CZU: CZU: 611 (075) 611 (075) I.Catereniuc, M.Ştefaneţ, T.Lupaşcu, L.Globa, D.Batâr, T.Titov, M. Taşnic. Culegere de scheme Culegere de scheme la Anatomia omului. la Anatomia omului. Chişinău, 2008. Aprobat la Consiliul Metodic Central Aprobat la Consiliul Metodic Central USMF “Nicolae Testemiţanu” USMF “Nicolae Testemiţanu” Procesul verbal Procesul verbal № ___ din _________ ___ din _________ Recenzenţi: Recenzenţi: academician al AŞ din academician al AŞ din Belarusi, Belarusi, doctor habilitat în medicină, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, om emerit profesor universitar, om emerit P. Lobco P. Lobco doctor habilitat în medicină, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, om emerit profesor universitar, om emerit I. Podubnâi I. Podubnâi Redactor: Redactor: doctor conferenţiar universitar doctor conferenţiar universitar T. Lupaşcu T. Lupaşcu
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CZU:CZU: 611 (075) 611 (075)
I.Catereniuc, M.Ştefaneţ, T.Lupaşcu, L.Globa, D.Batâr, T.Titov, M. Taşnic. Culegere de scheme la Anatomia omului. Culegere de scheme la Anatomia omului. Chişinău, 2008.
Aprobat la Consiliul Metodic Central Aprobat la Consiliul Metodic Central USMF “Nicolae Testemiţanu”USMF “Nicolae Testemiţanu”
Procesul verbal Procesul verbal №№ ___ din _________ ___ din _________
Recenzenţi:Recenzenţi: academician al AŞ din Belarusi,academician al AŞ din Belarusi,doctor habilitat în medicină,doctor habilitat în medicină,profesor universitar, om emeritprofesor universitar, om emerit P. LobcoP. Lobco
doctor habilitat în medicină,doctor habilitat în medicină,profesor universitar, om emeritprofesor universitar, om emerit I. PodubnâiI. Podubnâi
Redactor:Redactor: doctor conferenţiar universitardoctor conferenţiar universitar T. LupaşcuT. Lupaşcu
Responsabil Responsabil de ediţie:de ediţie: asistent universitarasistent universitar L. GlobaL. Globa
Prezenta culegere de scheme privind structura şi raporturile
formaţiunilor anatomice urmăreşte scopul de a facilita studierea celei
mai complicate şi mai dificile discipline medicale fundamentale –
anatomiei sistemice a omului. Schemele reproduse în ea au fost
selectate din mai multe surse bibliografice moderne parte din ele fiind
modificate sau elaborate de către colaboratorii catedrei. În alegerea
schemelor ne-am condus atât de importanţa cunoaşterii structurilor pe
care acestea le ilustrează cât şi de rolul lor în studierea aprofundată a
altor discipline medicale evitându-se totodată aspectele discutabile sau
ipotetice.
Necesitatea editării unei astfel de culegeri este evidentă
deoarece aceasta ar contribui la economisirea timpului pentru
expunerea materialului din cadrul prelegerilor şi lucrărilor de
laborator, la conştientizarea de către studenţi a informaţiei ce ţine de
domeniul anatomiei omului şi nu în ultimul rând la unificarea
procesului de instruire la catedră. Dat fiind faptul că cunoaşterea şi
reprezentarea grafică a structurii şi raporturilor unor formaţiuni
anatomice sunt obligatorii culegerea de faţă poate fi utilă privind
pregătirea studenţilor pentru lucrările de laborator, totalizări şi
examene.
În cazul de faţă nu pretindem la deţinerea adevărului absolut
de aceia toate observaţiile şi sugestiile citititorilor vor fi binevenite şi
ne vor fi de un real folos.
Autorii.
