împotriva polu`rii. Printre posibilele solu]ii se afl` vehiculele cu surse
Vehicule electrice, vehicule hibride,transport verde. Sunt termeni care existădemult în vocabularul transportatorilor, darcare reprezintă no]iuni mai pu]in puse înpractică. Motivele sunt diverse, iar uneledintre ele chiar obiective. În mintea noastrăs-a instaurat o teorie conform căreia a fiverde înseamnă a investi mai mul]i bani.Dar este oare a[a?
Text: Cristian ionesCuE-Mail: [email protected]
Vehiculeleavantaj pentru business
55aprilie 2013 www.Transporter.ro
alternative de combustibil, precum cele care func]ioneaz` în
combina]ie benzin`-gaz (GPL sau CNG), diesel-electric sau cele
exclusiv electrice. Autorit`]ile s-au gândit [i la modalit`]i de sti -
mulare pentru achizi]ia acestor tipuri de vehicule. Putem vorbi
foarte mult despre avantajele pe care le ofer` un vehicul electric sau
unul hibrid atunci când vine vorba de subven]ii pentru achizi]ie,
scutirea de la taxe pentru drumuri sau chiar beneficii precum
parcare gratuit` în marile ora[e. Îns` ce trebuie precizat este c`
m`sura cu cel mai mare impact asupra „promov`rii” acestor ve hi -
cule verzi este taxarea excesiv` a combustibililor fosili. Pre]ul pentru
benzin` sau motorin` a crescut sim]itor de la momentul declar`rii
„obiectivului 2020” pentru reducerea polu`rii. La ora actual`, Euro -
pa are cel mai mare pre] din lume pentru combustibili, iar asta se
datoreaz` faptului c` pân` la 75% din costul unui litru de carburant
reprezint` accize impuse de UE.
Cum ajută statul român achiziţia de vehicule eco?
În condi]iile date, varianta utiliz`rii vehiculelor cu surse alter -
na tive de energie devine mai mult o chestiune de business decât una
de mediu. Aceast` ipotez` nu este cu nimic nou`, dar cel pu]in în
România ea a fost omis` cu des`vâr[ire. Oportunit`]ile de dezvoltare
a unei afaceri cu ajutorul vehiculelor eco au fost speculate deja în
]`rile dezvoltate din Europa. La momentul de fa]`, ]`ri ca Fran]a,
Germania sau Marea Britanie au în circula]ie zeci de mii de vehicule
exclusiv electrice. Aceste automobile sunt cump`rate în propor]ie
de 80% de persoane juridice, majoritatea provenind din domenii
precum distribu]ia, curieratul sau salubritatea. În]elegem astfel c`
vehiculele „verzi” sunt accesibile în special companiilor, iar au -
torit`]ile trebuie s` în]eleag` [i s` sprijine acest demers.
În România, subven]ia de 2.500 de euro acordat` celor care
achizi]ioneaz` vehicule electrice se aplica pân` acum doar per soanelor
fizice. De-abia de anul acesta, firmele vor beneficia de aceast`
subven]ie, conform declara]iei ministrului Mediului Rovana Plumb.
De precizat c` la noi suma acordat` este cea mai mic` dintre toate
statele europene. Unele ]`ri, ca Fran]a, de exemplu, acord` subven]ii
nu doar vehiculelor elecrice (7.000 euro), ci tuturor celor care au
standarde de emisie sub 125 g CO2/km. La noi este îns` devreme s`
vorbim despre subven]ii de acest tip. Suntem prea preocupa]i
deocamdat` de colec]ionarea „timbrelor” [i „tichetelor” care nu fac
altceva decât s` scoat` din circula]ie ma[ini care oricum nu circulau
sau s` îi ajute pe europeni s` se descotoroseasc` de „vechiturile” lor,
din moment ce exist` foarte mul]i români dornici s` le preia.
Ce înseamnă un vehicul electricpentru business
Exist` multe exemple de companii importante din Europa care
au testat [i care, în final, au optat pentru achizi]ia vehiculelor
electrice sau hibride. Po[ta Francez`, de exemplu, opereaz` câteva
mii de vehicule electrice, în timp ce companiile similare din Austria
sau Cehia realizeaz` teste cu astfel de ma[ini. Revenind la ideea
dezvolt`rii unei afaceri prin achizi]ia unui vehicul cu emisii reduse,
trebuie s` preciz`m c` aceast` ipotez` se aplic` foarte bine ]`rilor
din Vest, dar în urma unor calcule simple, constat`m c` ele ar putea
aduce un câ[tig însemnat [i firmelor care activeaz` în România.
Singurul vehicul de marf` electric disponibil la ora actual` în
România: Renault Kangoo Z.E. Pre]ul de achizi]ie este de
aproximativ 17.800 de euro (f`r` TVA) pentru Kangoo Maxi (L2)
Confort ZE, dar dac` aplic`m subven]ia de 2.500 euro oferit` de stat,
ajungem la 15.300 de euro (f`r` TVA). Pre]ul este cu pu]in mai mare
decât varianta termic` Kangoo Expres Maxi Confort 1,5 dCi 90 CP,
care cost` 12.750 euro (f`r` TVA). La costuri se adaug` [i o chirie
lunar` pentru bateria vehiculului electric, în valoare de 79 de euro.
Parcursul mediu zilnic al unui vehicul utilitar în mediul urban este
în jur de 150 de km. Kangoo termic are o autonomie de 800 km cu
un plin de motorin`, care cost` pu]in peste 70 de euro. Autonomia
lui Kangoo Z.E este de doar 160-170 km, dar pentru o reînc`rcare
complet` a bateriei se pl`te[te undeva între 0,7-1,2 euro. Ceea ce
înseamn` c` pentru a atinge autonomia de 800 km a motorului
termic, ne va costa maximum 6 euro (26 lei).
Chiar dac` diferen]a nu pare foarte mare, trebuie s` ne gândim
c` un vehicul electric înseamn` [i costuri mai mici de între]inere,
deoarece motorul nu mai are nevoie de ulei sau al]i lubrifian]i pentru
a func]iona. Astfel, dac` în primii trei ani, diferen]a dintre un motor
termic [i unul electric este una aproape insesizabil`, în perioada
www.Transporter.ro aprilie 201356
TRANSPORT MARF~
imediat urm`toare impactul asupra pre]ului pentru carburan]i î[i
va spune cuvântul. Odat` cu terminarea perioadei de leasing,
costurile de rulare vor ar`ta astfel: motor termic – aprox. 300 de
euro/lun`, motor electric – aprox. 110 de euro/lun` (combustibil,
închiriere baterie, alte costuri). Trebuie ad`ugat [i faptul c` bateria
motorului electric are o garan]ie nelimitat`, fiind oferit` clientului
spre închiriere. Renault mai ofer` de asemenea [i posibilitatea de
înlocuire a bateriei cu una nou` în cazul în care aceasta se uzeaz`.
