Tipuri de gândire.doc

8/17/2019 Tipuri de gândire.doc

1/37

Tipuri de gândire

Gândirea omului nu este uniforma, nu functioneaza la fel la totioamenii sau la unul si acelasi om în momente si în situatii diferite. Iatade ce, de-a lungul timpului, s-a lansat si apoi s-a accentuat ideea

existentei mai multor tipuri sau moduri de gândire. Solomon Marcus(1!"#, referindu-se la gândirea matematica, descrie nu mai putin de1$ moduri de gândire (%inara, selecti&a, prin metafore, prin modele,triadica, topologica, energetic--entropica, ipotetica etc#. 'umarultipurilor gândirii se multiplica, reste, daca luam în considerare si altedomenii ale cunoasterii. )eea ce dorim sa realizam în acest paragraf este o in&entariere, o clasicare si o caracterizare psi*ologica a unortipuri mai generale ale gândirii, independent de specicul domeniului în care ele sunt utilizate. +aca in&entarierea tipurilor de gândire nuridica nici un fel de pro%leme, marturie în acest sens stând c*iartitlurile unor lucrari de psi*ologia gândirii citate la începutul acestui

capitol, nu acelasi lucru s-ar putea spune despre clasicarea lor, unul siacelasi tip de gândire putând inclus în mai multe categorii. Sistemulde criterii folosit de noi este urmatorul dupa orientare (gândiredirectionala si nedirectionata# dupa tipul operatiilor presupuse(gândire algoritmica si euristica# dupa nalitate (gândire reproducti&a,producti&a si critica# dupa sensul de e&olutie (gândire di&ergenta sicon&ergenta# dupa demersurile logice (gândire inducti&a, deducti&a sianalogica# dupa modul de desfasurare (gândire &erticala si laterala#dupa &aloare (gândire poziti&a si negati&a# dupa corespondenta curealitatea (gândire &igila sau realista si autica sau onirica# dupaecienta (gândire ecienta si neecienta#.

4.1. Gândirea directionala si nedirectionata

Distinctia dintre gândirea directionata si gândirea nedirectionata este veche. Ea esteîntâlnita deja la Hobbes (1588-16!"# în l$crarea sa %eviathan (1651". &iloso'$l engleconsidera ca sir$l gând$rilor este de do$a 'el$ri) $n$l neghidat# inconstant# li*sit de *lan#gând$rile ne'iind legate $nele de altele# celalalt directionat# ghidat# constant# baat *e *lan si *e de*endenta reci*roca a gând$rilor. în *sihologie# distinctia a 'ost o*erata de&re$d (1!++"# care deosebea *rocesele *ri,are si cele sec$ndare ale gândirii# *ri,ele'iind do,inate de *rinci*i$l *lacerii# al grati'icarii i,ediate# chiar daca aceasta grati'icareera obtin$ta în i,aginatie# celelalte# de *rinci*i$l realitatii. rocesele *ri,are# cores*on-

dente gândirii nedirectionate# n$ s$nt generate de logica# n$ se s$*$n realitatii# în ti,* ce *rocesele sec$ndare# cores*ondente gândirii directionate# se caracterieaa toc,ai *ring$vernarea lor de catre logica. în *sihologia a,ericana# *âna la a,es (18!+"# interes$lcercetatorilor era ca*tat de gândirea nedirectionata# de s$voi$l contin$$ si nestavilit alstarilor constiintei. sihologia *ost/atsoniana# di,*otriva# s-a centrat *e st$di$l gândiriidirectionate i,*licate în sol$tionarea sarcinilor logice. în ti,* ce visarea#


2/37

'anteia# reveria# deci gândirea nedirectionata era considerata o *ierdere de ti,*# 'ie chiar ca o stare *atologica# ceea ce si e0*lica 'a*t$l ca ele a$ 'ost abordate ,ai ,$lt de

*sihologia clinica decât de cea e0*eri,entala# gândirea directionala a*area în ochii behavior isti lor si neobehavioristilor ca 'iind in'init ,ai 'olositoare s$b ra*ort social sied$cational. De ase,enea# ea *$tea 'i ,ai $sor investigata e0*eri,ental. e la înce*$t$lanilor 6+# *sihologia e0*eri,entala devine ca*abila a da $n sens teoretic si e0*eri,entaln$ n$,ai gândirii directionate# ci si gândirii nedirectionate# asa încât a,bele *atr$nd înaria de investigatie a cercetatorilor.

2e s$nt însa# ,ai e0act# cele do$a ti*$ri de gândire 3 n ras*$ns coerent si *ertinent laaceasta întrebare îl gasi, 'or,$lat într-o l$crare *$blicata de andra carr si a,esander 7anden (1!8". D$*a o*inia celor doi a$tori# gândirea directionala sa$ directivaeste siste,ica si logica# deliberata si intentionata# ghidata de sco*# c$ aj$tor$l ei oa,enii

reolvând *roble,e# 'or,$lând legi# realiand$-si obiectivele *ro*$se. Gândireanedirectionata sa$ nondirectiva se caracterieaa *rin ,iscarea libera# s*ontana agând$rilor# 'ara a 'i orientata de $n sco* sa$ de $n *lan. Ea este i,*licata în i,aginatie#'anteie# reverie# oa,enii rec$rgând la ea *entr$ a se rela0a# *entr$ a sca*a deconstrângerile cotidiene. Gândirea nedirectionata are o ,are i,*ortanta în *regatirea,o,ent$l$i gândirii directionale# *rod$ctive# creatoare# contrib$ind ast'el indirect lasol$tionarea *roble,elor.

în a'ara de *reenta sa$ absenta directionarii# cele do$a ti*$ri ale gândirii s$ntdi'erentiate între ele si d$*a entitatile cognitive e0istente în *lan ,intal. st'el gândireadiree*onata *res$*$ne 'olosirea si,bol$rilor# conce*telor si reg$lilor# in ti,* ce gândirea

nedirectionata $tilieaa ca entitati de baa i,aginile. E0ista chiar tehnici s*eciale care *ro,oveaa $n$l sa$ alt$l dintre cele do$a ti*$ri ale gândirii. inectica este *oatee0e,*l$l cel ,ai ti*ic de gândire directionata# *e când brainstor,ing$l -e0e,*l$l cel,ai il$strativ *entr$ gândirea nedirectionata. e stie ca sinectica se baeaa *eres*ectarea $nor reg$li (trans'or,area 'a,iliar$l$i în ne'a,itiar9 trans'or,area ne'a,i-liar$l$i in 'a,iliar" sa$ a $nor *rinci*ii (analogia *ersonala 9 analogia directa9 analogiasi,bolica9 analogia 'antastica". Ea *res$*$ne disc$tii în contradictori$# sti,$larea criticii#a arg$,entarii *ro si contra chiar în ti,*$l *rod$cerii ideilor. :rainstor,ing$l#di,*otriva# 'avorieaa i,aginatia libera# chiar 51 aberanta# asociatia s*ontana a ideilor#d$*a *rinci*i$l ;cantitatea genereaa calitatea;# eli,inarea criticii în ti,*$l *rod$ceriiideilor# deoarece aceasta este *aralianta# d$s,an al i,aginatiei.

2ele do$a ti*$ri ale gândirii a$ 'ac$t obiect$l de st$di$ al nen$,aratelor cercetari.E0tre, de s$gestiva din acesl *$nct de vedere ni se *are a 'i l$crarea l$i hin?ing. Directed# $ndirected and creative# *$ 6@6'5g blicata în 1!88# care c$*rinde oe0celenta sintea a cercetarilor între*rinse *e *roble,atica gândirii directionate sinedirectionate. $tor$l s$bliniaa rol$l gândirii directionate în reolvarea *roble,elor#,ai ales în do$a categorii de *roble,e (cele c$ adversar si cele 'ara adversar"# înelaborarea rationa,entelor ind$ctive si ded$ctive si# ,ai ales# în *roces$l l$arii deciiilor.


3/37

2ât *riveste gândirea nedirectionata# aceasta este analiata în conte0t$l elaborarii *siho-,etrice si e0*eri,entale. 2el *$j;i do$a st$dii ni se *ar a 'i de,ne de a,intit. Eric


4/37

alta în s$ccesi$nea obligatorie a eveni,entelor în ti,*# e'ect$area corecta a $n$i ;*as;cond$când in ,od necesar la sol$tionarea integrala si sig$ra a *roble,ei. sadar#o*eratiile s$nt strict deter,inate si înlant$ite $nele de altele# *arc$rgerea corecta a $neio*eratii declansând a$to,at o*eratia $r,atoare. De,ers$rile ordonate si res*ectareareg$lilor de înlant$ire a o*eratiilor cond$c la obtinerea sig$ra a re$ltat$l$i. Gândirea

e$ristica *res$*$ne o*eratii în c$rs de elaborare care abia $r,eaa a 'i desco*erite#des'as$rarea ei având $n caracter arborescent# din 'iecare ;nod; s$biect$l treb$ind saaleaga o stare (cale" din ,ai ,$lte *osibile. C*eratiile n$ s$nt strict deter,inate# ci#di,*otriva# *robabiliste# ra,i'icate# 'iind *osibile nen$,arate ,odalitati de abordare.C*erarea este dirijata de *lan$ri si strategii# de înaintari *r$dente# dar si de reveniritre*tate# de s$ccese si esec$ri# de încercari si erori. Daca în gândirea algorit,icare$ltat$l este sig$r# de data aceasta el este incert sa$ chiar eronat# in ca ca n$ s-a alesvarianta reol$tiva cores*$natoare. în ti,* ce algorit,$l este ;orice reg$la care# daca

este $r,ata corect# în cele din $r,a va reolva *roble,a;# e$ristica este ;orice reg$lacare *er,ite red$cerea n$,ar$l$i o*eratiilor încercate în reolvarea *roble,elor# înli,baj$l colocvial ea 'iind sinoni,a c$ ;sc$rtat$ra; (Gra=# 1!!1# **. !@-!".lgorit,$l este ;o *roced$ra ,intala ce n$ *oate es$a în *rod$cerea sol$tiei;# *e cânde$ristica# ;o Fsc$rtat$ra ,intala sa$ o reg$la care aj$ta la reolvarea *roble,elor si lared$cerea e'ort$l$i ,intal; (:ernstein et al.# 1!!1# **. 55-56". rin contin$t$l sides'as$rarea $i# algorit,$l cores*$nde seg,ent$l$i e0ec$tiv al gândirii# în ti,* ceo*erarea e$ristica# seg,ent$l$i orientativ-e0*lorativ.

e întelege de la sine ca cele do$a ,odalitati de o*erare ale gândirii vor avea

caracteristici di'erite. 2ercetarile e'ect$ate *e aceasta terna (A. Ains?=# 1!6 9 %..%anda# 1!619 rs$la schio*$# 1!669 H.. i,on si . e/ell# 1!@9 etc." a$ evidentiatnen$,arate ase,enea caracteristici. st'el# în ti,* ce gândirea algorit,ica este rigida sistrict deter,inata# gândirea e$ristica este 'le0ibila si în c$rs de deter,inare. ri,a este,a0i,al a$to,atiata si ster-eoti*iata# 'i0a si re*rod$ctiva# cea de-a do$a i,*licaanalia *realabila# deciia# 'iind# de aceea# *lastica si inovatoare. Daca gândireaalgorit,ica se distinge *rintr-$n ,are grad de standardiare# adica *rin ra*ort$ri 'i0e întresco*$ri si ,ijloace# gândirea e$ristica dis*$ne de $n ,are grad de 'ie0ibiare#ra*ort$rile dintre sco*$ri si ,ijloace 'iind variabile# acelasi sco* *$tând antrena ,ijloacedi'erite *entr$ obtinerea l$i. *re deosebire de gândirea algorit,ica# care este $nivoca sicoercitiva# deoarece n$ de*inde de re$ltat$l la care aj$nge in ,od cert# ci doar derig$roitatea *arc$rgerii secventelor în der$larea lor# gândirea e$ristica este *l$rivoca sinoncoercitiva# dat 'iind 'a*t$l ca ea de*inde ,a0i,al de re$ltatele *artiale# iar cândacestea n$ s$nt cele scontate (corecte"# *roces$l treb$ie rel$at din *$nct$l în care s-aî,*ot,olit. în s'ârsit# asa c$, arata A. Gol$# în ti,* ce gândirea algorit,ica ester$tiniera# sta*ânind teritorii deja c$cerite# gândirea e$ristica este evol$tiva# o*ti,ia-toare# ea desco*erind teritorii noi. Gândirea algorit,ica se asociaa c$ atit$dini de *r$denta# co,oditate# de ,entinere a stat$-I$o-$l$i $nor ra*ort$ri între eveni,ente# *e


5/37

când gândirea e$ristica este '$ndata *e s$*ort$l $nor atit$dini de initiativa# inde*endenta#inventivitate# c$teanta (vei Gol$# 1!5# *. 166".

