7. 5. 1. Tipologia itemilor Ţinând cont de criteriul de obiectivitate al răspunsului, itemii pot fi: obiectivi; semiobiectivi; subiectivi. A). Itemii obiectivi sunt sarcinile care cer răspunsuri precise, fiind folosiţi cu preponderenţă la realizarea testele de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, dar şi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7. 5. 1. Tipologia itemilor
Ţinând cont de criteriul de obiectivitate al răspunsului, itemii pot fi:
obiectivi;
semiobiectivi;
subiectivi.
A). Itemii obiectivi sunt sarcinile care cer răspunsuri precise, fiind folosiţi
cu preponderenţă la realizarea testele de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, dar şi
în cele standardizate. Rezolvarea unui item constă în selectarea răspunsului corect
dintr-o serie oferită. Din categoria itemilor obiectivi fac parte:
itemii cu alegere duală;
itemii cu alegere multiplă;
itemii de combinare.
O prezentare schematică a itemilor obiectivi este dată în figura 7. 3.
Fig. 7. 3. Reprezentarea schematică a itemilor obiectivi
1. Itemii cu alegere duală solicită elevii să selecteze unul din două răspunsuri
posibile (da/nu, adevărat/fals, corect/greşit, mai mare/mai mic etc.). Itemii cu
alegere duală pot fi utilizaţi pentru:
recunoaşterea unor termeni, principii;
identificarea relaţiilor de tip cauză-efect.
Avantajele, precum şi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt
prezentate în tabelul 7. 4. Tabelul 7. 4
Avantaje Dezavantaje
Evaluarea unui număr mare de elemente de
conţinut, într-un interval redus de timp;
Se construiesc relativ simplu fiind uşor de
cuantificat [46];
Obiectivitate ridicată în măsurarea şi
aprecierea rezultatelor;
Fidelitate ridicată.
Nu pot fi aplicaţi în situaţii complexe, în
care nu există un singur răspuns corect;
Nu implică cunoaşterea de către elev a
alternativei adevărate;
Există posibilitatea ca elevii să răspundă
corect din întâmplare.
Recomandări la proiectarea itemilor cu alegere duală:
o formulare clară şi precisă a enunţului;
evitarea enunţurilor foarte generale în cazul în care se solicită
aprecierea cu „Adevărat” sau „Fals”;
enunţul formulat să fie relevant pentru obiectivul sau competenţa
evaluată;
evitarea întrebărilor lungi şi complexe;
evitarea formulării a două sau mai multe idei într-o singură
întrebare, cu excepţia situaţiilor în care se doreşte evidenţierea
relaţiei de tip „cauză-efect”;
ITEMI OBIECTIVI
ITEMI CU
ALEGERE DUALĂ
ITEMI CU
ALEGERE
MULTIPLĂ
ITEMI DE
COMBINARE
sarcinile de lucru date să nu ofere indici de rezolvare.
Exemple:
Disciplina: Materiale de construcţii şi instalaţii
Clasa: a IX-a
Titlul lecţiei: Recapitulare materiale folosite în construcţii
Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare şi încercuiţi în coloana alăturată
enunţului, litera A dacă sunt adevărate, iar cu litera F dacă sunt false.
1 Mortarele sunt amestecuri omogenizate realizate din liant, apă şi
agregat mărunt.
A F
2 Betonul este o piatra artificială. A F
3 Plăcile din aşchii de lemn se notează cu prescurtarea PFL. A F
4 Sticla se fabrică din nisip cuarţos. A F
5 După modul lor de execuţie, construcţiile de beton armat se
clasifică în: monolite, prefabricate, preturnate.
A F
Răspuns: 1. A; 2. A; 3. F; 4. A; 5. A.
Disciplina: Solicitări şi măsurări tehnice
Clasa: a IX-a
Titlul lecţiei: Unităţi de măsură
Verificaţi cu atenţie transformările următoare şi încercuiţi în dreptul
răspunsului „DA” sau „NU”, în funcţie de corectitudinea transformării.
a). 15 daN=1500 N=1,5 KN; DA / NU
b). 1 m=10 cm=0,1 Km; DA / NU
c). 2µV=0,000002 V=0,002 mV; DA / NU
Răspuns: a - DA, b - NU, c – DA.
Disciplina: Solicitări şi măsurări tehnice
Clasa: a IX-a
Titlul lecţiei: Unităţi de măsură
Verificaţi şi încercuiţi care din relaţiile de mai jos exprimă „Corect” /
„Incorect” transformarea:
a). 40 mm=40mm*0,001=0,4 m; Corect / Incorect
b). 40 mm=40 mm*0,01=0,4 dm Corect / Incorect
c). 40 mm=40 mm*0,001 =4 km Corect / Incorect
Răspuns: a – Corect; b – Corect; c – Incorect.
2. Itemi cu alegere multiplă presupun existenţa unui enunţ, precum şi a unei
liste de răspunsuri posibile. În acest caz, elevul trebuie să aleagă răspunsul
corect din lista cu răspunsuri care par a fi corecte.
Prin utilizarea acestor tipuri de întrebări, profesorul poate evalua la elevi gradul
de cunoaştere, de identificare, interpretare şi argumentare a termenilor tehnici,
a elementelor din circuitele electrice şi electronice, a schemelor cinematice, a
fenomenelor fizice şi chimice, precum şi a metodelor şi procedeelor folosite din
tehnică.