În plus, exist` [i un serviciu de tractare care func]ioneaz` non-
stop pentru eventualitatea în care ma[ina r`mâne f`r` curent.
Viitorul nu arată „verde” pentru România
Cu toate acestea, viitorul verde pare foarte departe pentru ora[ele
importante de la noi. Municipalit`]ile nu sunt foarte preo cu pate de
dezvoltarea unei infrastructuri care s` încurajeze utilizarea vehiculelor
electrice sau hibride, cu toate c` au cuno[tin]` despre situa]ia polu`rii
din ora[e. „Poluarea atmosferic` a Capitalei este generat` de
traficul rutier în propor]ie de 70%, restul fiind cauzat de [antierele
de construc]ii, centralele electrotermice sau industrie”, a declarat
[eful Direc]iei de Mediu din cadrul Prim`riei Bucure[ti, Adrian
Catrina.Deocamdat`, în Bucure[ti g`sim doar dou` locuri destinate
publicului larg în care po]i înc`rca un vehicul electric: lâng` cl`direa
Transelectrica sau în parcarea de la Universitate, precum [i unul
destinat clien]ilor Renault, la Serus Chiajna.
Cu o asemenea infrastructur` nu e de mirare c` firmele de la noi
nu se îmbulzesc s` cumpere vehicule eco. „Ne gândim la
posibilitatea includerii de autovehicule electrice în flot`, îns` deo -
cam dat` infrastructura din România nu ne permite dezvoltarea
unui astfel de proiect în viitorul apropiat”, este de p`rere CEO-ul
DPD România, Lucian Aldescu.
Nici importatorii nu sunt foarte încrez`tori în posibilitatea
dezvolt`rii segmentului de vehicule verzi. „Avem clien]i din Ro -
mânia care s-au interesat de pre]ul [i de avantajele unui Fuso
Canter Eco Hybrid, îns` este foarte greu s` lu`m decizia de a
lansa un model, bazat doar pe curiozit`]i”, sus]ine {erban
Dumitrescu, brand manager pentru Mitsubishi Fuso în Ro mâ -
nia. Singurii care au decis s` sparg` ghea]a în acest segment sunt
cei de la Renault, care ofer` posibilitatea comand`rii unui Kangoo
Z.E, înc` de la sfâr[itul lui 2012. „Este un pas mare f`cut de noi în
direc]ia ecologiz`rii transportului din România. Colabor`m cu
clien]i care [i-au manifestat interesul de a testa [i achizi]iona un
model electric”, a declarat Viorel Asaftei, direc torul de vânz`ri
pe vehicule comerciale Renault România.
Firmele din România caută alternative la alternative
Între timp îns`, firmele încearc` s` devin` mai competitive [i în
acela[i timp s` reduc` emisiile de carbon prin metode care sunt mai
la îndemân` în momentul de fa]`. „DPD Romania este o companie
care sprijin` declarat toate metodele de reducere la minimum al
impactului dioxidulului de carbon asupra mediului încon jur -
`tor. La nivel de grup s-a implementat deja, cu succes, o gril` de
m`surare a emisiilor de carbon [i un program on-going care
m`soar` [i reduce dioxidul de carbon produs. Programul inclu -
de campanii de con[tientizare asupra consumului res pon sabil
de combustibil, înnoirea flotelor DPD cu ma[ini care pot sus]ine
de trei ori mai mult volum sau traininguri de eco-driving”, a mai
ad`ugat, Lucian Aldescu, CEO DPD România.
„La capitolul beneficii imediate (prin utilizarea unui vehicul
electric sau hibrid), vedem o reducere considerabil` a costurilor
de combustibil, aspect foarte important în business-ul unei
companii de curierat, iar un alt beneficiu ar fi acela c` le-am
Renault KangooDiesel 1,5 dCi 90 CP Electric 22 kWh 60 CP
Parcurs mediu/zi 150 km 150 kmParcurs mediu/lun` 3.300 km 3.300 kmAutonomie 800 km 170 kmCapacitate rezervor 50 l 65 AHCost/plin 70,2 euro 0,7-1,2 euroPre] de achizi]ie 12.000 euro 17.800 euroSubven]ie stat - 2.500 euroTaxa timbru de mediu 73 euro 0Închiriere baterie/lun` 0 79 euroRat` leasing/3 ani 197 euro 370 euroTotal cost lunar 477 euro 463-473 euro
Pre]urile nu includ costurile de asigurare [i sunt calculate pentru leasing financiar pe o perioad` de 3 ani.
putea oferi clien]ilor no[tri posibilitatea folosirii unui serviciu
eco-friendly. Îns`, din nou, a[tept`m ca infrastructura din
România s` ne permit` utilizarea de autovehicule electrice”, a
concluzionat [eful DPD.
Problema pentru companii nu este constituit` de con[tientizarea
poten]ialului pe care îl de]in pentru a contribui la diminuarea emi -
siilor poluante, [i nici chiar a fondurilor necesare pentru a investi în
tehnologie care s` fie mai prietenoas` cu mediul. De[i ma[inile
electrice [i hibride cost` în medie cu peste 50% mai mult decât
modelele pe diesel, produc`torii au reu[it în ultima perioad` s`
lanseze [i vehicule „eco” cu pre]uri ceva mai mici. „Renault con -
tinu` s` dezvolte cele mai avansate tehnologii pentru vehiculele
electrice [i încearc` s` le fac` în acela[i timp [i accesibile. De aici
[i ideea noastr` de a închiria bateria, di minuând substan]ial
costul de achizi]ie”, sus]ine Viorel Asaftei, Renault România.
Produc`torii de vehicule doresc s` fie o parte din solu]ia ecolo gi z`rii
transportului, dar nu pot face totul singuri. De aceea este nevoie de
o strategie integrat` la nivelul autorit`]ilor [i a juc`torilor din
domeniul energiei, dar care s` îi implice [i pe consumatori.