E'icienta celor do$a ti*$ri de gândire este strict deter,inata de *artic$laritatilesit$ationale în care se a'la individ$l. Gândirea algorit,ica este e'icienta în sit$atiile

'a,iliare# obisn$ite# co,$ne# în cele în care individ$l este bine in'or,at. De ase,enea# înreolvarea *roble,elor bine de'inite# când relatia dintre datele *roble,ei si conditiile ei#ca si relatia dintre re$ltatele *artiale si re$ltatele 'inale *ot 'i bine 'or,$late. Gândireae$ristica# din contra# este e'icienta în sit$atiile noi# neobisn$ite# incerte# at$nci cândindivid$l n$ este bine in'or,at# n$ c$noaste nici re$ltatele# nici ,etodele de aj$ngere laele# ci acestea treb$ie desco*erite. Ea se dovedeste a 'i e0tre, de *rod$ctiva at$nci cândo,$l se con'r$nta c$ *roble,e slab deter,inate sa$ chiar *rost de'inite# în care relatiadintre date si conditii# dintre re$ltatele *artiale si re$ltat$l 'inal $r,eaa a 'idesco*erite. sadar# *ri,a este e'icienta în sit$atiile strict deter,inate# în care'eno,enele a$ o înlant$ire ca$ala# aceasta înlant$ire *$tând 'i deval$ita si c$nosc$taintegral# iar cea de-a do$a# în sit$atiile c$ $n ,are grad de nedeter,inare# aleatorii# ale

caror date treb$ie desco*erite. Je$lta de aici ca o*erarea algorit,ica ras*$nde *rinci- *i$l$i econo,iei gândirii# 'a*t$l$i ca e0ista o 'recventa ,are a $nor *roble,e sa$ clasede *roble,e ase,anatoare. în ase,enea sit$atii# lansarea în ca$tarea si desco*erirea $nor noi ,odalitati reol$tive# atâta vre,e cât e0ista cele consacrate si e0tre, de e'iciente# ar 'i o *ierdere de ti,* si de e'ort. Aod$l de o*erare e$ristic este i,*$s de *rinci*i$la$toorganiarii gândirii ca siste, dina,ic si ,ai ales de necesitatea asig$rarii

e'icientei activitatii cognitive în conditiile a*aritiei $nor sit$atii i,*reviibile# aleatorii# în

acest ca# a*el$l la algorit,i este total ins$'icient.2aracteristicile de ,ai s$s ne-ar *$tea cond$ce la concl$ia eronata ca între cele do$a,odalitati o*eratorii ale gândirii e0ista o o*oitie totala# o e0cl$dere a $neia de catrecealalta. în realitate# relatiile dintre ele s$nt n$ n$,ai co,*le0e# dar si e0tre, dediversi'icate. st'el# între algorit,ic si e$ristic e0ista relatii de s$ccesi$ne generativa#$n$l generând$-1 *e celalalt. în *lan ontogenetic# se *are ca e$ristic$l *receda sigenereaa algorit,ic$l. 2o*il$l ,ai întâi încearca# tatoneaa# înainteaa tre*tat# es$eaaetc. si abia a*oi îsi consolideaa an$,ite ,odalitati standardiate ale activitatii ,ental--o*erationale. în *lan '$nctional însa# când cele do$a ,odalitati o*erationale s-a$consolidat# n$ este e0cl$s ca algorit,$l sa declansee e$ristic$l. în a'ara relatiei des$ccesi$ne genetica# între algorit,ic si e$ristic întâlni, si relatii de între*atr$ndere# deconvertire a $n$ia în alt$l. rocedeele e$ristice# o data desco*erite si 'i0ate# se *ot instit$iîn algorit,i si *ot actiona ca atare. %a rând$l lor# algorit,ii# *rin co,binare sireco,binare# se trans'or,a în *rocedee e$ristice. Aai ,$lt decât atât# cele do$a,odalitati o*erationale ale gândirii contin# în ger,ene# ele,entele celeilalte ) o*erarilealgorit,ice c$*rind în ele ca *otentialitati devoltari si trans'or,ari e$ristice# la 'el c$,o*erarile e$ristice c$*rind secvente sa$ co,*onente algorit,ice 'ara de care n-ar 'i *osibila des'as$rarea lor. $te, conchide ca n$ e0ista o gândire *$r sa$ e0cl$siv


6/37

algorit,ica# *$r sa$ e0cl$siv e$ristica# ci 'or,e de gândire *redo,inant de $n ti* sa$alt$l. înloc$ind$-se sa$ co,*letând$-se ra*id $na *e alta# de*endent de *artic$laritatilesit$atiilor reol$tive. 2$ cât ele s$nt ,ai ada*tate s*eci'ic$l$i sit$atiilor *roble,atice# c$atât gândirea# în ansa,bl$l ei# va 'i ,ai e'icienta.

2ele do$a ti*$ri de gândire n$ s$nt globale# ci contin în interior$l lor nen$,arate varianteindivid$aliate. E0ista# de *ilda# ti*$ri di'erite de algorit,i# c$, ar 'i) de rec$noastere# dereolvare# de control etc# ca si di'erite ti*$ri de e$ristica. e/ell si i,on (1!@" sere'era la câteva strategii e$ristice 'olosite 'recvent de oa,eni în activitatea lor. na dintrecele ,ai ras*ândite este analia ,ijloace-sco*. ceasta *res$*$ne co,*ararea $nei *oitii c$rente# act$ale c$ $n *$nct ter,inal deirabil si a*oi ca$tarea ,ijloacelor *entr$a*ro*ierea celor do$a *$ncte 9 revenirea la înce*$t (*ersoana deb$teaa c$ *$nct$l 'inal#a*oi ;înainteaa; tre*tat s*re înce*$t# *entr$ a desco*eri *asii i,*licati în aj$ngerea la *$nct$l 'inal". lte variante de gândire e$ristica a$ 'ost cercetate de vers?i (1!8@") aj$starea ancorei (in'l$enta valorii iniBiale as$*ra re$ltat$l$i esti,arii#acesta din $r,a având o valoare ,ai ,are daca se *leaca de la o ;ancora; ,ai ,are si

invers"9 re*reentativitatea (asi,ilarea $n$i eveni,ent sa$ individ la o clasa în conditiileîn care caracteristicile lor s$nt 'oarte re*reentative *entr$ acea clasa"9 dis*onibilitatea(eval$area 'recventei eveni,entelor evocând în ,e,orie ca$rile sa$ eveni,entele carea$ 'ost realiate". ata $n e0e,*l$ il$strativ *entr$ *ri,$l ti* de strategie e$ristica. Dacaa, 'i *$si în sit$atia de a esti,a *rocentaj$l tarilor a'ricane re*reentate in C... *ornind de la valoarea initiala de 1+K# *robabil ca ras*$ns$l n$ va de*asi @5K. Daca *orni, însa de la 6+K si treb$ie sa corija, ;ancora;# în ,edie# no$l ras*$ns va 'i de45K. n alt e0e,*l$ il$strativ *entr$ strategia re*reentativitatii. Daca $n *acient aresi,*to,e care s$nt si,ilare $nei boli co,$ne# dar s$nt chiar ,ai re*reentative *entr$$na ,ai rara# ,edicii vor ,ani'esta tendinta de a *$ne diagnostic$l bolii rare. e baateoriei *robabilitatii# este ,$lt ,ai *robabil ca *acient$l sa s$'ere de boala co,$na# dar

,edicii a$ $tiliat e$ristica re*reentativitatii *entr$ a *$ne diagnostic$l. în s'ârsit# $ne0e,*l$ *entr$ strategia dis*onibilitatii. Daca *reenta, $nor s$biecti o lista de n$,e sile cere, sa s*$na ce

*redo,ina# n$,ele de barbati sa$ de 'e,ei# ras*$ns$l va 'i în '$nctie de n$,ar$l *ersonalitatilor c$nosc$te din lista. în toate aceste strategii# d$*a c$, a$ de,onstratcercetarile# oa,enii# ignorând *osibilitatile reale si cond$când$-se d$*a re*reenta-tivitate si ti*icalitate# ca si d$*a evidentele a*arente# cad *rada $nor erori si li,itarievidente în activitatea cognitiva.

ceasta si e0*lica *oate de ce în l$crarile recente se acorda o atentie s*orita re*reentativi tatii si valabilitatii e$ristice# ca si $nor erori ce *ot sa a*ara din 'olosirea ei (veilo$s# 1!!".

4.. Gândirea re*rod$ctiva# *rod$ctiva si critica


7/37

Distinctia dintre *ri,ele do$a ti*$ri de gândire a 'ost introd$sa în *sihologie de el.siholog$l ger,an considera ca *roces$l gândirii trece tre*tat de a nivel$l re*rod$ctiv alco,*letarii lac$nelor dintr-o *roble,a la nivel$l *rod$ctiv al elaborarii $nor sol$tii noi.Gândirea *rod$ctiva consta# d$*a el# in a*licarea $nor ,ijloace vechi a $n ,aterial no$.Gândirea re*rod$ctiva si cea *rod$ctiva s$nt deci di'erentiate între ele *e criteri$l

reolvarii *roble,elor noi. 2once*t$l de gândire *rod$ctiva a 'ost *rel$at si adâncit deAa0 Lerthei,er (188+-1!4". în l$crarea sa rod$ctive thin'âng# a*ar$ta *ost$, (1!45"#el s$stinea ideea *otrivit careia întreaga gândire a o,$l$i este *rod$ctiva# deoarece eacond$ce la co,binarea într-o str$ct$ra no$a a $nor 'a*te# ele,ente# eveni,ente dis*arate.Din ,o,ent ce orice ele,ent *sihic (*erce*tiv sa$ intelectiv" este '$nda,ental ,odi'icatori de câte ori este introd$s intr-o no$a str$ct$ra sa$ într-$n no$ gestalt# însea,na ca,entinerea di'erentierii dintre gândirea re*rod$ctiva si gândirea *rod$ctiva n$ se j$sti'ica. si tot$si# $n$l dintre e0e,*lele date de Lerthei,er arata c$ *regnanta di'erentae0istenta între cele do$a ti*$ri de gândire. El relateaa o întâ,*lare din viata celebr$l$i,ate,atician Ga$ss# e când acesta avea 6 ani si era scolar# *ro'esor$l a dat elevilor sacalc$lee cât ,ai re*ede s$,a n$,erelor de la 1 la 1+. 2$, *$tea 'i reolvata aceasta

*roble,a3 n do$a ,od$ri) *rin ad$narea s$ccesiva din a*roa*e în a*roa*e a n$,erelor *entr$ obtinerea re$ltat$l$i 'inal sa$ *rin restr$ct$rarea datelor *roble,ei# baata *esesiarea 'a*t$l$i ca ad$nând ter,enii din *oitiile e0tre,e (1 si 1+# @ si !# si 8# 4 si #5 si 6"# se obtine întotdea$na re$ltat$l 11# deci s$,a 'inala 55. cesta a 'ost ,od$l desol$tionare al *roble,ei la care a rec$rs Ga$ss 'or,$lând ras*$ns$l 'oarte re*ede# înti,* ce colegii sai ,ai calc$la$ înca (vei 'ig. 4.1@".

2ele do$a ,od$ri de o*erare ale gândirii s$nt radical di'erite. ri,$l este si,*list# liniar#ne*rod$ctiv din *$nct de vedere calitativ# re'lectând $n nivel e0tre, de sca$t deintegrare activa a o*eratiilor# el 'iind# ,ai degraba# a$to,atiat si stereoti*iat. cest ,odde o*erare cores*$nde ti*$l$i de gândire *e care iM n$,i, re*rod$ctiv. 2el de-al doilea#

,$lt ,ai elaborat# *res$*$ne desco*erirea $n$i no$ *rinci*i$ de relationare a datelor *roble,ei decât cel îns$sit deja. Dat 'iind 'a*t$l ca sol$tia se obtine ra*id# acest ti* degândire a 'ost n$,it gândire *rod$ctiva. nii a$tori o n$,esc chiar gândire creatoare#

in cartea l$i Lerthei,er întâlni, si alte e0e,*le care il$streaa s*eci'ic$l gândirii *rod$ctiv-creatoare. De *ilda# co*iii calc$leaa $sor aria *aralelogra,$l$i coborând *er*endic$lare din cele do$a $nghi$ri de baa si trans'or,ând 'ig$ra în)r-$n dre*t$nghi.2ând însa *aralelogra,$l le este *reentat intr-o no$a orientare# ei întâ,*ina di'ic$ltati.Lerthei,er relateaa ca$l $nei 'etite care# d$*a ce a *rivit *aralelogra,$l din 'ig$ra4.1# a e0cla,at) ;E$ n$ ,a *rice* sa reolv aceasta *roble,a;. D$*a $n ti,* de tacere#aratând s*re *artea din stânga# ea a e0cla,at) #.ici este o greseala;# acelasi l$cr$ 'iindvalabil si *entr$ *artea din drea*ta ) ;si aici este o greseala;. D$*a $n ti,* de gândire# eaa ib$cnit b$c$roasa ) ;Dati-,i $n 'oar'ece. 2eea ce este gresit aici# este e0act ceea celi*seste în*ariea cealalta; (Lerthei,er# 1!45# *. 48". >aind vertical 'ig$ra si li*ind *arteadin stânga în drea*ta# 'etita a sol$tionat a*oi e0tre, de $sor *roble,a. n acest ca ave,de-a 'ace c$ gasirea $nei sol$tii ;str$ct$rale;# baata *e c$noasterea nat$rii esentiale a


8/37

sol$tiilor. 2erintele sit$atiei# *e de o *arte# si trasat$rile str$ct$rale# *e de alta *arte# *rovoaca i,*$ls$ri si tensi$ni în gândire care cond$c la î,b$natatirea sit$atiei si a*oi lareolvarea *roble,ei. 2o*iii n$ a*lica ,ecanic ceea ce a$ învatat într-o ,anierare*etitiva# ci încearca sa desco*ere noi *rinci*ii de relationare a datelor *roble,ei. nase,enea 'a*t are i,*ortante consecinte *entr$ *roces$l instr$ctiv-ed$cativ.

D$nc?er# $n alt re*reentant de sea,a al gestaltis,$l$i. arata ca este ,$lt ,ai indicat sase *rocedee ast'el# chiar c$ *ret$l elegantei si conciiei. Esentiala este crearea $nei *osibilitati de desco*erire a nat$rii esentiale a sit$atiei *roble,aticii# a gol$rilor cetreb$ie $,*l$te. &ste ,ai bine# nota el. ca sol$tia *roble,ei sa 'ie ;organica;# decât..,ecanica; (vei D$nc?er. 1!45# *. 45".