2
CLASIFICAREA OASELOR/ КЛАСИФИКАЦИЯ КОСТЕЙ
După dezvoltareПо развитию
După structură şi formăПо строению и форме
După localizare în corpПо расположению в теле
Desmale (primare)Десмальные
Oasele trunchiuluiКости туловища
Oasele craniuluiКости черепа
Oasele membrelorКости конечностей
Condrale (secundare)Хондральные(вторичные)
Condro-desmale Хондро-десмальные
SpongioaseГубчатые
Plate (oasele bolţii craniului, asele centurilor)
Плоские (кости свода черепа и поясов)
Oasele porţiunilor
libereКости
свободных
Oasele centurilor
Кости поясов
PolimorfeПолиморфные
SesamoideСесамовидные
PneumaticeПневматические Lungi
Длинные
MixteСмешанные
ScurteКороткие
TubulareТрубчатые
Oasele scheletului umanКости скелета человека
1 – ossa cranii;2 – columna vertebralis;3 – scheleton thoracis;4 – ossa membri superiores;5 – cingulum membri superioris (cingulum pectorale);6 – pars libera membri superiores;7 – ossa membri inferioris;8 – cingulum membri inferioris (cingulum pelvicum);9 – pars libera membri inferioris.
Părţile unui os tubular lungЧасти длинной трубчатой кости
1 – fonticulus posterior (lambdoidea, asterica);2 – centri ossis intraparietalis;3 – centri partes laterales;4 – centrum pars basilaris.
9
Centrii de osificare ai osului sfenoid şi ai mandibulei(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения кленовидной кости и нижней челюсти(по A. Andronescu, 1972)
1 – centrum presphenoidalis;2 – centrum rostralis;3 – centrum alae minor;4 – centrum alae major;5 – centrum sphenoticum;6 – centrum basis ossis sphenoidale.
1 – malleus;2 – centrum condilaris;3 – cartilago Mekel;4 – centrum principalis;5 – centrum mentalis;6 – centrum incisivus;7 – centrum processus coronoideus.
10
Centrii de osificare ai unei vertebre de tip toracic şi ai sacrului(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения типичного грудного позвонка и кресца(по A. Andronescu, 1972)
1 – centrum ossificationis principalis;2 – centrum accesorium;3 – centrum lateralis anterior;4 – centrum lateralis posterior;5 – centrum primarum transversalis;6 – centrum ossificationis secundarum;7 – processus spinosus.
1 – centrum ossificationis anterolateralis;2 – centrum ossificationis transversus;3 – angulus epiphisialis;4 – lamina marginalis inferioris;5 – centrum ossificationis medianus;6 – lamina marginalis superioris;7 – processus spinosus.
11
Centrii de osificare ai sternului, scapulei şi claviculei(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения типичного грудины, лопатки и ключицы (по A. Andronescu, 1972)
1. Centrii incizurilor claviculare;2. Centrul manubriului;3. Centrii corpului sternului;4. Centrul xifoidian.
1. Centrul pentru marginea vertebrală;2. Centrul pentru unghiul inferior;3. Centrul principal;4. Centrul infraglenoidal;5. Centrul supraglenoidal;6. Centrii coracoidieni.
1. Centrul epifizar;2. Centrul diafizar.
12
Centrii de osificare ai humerusului, ulnei şi radiusului(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения плечевой, локтевой и лучевой костей (по A. Andronescu, 1972)
1. Centrul tuberculului mare;2. Centrul tuberculului mic;3. Centrul capului humerusului;4. Centrul diafizar;5. Centrul epicondilului lateral;6. Centrul pentru capitulum
humeri;7. Centrul pentru trohlea humeri;8. Centrul epicondilului medial.
1. Centrul epifizar superior;
2. Centrul diafizar;3. Centrul epifizar
inferior.
1. Centrul epifizar superior;
2. Centrul pentru tuberozitatea radială;
3. Centrul diafizar;4. Centrul epifizar
inferior.
13
Centrii de osificare ai oaselor carpiene,metacarpiene şi falangelor(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения костей запястья, пястья и фаланг пальцев (по A. Andronescu, 1972)
Centrii secundari ai falangelor apar la baza acestora ca şi pentru primul metacarpian. Centrii secundari pentru celelalte oase metacarpiene se văd la capete.