„Renault a ini]iat colaborarea cu autorit`]ile statului, dar [i
cu furnizorii de energie electric`. Deschiderea acestora din urm`
c`tre solu]ia de mobilitate electric` este foarte mare deoarece
vehiculele electrice ar putea echilibra consumul de energie pe
timp de noapte”, a mai ad`ugat Viorel Asaftei.
În România, vremea în care ne vom face griji c` re]eaua de
curent ar putea fi suprasolicitat` din cauza vehiculelor verzi l`sate
la înc`rcat peste noapte, pare s` fie în continuare un vis futuristic
rezervat celor cu mult` imagina]ie, chiar dac` la mic` distan]` de
noi, aceste lucruri au devenit deja cotidiene.
P
www.Transporter.ro aprilie 201358
TRANSPORT MARF~
Potrivit produc`torilor, cele mai bune solu]ii pentru a trans -
forma o afacere de transport într-una cât mai profitabil` este
reprezentat` de accesarea programelor de training pentru
[oferi [i aplica]iile pentru reducerea costurilor pentru combustibil
[i service. Ce-i face îns` pe cei mai mul]i transportatori s` fie
reticen]i la accesarea acestor programe este c` nu au o garan]ie a
rezultatelor ob]inute, riscând s` pl`teasc` pentru ceva care într-un
final s` le aduc` un plus nesemnificativ sau chiar pierdere.
Anul 2013 ar putea aduce o schimbare radical` a modului în
care privim programele de eficientizare a costurilor. În urma unei
discu]ii cu directorul de vânz`ri Scania, Mike Sells, am aflat c` pia]a
din România are nevoie de o solu]ie customizat`. Prin urmare,
compania va aduce [i la noi în ]ar` noua edi]ie Streamline, lansat`
Reducerea costurilor de operare reprezintă unuldintre cele mai simple moduri de a cre[te veniturileunei companii, însă este un obiectiv din ce în ce maigreu de atins pentru majoritatea transpor tatorilor.Producătorii de camioane vin cu programe carepromit reducerea costurilor, dar cele mai multedintre acestea necesită o investi]ie în prealabil, iarodată implementate măsurile respective, nimeni nupoate garanta rezultatele scontate.
Text: Cristian ionesCuE-Mail: [email protected]
cum putem deveni mai eficienŢi cu
investiţie iniţială 0?
59aprilie 2013 www.Transporter.ro
de curând de produc`torul suedez. Strategia face parte dintr-un un
nou proiect care include o echipare special` a camioanelor, înso]it
de un pro gram specific pentru cre[terea profitabilit`]ii.
Scania Streamline, mai bun decât un model nou
Transporter: Ce aduce nou echiparea Streamline pentrucamioanele Scania [i când vom putea vedea aceast` versiune în
România?
Mike Sells: Streamline reprezint` o evolu]ie a produsului Scania[i pot s` spun c` exist` deja interes pentru el din România. Primul model
livrat în ]ar` îl ve]i vedea în iunie, când va fi inaugurat [i noul centru de
service din Bac`u. Noul Streamline comandat în România dispune de
un motor cu 450 CP, din a doua genera]ie de propulsoare Euro 6.
Transporter: Echiparea Streamline vine cu multe nout`]itehnologice. Printre acestea se num`r` [i cele care influen]eaz`
servisarea vehiculului. Ce ar avea de câ[tigat transportatorii de
pe urma acestora?
Mike Sells: Streamline vine echipat cu un sistem de diagnos -ticare a defec]iunilor. {oferul dispune de o aplica]ie integrat` în
softul Scania Communicator, prin care poate solicita suportul unui
service Scania. În acest mod, noi putem s` ne d`m seama de com -
plexitatea defec]iunii [i s` ne preg`tim din timp pentru re para]ii,
minimizând astfel perioada petrecut` de vehicul în service. Plus c`
putem s` anun]`m clientul cât mai poate circula cu res pec tiva
defec]iune, ceea ce reprezint` un avantaj, deoarece dac` te afli în
Fran]a, preferi s` a[tep]i pân` ajungi în România pentru repara]ii
pentru c` tarifele de aici sunt mult mai mici. Exist` chiar [i o
aplica]ie Scania pentru smartphone prin care [oferii pot fotografia
defec]iunile sau daunele [i pot s` ne trimit` pozele în timp real.
Transporter: Crede]i c` vor fi interesa]i clien]ii din Ro -mânia de aceste aplica]ii [i servicii? {tim c` mul]i sunt reticen]i
când vine vorba de a investi în tehnologie.
Mike Sells: Pot s` v` spun c` deschiderea este mult mai mareacum decât în 2009, când am ajuns eu aici.
Consider c` în România exist` operatori de transport foarte
inteli gen]i, care demonstreaz` acest lucru prin faptul c` sunt pro fi -
tabili. Cu siguran]` ace[tia vor adopta toate noile tehnologii care îi
ajut` s`-[i îmbun`t`]easc` activitatea.
Prima genera]ie Streamline a fost introdus` la începutulanilor ’90, fiind pe atunci o revolu]ie în ter meni de aero -dinamic` pentru camioane. Modific`rile aduse cabineiau fost dezvoltate împreun` cu designerul italianBertone. Cu un coeficient aero di namic la o valoare dedoar 0,5, Scania Streamline avea atunci un consumredus cu 4-5% fa]` de ver siunea standard. Ast`zi, ingi -nerii Scania au mers [i mai departe iar, pe lâng` parteade design, s-au „jucat” [i la alte aspecte pentru a reduceconsumul. Pro gramul Scania Opticruise dispune acum desistemul Active Prediction pentru controlul vitezei decroazier`, care doar el asigur` reducerea consumului cu4-5%. De asemenea, noul motor Euro 6 este cu 2% maieco nomic decât versiunea precedent`, fiind înso]it de unnou compresor de frân` cu decuplare, ce reduce con -sumul cu înc` 1% datorit` optimiz`rii nivelului de ulei.Per total, noile dot`ri de pe Streamline duc la o eco nomiede combustibil de 8% fa]` de modelul standard.
Mike Sells este directorul de vânz`ri pentru business unit-ulScania România [i Bulgaria din luna mai a anului 2009.Sells lucreaz` pentru Scania înc` din 1995, când acoordonat activitatea serviciului de închirieri din MiltonKeynes, Marea Britanie. A primit apoi un post de KeyAccount Director chiar la sediul Scania din Södertalje,Suedia, unde a activat din 2001 pân` în 2009. Cota de pia]`a produc`torului suedez la noi în ]ar` a înregistrat cre[teriîn fiecare an de la venirea lui Sells în România.