Di'erentieri e0ista n$ n$,ai între gândirea re*rod$ctiva si cea *rod$ctiv-creatoare# ci siîntre aceasta din $r,a ti gândirea critica. Daca gândirea *rod$ctiv-creatoare $r,aresteelaborarea cât ,ai ,$ltor sol$tii *osibile# a cât ,ai ,$lte e0*lorari *osibile ale'eno,enelor s.i *roble,elor# gândirea critica se centreaa *e testarea si eval$area

sol$tiilor si e0*lorarilor *osibile (vei Aoorc. Ac2a,i si Ac2ann# 1!85. *. 5". în a'araacestei deosebiri de *rinci*i$# a$lorii cilati s$bliniaa si alte di'erentieri e0istente între

cele do$a ti*$ri de gândire. Gândirea critica este str$ct$rata în ter,enii reg$lilor logice sicond$ce întotdea$na la re$ltate *redictibile# în ti,* ce gândirea creatoare se des'asoarasi d$*a o serie de reg$li nonlogice# iar no$l# *rod$s de ea# n$ este nea*arat *reviibil.Daca gândirea critica este activa# cea creatoare contine în sine si $n ele,ent *asiv# e0istaîn ea *rocese si ,etode care ne îndrea*ta s*re elaborarea cognitiva# dar de care n$ s$nte,

întotdea$na constienti.Desi gândirea *rod$ctiv-creatoare si gândirea critica *ar a 'i total di'erite $na de alta# elese *res$*$n reci*roc. ;$ treb$ie $itat ca gândirea creatoare si gândirea critica s$nt do$a'ete ale aceleiasi ,edalii# $na 'ara cealalta 'iind de *$tina 'olosinta; (Aoore# Ac2ann siAc2ann. 1!85# *. 61". Daca n$ s$nie, ca*abili sa *rod$ce, idei noi# vo, 'iconda,nati a ra,âne în ;,$lti,e;# a n$ ne re,arca *rin ni,ic. Daca actiona, c$ ideicreative si n$ le testa,# n$ le eval$a,# vo, 'ace în ,od sig$r greseli *entr$ carecirc$,stantele sa$ ,$lti,ea ne vor *ede*si.

2ele do$a 'or,e ale gândirii s$nt esentiale *entr$ 'inaliarea cores*$natoare a activitatii

intelect$al-cognitive a individ$l$i. Din *acate# 'or,arii si devoltarii lor n$ li se acordaatentia c$venita. E0ista chiar o serie de 'actori inhibitori ai 'or,arii si ed$carii lor. nase,enea 'actor îl constit$ie# de e0e,*l$# tendinta *ro'esorilor de a rec$rge laco,*orta,ente standard în *redarea si eval$area c$nostintelor# aceasta 'ie din li*sa deti,*# $n vol$, ,are de c$nostinte $r,ând a 'i *redat în intervale relativ sc$rte# 'iedatorita 'a*t$l$i ca ras*$ns$rile creative# neobisn$ite ale elevilor se înde*arteaa de,odalitatile ti*ice# *rod$când *ro'esorilor $nele di'ic$ltati în eval$are. n alt 'actor îlre*reinta ins$'icienta *reoc$*are a *ro'esorilor de a ras*lati c$ note ,ari ras*$ns$rile


9/37

creative. Daca acest 'a*t este *osibil de realiat în clasele c$ e'ective ,ici de elevi# eldevine a*roa*e i,*osibil in clasele c$ e'ective ,ari de elevi. în acest din $r,a ca# *ro'esor$l ar treb$i sa decida daca ras*$ns$l divergent (creativ" al elev$l$i este real,ente$n e0e,*l$ de gândire creatoare sa$ daca n$ c$,va el este e0*resia ignorantei elev$l$i.2$, acest 'a*t necesita $n oarecare ti,*# *ro'esor$l se ,$lt$,este sa a*reciee

ras*$ns$rile standard ale elevilor. n al treilea 'a*t inhibitor al gândirii creatoare estegenerai# în lant# de *recedent$l. Elevii care ar dori sa 'aca *roba originalitatii lor îsi da$sca,a ca n$ a$ ti,* si sa învete (sa ,e,oree"# *entr$ a 'i bine a*reciati# si sa gândeascaas$*ra ,aterial$l$i. 'lati în 'ata acest$i ;con'lict de valori;# c$, îl n$,esc cei treia$tori citati ,ai înainte# ei ren$nta la gândirea creatoare# concentrând$-se *e ,e,orare#sa$ devin deinteresati de scoala si es$eaa. De*asirea acest$i con'lict se *oate obtine *rin stabilirea cât ,ai ,$ltor legat$ri si trans'er$ri interdisci*linare. $nând o *roble,aîn noi co,binatii# ra*ortând-o la cât ,ai n$,eroase si diverse cadre de re'erinta# seobtine cresterea res$rselor si abilitatilor creatoare ale elevilor# dar si î,b$natatireanotelor# ,ateria devenind ,ai interesanta si *$tând 'i ,ai bine retin$ta.

4.4. Gândirea divergenta si gândirea convergentaceste do$a ti*$ri de gândire a$ 'ost *ro*$se de G$il'ord în ,odel$l intelect$l$i.Gândirea divergenta recla,a din *artea s$biectilor ca$tarea cât ,ai ,$ltor sol$tii sa$înde*artarea în cât ,ai ,$lte directii in ra*ort c$*$nci$l initial de *lecare. Ea se ,isca dela $nitate la diversitate# de la sintetic la analitic. Gândirea convergenta se ,isca în sensinvers# de la diversitate la $nitate# de la disociatie la sintea. Distinctia dintre cele

do$a ti*$ri de gândire a 'ost vi$aliata de G$il'ord c$ aj$tor$l $nei diagra,e si,*le(vei 'ig. 4.14". Daca *orni, de la Ga ca in'or,atie *ri,ara (initiala" si cere,s$biect$l$i sa redea variantele o*$se ei# *rod$ctiile *ot 'i variate (aN a@# O. a4".Daca in'or,atia s$*li,entara ; cere li,itarea în 'or,a gal# ga!# ast'el încât gaP e0cl$deal# iar gaO e0cl$de a si a4# at$nci sing$ra *rod$ctie *osibila este al# ca ras*$nsconvergent. G$il'ord a 'ost *reoc$*at de gasirea $nor instr$,ente c$ aj$tor$l carora sadiagnostichee contin$t$rile si *rod$sele celor do$a 'or,e de gândire. în tabel$l de ,ai jos reda, ,atricea *rod$selor si contin$t$rilor gândirii divergente.

Qn tabel# *e *ri,a linie se noteaa 'actor$l si n$,ar$l de,onstrarilor l$i. n 'actor care a'ost de,onstrat o data sa$ de do$a ori are ci'ra l sa$ @. Daca a 'ost de,onstrat de ,ai,$lt de do$a ori# dar ,ai *$tin de ece ori# se noteaa c$ litera . Daca a 'ost de,onstratde ece ori sa$ de ,ai ,$lte ori se noteaa c$ . în s'ârsit# daca n-a 'ost de,onstrat delocse noteaa c$ + (ero". e linia a do$a# n$,ar$l indica nivel$rile vârstei cronologice lacare 'actor$l a 'ost de,onstrat# o vârsta n$ ,ai ,ica de $n an si n$ ,ai ,are de 14 ani.$tor$l ,art$riseste ca *entr$ cele ,ai ,$lte dintre cas$tele ,atricei a$ 'ost desco*eritesi instr$,entele necesare diagnoei# ,ai *$tin *entr$ contin$t$rile co,*orta,entale# casi *entr$ relatiile 'ig$rale si trans'or,arile si,bolice.


10/37

*eci'ic$l gândirii divergente reiese din *robarea de catre s$biect a $nor ca*acitati c$,ar 'i) ca*acitatea generarii cât ,ai ,$ltor *rod$se 9 ca*acitatea co,binarii $nor ele,ente *entr$ a obtine cât ,ai ,$lte variante9 ca*acitatea de e0*lorare si activare a

cât ,ai ,$lte str$ct$ri verbale si 'ig$rale9 ca*acitatea de en$,erare a cât ,ai ,$lte$tiliari ale $nor obiecte9 ca*acitatea de 'or,are ra*ida a cât ,ai ,$lte c$vinte# *ro*oitii etc. entr$ deter,inarea acestor ca*acitati se 'olosesc teste s*eci'ice. Dee0e,*l$# *entr$ diagnosticarea ca*acitatii gândirii divergente de a *rod$ce $nitati'ig$rale (cas$ta D& din ,atrice"# se cerc s$biect$l$i sa generee cât ,ai ,$lte 'ig$ri *ornind de la o 'ig$ra sti,$l ($n cerc. do$a linii di'erite etc". entr$ deter,inareaca*acitatii gândirii divergente de *rod$cere a $nitatilor si,bolice (Di"# sarcinas$biect$l$i consta în a 'or,a cai ,ai ,$lte c$vinte care sa încea*a si sa se ter,ine c$an$,ite litere sa$ care înce* c$ $na# do$a sa$ trei litere s*eci'icate. Jelatiile si,bolice

(DiJ" se obtin *rin solicitarea realiarii de cât ,ai ,$lte co,binatii între o serie den$,ere# c$ s*eci'icarea $nor restrictii) re$ltat$l sa 'ie întotdea$na acelasi9 $n n$,ar sa'ie $tiliat o sing$ra data în 'iecare co,binatie. De *ilda# n$,erele 1# @# # 4# 5 sa 'ieast'el co,binate încât sa se obtina ci'ra . $nt *osibile ,ai ,$lte variante ) @ R 5 - 9 R 4S9 1R@ R 4 S ) - 5-1S etc. n e0e,*l$ de *roba *entr$ testarea gândiriidivergente în *rod$cerea claselor 'ig$rale (D&2" este $r,atoriiM) se *reinta ,ai ,$lte'ig$ri# 'iecare dintre ele având o serie de atrib$te s*eci'ice (vei 'ig. 4.15". e cere a*oi'or,area cât ,ai ,$ltor clase *ornind de a aceste 'ig$ri. ata câteva variante de ras*$ns):2E ('ig$ri negre"9 :D ('ig$ri 'or,ate din *arti"9 :& ('ig$ri 'or,ate din liniidre*te" etc. sadar# gândirea divergenta ,ani'esta tendinta de

*roli'erare# de diversi'icare si ,$lti*licare în ra*ort c$ *$nct$l initial de *lecare# ea 'iindse,n$l distinctiv aM 'le0ibilitatii si ,obilitatii intelect$ale a individ$l$i.

G$il'ord a stabilit si *entr$ gândirea convergenta o ,atrice# *e care o reda, in tabel$l de *e *agina alat$rata.

Gândirea converge,a c$*rinde ca*acitati de ti*$l $r,ator) ca*acitatea de a co,*ri,a $nn$,ar ,arc si variat de str$ct$ri se,antice într-$n n$,ar relativ li,itat9 ca*acitatea de a'or,a conce*te *ornind de la atrib$tele obiectelor si 'eno,enelor9 ca*acitatea de arestrânge si den$,i corect clasele# relatiile etc. 9 ca*acitatea de a desco*eri si restabiliordinea logica într-o ,$ltit$dine de c$vinte ctc. entr$ a se deter,ina gândirea conver-genta a s$biect$l$i în *rod$cerea trans'or,arilor 'ig$rale (cas$ta 2&> din ,atrice"#

se da$ desene ca acelea din 'ig$ra 4.16 si se cere sa se *reciee care dintre cele 5 desenesi,*le (a# b# c# d# e" este contin$t în 'iecare dintre cei doi ite,i de dedes$bt (ite, 1 siite, @". Jas*$ns$l este $r,ator$l) ite,$l 1 se obtine din desen$l (a"# iar ite,$l @# din


11/37

desen$l (d". entr$ testarea gândirii convergente in *rod$cerea i,*licatiilor si,bolice(2il"# se da$ *robe de ti*$l celor din 'ig$ra 4.1. în *atrat$l de s$s se *reinta ,ai ,$lterelatii# a*oi se cere sa se *reciee care dintre 'ig$rile notate c$ a# b# c# d# e din rând$l aldoilea re*reinta ras*$ns$l corect a relatiile dintre cele trei 'ig$ri din stânga jos.

G$il'ord arata ca în gândirea convergenta relatiile s$nt e0trase din in'or,atia data# s$ntlogice si în ,od esential $nic deter,inate de in'or,atia data. *re deosebire de ea# îngândirea divergenta e0ista o ,ai ,are libertate in *rod$cerea in'or,atiei# dar n$ totala(G$il'ord# 1!1# *. 18". Gândirea divergenta a 'ost considerata caracteristica distinctivaa creativitatii# *e când gândirea convergenta# caracteristica distinctiva a inteligentei.

4.5. Gândirea ind$ctiva# ded$ctiva si analogica

ceste trei ti*$ri de gândire contin în interior$l lor rationa,entele ind$ctive# ded$ctive sianalogice# *e care $nii a$tori *re'era sa le î,*arta în do$a categorii ) rationa,entecanonice# s$bordonate $nor reg$li bine stabilite (cele ind$ctive si cele ded$ctive" sirationa,ente noncanonice# care n$ se s$*$n $nor reg$li *recise (rationa,entele analo-gice si rationa,entele din viata cotidiana devoltate de antro*ologia cognitiva" (veiLeil-:arais# 1!!8# **. 4!+-51". oi n$ vo, star$i as$*ra rationa,entelor# ci as$*rati*$rilor de gândire care le c$*rind în consistenta lor.