14
Termenii apariţiei şi contopirii centrilor de osificare ai oaselor membrului superior
(rar la naştere)Apofizar inconstant 9-11 ani 12 ani
Metacarp. I 3 luni Epifizar superior 3,5-4 ani f. 14-15 ani, b. 15-16 aniMetacarp. II 3 luni Epifizar inferior 3-4 aniMetacarp. III 3 luni Epifitar inferior 1,5-2,5 ani f. 14-15 ani, b. 15-16 aniMetacarp. IV 3 luni Epifizar inferior 3-4 aniMetacarp. V 3 luni Epifizar inferior 3,5-4 aniFalanga I 2 luni 1-2,5 ani 16-20 aniFalanga II 2-3 luni
2,5-3 ani 16-20 aniFalanga III 2,5-3 luni
.
Centrii de osificare ai coxalului(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения грудины, лопатки и ключицы (по A. Andronescu, 1972)
1. Centrul pentru creasta iliacă;2. Cetnrul iliac;3. Centrul pentru spina iliacă
anterosuperioară;4. Centrul acetabular anterior;5. Centrul pubian;
6. Centrul pentru tuberculul pubian;7. Centrul unghiului pubelui;8. Centrul tuberului ischiadic;9. Centrul ischiadic;10. Cartilaj;11. Centrul pentru spina ischiadică;
12. Centrul median;13. Centrul acetabular posterior.
Centrii de osificare ai femurului, tibiei şi fibulei(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения бедренной, большеберцовой и малоберцовой костей
(по A. Andronescu, 1972)
1. Centrul pentru trohanterul mare;
2. Centrul pentru capul femural;
3. Centrul pentru trohanterul mic;
4. Centrul diafizar;5. Centrul epifizar
inferior.
1. Centrul epifizar superior;
2. Centrul pentru tuberozitatea tibiei;
3. Centrul diafizar;4. Centrul epifizar
inferior.
1. Centrul epifizar superior;
2. Centrul diafizar;3. Centrul epifizar
inferior.
Nucleii de osificare ai tarsului,metatarsului şi falangelor(după A. Andronescu, 1972)
Точки окостенения предплюсны, плюсны и фаланг пальцев(по A. Andronescu, 1972)
Centrii secundari ai falangelor apar la baza acestora ca şi pentru primul metatarsian. Centrii secundari pentru celelalte oase metatarsiene se văd la capete.
Termenii apariţiei şi contopirii centrilor de osificare ai oaselor membrului inferior
OsulCentrii primari
Centrii secundari
Termenii contopirii centrilor secundari
Termenii contopirii centrilor
secundari cu cei principali
Femur40-50 zileembrionare
Cefalic 6-12 luniTrohanter mare 3-5 aniTrohanter mic 8-10 aniIntercondilian 9 luni fetale
18-20 ani
16-18 ani18-20 ani
Rotula 2-4 ani 16-19 ani
Tibia45-60 zileembrionare
Epifizar sup. 9 luni fetaleTuberozitar 11-12 aniEpifizar inf. 6-8 luni
13 ani
19-20 ani
18 ani17-18 ani
Fibula60-70 zileembrionare
Epifizar sup. 3-5,5. aniEpifizar inf. 8-12 luni
19-21 ani17-20 ani
Astragal8-9 lunifetale
Os trigonal 8 ani
Calcaneu5-6 lunifetale
7-9 ani 16-20 ani
Navicular 3-5 ani
Cuboid 3-6 luni
Cuneiform IIIIII
2-3 ani2-3 ani
10-12 luniMetatarsiene 3 luni fetale Epifizare 3-4 ani 15-19 ani
Falangele3-5 lunifetale
3-4 ani 15-22 ani
Schema punctelor craniometrice(după N. Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)
Схема краниометрических точек(по N. Diaconescu, N.Rottemberg, V.Niculescu, 1979)
1. Stâlpul anterior (canin sau naso-frontal);1a. linia infraorbitală;1b. linia supraorbitală;
2. Stâlpul mijlociu (zigomatic sau alveolo-zigomatic)2a. linia anterioară;2b. linia posterioară;
3. Stâlpul posterior (pterigopalatin sau pterigoidian);4. Platforma orizontală sau căpriorul palatin (al palatului osos);5. Platformele orizontale ale planşeului şi ale platformei orbitei (nu sunt indicate pe scheme);6. Linia traiectorală alveolară;7. Linia traiectorală ascendentă.