Mike Sells, director de vånz`ri Scania Romania
www.Transporter.ro aprilie 201360
TRANSPORT MARF~
Problema în România sunt transportatorii care au unul sau dou`
camioane cu o vechime de peste 15 ani [i care î[i repar` vehiculele
pe marginea drumului sau în curtea din spate. Ace[tia afecteaz`
industria transportului pentru c` func ]io neaz` neprofitabil, prac -
ticând [i tarife foarte mici. Ei nu fac altceva decât s` se îndrepte spre
faliment.
Preţul contează, dar poate fiamortizat mult mai repede
Transporter: Rezultatele ob]inute cu noua echipare pot fiîntr-adev`r impresionante, dar ce pute]i s` ne spune]i despre
„modific`rile” pe care le-a avut de suferit pre]ul de achizi]ie,
pentru c` de[i nu mai este un criteriu primordial în alegerea
vehiculului, el cânt`re[te destul de mult în continuare?
Mike Sells: Deocamdat` nu v` pot dezv`lui pre]ul pentruStreamline, dar ce pot s` v` spun este c` exist` într-adev`r o cre[tere.
Îns`, comparativ cu economia realizat`, pre]ul reprezint` o parte
aproape insignifiant`. Cu siguran]` aprecierea pre]ului nu va fi mai
mare de 10% pentru Streamline.
Transporter: Scania are un proiect interesant anul acestapentru programul Ecolution. Ce presupune mai exact acest
program [i cu cât poate el contribui la reducerea consumului?
Mike Sells: Din experien]a pe care am avut-o cu programulEcolution în Europa, putem spune c` rezultatele arat` o economie de
aproximativ 10% la consumul de carburant. A[adar, o combina]ie
între Streamline [i Ecolution poate aduce o economie de 18% pentru
un transportator. Ecolution a fost lansat acum doi ani [i jum`tate ca
un program de reducere a emisiilor de CO2, dar când am v`zut c`
perioada de recesiune dureaz` mai mult, am realizat c` operatorii
trebuie s` se concentreze pe reducerea consumului de combustibil.
Lucrurile sunt oricum legate între ele pentru c` dac` reduci
consumul, reduci automat [i emisiile.
Transporter: Cum vede]i implementându-se programulEcolution în România?
Mike Sells: Programul Ecolution va începe în România de anulacesta. Scania î[i ia angajamentul s` implementeze toate solu]iile
pentru acest program f`r` nici un fel de cost pentru client. Acest
sistem func]ioneaz` în felul urm`tor: vom merge la clien]ii care au
camioane Scania în flota lor [i vom înregistra consumul mediu pe
care l-au avut pân` acum. Vom urm`ri evolu]ia pentru o perioad` de
dou` luni. La sfâr[itul acestei perioade vom putea seta o linie de baz`
de la care putem porni. Apoi urmeaz` modific`rile la camion, care
vor include: alinierea ro]ilor, a axelor, a deflectoarelor etc. Urmeaz`
etapa de Driver Training [i Driver Coaching. De exemplu, în urma
analizelor efectuate dup` dou` luni vom avea un consum de 32
l/100km. Targetul nostru va fi s` aducem consumul la un nivel de 29
l/km, iar dup` ce se atinge acest target vom continua s`-l îm bu -
n`t`]im la 27 l/100km [i tot a[a.
Transporter: Spune]i c` nu exist` niciun cost pentru acestprogram. Ce are Scania de câ[tigat în acest caz?
Mike Sells: Noi set`m o ]int` cu operatorul de transport, cumspuneam [i mai devreme. Dac` atingem ]inta de reducere a
consumului de combustibil, atunci transportatorul va împ`r]i o parte
din profitul realizat în urma acestui serviciu cu noi. Dac` nu vom
îndeplini ]inta propus`, toate costurile vor fi suportate de noi: nicio
îmbun`t`]ire, niciun cost pentru transportator. Avem deja un
contract semnat cu Dunca Expedi]ii pentru Ecolution, dar mai sunt
[i al]i clien]i interesa]i de acest serviciu.
Ecolution este un program introdus de Scania la sfâr[itul anului2010, care a fost îns ̀disponibil doar în pie]e precum Germaniasau Suedia. Programul are ca scop optimizarea nivelelor deemisii produse de vehiculele Scania, în func]ie de aplica]iileoperatorului de transport. Astfel, pot fi montate anvelope curezisten] ̀redus ̀la rulare, deflectoare speciale, componentecu greutate redus ̀[i chiar montarea sistemelor pentrucombustibili alternativi, precum biogaz, etanol sau biodiesel. În program mai sunt incluse cursuri pentru [oferi, sistem defollow-up dup ̀terminarea cursurilor [i servicii de între]inere [irepara]ii adaptate la modific`rile care au fost f`cute.
www.Transporter.ro aprilie 201362
Mecanismul colect`rii [i al recicl`rii func]ioneaz` simplu
în domeniul anvelopelor, similar cu cel din alte domenii.
Atât importatorii, cât [i produc`torii de anvelope au
obliga]ia de a colecta [i de a valorifica 80% din totalul cantit`]ii
introduse pe pia]` în anul anterior. Acest lucru este valabil începând
cu anul 2007, iar procentul nu mai cre[te, deoarece restul de 20% se
consider` pierderi. În Europa, din 1996 pân` anul trecut, au fost
reciclate aproximativ 25 de milioane de tone de anvelope. R`s pun -
z` torii de flote auto au început [i în România s` con[tientizeze
beneficiile recicl`rii [i s` apeleze la colectorii de pneuri sau pur [i
simplu s` duc` ei anvelopele uzate la un centru colector [i astfel s`
le valorifice. Importan]a crescut` a recicl`rii anvelopelor este dat`
atât de stoparea polu`rii, dar [i de beneficiile pe care le aduce
materialul din care sunt alc`tuite. Acesta con]ine substan]e chimice
cu poten]ial energetic crescut [i cu poten]ial de materie prim`
secundar`. Pân` s` fie transformate îns` în energie sau în materie
prim`, anvelopele sunt redimensionate, separate, compartimentate,
scanate [i ambalate. Concret, inelul metalic din interiorul talonului
este înl`turat, apoi anvelopa este m`run]it` pân` se ajunge la buc`]i
de aproximativ 100 mm, dup` care acestea sunt reduse la granule
de cauciuc cuprinse între 0 [i 15 mm, urmând ca [i acest material
s` fie m`cinat pân` se ob]in granule [i praf de cauciuc cuprinse între
0 [i 6 mm. Toate procedurile la care este supus un pneu uzat sunt
menite s` îl distrug` pentru a fi recuperate componentele care pot
fi refolosite.