în gândirea ind$ctiva ,iscarea c$noasterii se realieaa de la *artic$lar la general# de la,$ltit$dinea trasat$rilor# atrib$telor la conce*te# relatii# legi. Gândirea ind$ctivas$r*rinde reg$laritatea# ceea ce este co,$n# constant# invariant. ornind de la sti,$li#

s$biect$l constr$ieste o sche,a de ras*$ns careia i se ada*teaa. sadar# gândirea,dac0ivT'aciliteaâ e0tragerea si 'or,$larea $nei concl$ii generale dintr-o ,$ltit$dinede ca$ri *artic$lare. 2onstatarea *e baa de observatii *otrivit careia carab$sii a$ *atr$ari*i# dintre care do$a ,e,branoase# iar do$a chitinoase# *rilej$ieste 'or,$lareaconcl$iei ca toti carab$sii# de ori$nde si dintotdea$na# *oseda aceste îns$siri. Cbservânda*oi ca a*a# alcool$l# ,erc$r$l# $lei$l etc. se congeleaa s$b acti$nea 'rig$l$i# in'era,

ca toate lichidele se congeleaa at$nci când te,*erat$ra scade s$b o an$,ita li,ita.

2oncl$ia va ra,âne valabila *âna când vo, întâlni o e0ce*tie. 2$ alte c$vinte# *rod$sele gândirii ind$ctive n$ s$nt de'initive si nici absol$t sig$re# di,*otriva# ele *ot 'ioricând *$se in disc$tie. în gândirea ind$ctiva intervine adeseori haard$l# de aceea# ea îsiconserva $n caracter *robabilistic. ;2o,*oitia; gândirii ind$ctive este întotdea$nainco,*leta# neîncheiata# ea tinde a 'i totala# dar rareori aj$nge sa si 'ie. rod$sele gândiriiind$ctive se co,*leteaa si se corijeaa $nele *e altele# ele având grade di'erite degeneralitate. ;Generaliarile ind$ctive s$*erioare *oseda o înalta cota de *robabilitate#dar n$ si de certit$dine; (o*esc$-evean$# 1!# *. 18".


12/37

2once*tele# relatiile si legile s$nt ;'r$ctele; gândirii ind$ctive# 'or,area lor i,*licândabstractiari si generaliari# di'erentieri si asi,ilari si,$ltane. Gândirea ind$ctiva i,*licao abstractie deoarece# asa c$, a*recia Cleron# s$biect$l treb$ie sa se degaje de accesoriisa$ de 'actori *ert$rbatori. De ase,enea# ea co,*orta $n an$,it grad de generalitate înras*$ns$ri deoarece# d$*a acelasi Cleron# secventele *ro*$se s$biect$l$i *ot 'i

*rel$ngite. $ *$te, a'ir,a ca el (s$biect$l" a desco*erit legea daca n$ este ca*abil de oase,enea *rel$ngire. $ *$te, s*$ne ca a desco*erit o relatie daca n$ o *oate a*lica$nor sti,$li di'eriti. în s'ârsit# gândirea ind$ctiva este co,*oitionala# in sens$l cas$biect$l asociaa si s$bordoneaa *ro*riile sale str$ct$ri celor ale ,aterial$l$i c$ careo*ereaa. ceasta re$nire a datelor e,*irice c$ cele deja detin$te# si *e care iaget on$,este di'erenta ind$ctiva# cond$ce la elaborarea $nor co,*oitii ce asig$ra 'or,$larea$nor noi concl$ii c$ o an$,ita valoare de *robabilitate.

Gândirea ded$ctiva se caracterieaa *rin ,iscarea c$noasterii în sens invers celeiind$ctive# adica de la general la *artic$lar. Ded$ctia consta ;în a e0trage $n adevar *artic$lar dintr-$n *rinci*i$ 'oarte general# ceea ce necesita ca *rinci*i$l general sa 'ie el

îns$si adevarat9 adevar$l *artic$lar este el îns$si contin$t în *rinci*i$l general;(Gog$elin# 1!88# voi. # *. @48". $tor$l 'rance arata ca gândirea ded$ctiva este $ne0celent ,ijloc de a controla conce*tele# relatiile si legile obtin$te *rin gândireaind$ctiva. Daca $n adevar ded$s se dovedeste a 'i 'als *rin con'r$ntarea c$ real$l si dacareg$lile rationa,ent$l$i ded$ctiv a$ 'ost corect a*licate# at$nci legea de la care s-a *orniteste ea însasi atinsa de eroare. rin gândirea ded$ctiva# *ornind de la o serie de reg$li silegitati deja stabilite# o,$l tinde s*re obtinerea $nor noi in'or,atii. n'erentele ded$ctivese deosebesc de cele ind$ctive *rin caracter$l lor de necesitate# ele asig$rând# d$*a c$,re,arca iaget# constiinta distinctivitatii ele,entelor# ca*acitatea disocierii lor *rinabstractie# *osibilitatea re$nirii lor *entr$ a se obtine o no$a in'or,atie. n'erenteleded$ctive înde*linesc $n ,are rol în întelegere (ele *er,it# de e0e,*l$# ca *ornind de la

o acti$ne sa in'era, sco*$l în virt$tea car$ia acea acti$ne a 'ost realiata"# în reolvarea *roble,elor (*er,it întelegerea *roble,ei# *lani'icarea acti$nilor# ordonarea lor în ti,*"#în rationa,ent (asig$ra trecerea de la *re,ise la concl$ii" (vei Jichard T Jichard#1!!@# *. 514".

Gândirea ded$ctiva are $n caracter rig$ros siste,atic# cond$ce întotdea$na la o an$,itaconcl$ie# 'a*t care îi creeaa o,$l$i il$ia $nei *$teri cognitive absol$te. Cleron arataca e0ista insa trei nivel$ri la care se des'asoara gândirea ded$ctiva ) nivel$l in'erentelor traite (acti$nea n$ i,*lica decât *$nerea în joc a sche,elor de ras*$ns$ri deja constit$itesi care stabilesc o cone0i$ne între câteva categorii de sti,$li# gest$ri sa$ de,ers$ri ce n$ *ot 'i declansate s*ontan"9 nivel$l rationa,entelor ;,ateriale; ('ace a*el la $n si,bolis,,ai ,$lt verbal# dar *ot 'i constit$ite si *ornind de la re*reentari concrete"9 nivel$lrationa,entelor 'or,ale (ras*$nd egal si,bolis,$l$i# 'ie verbal# 'ie

s*ecialiat# ele 'iind ghidate n$ de cone0i$ni e,*irice# ci de reg$li care s$nt de'inite îninterior$l siste,$l$i dat (vei Cleron# in &raisse si iaget# 1!6!# voi. # **. !@-!".


13/37

î,binarea acestor nivel$ri în gândirea ded$ctiva concreta# cotidiana a o,$l$i e0*licas*eci'ic$l ei *sihologic# ca si diversele e'ecte ce a*ar în c$rs$l '$nctionarii ei. înca din!5 Lood/orth si ells a$ descris ..e'ect$l de at,os'era;# care se re'era la 'a*t$l canat$ra *re,iselor in'l$enteaa concl$iile (*re,isele *oitive î,*ing s*re concl$ii *oitive si invers# cele negative# s*re concl$ii negative") ca si ;e'ect$l de *r$denta;)

oa,enii *re'era a'ir,atiile si negatiile slabe si n$ *e cele tari (ei *re'era sa 'oloseasca;$nii; si n$ ;toti; sa$ ;nici $n$l;" (ibide,# **. 6-". E0ista si alte e'ecte ase,anatoare )e'ect$l (eroarea" de con'ir,are (oa,enii *re'era in'or,atiile care c con'ir,a gând$rile"#e'ect$l (eroarea" de conservatoris, (in'or,atiile noi s$nt siste,atic s$besti,ate".n'or,atii detaliate des*re ast'el de erori cognitive *ot 'i întâlnite în 2averni# &abre siGonale# 1!!+. Gândirea ded$ctiva a individ$l$i nedestas$rând$-se într-$n ;vac$$,,intal;# este 'iresc sa 'ie in'l$entata de str$ct$rile conce*t$ale co,*le0e ale acesteia(retele se,antice# sche,e si scenarii cognitive etc". ca si de ,odalitatile de *rocesare ain'or,atiilor (la care ne-a, re'erit in alta *arte"# aceste in'l$ente 'iind c$ atât ,ai ,ari c$cât# *e de o *arte# str$ct$rile conce*t$ale si *rocesele de *rel$crare s$nt ins$'icient'or,ate# iar *e de alta *arte# s$biect$l se a'la în sit$atii nedeter,inate# incerte#

*robabiliste.Gândirea analogica consta in stabilirea si,ilit$dinilor dintre diverse obiecte# 'eno,ene#eveni,ente# idei etc. acolo $nde ele *ar a n$ e0ista# in trans'er$l de in'or,atie de la $nobiect c$nosc$t# asi,ilat# la alt$l nec$nosc$t# neasi,ilat înca# în s'ârsit# în elaborarea$nor siste,e notionale si *rocedee ,etodologice $nitare *entr$ st$di$l si e0*licarea $nor entitati s$bstaniial-calitativ di'erite (vei Gol$# 1!5# *. 185". Gândirea analogica,ani'esta o ,are deschidere s*re si,ilit$dine# cone0i$ne# no$tate. ornind de laase,anarile constatate# gândirea analogica e,ite i*otee ce $r,eaa a 'i veri'icate. Dacagândirea ind$ctiva se baeaa *e tratarea in'or,atiilor de aceeasi nat$ra# gândireaanalogica cerceteaa 'eno,ene e0tre, de di'erite ca nat$ra.

Gândirea analogica a*are at$nci când individ$l in'ereaa o relatie dintr-o *ereche deter,eni si constr$ieste aceeasi relatie c$ o alta *ereche de ter,eni. ractic# este vorba ,aiîntâi de a abstractia *ri,a relatie si a*oi de a o generalia (trans'era" as$*ra altei relatii.n nivel s$*erior de analogie îl constit$ie ca*acitatea de a stabili ;relatii între relatii;.>estele *sihologice rec$rg 'recvent la *robe de gândire analogica. De *ilda# *roble,e deti*$l) ;*asare - *ene; 9 ..câine -...3;9 ;@-4;9 ;8 -...3; il$streaa gândirea analogica.$biect$l treb$ie sa identi'ice relatia dintre ter,enii *ri,ei *erechi si a*oi s-o e0tindaas$*ra celei de-a do$a *erechi. între ter,enii din *erechile res*ective *ot e0ista tot 'el$lde relatii (de la *arte la întreg sa$ invers9 de a*artenenta9 antino,ice 9 de cores*ondentaetc"# na dintre *roble,ele st$diate în legat$ra c$ gândirea analogica a 'ost aceea ai,*ortantei e'ect$l$i devoltarii as$*ra ei. nii a$tori# *rintre care si iaget# considera cagândirea analogica îi este accesibila co*il$l$i dest$l de târi$# în j$r$l vârstei de 1@ ani#când acesta a aj$ns la stadi$l o*eratiilor 'or,ale# deci când o*erarea c$ abstractiilesi,bolice devine *osibila. lti a$tori# de e0e,*l$ ternberg# observa schi,barea o datac$ vârsta a co*iilor în ceea ce *riveste abilitatea de a o*era c$ gândirea analogica. E0islas$'icient de ,$lte dovei in ceea ce *riveste co,*etentele ti,*$rii ale co*iilor viavi derationarea analogica.


14/37

Gândirea analogica este de*endenta de c$nostintele conce*t$ale ale co*iilor. cest l$cr$s-a *$t$t observa cel ,ai bine în ca$l întelegerii ,eta'orelor - ca 'or,e de analogii.E0istenta $nor c$nostinte generale sa$ s*eci'ice 'avorieaa întelegerea lor#

ine0istenta sa$ *recaritatea acestora este constrângatoare si creeaa di'ic$ltati. 2ândco*iii ,ici detin ,ai ,$lte indicii des*re obiecte si 'eno,ene# ei *ot rationa analogic#chiar daca rec$rg la înloc$irea $nor ter,eni c$ altii. C a$toare era de *arere ca a'ir,atia *otrivit careia ralionarea analogica ar 'i dincolo de accesibilitatea co*iilor ,ici este în,od serios co,*ro,isa de o ,$ltit$dine de evidente ale co,*etentei ti,*$rii (veiJosser# 1!!4". t$di$l gândirii analogice la ad$lti# atât în conditii de laborator# cât si înconditiile vietii reale# este si ,ai se,ni'icativ. Hol=oa? si >hagard (1!!" a$ 'or,$latteoria ,$lticonstrangatoare a gândirii analogice. otrivit acestei teorii# gândirea analogicaeste in'l$entata de trei ti*$ri de constrângeri) si,ilaritatea# str$ct$ra# sco*$l. 2ercetarile

a$ de,onstrat ca ase,anarea conce*telor la orice nivel contrib$ie la gândirea analogica#în s*ecial în *as$l initial de acces9 gândirea analogica este ghidata de necesitatea de astabili *aralele str$ct$rale sa$ $n io,or'is, între ele,entele s$rsei si cele ale tintei9gândirea analogica este directionala de obiectivele cel$i care gândeste. cesteconstrângeri n$ actioneaa ca reg$li rigide# ci ca *resi$ni variate 'ie în directia conce*tiei#'ie in cea a o*oitiei# in'l$enta lor reci*roca 'acând *resi$ni catre $n co,*ro,issatis'acator care esie coerent din *$nct de vedere intern. în viata c$renta# gândireaanalogica este întâlnita în diverse do,enii) alegerea $nei cariere care i,*lica rec$rgerea'recventa la ;,odele de rol; ($n tânar *siholog care întâlneste $n *siholog clinician ,aiîn vârsta# de s$cces# îsi *oate ,odela cel *$tin ih *arte *ro*riile alegeri *rivind cariera siviata *ersonala"9 stabilirea $n$i *rogra, tera*e$tic baat *e ,eta'ore# ca 'or,e de