Notă: Stâlpii verticali sunt solidarizaţi prin platforme orizontale consolidate la rândul său prin sisteme lamelare verticale ce au o poziţie sagitală: septul nasal, peretele lateral al cavităţii nasale, peretele lateral al neurocraniului.
Căpriorii şi arcurile de rezistenţă ale bazei craniului(după I.Pasat, 1995)
Контрафорсы основания черепа(по I.Pasat, 1995)
1. Arcurile orbitale (arc. transvers I) (frontal) (căpriorul frontal);2. Jugul sfenoid şi aripile mici ale sfenoidului (arc. transvers II) (orbitosfenoidal) (căpriorul
B. Planum frontalisPr. - promontoriumC. - regio cervicalisL. - regio thoracicaeTh. - regio lumbalisS. - regio sacralis.
Cu linii întrerupte sunt indicate: a) scoliozele, b) axul transversal în regiunea umerilor şi a bazinului şi înclinaţia umerilor şi a pelvisului la persoanele cu picioare de lingime normală; linia continuă – la persoanele cu picioarele scurte.
1. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor extensori carpali radiali;2. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor abductor lung şi extensor scurt ai policelui;3. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor lung al policelui;4. Conexiuni intertendinoase;5. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor al degetului mic,6. Tecile sinoviale ale tendoanelor muşchilor extensor al degetelor şi extensor al indicelui;7. Teaca sinovială a tendonului muşchilui extensor ulnar al carpului;8. Retinaculul extensor.
Tecile sinoviale ale mâinii(faţa palmară)
1. Muşchiul pronator pătrat;2. Muşchiul flexor profund al degetelor;3. Muşchiul flexor superficial al degetelor;4. Retinaculul flexor;5. Teaca sinovială comună a tendoanelor flexorilor profund şi superficial ai degetelor;6. Teaca sinovială a tendoanelor flexorilor degetului mic;7. Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor profund şi superficial ai degetelor;8, 9. Teaca sinovială a tendonului flexorului lung al policelui;10. Teaca sinovială a tendonului flexorului radial al carpului.
Tecile sinoviale ale piciorului(faţa dorsală)
1. Maleola medială;2. Fascia dorsală a piciorului;3. Tendonul extensorului scurt al halucelui;4. Tendonul extensorului lung al halucelui;5. Tendoanele m. extensor scurt al degetelor;6. Tendoanele m. extensor lung al halucelui;7. Tendo m. peronei III;8. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;9. Retinaculul inferior al extensorilor;10. Maleola laterală;11. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;12. Retinaculul superior al extensorilor;13. Teaca sinovială a muşchiului tibial anterior.
Tecile sinoviale ale piciorului(aspect lateral)
1. Tendonul m. peronier lung;2. Muşchiul peronier scurt;3. Retinaculul superior al extensorilor;4. Teaca sinovială comună a muşchilor peronieri;,5. Retinaculul superior al peronierilor;6. Retinaculul inferior al extensorilor;7. Teaca sinovială a m. extensor lung al degetelor;8. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;9. Tendoanele m. extensor lung al degetelor;10. Muşchiul extensor scurt al degetelor;11. Tendonul muşchiului peronier scurt;12. Retinaculul inferior al peronierilor
Tecile sinoviale ale piciorului(faţa medială)
1. Muşchiul flexor lung al degetelor;2. Tendonul calcanearAchile;3. Teaca sinovială a m. flexor lung al halucelui;4. Teaca sinovială a m. tibial posterior;5. Teaca sinovială m. flexor lung al degetelor;6. Tendonul muşchiului tibial anterior;7. Muşchiul abductor al halucelui;8. Tendonul m. extensor lung al halucelui;9. Teaca sinovială a m. extensor lung al halucelui;10. Retinaculul inferior al extensorilor;11. Teaca sinovială a m. tibial anterior;12. Maleola medială;13. Retinaculul inferior al extensorilor;14. Tibia.