Utilitatea practică a cauciucului reciclat
În urma activit`]ii de valorificare a anvelopelor, în func]ie de
felul acestei activit`]i, rezult` fie energie termic`, atunci când ele
sunt valorificate prin coincinerare în fabricile de ciment, fie fier,
granule [i praf de cauciuc [i fire textile, când sunt valorificate
material, în societ`]i care fac tocarea [i granularea lor. În cea de-a
doua situa]ie, ceea ce reiese este materie prim` pentru diverse arti -
cole tehnice din cauciuc, izola]ii termoacustice, saltele de protec]ie
ecologice pentru cl`diri, pardoseli pentru spa]ii cu trafic intens,
suprafe]e sintetice pentru terenuri de sport sau locuri de joac`. Un
alt procedeu de valorificare a anvelopelor uzate nereu tili zabile este
Pneusol. Acesta presupune asocierea penurilor cu solul, natural sau
artificial. Materialul rezultat este folosit în struc turi de sprijin cu
pante mari [i în umpluturi u[oare (rambleuri, taluzuri, teren de
fundare).
AFTER-SALES
AnvElopElE Au viAţă şi după ce ies din uz
Anvelopele se înmulţesc direct proporţional cuextinderea parcului auto global. Din obiectele negre,greoaie şi poluante, se pot obţine însă comori verzi,energie, materii prime. Pneurile sunt, aşadar,periculoase pentru mediu atunci când sunt arse, dar şi mină de aur pentru diverse industrii, în cazul în care sunt valorificate.
Text: ALEXANDRA {TEFANE-Mail: [email protected]
Pneusol® a fost brevetat în 1974 de Dr. Ing. Long NguyenThanh de origine vietnamez` în cadrul „Laboratoire Centraldes Ponts et Chaussees” din Paris [i a fost larg aplicat dup`1982 pentru sute de lucr`ri în Fran]a, Algeria, MareaBritanie, Canada [i chiar în România.
63aprilie 2013 www.Transporter.ro
Cine şi cum gestionează anvelopele uzate în România
Pe lâng` activit`]ile individuale sau colective de gestionare a
pneurilor uzate, la noi în ]ar` exist` o societate autorizat` s` preia
responsabilitatea de mediu ce decurge din HG 170/2004, privind
activitatea de colectare-valorificare a anvelopelor uzate, numit` Eco
Anvelope.
În cazul în care acest lucru nu se întâmpl`, produc`torii [i
importatorii, pl`tesc o penalitate c`tre Fondul de Mediu de 2
lei/kilogram, pentru diferen]a nerealizat`, chiar [i alte penalit`]i
pen tru întârziere [i/sau neraportare la termen. Eco Anvelope s-a
înfiin]at în anul 2004 [i a avut ca membri fondatori companiile
Con tinental Automotive Products, Goodyear Dunlop Tires Ro mâ -
nia, Michelin România, Pirelli, Tofan Grup.
2013 aduce volume mai mici
Cantitatea la care se a[teapt` Florin Brabete pentru anul în curs,
este cu 30% mai mic` decât ceea ce s-a reu[it în 2012. Anul trecut Eco
Anvelope a gestionat 46.000 tone de anvelope uzate, conform de cla -
ra]iilor directorului general. Sc`derea este pus` pe seama di mi nu`rii
cantit`]ii de anvelope intrat` pe pia]` anul trecut. Amintim c` pia]a de
anvelope a avut de suferit [i ea în tandem cu pia]a auto din Europa (cu
aproximativ 20%), care a trecut prin condi]ii severe impuse de
contextul economic. Cantitatea aferent` clien]ilor Eco Anvelope, în
2012, a fost de 41.000 tone, asta în sem nând c` au fost gestionate mai
mult decât 80% din anvelope intro duse pe pia]`. Reciclarea anve lo -
pelor uzate nu întâmpin` probleme, având în vedere c` înc` din
perioada 1999-2010, rata medie de colectare a crescut deja de la 50%
la 96%, la nivel interna]ional [i c` tot atunci în 23 dintre cele 27 de ]`ri
ale Uniunii Europene au fost valorificate peste 90% din anvelopele
uzate. O laud` pentru România este c` [i ]ara noastr` s-a încadrat în
aceste performan]e, marii produc`tori îndeplinindu-[i cotele.
oţel
plăci de cauciuc
pistă de alergatdin cauciucprefabricat
planşă decauciuc
planşăde cauciuc
smoală modificatăpentru autostradă
anvelope
pudră de cauciuc
fibră
„Eco Anvelope are ca obiective îndeplinirea volumelorcontractate cu clien]ii s`i, astfel încât ace[tia s` nu pl` -teasc` penalit`]i. Pentru 2013, avem contractat` can titateade 33.000 tone de anvelope”, a declarat pentru Transporter,directorul general al Eco Anvelope, Florin Brabete.