analogii (stres$rile# a'ecti$nile tra$,atice îi deter,ina *e oa,eni sa rec$rga 'recvent la,eta'ore de ti*$l ;,a si,t ca o bo,ba c$ ceas gata oricând sa e0*lodee;# ;viata ,ea eca o rel$are a $n$i 'il, care n$ se ,ai o*reste;# ;acasa at,os'era este ca într-o oala s$b *resi$ne;"9 schi,barea acestor ,eta'ore se,ni'ica de cele ,ai ,$lte ori î,b$natatireaconditiilor *acientilor9 în *erioadele de re'acere# ,eta'orele se schi,ba ) ;o $sa seînchide# alta se deschide;# ;vrea$ sa 'i$ a$tor$l *ro*riei ,ele *ovesti;# ;doresc sa ies dincascada si sa intr$ în a*e linistite; 9 chiar daca n$ e0ista nici o dovada e0*eri,entala caschi,barea ,eta'orei joaca $n rol ca$al în î,b$natatirea sit$atiei *acientilor#observatiile clinice ale *acientilor s$gereaa ca schi,barea ,eta'orei este *arteintegranta a vindecarii si n$ doar o re'lectie a starii e,otionale înainte si d$*a trata,ent9'acilitarea trans*$nerii e,*atice (cercetarile a$ aratat ca e,*atia este esential,enteca*abila sa *rod$ca o co,*aratie str$ct$rala care *res$*$ne trans'er$l n$ doar alin'or,atiilor verbale ci si ai str$ct$rilor e,otionale"9 *roiectarea cercetarii stiinti'ice# ae0*eri,entelor ($n e0*eri,ent deja e'ect$at *oate 'i o s$rsa de analogie *entr$ a s$geraîn *arte c$, ar treb$i conce*$te alte e0*eri,ente9 ,$lte dintre ideile teoretice din *sihologie a$ re$ltai *rin analogie din alle do,enii relationate între ele9 analogia dintrecreier$l $,an si ;creier$l electronic; este cel ,ai il$strativ e0e,*l$ în acest sens".

4.6. Gândirea verticala si gândirea laterala


15/37

2once*t$l de gândire laterala a 'ost introd$s în 1!6 de Ed/ard De :ono. El e0*licaî,*rej$rarile în care a a*ar$t acest conce*t. &iind *reoc$*at de gândire# în general# degândirea creativa si *erce*t$ala# în s*ecial# ca si de siste,ele c$ a$toorganiare# el aaj$ns la concl$ia e0istentei ;$n$i alt'el de gândire; decât gândirea liniara# secventiala#logica. încercând sa e0*lice acest no$ 'el de gândire# într-$n intervi$ acordat revistei

iata %ondonea# el a aratat ca este necesar sa ne ,isca, în gândire n$ n$,ai vertical.

ci si ;lateral;# *entr$ a gasi noi alternative si abordari di'erite de cele c$nosc$te.2onstientiând ca acesta era c$vânt$l de care avea nevoie# -a introd$s în l$crarile sale sia*oi 1-a lansat în l$,ea stiinti'ica. stai# ter,en$l ;gândire laterala; 'ig$reaa înC0'ord English Dictionar=. în 2oncise C0'ord Dictionar=# în dre*t$l ter,en$l$i ;gândirelaterala; citi, ) gândirea laterala este încercarea de reolvare a *roble,elor c$ ,etodeneortodo0e sa$ a*arent ilogice. $tor$l ne atrage atentia as$*ra 'a*t$l$i ca în aceasta

'or,$lare c$vânt$l-cheie este c$vânt$l ;a*arent;. Aetodele 'olosite in reolvarea *roble,elor sa$ în creatie *ot *area ;ilogice; n$,ai în ter,enii logicii nor,ale# dar n$ siîn ra*ort c$ logica str$ct$rilor siste,$l$i. înteleasa în acest ,od# gândirea laterala sedeosebeste de gândirea ;verticala;. Daca în aceasta din $r,a individ$l îsi stabileste $n *$nct de *lecare si a*oi constr$ieste *as c$ *as *ornind de la el# $r,atorii *asi 'iindstrâns legati de cei *arc$rsi *âna la $n an$,it ,o,ent dai# în gândirea laterala individ$lse ,isca ;*ieis;# c$, s*$ne a$tor$l# încearca noi *erce*tii# noi conce*te# 'oloseste,etode variate *entr$ a iesi din linia obisn$ita de gândire. în siste,ele c$ a$toreglare#gândirea în loc sa se de*lasee de-a l$ng$l lor# trece *este ele# ;taie; *attern$rilee0istente# dând ast'el nastere $n$i siste, asi,etric. D$*a o*inia noastra# $nele dintreti*$rile de gândire descrise *âna ac$,# si an$,e gândirea algorit,ica# gândirea

re*rod$c-tiva# gândirea ind$ctiva si cea ded$ctiva# s$nt e0e,*le ti*ice de gândireverticala# in ti,* ce gândirea *rod$ctiva sa$ creatoare si într-o ,ai ,ica ,as$ra gândireae$ristica il$streaa gândirea laterala# 'ara a se con'$nda însa c$ ea. Daca logica nor,alaeste *reoc$*ata de ;adevar;# de #0e este;# gândirea laterala se *reoc$*a ,ai ,$lt de;*osibilitati;# de ;ce ar *$tea 'i;# ea ;asaa; la $n loc *$ncte de vedere di'erite care# desin$ de*ind $nele de altele# 'iind chiar o*$se# inde*endente# *ot coe0ista.

Gândirea laterala însea,na) a vedea si a inter*reta in ,od$ri si e0*resii di'erite l$cr$ri siidei care era$ va$te si inter*retate în acelasi 'el9 a restr$ct$ra vechile ti*are# a evada dinobisn$it si a constr$i noi ,odele9 a genera n$ n$,ai noi idei# ci si a declansa con'licteîntre ideile o*$se# între cele vechi si cele noi9 a l$cra *rin salt$ri# n$ *rin ;*asi ,ar$nti; 9a aj$nge la o sol$tie concreta no$a# interesanta chiar daca *asii a$ 'ost eronati9 a schi,baîncadrarea în clase si siste,e (ceea ce 'ost introd$s a $n ,o,ent dat într-$n siste, *oate'i introd$s la $n alt ,o,ent într-alt$l"9 a o*era n$ doar c$ ele,entele relevante# ci si c$cele irelevante9 a *er,ite ca ele,entele s*ontane ale gândirii sa in'l$entee gândirea *lani'icata# siste,atica# sa$ invers. Gândirea laterala este# d$*a o*inia l$i De :ono#conco,itent o atit$dine 'ata de in'or,atie si o ,etoda de 'olosire a acesteia# în cadr$l eiin'or,atia 'iind 'olosita *entr$ a schi,ba str$ct$ra siste,$l$i si n$ *entr$ a deveni *arteco,*onenta a l$i.


16/37

De :ono *recieaa ca ter,en$l ;gândire laterala; *oate 'i 'olosit în do$a sens$ri) $n$ls*eci'ic (gândirea laterala 'iind în acest ca $n set de tehnici siste,atice $tiliate *entr$schi,barea *erce*tiilor si conce*telor si generarea $nora noi"# alt$l general (gândirealaterala 'iind din aceasta *ers*ectiva e0*lorarea $nor *osibilitati si abordari ,$lti*le înloc$l $r,aririi $nei sing$re abordari" (vei De :ono# 1!!@# *. 54". Desi a$tor$l ia în

considerare a,bele acce*ti$ni# este într-o ,ai ,are ,as$ra *reoc$*at de *ri,a. 2a$r,are# într-$na dintre cartile sale (i0 >hin?ing Hats# 1!84"# *ro*$ne o s$,a deinstr$,ente s*eci'ice care# 'olosite într-$n ,od siste,atic# *ot cond$ce la obtinerea $nor noi idei si conce*te. 2ele sase *alarii gânditoare# $tiliate în 1!!+ de :A *entr$instr$irea a 4+.+++ de ,anageri# s$nt $r,atoarele ) *alaria alba (are de-a 'ace c$ date siin'or,atii) ce in'or,atii detine,3 9 ce in'or,atii li*sesc 3 9 ce in'or,atii

dori, sa detine, 3 9 c$, vo, obtine in'or,atiile 3"9 *alaria rosie (se re'era la e,otiile#

senti,entele care însotesc int$itiile si ideile# ea da *osibilitatea o,$l$i sa se e0*ri,e#chiar daca el n$ *oate e0*lica sa$ *recia ,otivele ce se a'la în s*atele int$itiilor sale )si,t o te,ere în legat$ra c$ aceasta *roble,a 9 senti,ent$l ,e$ este ca n$ va ,erge9int$itia î,i s*$ne ca *ret$rile vor scadea în c$rând"9 *alaria neagra (este *alaria *r$dentei# rati$nii# analiei critice# ea 'ereste de greseala# de di'ic$ltati# *ericole# deco,*orta,entele ilegale) reg$lile n$ ne *er,it sa 'ace, asta9 *ret$rile ,ari d$c lascaderea vânarilor9 n$ a, e0*erienta în do,eni$l e0*ort$l$i"9 *alaria galbena (asig$rao*ti,is,$l# inter*retarea 'avorabila# *oitiva a l$cr$rilor# 'eabilitatea# bene'ici$l)c$,*ararile re*etate ar *$tea d$ce la câstig# asearea $inei *rod$ctive ,ai a*roa*e declienti s-ar *$tea dovedi $tila"9 *alaria verde (asig$ra gândirea creativa# ideile noi#alternativele aditionale# s$gestiile valoroase# chiar daca nici o idee creatoare n$ se va

,aterialia# ea ,erita toata atentia) ave, nevoie de idei noi ac$,9 e0ista si altealternative3 9 *$te, 'ace asta si în alt ,od3"9 *alaria albastra (asig$ra concl$iile#deciiile# *asii $r,atori ce treb$ie 'ac$ti în gândire# co,entariile as$*ra de,ers$rilor între*rinse *âna la $n ,o,ent dat# ea *er,ite cândirii sa gândeasca des*re sine) a,încercat sa da, vina *e altii# vreti sa va re$,ati o*iniile3 9 cred ca ar treb$i sa necentra, *e *rioritati". 2$loarea ;*alariilor; este s$gerata de alb$l i,ac$lat al $nei 'oi cetreb$ie $,*l$ta c$ in'or,atii (*alaria alba"# de 'oc si de cald$ra *rod$sa de el# ce asig$rasi,tirea# e,otia (*alaria rosie"9 de roba neagra a ,agistrat$l$i care *aeste de ra$'acatori(*alaria neagra"# de rasarit$l de soare# *lin de *ros*eti,e# s*eranta si o*ti,is, (*alariagalbena"# de gând$l la vegetatie# la cresterea ei l$0$rianta (*alaria verde"# de gând$l lacer$l de deas$*ra noastra (*alaria albastra".

&iecare dintre aceste *alarii este e0tre, de 'olositoare# se *are însa ca *alaria neagra estecea ,ai 'olositoare si *robabil si cea ,ai $tila. Este chiar 'oarte $sor ca ea sa 'ies$*ra$tiliata# $nii oa,eni creând ca daca s$nt *r$denti si negativi *ot evita oricegreseala. Este $Uor sa o,ori ideile creative c$ o negativitate ti,*$rie# arata a$tor$l. atade ce *alaria neagra este 'oarte valoroasa# dar o $tiliare e0cesiva a ei *oate deveni o *iedica. alaria neagra este ,ai nat$rala decât cea galbena# *entr$ ca ea asig$ra evitareagreselilor# *ericolelor# asig$ra s$*raviet$irea# s*re deosebire de *alaria rosie care


17/37

'aciliteaa int$itia# dar int$itia *oate 'i si eronata# sa$ de cea galbena care ad$ce bene'icii#dar acestea n$ s$nt evidente i,ediat. Esenta ,etodei consta în trecerea ra*ida de la o;*alarie; la alta# în ca$tarea sit$atiilor# a ocaiilor *entr$ 'olosirea lor# în s'ârsit# în$tiliarea lor siste,atica si nicidec$, accidentala (vei De :ono# 1!!@# **. -85".