Secţiune transversală prin teaca muşchilui drept abdominal(a. mai sus de ombilic;b. mai jos de ombilic)
1. Peritoneul;2. Fascia transversală;3. Muşchiul transvers abdominal;4. Muşchiul oblic abdominal intern;5. Muşchiul oblic abdominal extern;6. Muşchiul drept abdominal.
Zonele slabe ale abdomenului (aspect ventral şi dorsal):(După N. Diaconescu şi coaut., 1979)
1. linia albă;2. linia semilunară;3. inelul ombilical;4. canalul inghinal (peretele post.)5. canalul femural (inelul femural).
1. trigonul lombar (Petit);2. creasta iliacă;3. marginea anterioară a m. dorsal
mare;4. marginea posterioară a m. oblic
extern al abdomenului.
1. coasta XII;2. muşchiul dinţat posterior inferior;3. m. erector al trunchiului;4. patrulaterul (tetragonul) lombar
(Grynfeld-Лесгафт).
Lacunele vasculară şi musculară(după Heinx Feneis, 1994, cu modificări)
Regiunile clinico-topografice ale peretelui anterolateral al abdomenului
I. Etajul epigastric (epigactru);II. Etjaul mezogastric (mezogastru);III. Etajul hypogastric (hypogastru).1. Regiunea epigastrică;2. Regiunea ombelicală;3. Regiunea pubiană;4. Regiunea hipocondriacă dreaptă şi stângă;5. Regiunea abdominală laterală dreaptă şi stângă;6. Regiunea ingiunală dreaptă şi stângă;
Ariile de contact ale stomacului cu organele învecinate(sintopia)
A – peretele anterior B. – peretele posteriorI. Aria hepatică; I. Aria lienală;II. Aria diafragmatică; II. Aria suprarenală;III. Aria liberă. III. Aria renală;
IV. Aria pancreatică;V. Aria colică.
Linia întreruptă indică planul mediosagital al corpului.
Reportul organelor faţă de peritoneu(secţiune transversală prin cavitatea abdominală)
Proiecţia cutanată a sensibilităţii unor organe abdominale
1. Punctul colecistic;2. Punctul pancreatic;3. Punctul apendicular (McBurney);4. Punctul apendicular;
OA linia ombelico-iliacă;OB linia ombelico-axilară;AC linia bispinală (bispinoiliacă).
Repere topografice pentru proiecţia rinichilor şi ureterelor(după V. Papilian, 1998)
1. linia mediană a corpului;2. linia bispinală;3. linia bicrestă;4. linia ce uneşte cartilagele coastelor
IX (bicostarum);5. ombilicul;
6. tuberculul pubian;7. punctul solar;8. punctul aortic;9. punctul Bazy (ureteral sup.);10. punctul apendicular Mc-Burney;11. punctul ureteral mijlociu.
Proiecţia splinei şi a rinichiului stâng(după V. Papilian, 1998)
Proiecţia unor organe interne pe peretele ventral al abdomenului(după V. Papilian, 1998)
1. linia medioclaviculară2. spina iliacă anterosuperioară3. ombilic;4. linia verticală prin ombilic;5. linia ombilico-axilară;6. punctul apendicular;7. proiecţia ampulei Vater;
8. regiunea pancreatică (dreptunghi-ul delimitat de linia neîntreruptă);
9. regiunea duodenală (dreptunghiul delimitat de linia întreruptă);
10. punctul cistic ombilico-axilar la intersecţia liniei ombelico-axilare cu rebordul costal.
Proiecţia stomacului şi a ficatului pe peretele toraco-abdominal anterior
(după V. Papilian, 1998)
1. Ficatul;2. Proiecţia stomacului pe peretele toracic (spaţiul semilunar Traube);3. Proiecţia stomacului pe peretele abdominal (triunghiul Labbe).