www.Transporter.ro aprilie 201364
INDEX Primării
Jude] Localitate Primar Adres` Telefon e-mailAlba Alba - Iulia Mircea Hava Calea Mo[ilor, nr. 5A, 510134 0258-819.462/102 [email protected] Aiud Mihai Hora]iu Josan Str. Cuza Vod`, nr.1, 515200 0258-861.310 [email protected] Sebe[ Alexandru D`ncila Pia]a Prim`riei, nr.1 0258-731.004Alba Blaj Gheorghe Valentin Rotar Pia]a 1848, nr. 16, 515400 0745-323 654 [email protected] Arad Gheorghe Falc` B-dul Revolu]iei, nr. 75, 310130 0257-281850 [email protected][ Pite[ti Tudor Pendiuc Str. Victoriei, nr. 24, 110017 0248-220.088 [email protected][ Câmpulung C`lin Andrei Str. Negru Vod`, nr.127, 115100 0248-511.034 [email protected][ Curtea de Arge[ Nicolae Diaconu B-dul Basarabilor, nr. 99, 115300 0248-721.033 [email protected]`u Bac`u Romeo Stavarache Str. M`r`[e[ti, nr. 6, 600017 0234-581.849 [email protected]`u Moine[ti Viorel Ilie Str. V. Alecsandri, nr. 14 0234-363.680 [email protected]`u One[ti Lauren]iu Neghina B-dul Oituz, nr. 17, 601032 0234-324.243 [email protected] Oradea Ilie Gavril Bolojan Pia]a Unirii, nr. 1, 410100 0259-437.000 [email protected] Beiu[ Adrian Nicolae Domoco� Pia]a Samuil Vulcan, nr. 14, 415200 0259-321.935 [email protected] Marghita Pocsaly Zoltan Calea Republicii, nr. 1 0259-362.001Bihor Salonta Török László Str. Republicii, nr. 1 0359-409.730 [email protected]]a-N`s`ud Bistri]a Ovidiu Teodor Cre]u Str. Pia]a Central`, nr. 6 0263-224.706 [email protected][ani Boto[ani Ovidiu Portariuc Str. Pia]a Revolu]iei, nr.1 0231-502.200 [email protected][ani Dorohoi Dorin Alexandrescu Str. Al. I. Cuza, nr. 41, 715200 0231-610.133 [email protected] Br`ila Br`ila Aurel Gabriel Simionescu Pia]a Independen]ei, nr. 1, 810210 0239-694.947Bra[ov Bra[ov George Scripcaru B-dul. Eroilor, nr. 8, 500007 0268-416.550 [email protected][ov Codlea C`t`lin Munteanu Str. Lung`, nr. 33, 505100 0268-251.650 [email protected][ov F`g`ra[ Sorin M`nduc Str. Republicii, nr. 3, 505200 0268-211.313 [email protected][ov S`cele Radu Nistor Florea Str. Pia]a Libert`]ii, nr. 17 0268-276.164 [email protected][ti Sector 1 Andrei Chiliman {os. Bucure[ti-Ploie[ti, nr. 9-13 0213-191.013 [email protected][ti Sector 2 Neculai On]anu Str. Chiristigiilor, nr. 11-13 0212-096.002 [email protected][ti Sector 3 Robert Sorin Negoi]` Str. Parfumului, nr. 2-4 021-318.03.23/29Bucure[ti Sector 4 Cristian Popescu - Piedone B-dul. George Co[buc, nr. 6-16 0213-359.230 [email protected][ti Sector 5 Daniel Marian Vanghelie B-dul Regina Elisabeta, nr. 29-31 0213-148.706Bucure[ti Sector 6 Rare[ {erban M`nescu Calea Plevnei, nr. 147-149 0215-298.319 [email protected]`u Buz`u Constantin Bo[codeal� Str. Unirii, nr. 163 0238-710.562 [email protected] Buz`u Râmnicu Sarat Viorel Holban Str. Nicolae B`lcescu, nr. 1, 125300 0238-561.946 [email protected]`l`ra[i C`l`ra[i Daniel {tefan Dr`gulin Str. 1 Decembrie 1918, nr. 3, 910019 0242-311.005 [email protected]`l`ra[i Olteni]a Petre Tone B-dul. Republicii, nr. 64 0242-515.770 [email protected] Cara[ - Severin Re[i]a Mihai Step`nescu Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1A, 0255-211.692 [email protected][ - Severin Caransebe� Ion Marcel Vela Str. Pia]a Revolu]iei, nr. 1 0255-514.885Cluj Cluj - Napoca Emil Boc Str. Mo[ilor, nr. 3 0264-592.301 [email protected] Câmpia Turzii Radu Hanga Str. Laminori[tilor, nr. 2-4 0264-368.001 [email protected] Dej Costan Morar Str. 1 Mai, nr. 2, 405200 0264-211.790 [email protected] Gherla Marius C`lin Sabo Str. Bobâlna, nr. 2 0264-241.666 [email protected] Turda Tudor {tef`nie Pia]a 1 Decembrie, 1918, nr. 28 0264-313.160 [email protected]]a Constan]a Radu {tefan Maz`re B-dul. Tomis, nr. 51, 900725 0241-488.105 [email protected]]a Mangalia Cristian Radu {os. Constan]ei, nr. 13, 905500 0241-751.011 [email protected]]a Medgidia Marian Iordache Str. Decebal, nr. 35, 905600 0241-820.800Covasna Sfântu Gheorghe Antal Árpád András Str. Petöfi Sándor, nr. 2, 520008 0267-315.611
65aprilie 2013 www.Transporter.ro
Jude] Localitate Primar Adres` Telefon e-mailCovasna Târgu Secuiesc Bokor Tibor Pia]a Gábor Áron, nr. 24, 525400 0267-361.974 [email protected]
Dâmbovi]a Targovi[te Gabriel Florin Boriga Str. Revolu]iei, nr. 1-3, 130011 0245-611.222 primarulmunicipiuluitargoviste@pmtg
Dâmbovi]a Moreni Constantin Dinu Str. Al. I. Cuza, nr. 15 0245-667.265 [email protected]
Dolj Craiova Lia Olgu]a Vasilescu Str. Al. I. Cuza, nr. 7, 200585 0251-416.235 [email protected]
Dolj B`ile[ti Costel Pistritu Str. Revolu]iei, nr. 1-3, 205100 0251-311.017 [email protected]
Dolj Calafat Mircea Guta B-dul. T. Vladimirescu, nr. 24 0251-333.105 [email protected]
Gala]i Gala]i Marius Stan Str. Domneasc`, nr. 38 0236-307.799 [email protected]
Gala]i Tecuci Daniel Tuchel Str. 1 Decembrie 1918, nr. 66, 805300 0236-820.446 [email protected]