Gândirea laterala n$ se con'$nda în conce*tia l$i De :ono c$ creativitatea# ea 'iind $n ti*de creativitate# o *arte a ei. *oi# ea este co,*atibila c$ gândirea convergenta# dar n$re*reinta $n alt n$,e *entr$ gândirea divergenta# aceasta din $r,a 'iind doar $n$l dintreas*ectele gândirii laterale (vei 'ig. 4.18". e *are însa ca cea ,ai i,*ortantacaracteristica a gândirii laterale este aceea ca a*oate'i învatata# *racticata si $tiliata deoricine. $ este de aj$ns sa dis*$i de o atit$dine creativa# considera De :ono# *entr$ a 'icreativ. $ este s$'icient sa aste*ti ca ceva sa se întâ,*le# ci treb$ie sa înveti siste,atictehnicile si instr$,entele c$ aj$tor$l carora sa *rod$ci acel ceva neaste*tat. cesta este&-si ,otiv$l *entr$ care De :ono acorda o asa de ,are i,*ortanta dintre creativitatetehnicilor ce 'aciliteaa intrarea în '$ncti$ne a gândirii laterale. O gândirea laterala

4.. Gândirea *oitiva si gândirea negativa

'lati în 'ata $nor sit$atii neobisn$ite# ne'a,iliare# c$ ele,ente a,big$e# i,*reviibile#stresante sa$ 'r$strante# oa,enii se angajeaa di'erit în analiarea si sol$tionarea lor) $niise i,*lica activ# o'ensiv si constr$ctiv# altii# *asiv# de'ensiv# neconstr$ctiv. ri,ii *$n în'$ncti$ne asa-n$,ita gândire *oitiva (;se *oate;# ;este gre$# dar *osibil;# ;sa vede,c$, *$te, iesi din i,*as;"# altii# di,*otriva# 'ac a*el la gândirea negativa# la gândireacare-1 *$ne întotdea$na in 'ata *e ;n$; (;n$ se *oate;# ;n$ a, nici o sca*are;# ;n$ cred

ca voi 'i in stare;". Distinctia dintre gândirea *oitiva si gândirea negativa s-a 'ac$t de,$lta vre,e. Ea a*are si este tratata si în l$crarea l$i or,an incent eale# >he o/er o' osiîive >hin?ing# *$blicata în 1!5. este câtiva ani# or,an incent eale a *$blicat o no$a l$crare Vosiîive >hin?ing 'or a >i,e %i?e >his# 1!61"# care a c$nosc$t,ai ,$lte editii. >rad$sa în li,ba 'rancea în 1!8 s$b titl$l %a ensie *ositive# l$crareal$i eale aj$nsese în 1!!4 la a 1@-a editie. ;2ând *osedati ceea ce treb$ie *entr$ adesco*eri as*ectele creatoare ale l$cr$rilor viavi de *robele $neori *enibile alee0istentei $,ane# când contin$ati sa credeti ,ere$ într-$n denoda,ânt 'ericit aleveni,entelor# s$nteti $n veritabil gânditor *oitiv; (eale# 1!!4# *. 11". C si,*laînsir$ire a ca*acitatilor *e care le *oseda $n ;gânditor *oitiv; este s$gestiva) 'orta de aînvinge în'rângerile# ca*acitatea de a n$ te te,e de ni,ic9 eliberarea de 'rica 9 arta de atrai 'ericit c$ tine îns$ti9 achiitionarea $nei sti,e de sine nor,ale9 ca*acitatea des$bstit$tie9 a n$ gândi niciodata în ter,eni de'icienti sa$ lac$nari9 veselie si ent$ias,9di,in$area resenti,entelor9 a ra,âne creator ) a vedea *osibilitati de reolvare chiar si încele ,ai grele si negre sit$atii9 selectia si ierarhiarea di'ic$ltatilor. e *oate observa ca$nele dintre aceste ca*acitati de*asesc s'era *ro*ri$--isa a cognitiv$l$i.

în literat$ra de s*ecialitate se *recieaa ca cele do$a ti*$ri de gândire s$nt ,ai degrabaatit$dini ale o,$l$i 'ata de viata# de se,eni si 'ata de *roble,e# si an$,e# atit$dini


18/37

constr$ctive# e'iciente si o*ort$ne sa$# din contra# atit$dini nihiliste# ine'iciente#ino*ort$ne. C ase,enea idee este î,*artasita si de $nii *sihologi ro,âni (vei Holdevici#1!!!# ca*. ". D$*a o*inia noastra# gândirea *oitiva si gândirea negativa s$nt înainte detoate ca*acitati si abia a*oi atit$dini. nii oa,eni s$nt ca*abili de a gândi *oitiv# adicade a desco*eri ra*id sol$tiile adecvate# as*ectele *oitive ale sit$atiilor c$ care se

con'r$nta# de a se vedea *e sine si *e altii într-o ,aniera o*ti,ista# 'avorabila# de a si,ti#întelege si actiona în relatie c$ altii# constr$ctiv si e'icient# în ti,* ce altii s$nt *$r sisi,*l$ inca*abili de a inventaria ,$lti,ea alternativelor *osibile si ,ai ales de a alegealternativa o*ti,a. Daca *ri,ii se i,*lica în acti$ne# între*rind de,ers$ri reol$tive#ceilalti s$nt blocati în 'ata acti$nii. în ti,* ce $nii n$ se întreaba ;daca se *oate3; ci;când3; si ,ai ales ;c$,3; va 'i reolvata *roble,a# aceste întrebari sti,$lând$-i s*reacti$ne# altii# s*$nând$-si ca ;este i,*osibil# oricât as încerca;# se si,t sleiti#de,obiliati# o*aci cognitiv si actionai. Gândirea *oitiva se caracterieaa *rinrationalitate# orientare activa# constr$ctiva *e directia de*asirii di'ic$ltatilor# cea negativa *rin *asivis,# neîncredere# li*sa angajarii. Gândirea *oitiva si gândirea negativa n$s$nt# asadar# re'le0$l i,ediat si neconditionat al atit$dinilor# ci al *reentei sa$ absentei

ca*acitatilor cognitive. Gândesc *oitiv cei care *ot# care s$nt dotati in'or,ational-o*erational# care obtin# ca $r,are a *reentei acestor ca*acitati# s$cces în activitatilereol$tive. Gândesc negativ cei care n$ bene'iciaa de dis*onibilitati

(c$nostinte# o*eratii# de*rinderi intelect$ale" *rea ,ari în *lan cognitiv. cel ;n$ se *oate; sa$ ;n$ este *osibil; a*are ca $n ,ecanis, de a*arare în 'ata event$alelor esec$ri.entr$ cine stie ca n$ *oate sol$tiona o *roble,a este ,ai $sor sa a'ir,e ca n$ este *osibila reolvarea# decât sa se angajee în sol$tionarea ei si în $r,a de,ers$rilor

între*rinse sa aj$nga la esec. De aceea# s$nte, tentati sa crede, ca e0istenta sa$ine0istenta ca*acitatilor cond$ce la 'or,area atit$dinilor si n$ invers.

2ând cele do$a 'or,ati$ni *sihice - ca*acitatile si atit$dinile - s-a$ 'or,at# ele se *otconditiona reci*roc# ba chiar îsi *ot schi,ba loc$l de ca$a si e'ect# 'iecare dintre ele *$tând 'i atât ca$a# cât si e'ect. 2el care constata ca sol$tioneaa de 'iecare data *oitiv *roble,ele îsi va s*ori încrederea în 'ortele *ro*rii# îsi va elabora aste*tari din ce în ce,ai înalte în ra*ort c$ sine. îsi va 'orja senti,ent$l e'icientei *ersonale. %a rând$l lor#aceste ;e'ecte;# o data stabiliate# se vor converti în adevarate 'orte *ro*$lsatoare#aj$tând$-1 *e individ sa se i,*lice constr$ctiv în sit$atii de ,are di'ic$ltate. %a *ersoanacare gândeste negativ se vor instala ,ai c$rând a$to*erce*tii ne'avorabile# s$beval$area *ro*riilor *osibilitati# a$tohandica*area. e de alta *arte# senti,ent$l de în'rângereresi,tit înainte de activitate# de,obiliarea# ca*it$larea în 'ata obstacolelor vor cond$cela blocarea e'ort$l$i de reolvare a *roble,elor# la red$cerea ca*acitatii de reistenta 'atade solicitarile de l$nga d$rata# in 'inal# la deteriorarea *er'or,antelor reale# ca $r,are. ali*sa de angajare în *roces$l reol$tiv.

,bele ti*$ri de gândire a$ e'ecte bene'ice as$*ra co,*orta,ent$l$i individ$l$i#evident# în *ro*ortii di'erite. Gândirea *oitiva asig$ra o ,ai b$na ada*tare la solicitarile


19/37

,edi$l$i# ea creste încrederea în a$toe'icienta# în *osibilitatile de a$to*er'ectionare#cond$ce la s*orirea a$tores*ect$l$i. $ treb$ie sa ded$ce, de aici ca gândirea *oitivaeste întotdea$na 'avorabila. ;Gândirea *oitiva are avantajele ei# dar - când este nerealista- si cost$rile sale; (A=ers# 1!8# *. !". Gândirea *oitiva este ;*ândita; de risc$l caindivid$l sa 'ie nerealist în aste*tari 'ata de sine# ceea ce deriva n$ n$,ai dintr-o

înclinatie *ersonala# ci si din tendinta ,ai generala a o,$l$i de a-si *erce*e 'avorabil *ro*ria *ersoana (ne considera, ;,ai b$ni;# ;,ai a*ti;# ;,ai dotati; decât ,edia *o*$latiei" si de a atrib$i re$sitele calitatilor si co,*orta,entelor *ro*rii# iar nere$sitele#altora sa$ conj$nct$rilor ne'avorabile. >eoria atrib$irii elaborata în *sihologia socialainsista s$'icient de ,$lt as$*ra acestei tendinte# asa încât n$ ne o*ri, as$*ra ei (veiLiggins# Liggins si ander 7anden# 1!!4# **. 188 si $r,.". se,enea tendinte îlînde*arteaa *e o, de realitate# îi 'alsi'ica i,aginea de sine si ,ai ales i,aginea as$*ra *ro*riilor ca*acitati# care înce* a 'i *erce*$te eronat. ;Gândirea *oitiva# *entr$ a 'i c$adevarat F*oitiva# treb$ie sa 'ie# *e cât este c$ *$tinta# si a*ro*iata de realitate;(Holdevici si asilesc$# 1!88# *. 1!". Cricât ar *area de ci$dat# si gândirea negativa areo serie de valente bene'ice as$*ra individ$l$i# *rotejând$-i acest$ia i,aginea de sine. Ea

'$rnieaa j$sti'icari *entr$ event$alele esec$ri) ;rin contrast# gândirea negativa lasa *ersoana nea*arata contra re*ros$rilor în sit$atia de esec# dar ,areste sansele victoriei;(ibide,# 1!88# *. 141". E'ectele a,bivalente *e care le are 'iecare dintre cele do$a ti*$ride gândire s$nt bine il$strate de cheier si 2arver (1!!5". ornind de la ideea ca gândirea *oitiva însea,na a avea s*erante (aste*tari" *oitive *entr$ viitor# a$torii îsi *ro*$n sail$stree rol$l o*ti,is,$l$i - ca 'or,a ti*ica de gândire *oitiva - as$*ra starii 'iice etc.%a $n ,o,ent dat însa# a$torii îsi *$n $r,atoarele întrebari) ;Este o*ti,is,$l b$nîntotdea$na3 ; 9 ;Este *esi,is,$l ra$ întotdea$na 3 ; E0ista cel *$tin do$a ,od$ri incare o*ti,is,$l *oate d$ce la denoda,inte ,ai *$tin 'ericite) at$nci când este ,$lt *rea,are# 'a*t ce 'ace ca oa,enii sa

aste*te *asiv ca eveni,entele sa aiba loc# si at$nci când s$nte, o*ti,isti în 'el$rine*rod$ctive# adica în sit$atiile care n$ s$nt reco,andabile *entr$ o gândire *oitiva.Je'eritor la cea de-a do$a întrebare (este *esi,is,$l întotdea$na ra$3"# a$torii ad$c îndisc$tie conce*t$l de *esi,is, de'ensiv# lansat recent de 2antor si $re,# esi,is,$lde'ensiv e0*ri,a $n ,od de a 'ace 'ata sit$atiilor in care s$nt aste*tate denoda,inte,ai negative 'ata de altele anterioare# ca în care el *regateste *ersoana *entr$ $nevent$al esec. >otodata# *esi,is,$l de'ensiv ar *$tea aj$ta *ersoana sa actionee ,ai bine# deoarece grija *entr$ esec$l antici*at deter,ina acti$ni de re,edi$ în *regatirea *entr$ eveni,ente. Desi *esi,is,$l de'ensiv are $neori e'ecte 'avorabile# el n$ actio-neaa niciodata ,ai bine decât o*ti,is,$l. Aai ,$lt decât atât# el se asociaa c$ o seriede ;cost$ri; (*ersoana care îl *ractica are $n nivel de viata ,ai red$s# ,ai ,$ltesi,*to,e *sihologice etc". >oc,ai de aceea *esi,is,$l de'ensiv a 'ost *$s serios s$bse,n$l întrebarii.

2ele do$a ti*$ri de gândire se re*erc$teaa as$*ra *ro'il$l$i general al *ersonalitatiiindivid$l$i. ersoanele care gândesc *oitiv a$ o i,agine de sine reonabila# îsi c$nosc si


20/37

îsi eval$eaa corect atât calitatile# cât si de'ectele# îsi stabilesc sco*$rile *e ,as$ra *osibilitatilor# a$ credinta ca le *ot realia9 de aceea obtin *er'or,ante $sor *este *osibilitati# se b$c$ra de o b$na sanatate 'iica si *sihica# a$ *$tine trasat$ri nevrotice.ceste *ersoane# d$*a c$, arata observatiile e,*irice dar si cercetarile# se desc$rca $sor în sit$atii di'icile# dis*$n de o ,are ca*acitate de e'ort 'iic si *sihic# reista ,ai bine în

sit$atiile 'r$strante sa$ stresante# a$ o ,ai ,are reistenta la î,bolnavire# iar daca s-a$î,bolnavit# se însanatosesc ,ai re*ede ersoanele care gândesc negativ se caracterieaa *rin an0ietate# ne'ericire# îngrijorare# ,ani'esta reistenta *$ternica a 'r$strare# s$ntostile# intra *er,anent în con'lict c$ sine si c$ altii# n$-si 'i0eaa sco*$ri înalte# *entr$ case te, ca n$ le vor *$tea realia. ntici*area esec$l$i# senti,entele de in'erioritate leî,*iedica sa-si valori'ice *osibilitatile.