Liniile topografice trasate pe torace(vedere anterioară)
1. Linia. mediană anterioară;2. Linia sternală;3. Linia parasternală;4. Linia medioclaviculară;
5. Linia axilară anterioară;6. Linia axilară medie;7. Linia axilară posterioară.
Liniile topografice trasate pe torace(vedere posterioară)
1. Linia mediană posterioară;2. Linia vertebrală;3. Linia paravertebrală;4. Linia scapulară;5. Linia axilară posterioară.
Secţiune medio – sagitală prin mediastin(după V. Papilian, 1998)
S Mediastinul superior;A Mediastinul anterior;M Mediastinul mijlociu;P Mediastinul posterior;XX Planul aperturii superioare a toracelui;YY Planul ce separă mediastunul superior de cel inferior.
Cavităţile pleurale
1. Sinusul costo-mediastenal;
2,5 Sinusul frenico-costal;3,4 Sinusul frenico-
mediastinal.
Proecţia valvelor şi focarele de auscultaţie a zgomotelor cardiace(după V. Papilian, 1995)
D. în diastolă;S. în sistolă1. Muşchiul levator al fornixului;2. Muşchiul sfincter al fornixului;3. Muşchiul longitudinal al calicilui;4. Muşchiul spiralat al caliciului;5. Muşchiul sfincter al caliciului.
Curburile şi calibrul uretrei masculine(după V.Papilian, 1998)
1. Vezica urinară;2. Orificiul intern al uretrei;3. Dilatarea prostatică;4. Strâmtoarea porţiunii membranoase;5. Fundul de sac al bulbului;6. Strâmtoarea spongioasă;7. Dilatarea fosei naviculare;8. Orificiul extern.
Învelişurile testiculului şi ale funiculului spermatic(după Kiss-Szentágothai)
1. Pielea;2. Ţesutul subcutanat;3. M. oblic extern al abdomenului;4. M. oblic intern al abdomenului;5. M. transvers al abdomenului;6. Fascia transversală;7. Peritoneul parietal;8. Fosa inguinală laterală şi recesul vaginal;9. Testiculul;10. Epididimul;11. Canalul deferent;12. Pielea scrotului;13. Tunica dartos;14. Fascia spermatică externă;15. Fascia cremasterică;16. Fascia spermatică internă;17. Tunica vaginală;18. Lama parietală a tunicii vaginale;19. Lama viscerală a tunicii vaginale.
Elementele de fixare a organelor pelviene(schema după R.M.H.McMinn, R.T.Hutchings, 1977)
1. Corpul trapezoid;2. Nucleul dorsal al corpului trapezoid;3. Partea dorsală a punţii;4. Lemniscul medial;5. Partea ventrală a punţii;6. Nucleele punţii;7. Fibrele transversale ale punţii;8. Tractul piramidal;9. Pedunculul cerebelos mediu;10. Nucleele nervilor V – VIII.
Nucleele cerebelului şi componentele pedunculilor cerebeloşi
1. N. n.oculomotor (III);2. N. accesor al nervului oculomotor
(Якубович-Edinger- Westphal) (III);3. N. impar (Perl) (III);4. N. n.trohlear (IV);5. Nn. senzitive ale nervului trigemen a)
mezencefalic, b) pontin, c) spinal şi d) motor (V);
6. N. n.abducens (VI);7. N.salivator superior (VII);8. N.salivator inferior (IX);9. N.tractului solitar (VII, IX, X);
10. N.ambiguu (IX, X, XI);11. N.dorsal al nervului vag (X);12. N.spinal al n. accesor (XI);13. N.n. hipoglos (XII);14. Nn. n. vestibulocohlear (VIII):14 a) partea cohleară (ventral şi dorsal);14 b) partea vestibulară
n. superior (Бехтерев);n. inferior (Schwalbe);n. lateral (Deiters);n. medial (Roller).
Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari(I)
1. Analizatorul motor al limba-jului scris;2. Nucleul analizatorului ce asigură mişcarea concomitentă a capului şi ochilor în sens opus;3. Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate (girus Brocá)4. Nucleul analizatorului gustativ;5. Nucleul analizatorului impul-surilor de la viscere şi vase;6. Nucleul analizatorului auditiv (girus temporalis superior);7. Nucleul analizatorului motor (coordonarea mişcărilor);8. Nucleul analizatorului cortical al sensibilităţii generale;9. Nucleul analizatorului stereo-gnoziei;10. Nucleul praxiei;11. Nucleul analizatorului optic al limbajului scris (girus angularis);12. Nucleul optic;13. Nucleul analizatorului acustic al vorbirii orale (girus tempo-ralis superior centrul
Wernicke).
Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari(II)
1. Centrul sistemului limbic, centrul superior vegetativ, emotiv şi motivaţional (girus fornicatus);
2. Nucleul analizatorului motor (lobus paracentralis Betz) ;
1. I neuron (gangionul spinal);2. II neuron (substanţa gelatinoasă);3. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll, Burdach));4. Tractul spinotalamic anterior;5. Tractul bulbotalamic;6. III neuron (talamul optic);7. Decusaţia lemniscului medial;8. Comisura albă;9. Girusul postcentral;10. Exteroreceptorii cutanaţi (responsabili de simţul tactil şi de presiune).
Calea de conducere a stereognoziei(sensibilitatea cutanată spaţială)
1. I neuron (gangionul spinal);2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Bur-dach));3. III neuron (talamul optic);4. Lobulul temporal superior;5. Decusaţia lemniscului medial;6. Exteroreceptorii cutanaţi.
Calea conductoare a sensibilităii doloroase şi termice
1. I neuron (gangionul spinal);2. II neuron (nucleele proprii ale cornului posterior al măduvei spinării);3. III neuron (talamul optic);4. Comisura cenuşie anterioară;5. Tractul spinotalamic lateral;6. Girusul postcentral;7. Exteroreceptorii cutanaţi.
Calea proprioceptivă de direcţie corticală(sensibilitatea proprioceptivă conştientizată)
1. I neuron (gangionul spinal);2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Burdach));3. III neuron (talamul optic);4. Decusaţia lemniscului medial;5. Zona motorie a scoarţei;6. Fibre arcuate externe ventrale;7. Fibre arcuate externe dorsale;8. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
1. Ganglionul spinal (I n.);2. Ganglionul inferior (X)(I n.);3. Nucleul intermediolateral (IIn.);4. Nucleul tractului solitar;5. Talamusul optic;6. Neuronii ganglionilor para-vertebrali;7. O cale ganglio-spino-talamo-corticală şi una ganglio-bulbo-talamo-corticală cu nucleul
tractului solitar;8. Zona sensitivă a scoarţei;9. Orificiul jugular.
1. Conuri şi bastonaşe;2. I neuron (celulele bipolare);3. II neuron ( celulele ganglionare multipolare;4. III neuron (a) talamusul; b) corpii geniculaţi laterali; c) coliculii cvadrigemeni superiori);5. Radiaţia optică (fasciculul Gratiolet);6. Nucleul analizatorului optic (regiunea fisurei calcarine);7. Nervul optic;8. Chiasma optică;9. Tractul optic;10. Nucleii vegetativi (III);11. Tractul tectospinal;12. Tractul tectobulbar;13. Decusaţia dorsală a tectului (Meynert);14. Ganglionul ciliar.15. segment al măduvei spinării16. coliculii inferiori.
Inervaţia muşchilor globului ocular(căile conductoare ale nervilor cranieni III, IV, VI)
1. n.n. oculomotor;2. nucleele vegetative parasimpa-tice ale n. oculomotor (a) acce-sor, Якубович-Edinger-
Westphal şi b) impar Perll);3. nervul oculomotor
3 a. ramura superioară3 b. ramura inferioară;
4. n. n. trohlear;5. n. n. abducens;6. fisura orbitală superioară;7. ganglionul ciliar;8. muşchiul drept superior;9. muşchiul drept lateral;10. muşchiul drept inferior;11. muşchiul drept medial;12. m. levator al pleoapei superioare;13. m. oblic superior;14. m. oblic inferior;15. m. ciliar;16. m. sfincter al pupilei;17. trunchiul cerebral;18. celule piramidale (circumvoluţiunea frontală medie).