Giurgiu Giurgiu Nicolae Barbu B-dul. Bucure[ti, nr. 49-51 0246-213.587 [email protected]
Gorj Târgu - Jiu Florin Cârciumaru B-dul. C. Brâncu[i, nr. 19 0253-213.317 [email protected]
Gorj Motru Dorin Hanu B-dul. G`rii, nr. 1 0253-410.560 [email protected]
Harghita Miercurea Ciuc Ráduly Róbert Kálmán Pia]a Cet`]ii, nr. 1, 530110 0266-315.120 [email protected]
Harghita Gheorgheni Mezei János Pia]a Libert`]ii, nr. 27 0266-364.494 [email protected]
Harghita Od. Secuiesc Levente Bunta Pia]a Prim`riei, nr. 5, 535600 0266-218.145
Harghita Topli]a Stelu Platon Str. Nicolae Barcescu, nr. 55-57 0266-341.871 [email protected]
Hunedoara Deva Petru M`rginean Pia]a Unirii, nr. 4, 330152 0254-218.579
Hunedoara Brad Florin Cazacu Str. Republicii, nr. 18, 335200 0254-612.666 [email protected]
Hunedoara Hunedoara Viorel Arion B-dul. Libert`]ii, nr. 17 0254-716.322 [email protected]
Hunedoara Lupeni Cornel Resmerita Str. Revolu]iei, nr. 2 0254-560.725 [email protected]
Hunedoara Or`[tie Ovidiu B`lan Pia]a Aurel Vlaicu, nr. 3 0254-241.513 [email protected]
Hunedoara Petro[ani Florin Tiberiu Iacob Ridzi Str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, 332019 0254 541.220 [email protected]
Hunedoara Vulcan Gheorghe Ile B-dul. Mihai Viteazu, nr. 31 0254-570.340 [email protected]
Ialomi]a Slobozia Alexandru Stoica Str. Episcopiei, nr. 1, 920023 0243-207.130 [email protected]
Ialomi]a Fete[ti Gheorghe Catrinoiu Str. C`l`ra[i, nr. 595, Bl. CF3, sc. A, et. II 0243-364.410 [email protected]
Ialomi]a Urziceni Constantin Sava Calea Bucure[ti, nr. 102, 925300 0243-254.975 [email protected]
Ia[i Ia[i Gheorghe Nichita B-dul. {tefan cel Mare [i Sfânt, nr. 11, 0232-267.582
Ia[i Pa[cani Dumitru Pantazi Str. {tefan cel Mare [i Sfânt, nr. 16, 0232-765.200 [email protected]
Maramure[ Baia Mare C`t`lin Chereche[ Str. Gh. {incai, nr. 37 0262-211.001 [email protected]
Maramure[ Sighetu Marma]iei Nem[ Ovidiu Gheorghe Str. Bogdan Vod`�, nr. 14 0262-312.963 [email protected]
Mehedin]i Drobeta Turnu Severin Constantin Gherghe Str. Mare[al Averescu, nr. 2 0252-314.379 [email protected]
Mehedin]i Or[ova Ion Manea Str. 1 Decembrie 1918, nr. 20 0252-361.233 [email protected]
Mure[ Târgu Mure[ Dorin Florea Pia]a Victoriei, nr. 3, 540026 0265-268.330 [email protected]
Mure[ Reghin Maria Precup Str. Pia]a Petru Maior, nr. 41 0265-511.115 [email protected]
Mure[ Sighi[oara Ioan Dorin D`ne[an Pia]a Muzeului, nr. 7 0265-771.280 [email protected]
Mure[ Târn`veni Nicolae Sorin Meghesan Pia]a Prim`riei, nr. 7 0265-446.112 [email protected]
Neam] Piatra Neam] {tefan Gheorghe Str. {tefan cel Mare, nr. 68, 610101 0233-218.991 [email protected]
Neam] Roman Lauren]iu Dan Leoreanu Pia]a Roman Vod, nr. 1, 611022 0233-741.119 [email protected]
Olt Slatina Minel Florin Prima Str. M. Koglniceanu, nr. 1, 230080 0249-439.377 [email protected]
Olt Caracal Eduard Cioc`zanu Str. Pia]a Victoriei, nr. 10 0249-511.384 [email protected]
Prahova Câmpina Tiseanu Horia Lauren]iu B-dul. Culturii, nr. 18 0244-336.134 [email protected]
Prahova Ploie[ti Iulian B`descu B-dul. Republicii, nr. 2, 100060 0244-515.982 [email protected]
S`laj Zal`u Radu Sandu Capîlna[iu Pia]a Iului Maniu, nr. 3 0260-610.550 [email protected]
Satu - Mare Satu - Mare Dorel Coica Pia]a 25 Octombrie, nr. 1, Corp M 0261-807.569 [email protected]
Satu - Mare Carei Kovács Eugen Str. 1 Decembrie 1918, nr. 17 0261-861.662 [email protected]
Sibiu Sibiu Klaus Werner Iohannis Str. S. Brukenthal, nr. 2, 550178 0269-208.800 [email protected]
Sibiu Media[ Teodor Neam]u Pia]a Corneliu Coposu, nr. 3 0269-803.803 [email protected]
Suceava Suceava Ion Lungu B-dul. 1 Mai, nr. 5A, 720224 0230-212.696 [email protected]
Suceava Câmpulung Moldovenesc Mihata Negur] Str. 22 Decembrie, nr. 2 0230-314.425 [email protected]
Suceava F`lticeni C`t`lin Coman Str. Republicii, nr. 13 0230-542.056 [email protected]
Teleorman Alexandria Victor Dr`gu[in Str. Dun`rii, nr. 139, 140030 0247-317.733 [email protected]
Timi[ Timi[oara Nicolae Robu B-dul. C. D. Loga, nr. 1, 300030 0256-408.300 [email protected]
Tulcea Tulcea Constantin Hogea Str. P`cii, nr. 20, 820030 0240-511.046 [email protected]
Vâlcea Râmnicu Valcea Emilian Frâncu Str. General Praporgescu, nr. 14, 240182 0250-733.552 [email protected]
Vaslui Vaslui Pav`l Vasile Str. Spiru Haret, nr. 2 0235-310.999 [email protected]
Vrancea Foc[ani Decebal Bacinschi B-dul. Dimitrie Cantemir, nr. 1 bis 0237-236.000 [email protected]
www.Transporter.ro aprilie 201366