în aceste conditii# ed$carea gândirii *oitive devine o necesitate atât la nivel individ$al#cât si la nivel instit$tional. %iterat$ra de s*ecialitate ab$nda în s'at$ri# ,etode# *rocedeesi tehnici de ed$care a gândirii *oitive. ata câteva *rocedee *ro*$se ) *rocede$l blocarii *roces$l$i cognitiv (când este sesiata tendinta de a se $tilia etichete negative se da

co,anda# în li,baj interior# ;>C; 9 se re*eta *rocede$l ori de câte ori este necesar"9 *rocede$l vidarii ,intale (re*reinta o de*rindere de vi$aliare# descrisa de


21/37

rational-e,otiva si *sihotera*ia cognitiv-co,*orta,entala -a,*l$ analiate si il$strate c$s'at$ri *ractice într-o interesanta l$crare recenta (vei Holdevici# 1!!!".

4.8. Gândirea vigila si gândirea a$tista

$nt do$a ti*$ri de gândire care a$ s$scitat atât interes$l *sihologilor generalisti# cât si *ecel al *siho*atologilor# datorita ras*ândirii lor (,ai ales a gândirii a$tiste" în viatanor,ala si în viata *siho*atologica deo*otriva. în literat$ra *sihologica cele do$a noti$ni'ig$reaa 'ie ca atare# e0*$se în o*oitie $na c$ alta# 'ie în c$*l$ri c$ alte noti$ni. A.


22/37

gândirea a$tista este nesocialiata# ea a*are ca 'iind ;închisa;# ;*rab$sita; în sine însasi#l$ând $neori 'or,a $n$i delir hal$cinatori$. n s'ârsit# s*re deosebire de gândirea vigila#care se e0*ri,a în si *rin li,baj# 'acând a*el la c$vinte# conce*te# idei# *ro*oitii# j$decati si 'iind destinata *entr$ a 'i co,$nicata# gândirea a$tista se e0*ri,a în si,bol$rii,aginative# constit$ind# d$*a c$, se e0*ri,a illa,=# ;o 'or,a de gândire *rivata;

(illa,=# 1!6# *. @1@". Gândirea a$tista n$ rec$rge la li,baj# n$ este destinata *entr$ a 'ico,$nicata# ci *entr$ a se a$tosatis'ace.

n al treilea *ara,etr$ *rin care se di'erentiaa cele do$a ti*$ri de gândire îl re*reintarol$l lor în e0istenta $,ana. în esenta# gândirea vigila *regateste si orienteaa întregorganis,$l s*re co,$nicare si ada*tare# *e când gândirea a$tista îi o'era individ$l$i *osibilitatea de a-si satis'ace dorintele în *lan i,aginativ# de a se co,*ensa a'ectiv *rin'antas,e. Desi $n ase,enea rol al gândirii a$tiste n$ treb$ie neglijat# treb$ie *reciat ca *rin gândirea a$tista o,$l obtine o ada*tare ,o,entana# a*arenta# care# daca va 'i *rel$ngita# va cond$ce în ,od sig$r la grave 'eno,ene deada*tative. ersoana onira#d$*a c$, a*recia E=# 'ascinata de ;i,aginar$l sa$ caleidosco*ie;# de i,aginar$l arâ

,$ndanitate;# adica de i,aginar$l ce se des'asoara 'ara oriont$l l$,ii# se trans'or,aîntr-$n si,*l$ obiect# în ;obiect$l dorintelor sa$ al angoasei sale# obiect$l a ceea ce îira,âne din constiinta# al conda,narii sale de a n$ 'i decât si,bolic; (E=# 1!8# *. !5".entr$ s$biect. în a'ara i,aginar$l$i# ni,ic n$ ,ai ra,âne# decât ca $n ;neînse,natoriont virt$al;# ;o vaga *reenta de obiecte si de 'or,e;# dar si aceasta des'as$rata sitrecând în 'antas,agoric. 2onstiinta a$tist$l$i sa$ oniric$l$i este ;destr$ct$rata;#;e0*lodata c$ violenta;# ;r$*ta de realitate;# de aceea oniric$l$i l$,ea îi a*are ca osi,*la ;aglo,erare de eveni,ente 'ara istorie# 'ara s*ati$ si 'ara ti,*;# ca ;o l$,e 'aral$,e;. Evident ca în ase,enea conditii individ$l devine ;absent;# el *ierând acces$l lal$,e# adica# asa c$, se e0*ri,a acelasi E=# ;*osibilitatea de a crea; (ibide,# *. !6".Gândirea a$tista este întâlnita ,ai ales la schio'renici# care îsi constr$iesc o ;l$,e

*ro*rie;# i,*enetrabila# veritabil alienata. Aani'estarea gândirii a$tiste se întâlneste însan$ n$,ai în *lan *atologic. Je'erind$-se la a$tis,$l o,$l$i nor,al# Aaslo/ des*rindeado$a ti*$ri de *ersonalitati a$tiste# si an$,e) a$tist$l agitat# care încearca în *lani,aginar e0*eriente ce-1 tensioneaa# îl d$c la e0ta9 a$tist$l cal,# conte,*lativ# ce seco,*lace idilic în il$ionis, si consolare. Gândirea a$tista se ,ani'esta ,ai ac$t siaccent$at în *ri,a co*ilarie si adolescenta sa$# indi'erent de vârsta# în *erioadele sisit$atiile de cria si b$lversare e0istentiala si ideologica a individ$l$i.

4.!. Gândirea e'icienta si gândirea nee'icienta

%a întrebarea ;2e este gândirea e'icienta sa$ cea ine'icienta1; s-a$ cont$rat *âna în *reent cel *$tin trei sol$tii. na dintre acestea# cea ,ai si,*la si de aceea si cea ,aines*eci'ica# a 'ost s$gerata chiar de ;c$*l$rile; di'eritelor ti*$ri de gândire. -a s*$sast'el ca gândirea re*rod$ctiva# gândirea negativa si gândirea a$tista (onirica" ar 'ie0e,*le ti*ice de gândire nee'icienta. în ti,* ce toate celelalte ti*$ri de gândire ar il$stragândirea e'icienta# De e0e,*l$# lait,otiv$l l$crarii l$i or,an incent eale >he o/er o'ositive >hin?ing# citata anterior# este si,*l$) gândirea negativa *rod$ce


23/37

re$ltate negative# în ti,* ce gândirea *oitiva *rod$ce re$ltate *oitive# *ri,a 'iindtotal ine'icienta si de re*$diat# cea de-a do$a dis*$nând de o e'icienta cresc$ta# de aceea#

necesar a 'i ,entin$ta si a,*li'icata. C ase,enea sol$tie este# d$*a o*inia noastra#li,itata. Ea ar *$tea 'i corecta *entr$ cel ,$lt do$a# trei c$*l$ri de gândire dintre cele o*tanaliate. *oi# ea ar *$tea 'i valida n$,ai în interior$l acel$iasi ;c$*l$; de ti*$ri degândire. &ara îndoiala ca gândirea re*rod$ctiva este ine'icienta co,*arativ c$ cea *rod$ctiv-creatoare# ca gândirea negativa este ine'icienta co,*arativ c$ gândirea *oitiva. De îndata însa ce ;iesi,; din interior$l c$*l$l$i res*ectiv# desco*eri, ca 'iecareti* de gândire este inegal e'icientXine'icient# ,ai ,$lt decât atât# ca ti*$rile de gândire *ottrece în contrari$l (or# în sens$l ca cele considerate a 'i e'iciente s$nt sa$ devin ine'icientesi invers. 2riteri$l în '$nctie de care treb$ie a*reciata e'icienta sa$ ine'icienta $n$i ti* degândire îl re*reinta# d$*a *arerea noastra# sit$atia *roble,atica în care se a'la individ$lsi *artic$laritati le ei. or 'i e'iciente acele ti*$ri de gândire care s$nt ada*tate sit$atiilor

si cerintelor acestora si ine'iciente cele care n$ cores*$nd sa$ se o*$n sit$atiilor *roble,atice. Daca $n individ se a'la într-o sit$atie relativ co,$na# 'a,iliara *e care ar *$tea-o sol$tiona a*elând la câteva ,odalitati algorit,ice# însa el ca$ta# tatoneaa#încearca strategii noi a*elând la gândirea e$ristica# at$nci gândirea sa va 'i ine'icienta.sadar# n$ e0ista ti*$ri de gândire e0cl$siv e'iciente si ine'iciente# ci ti*$ri de gândire,ai ,$lt sa$ ,ai *$tin e'iciente sa$ ine'iciente# de*endent de ,od$l lor de $tiliare.ceasta caracteristica a reiesit chiar din analia $nor ti*$ri ale gândirii. rata, ast'el cagândirea negativa sa$ cea a$tista (onirica" dis*$n# în an$,ite sit$atii# de valente *oitive#deci de $n oarecare grad de e'icienta.

C a do$a sol$tie 'or,$lata la întrebarea ;2e este gândirea e'icienta3; consta în c$*larea a

do$a ti*$ri de gândire# a,bele asig$rând e'icienta. D$*a o*inia l$i Aoore si a colegilor sai# e'icient este doar c$*laj$l dintre gândirea creatoare si gândirea critica# *ri,are'erind$-se# asa c$, arata,# la 'or,$larea sol$tiilor *osibile ale di'eritelor *roble,e sa$a e0*lorarilor *osibile ale 'eno,enelor# cea de-a do$a# la testarea si eval$area sol$tiilor *osibile. Gândirea e'icienta# considera$ cei trei a$tori# este si creatoare si critica#deoarece a,bele ti*$ri de gândire s$nt esentiale în toaie do,eniile activitatii $,ane si# dease,enea# deoarece ,etodele stiintei ,oderne s$nt atât creatoare# cât si critice. ; crea sia critica s$ni caracteristici ge,ene ale cel$i care gândeste e'icient; VAoore et al.# *. 6".>rasat$ra esentiala a gândirii e'iciente este obiectivitatea ei. ceasta sol$tie# desi ,ai *rod$ctiva decât cea anterioara# deschide câteva se,ne de întrebare) de ce n$,ai c$*laj$ldintre gândirea creatoare si gândirea critica ar il$stra e'icienta gândirii 3 9 n$ c$,va sialte c$*laje (de *ilda# gândirea divergenta si cea convergenta# gândirea verticala si cealaterala etc." ar *$tea 'i considerate la 'el de e'iciente3 9 n$ este *osibil ca largind;n$,ar$l; ti*$rilor de gândire asociate sa s*ori, e'icienta gândirii3 Jas*$ns$l a'ir,ativa $lti,ele do$a întrebari este ,ai ,$lt decât *la$ibil.

D$*a c$, se *oate re,arca# sol$tiile 'or,$late la întrebarea ;2e este gândireae'icientaXine'icienta3; ad$c s$gestii interesante# însa n$ într$ tot$l valide. %i,ita lor co,$na consta în considerarea gândirii e'icienteXine'iciente ca o caracteristica a altor


24/37

ti*$ri de gândire o*$se sa$ asociate. e *oate vorbi însa de gândire e'icientaXine'icientade sine statatoare ca ti*$ri de gândire distincte de toate celelalte3 - aceasta este ,areaîntrebare *e care ele o genereaa. în literat$ra de s*ecialitate întâlni, s$gestii care arataca e0ista ase,enea ti*$ri de gândire. ceasta constit$ie# de alt'el# cea de-a treia sol$tie laîntrebarea 'or,$lata# si an$,e încercarea de a de*ista trasat$rile caracteristice ale noilor

ti*$ri de gândire. Aoore# *ornind de la *re,isa ca *er'ecti$nea în gândire este de neatins- o *ersoana care se astea*ta sa reolve orice *roble,a si sa ia întotdea$na

deciii corecte 'iind nerealista - lanseaa ideea *otrivit careia ar treb$i sa l$*ta, ,aidegraba *entr$ o gândire e'icienta decât *entr$ o gândire *er'ecta. ceasta îl obliga însasa arate ce întelege *rin gândire e'icienta. Jas*$ns$l dat este $r,ator$l) gândireae'icienta ar treb$i sa satis'aca do$a criterii) a" $r,arirea# într-$n ,od reonabil# a *rocedeelor stabilite9 b" $tiliarea# asa c$, este de aste*tat# a in'or,atiei co,*lete

(Aoore et al.# 1!85# *. 15". 2ând aceste do$a criterii n$ s$nt l$ate în considerare# cidi,*otriva# ele s$nt încalcate# ave, de-a 'ace c$ o gândire ine'icienta. nteresante ni se *ar a 'i nen$,arate e0e,*le de gândire ine'icienta inventariate# *e care le sintetia, întabel$l $r,ator (ibide,# ca*. YY. YY".

Daca vre, sa gândi, e'icient treb$ie sa'i, atenti la greselile (erorile" de li,baj# c$ atât ,ai ,$lt c$ cât c$vintele si 'raele în$tiliarea co,$na n$ a$ acelasi înteles# ,ai ,$lt# înteles$rile c$vintelor se schi,ba

constant# iar ideile s$nt relative# de*ind de conte0t. în tabel$l 4.5 reda, d$*aacelasi Aoore*rinci*alele erori de li,baj care ar *$tea î,*iedica gândirea e'icienta.

&or,area $nei gândiri e'iciente este c$ atât ,ai necesara c$ cât în $lti,$l ti,* *roble,ae'icientei $,ane si sociale a devenit *rioritara. Aart$rie în acest sens s$nt cartile *$blicate ) Eric tern# ttre *l$s e''icace# 1!819 Daniel Cllivier# %a bataille de le''icacite

*ersonnelle# 1!!+ 9 etc. E'icienta treb$ie sa 'ie o trasat$ra esentiala n$ doar a gândirii$,ane# ci a întregii *ersonalitati.

IMGI'TI SI )/0TIITT0

Obiective:


25/37

Defnirea conceptelor imaginatie si creativitate;

Surprinderea aspectului procesual si a produselor imaginatiei;

Caracterizarea procesului creativ prin raportarea la alte aspecte

ale vietii psihice si activitatii umane.

Cuvinte cheie:

Combinatorica mintala, uiditate, plasticitate, reverie, vis, personalitate creatoare, gandire divergenta, imaginatie creativa.