1. Circumvoluţiunile Heschl (girus temporalis superior);2. Corpul geniculat medial (neuronul III);3. Coliculii cvadrigemeni inferiori (neuronul III);4. Nucleele cohleare a) dorsal şi b) ventral (neuronul II);5. Ganglionul spiral (Corti) (I neuron);6. Organul Corti cu celulele neuroepiteliale sensoriale;7. Tractul tectospinal;8. Striile medulare;9. Corpul trapezoid;10. Lemniscul lateral;11. Conexiuni cu nervii cranieni III, IV, VI;12. Melcul (labirintul osos);13. Puntea Varolio;14. Radiaţia acustică.
Calea conductoare a analizatorului vestibular (VIII)
1. Lobul temporal;2. Talamusul optic (neuronul III);3. Nucleele n. vestibular (neuronul II) (a) sup., b ( inf., c) lat., d) med.);4. Ganglionul vestibular (Scarpa) (I neuron);5. Celulele sensoriale ale sacului eliptic şi sferic;6. Labirintul membranos;7. Tractul vestibulospinal;8. Tractul vestibulocerebelos şi cerebelovestibular;9. Conexiuni cu nervii cranieni IX, X şi III, IV, VI.
Calea conductoare a nervului glosofaringian (IX)
1. Circum. precentrală, (celulele Betz), (I neuron motor);2. Circumvoluţiunea postcentrală şi centrul cortical al analizatorul gustativ;3. Talamusul optic;4. Nucleul ambiguu (neuronul II motor);5. Nucl. salivator inf.;6. Nucl. tr.solitar (neuronul II senzitiv);7. Gangl. superior (jugular) (I neuron senzitiv)8. Ganglion inferior (jugular) (I neuron senzitiv);9. Gangl. otic;10. Glanda parotidă;11. Orificiul jugular;12. Muşchii inervaţi de IX.13. 1/3 posterioară a limbii (papilele circumvalate);14. Tr.Corticonuclear.
Calea conductoare a nervului vag (X)
1. Circumvoluţiunea precentrală (celulele Betz) (I neuron motor);2. Circumvoluţiunea postcentrală şi centrul cortical al analizatorului gustativ;3. Talamusul (neuron III senz.);4. Nucl. ambiguu (neuron II motor);5. Nucl. dorsal al n. vag;6. Nucl. solitar (neur. II senz.);7. Ganglion superior (jugular);8. Ganglionul inferior (nodular);9. Ganglioni intraorganici şi paraorganici ai viscerelor;10. Muşchii inervaţi de n. vag11. Orificiul jugular;12. Nervul auricular posterior;13. Rădăcina limbii.
1. Circumvoluţiunea precentrală (celulele Betz) (I neuron);2. Nucleele motorii ale n. accesor (a) nucl. ambiguu, b) nucl. spinal al XI) (II neuron);3. Orificiul mare occipital;4. Orificiul jugular;5. Muşchii inervaţi de n. accesor;6. Rădăcina cranială a n. accesor:7. Rădăcina spinală a n. accesor;8. Ramura externă a n. accesor;9. Tractul corticonuclear.
Nervul hipoglos (XII) (schema formării şi ramificării)
1. Nucl. n. hipoglos;2. C1, C2, C3 (segmentele cervicale superioare ale măduvei);3. Canalul hipoglosal;4. Rădăcina superioară a ansei cervicale;5. Rădăcina inferioară a ansei cervicale;6. Ansa cervicală;7. Orificiul mare occipital;8. Muşchii infrahioidieni;9. Muşchii limbii;10. Osul hioid;11. Secţiune mandibulară;12. Trunchiul cerebral;13. Cerebel.