INDEX Companii de salubritateLocalitate Denumire Telefon Adresa Adres` webAlexandria ALEXSAL PREST S.A. 0247 315 734 Str. Ion Creang`, nr. 57Arad A.S.A. SERVICII ECOLOGICE S.R.L. 0357 130 920 {os. Centura Nord F.N www.asa-group.comBac`u SOMA S.R.L. 0234 514 800 Str Tolstoi, nr. 6 www.soma.roBaia Mare DRUSAL S.A. 0262 223 004 Bd. Unirii, nr 16/4 www.drusal.roBârlad COMPANIA DE UTILIT~}I PUBLICE S.A. 0235 427 957 Str.Republicii, nr.287B`icoi FLORICON DISTRIBUTION S.R.L. 0244 260 036 Str. Republicii, nr. 35Bra[ov COMPREST S.A. 0268 414 974 Str. Vlad }epe[ nr. 13 www.comprest.roBra[ov FIN-ECO S.A. 0268 414 974 Str. Vlad }epe[, nr. 13Br`ila TRACON S.A. 0239 611 588 Str. Vapoarelor 21, 810349 www.tracon.roBr`ila ECO S.A. 0239 617 598 B-ul Independen]ei, nr. 136Br`ila BRAI - CATA S.A. 0239 606 009 B-ul Independen[ei, nr. 10, bloc B2, parterBucure[ti REBU S.A 021 407 32 00 B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 35, sector 5 www.rebu.roBucure[ti URBAN S.A. 021 413 91 17 Str. Mun]ilor, nr. 2, sector 6 www.urbansa.roBucure[ti S.C. ROSAL GRUP S.A. 021 200 69 51 {os. Dude[ti-Pantelimon, nr. 2-4-6, sector 3 www.rosal.roBucure[ti SUPERCOM S.A. 021 240 26 86 Str. Gherghi[ei nr. 27, sector 2Bucure[ti IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. 021 233 20 15 {os. Bucure[ti-Ploie[ti, nr. 17, sector 1 www.iridex.roBucure[ti VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU S.A. 021 242 45 01 Str. Vasile Gherghel, nr. 80, sector 1Bucure[ti GRUP SALUBRIZARE URBAN~ S.A. 021 451 05 51 Str. Sacasel, nr. 24A, sector 4 www.gsu.roBucure[ti SERVICII SALUBRITATE BUCURE{TI S.A. 021 233 21 67 {os. Bucure[ti-Ploie[ti, nr. 17, sector 1 www.ssb.roBucure[ti AMENAJAREA DOMENIULUI PUBLIC {I PRIVAT 4 S.A. 021 332 10 14 {os. Olteni]ei, nr. 9 www.adpp4.roBuz`u RER ECOLOGIC SERVICE S.A. 0238 436 912 Str. Unirii, bl 4B, parter www.rerbuzau.roCâmpina FLORICON SALUB S.A. 0244 375 151 Str. Oborului nr.6 www.floricon.roCluj-Napoca BRANTNER-VERES S.A. 0264 595 522 Str. Ploie[ti, nr.1 www.brantner-veres.roCluj-Napoca BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. 0264 412 888 Str. Lalelelor 11/46Cluj-Napoca PRIVAL ECOLOGIC SERVICE S.A. 0264 421 148 Str. Mare[al Ion Antonescu, nr. 8, ap. 34Cluj-Napoca STRICT PREST S.R.L. 0264 532 120 Str. Ploie[ti, nr.1 www.strict-prest.roCluj-Napoca SALPREST RAMPA S.A. 0264 596 209 Str. Ploie[ti, nr.1 Cluj-Napoca ECO PRISAL S.R.L. 0264 562 438 Str. Girbau, nr.12Cluj-Napoca AVE WASTE ROMÂNIA S.R.L. 0372 734 143 Calea Baciului nr. 2-4, Amera Tower, et. 2 www.avero.roCluj-Napoca PROFITABIL 0733 373 874 Str Plevnei, nr 75Com. Jilbert DVL MILLIEU SERVICE RO S.R.L. 0268 545 454 Sat Dacia, nr.102Constan]a POLARIS M. HOLDING S.R.L. 0241 548 700 Str. Poporului nr. 121 bis www.polaris.roDeva SALUBRITATE S.A. 0254 227 016 Str. Calea Zarandului, nr.59 ADrobeta Turnu-Severin
FLORA SERCOM S.A. 0252 313 488 Calea Timi[oarei, nr. 179
F`g`ra[ SALCO SERV S.A. F�G�RA� 0268 213 255 Str. Negoiu, nr.147Ia[i SALUBRIS S.A. 0232 276 244 {os. Na]ional`, nr.43 www.salubris.roJebel POP EXPRES S.R.L. 0256 394 551 nr. 1043, localitatea Jebel, jud. Timi[Jor`[ti ECOSISTEM S.R.L. 0237 618 061 Str. Zorilor, nr. 14Negre[ti Oa[ INSTAL ROS S.R.L. 0261 856 256 Str. Tur, nr. 465Odorheiu Secuiesc
AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L. 0266 217 407 Platoul Cekend nr. 0
Oradea URBANA S.A. 0259 478 682 Str. Tudor Vladimirescu, nr. 79Oradea RER ECOLOGIC SERVICE Oradea S.A. 0259 433 044 Str. Tudor Vladimirescu, nr.79 www.reroradea.roOradea ECO BIHOR S.R.L. 0259 414 109 Str. Matei Corvin, nr. 327 www.ecobihor.roPite[ti SALUBRITATE 2000 S.A. 0248 636 886 Str. Târgul din Vale, nr. 25 www.salubritate2000.roPloie[ti SALUB S.A. 0244 511 346 Puchenii mari, nr. 450B www.salub.roPloie[ti TERMOELECTRICA PLOIE{TI S.A. 0244 220 161 B-dul Republicii, nr. 2-4, Palat Administrativ, etaj 6 www.termoelph.roPope[ti Leordeni
ECOREC S.A. 021 201 66 26 {os. De Centura nr. 2
Râ[nov GOSCOM CETATE RÂ{NOV S.A. 0268 230 196 Str. Izvor, nr. 6Roman ROSSAL S.R.L. 0233 740 487 Str. Rahovei nr.2Sânnicolau GOSAN S.R.L. 0256 371 667 Str. Negru Vod`, nr. 7Satu Mare FLORISAL S.A. 0261 713 330 Str. Lunca Sighet, nr. 38 www.florisal.roSatu Mare BIO FLORISAL S.R.L. 0361 802 101 Str. Iuliu Maniu, nr. 21Sighi[oara SCHUSTER ECOSAL S.A. 0265 774 589 Str. Viilor, nr. 82BSinaia MONTSIN GRUP S.A. 0244 310 618 Calea Bra[ovului F.N. Slatina SALUBRIS S.A. 0249 414 693 Str. Aleea Tineretului, nr. 2ASlobozia VIVANI SALUBRITATE S.A. 0749 195 799 {os. Amara, km 4, DN 2CSuceava DIASIL SERVICE S.R.L. 0230 525 154 Str. Septilici, nr. 17Târgu Jiu POLARIS MEDIU S.R.L. 0253 225 353 Str.Carierei Nr. 41 www.ueg.roTimi[oara RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. 0256 499 490 Str. Oituz nr. 3/A www.retim.roTulcea REMAT TULCEA 0240 517 888 Str. Mahmudiei, nr. 14Tulcea J.T. GRUP S.R.L. 0722 269 479 Str. Spitalului nr. 31, bl. 19, sc. F, ap. 12 www.jtgrup.roZal`u AVE S~LAJ ECOSERV S.R.L. 0360 101 477 Str. Fabricii nr. 30/A