1. Defnitie si caracterizare

Imaginatia este un proces cogniti& complex al carui rezultat ilconstituie o%tinerea unor relatii, fenomene psi*ice noi pe plan cogniti&,

afecti& sau motor.

Proces de combinare a imaginilor mintale care conduce la un produs nou (defnitie care corespunde imaginatiei artistice).

Proces psihic al carui rezultat il constituie obtinerea unor reactii,enomene psihice noi pe plan cognitiv, aectiv sau motor (Cozmovoci,!""#).

2rincipalele insusiri ale imaginatiei sunt 3uiditatea (%ogatia deimagini si idei produse intr-un timp scurt#, plasticitatea (capacitatea de

a%ordare a situatiei sau pro%lemei dintr-o alta perspecti&a# sioriginalitatea (raritatea ideii cu conditia sa e dezira%ila social#

2rin intermediul imaginatiei se ela%oreaza imagini noi faracorespondent in realitate sau in experienta noastra anterioara, prinprelucrarea si transformarea datelor cogniti&e (reprezentari si idei#xate in memorie. 2e %aza ei, omul isi poate anticipa produsul muncii,apare ca o disponi%ilitate a &ietii psi*ice, contri%uie la proiectareatraiectoriei propriei &ieti si asigura alaturi de celelalte procese psi*icecontinuitatea &ietii psi*ice. 2rin procesele senzoriale si de cunoastereomul se raporteaza la prezent, prin memorie la trecut si prin imaginatie

la &iitor. 4a fel ca celelalte procese psi*ice prezinta continut, forma simodalitate re3ectorie dar, in timp ce alte procese psi*ice suntdeterminate de o%iecte din realitate, imaginatia este determinata deelemente ale o%iectului sau o%iectelor care prin recom%inare conduc laun nou produs proiectul.

Imaginea plastica este construita si modelata pe un sc*elet logic,gandirea apare su% forma disimulata, latenta, implicita. Mecanismele


26/37

acestui proces constau in descompunerea informatiei in su%unitati si inrecompunerea lor, inedita, in macrounitati su% impulsul emotie555d65c i. )onstituirea noilor imagini are loc printr-o serie de operatiianalitico7sintetice iar conditia energetica este implicarea proceselorafecti&e. stfel, uneori imaginatia se supune logicii afecti&e si nu logicii

rationale, ceea ce face ca adesea sa e depasite sc*emele logice.

2. Procesele si procedeele imaginatiei

In procesul imaginati& sunt implicate doua procese fundamentale analiza si sinteza. 2rinanaliza se realizeaza descompunerea unor reprezentari pentru ca apoi, prin sinteza se recurgela reorganizarea in structuri deose%ite de cele percepute sau gandite anterior. 0numeram incontinuare cate&a procedee

Procedeul extensiunii utilizarilor

0xemplu )e utilizari se pot da unei caramizi8 )e alte o%iecte pot indeplini aceleasi functiuni8

daptarea unui o%iect sau principiu la situatii curente

0xemplu legendele au fost preluate si prelucrate su% forma unor opere literare.

Modicarea unor insusiri

0xemplu modicarea formei sau culorii (laleaua neagra#.

Su%stitutia

0xemplu. Inlocuirea unui o%iect cu altul sau doar a unorcomponente ale o%iectului (inlocuirea materialelor traditionale alemotoarelor cu ceramica#.

mplicarea sau diminuarea trasaturilor

0xemplu persona9ele din %asme si po&estiri (uriasii si piticii#.

Multiplicarea sau omisiunea

0xemplu %alaurul cu sapte capete, ciclopul.

+i&iziunea si rearan9area

0xemplu +i&izarea unor functii umane complexe si realizareate*nica doar a unora dintre ele (%ratul mecanic din ro%otica#.

In&ersarea


27/37

0xemplu slep-remorc*er

)om%inarea

0xemplu contopirea intr-un intreg a unor elemente disparate

(snxul#.

Transpozitia

0xemplu situarea mentala sau afecti&a in locul unei alte persoane(persona9ele interpretate de actori#.

Tipizarea

0xemplu redarea generalului prin particular (a&aritia lui :agi Tudose#.

Sc*ematizarea

0ste utila in te*nica si ar*itectura dar si in caricatura.

nalogia

;tilizata in te*nica si stiinta (structura atomului similara cu asistemului solar#.

3. Formele imaginatiei

6.1 In functie de prezenta sau a%senta intentiei

Imaginatia este neintentionata (in&oluntara, spontana# 7 &isul dintimpul somnului, re&eria

Intentionata (&oluntara# 7 imaginatia reproducti&a, creatoare,&isul de perspecti&a.

6.5 +upa prezenta sau a%senta lonului creati&


28/37

reproducti&a

&isarea *ipnagogice

imagini

imaginatie *ipnopompice

in&oluntara

&isele

creatoare *alucinatiile

artistica

stiintica

preponderent&oluntara creatia te*nica

organizatorica

Figura 1. Formele imaginatiei


29/37


30/37

de &alori culturale la care adera si pe care le asimileaza preadolescentiisi adolescentii.

4a &arsta adolescentei, alaturi de modicarile de ordin %io7ziologicse produce maturizarea proceselor cogniti&e (de&in capa%ili de

construire de sisteme sau teorii, dupa =. 2iaget# iar pe plan socio 7profesional are loc in&atarea rolurilor profesionale si sociale. Toateaceste modicari isi pun amprenta pe procesul imaginati&, care estein3uentat in mare masura de tendintele de natura afecti& 7moti&ationala (atractii, nazuinte, preferinte, dorinte, proiecte, idealuride &iata etc.#.

Relatia dintre imaginatie si celelalte procese psihice

Specicul imaginatiei deri&a tocmai din relatia ei cu celelalte procese psi*ice ( relatiee&identa este intre gandire, lim%a9 si imaginatie. +e fapt, imaginatia este o com%inatie intredatele senzoriale si generalizarile logice si a%stracte, care com%inatie se realizeaza cu a9utorulcu&antului ce &e*iculeaza imaginea in raport cu o idee directoare.

Flux informational


31/37

Intre imaginatie si procesul cunoasterii o%iecti&e nu exista raporturi de opozitie, c*iar daca uniipsi*ologi (T*. /i%ot# sustin ca imaginatia ar su%iecti&a, personala, antropocentrica si pornitadin interior.

denitie data creati&itatii este aceea a unei forme de rezol&area pro%lemelor caracterizata prin noutate si solutii considerate&aloroase pentru societate din trei perspecti&e artistic, stiintic saupractic. ;n rol in aprecierea creati&itatii este prezentadiscernamantului. +e exemplu, o maimuta care ar primi o paleta, culorisi pensule ar produce ce&a dar acel ce&a nu poate considerat nou inpictura.


32/37

. Personalitatea creativa

;n ta%lou al personalitatii creati&e poate realizat dinelementele e&identiate de diferiti cercetatori ca ind componente aleacesteia. stfel, mentionam

• > inteligenta peste medie fa&orizeaza creati&itatea dar nutre%uie sa i genial ca sa i creati& ('icols, 1"5#

• 0xista o corelatie poziti&a dar sla%a intre inteligenta sigandirea di&ergenta (/us*ton, 1B#

• >amenii creati&i prefera noutatea, complexitatea si emit 9udecati independente (Carron, :arrington, 1!1#

• Sunt capa%ili sa integreze diferite feluri de gandire, mai

ales gandirea &er%ala cu cea &izuala (Ders*ner, 4edger,1!A#

• Sunt moti&ati mai ales de factori intrinseci pri&indcreati&itatea decat de factori extrinseci (ma%ile, 1!#.

!. Creativitatea si gandire divergenta

> pro%a cunoscuta pri&ind gandirea di&ergenta este cea careconsta in o%tinerea de raspunsuri la intre%area EIn cate feluri poate utilizata o caramida@. )entrarea pe gandirea con&ergenta poate afectagandirea di&ergenta si poate reduce creati&itatea. 2entru stimulareagandirii di&ergente se utilizeaza %rainstormingul.

MednicF (1$5# a conceput o pro%a E/emote ssociates Test@care consta in seturi de trei cu&inte, aparent fara legatura, su%iectilorcerandu-li-se sa pronunte un nou cu&ant care are legatura cu acestea./eusita la aceasta pro%a ar un indicator pentru gandirea di&ergenta.Gandirea di&ergenta poate educata, este fa&orizata de un mediustimulati& si de starile emotionale poziti&e.

". #$area deciziilor

0ste demersul rezoluti& prin care incercam sa facem cea mai%una alegere dintr-o serie de alternati&e. 0xista doi factori&izati utilitatea (&aloarea acordata unei alternati&e#si probabilitatea (estimarea noastra pri&ind o anumita alta alternati&a#.;n exemplu este decizia de a lua %ilete la 4oto. 2ro%a%ilitatea de acastiga este mica dar utilitatea de a castiga miliarde o face foarte


33/37

atracti&a. 4uarea deciziilor depinde nu numai de rationament ci si desu%iecti&itate care este supusa strategiilor euristice.

1%. Defnitii ale creativitatii

+upa )ozmo&ici (1$# creati&itatea este o capacitate complexacare face posi%ila crearea de produse reale sau in plan mintal,constituind un progres in plan social. Imaginatia este componentaprincipala a creati&itatii alaturi de care au roluri moti&atia, &ointa siperse&erenta.

+upa Miclea (11#, in studiile pri&ind creati&itatea s-a produs odeplasare a preocuparilor psi*ologice, din domeniul artistic spre celstiintic. > alta mutatie este aceea ca creati&itatea nu mai este pri&itaca fenomen de exceptie ci ca o trasatura general-umana.

2entru a deni creati&itatea, un fenomen psi*ologic greu decircumscris, se pot urmari mai multe coordonate produsul creati&,procesul e creatie, personalitatea creati&a, climatul creati&. 2e de altaparte nu poate denita creati&itatea decat su% formele sale specice,fenomen discutat si in cazul denirii inteligentei.

11. &repte ale creativitatii

+upa 4andau (citat de )ozmo&ici, 1$# exista mai multe trepte saupaliere ale creati&itatii

a# creati&itatea expresi&a 7 se manifesta inca din copilarie (indesene# si constituie o modalitate de culti&are a treptelorsuperioare ale creati&itatii

%# planul producti& 7 este un palier care se refera la creerea unorspecice unor domenii de acti&itate practica

c# planul in&enti&- se refera la creatia in di&erse domenii dar careconsta in im%unatatiri ale functionalitatii si calitatii unor aparatesau instalatii

d# creati&itatea ino&atoare- presupune un ni&el mai inalt denoutate si originalitate, persoanele care se manifesta la acestni&el sunt considerate Etalente@

e# creati&itatea emergenta 7 presupune sc*im%ari su%stantiale,re&olutionare, este apana9ul geniului.

12. 'tapele proces$l$i de creatie


34/37

allas (15$# a sta%ilit patru faze preparatia, incu%atia,iluminarea si &ericarea. Miclea (11# trateaza faza incu%atiei dintr-operspecti&a cogniti&ista, aratand ca in aceasta faza au loc prelucrariparalele care scapa controlului constiintei. In aceasta faza conlucreazaprocesul de gandire primar (%azat pe memoria episodica# cu procesul

de gandire secundar (%azat pe memoria semantica#. +e fapt aceastaconlucrare depaseste faza incu%atiei.

2. (maginatie si creativitate

)reati&itatea este o capacitate complexa a carei componenta principala este imaginatia darinclude si moti&atie, dorinta de a realiza ce&a nou, precum si &ointa si perse&erenta.

tat imaginatia cat si creati&itatea presupun anumite dispozitii

>riginalitatea 7 pozitia aparte a su%iectului, expresie a noutatii, aino&atiei raritatea statistica a unui raspuns

)uriozitatea 7 transformarea %analului in o%iect de atractie(curiozitate epistemica#,

titudinea interogati&a 7 stimuleaza imaginatia si se rasfrange increati&itate

titudine antirutiniera 7 renuntarea la deprinderi si stereotipii.

)utezanta 7 depasirea unor limite, a%ordarea unor noi domenii

lternarea perioadelor de concentrare incordata si de relaxare

2ermanenta preocuparilor 7 sta%ilitatea su%iectului, inclusi& peplan afecti&

Tenacitate, daruire de sine, perse&erenta


35/37

In plan psi*ologic, actul de creatie rationala cuprinde mai multe etape carepot prinse intr-un model operational propus de =. /ossman in 161 (


36/37

2*illips $-$. 2articipantii sunt grupati cate sase si discuta petema timp de sase minute. radea 0ditura

;ni&ersitatii din >radea.6. ,ol$* M.* Dic$* +. (1"5#. &ntroducere in psihologie. Cucuresti

0d. Stiintica.H. Miclea* M.* Rad$* (. (11#. Creativitatea si arhitectura

cognitiva, in Introducere in psi*ologia contemporana.coord. I./adu, )lu9-'apoca 0ditura ESI')/>'@

A. Preda* -. (1B#. +ote de curs. )lu9-'apoca.$. Rad$* (. Coordonator. (11#. Psihologie(curs

litograat#.;ni&ersitatea ?Ca%es-Colai@ )lu9-'apoca.". Rosca* +l. (1"1#. Psihologie generala. Cucuresti 0d. +idactica

si pedagogica.!. doro/* #. M. (16#. Pscholog. +u%uJue, ;S m. ). CroKn

)ommunications, Inc.. &$cicov0ogdan* +. (1"6#. Psihologie generala si psihologie

sociala. Cucuresti 0d. +idactica si pedagogica1B. late* M. (1$#. &ntroducere in psihologie. Cucuresti 0d.

Sansa.


37/37

Tipuri de gândire.doc

Documents