Avantajele, dar şi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt date
în tabelul 7. 5 [79]: Tabelul 7. 5
Avantaje Dezavantaje
Flexibilitate, fiindu-i accesibilă toate nivelurile
domeniului cognitiv;
Asigură o omogenitate internă pentru fiecare
element al testului;
Permite realizarea unor discriminări
complexe;
Erorile comise pot fi prelucrate şi interpretate
statistic;
Nu este aplicabil atunci când se doreşte ca
elevul să-şi organizeze coerent ideile;
Proiectarea unui număr suficient de
distractori poate constitui o dificultate;
Recomandări la proiectarea itemilor cu alegere multiplă:
enunţul problemei să fie bine definit - să conţină toate limitele,
respectiv condiţiile necesare rezolvării corecte;
în lista de răspunsuri prezentată, răspunsul corect să fie relevant;
toţi distractorii vor fi plauzibili.
Se numesc distractori celelalte răspunsuri incorecte dar plauzibile şi paralele
din lista de răspunsuri oferite spre alegere.
Exemple:
Disciplina: Materiale de construcţii şi instalaţii
Clasa: a IX-a
Titlul lecţiei: Structura metalelor
Citiţi cu atenţie afirmaţia următoare şi încercuiţi cifra din dreptul
răspunsului corect:
Metodele de analiză a structurii metalelor sunt:
1 Analiza chimică
2 Analiza macroscopică
3 Analiza microscopică
4 Analiză electrochimică
Răspuns corect: 3
3. Itemi de combinare (de tip pereche sau de asociere) presupun stabilirea
de către elevi a unei corespondenţe sau asociaţii de elemente care sunt dispuse
pe două coloane. Criteriul în baza căruia se stabileşte răspunsul corect este
enunţat în instrucţiunile „din faţa” celor două coloane.
Elementele din prima coloană sunt numite premise, în timp ce elementele din a
doua coloana sunt răspunsurile.
Prin aplicarea acestor itemi, profesorul va evalua capacitatea elevilor de a
realiza asociaţii, precum şi abilitatea de a identifica relaţiile existente între
concepte.
Avantajele, dar şi dezavantajele folosirii acestor tipuri de itemi sunt date în
tabelul 7. 6. Tabelul 7. 6
Avantaje Dezavantaje
Verificarea unui volum mare de informaţii într-
un interval scurt de timp;
O construire uşoară a itemilor;
Utilizare greoaie la abordarea unor noţiuni
complexe
Recomandări la proiectarea itemilor de combinare:
numărul răspunsurilor să fie mai mare sau egal cu cel al
premiselor;
Disciplina: Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere
Clasa: a XI-a
Titlul lecţiei: Operaţia de găurire
Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare şi încercuiţi răspunsul corect:
Burghiele late se folosesc:
a) pentru găurirea tablelor groase;
b) pentru găurirea tablelor subţiri suprapuse;
c) pentru lărgirea găurilor;
Răspuns corect: b.
Disciplina: Tehnologia tricotării şi calcule în tricotaje
Clasa: a XII-a
Titlul lecţiei: Producerea tricoturilor prin maşini Cotton
Citiţi cu atenţie afirmaţia următoare şi încercuiţi răspunsul corect:
Fineţea (gg) maşinilor de tricotat Cotton este dată în sistemul de unităţi de
măsură:
a) american;
b) englez;
c) francez;
Răspuns corect: b.
răspunsurile să fie cât mai scurte şi aşezate în coloana din partea
dreaptă.
B). Itemi semiobiectivi reprezintă sarcinile la care elevul poate să-şi
construiască singur răspunsul şi nu de a-l alege. Itemii semiobiectivi pot fi utilizaţi la
toate etapele de evaluare (evaluare iniţială, continuă, sumativă) în funcţie de scopul
Exemple:
Disciplina: Solicitări şi măsurări tehnice
Casa: clasa a X-a
Titlul lecţiei: Identificarea unităţilor de măsură folosite în tehnică
Citiţi cu atenţie în tabelul de mai jos şi realizaţi asocierile corecte dintre
cele două coloane (mărimi fizice – unităţi de măsură):
cilindric; 6. .................................; 7. dispozitiv de limitare.
Răspuns: 2. nicovală; 6. tambur
Şublerul
Răspuns: Cursor; D – diametru interior
subîntrebările pot viza simple reproduceri (formule, definiţii,
clasificări) sau aplicare de cunoştinţe, formulare de ipoteze,
analize, sinteze etc.
C). Itemii subiectivi sau cu răspuns deschis - sunt sarcini uşor de
construit fiind cei mai des întâlniţi în evaluarea tradiţională. Aceştia solicită elevii la
construirea răspunsurilor corecte punând astfel în valoare capacităţile intelectuale
ale elevilor, dar şi stimularea creativităţii şi a spiritului critic.
Din categoria itemilor subiectivi fac parte:
itemi rezolvare de probleme;
itemi de tip eseu. Tabelul 7. 8
Avantaje Dezavantaje
Permit formarea unei gândiri productive;
Activează atitudinea critică şi autocritică;
Oferă posibilitatea analizei erorilor.
Grad scăzut de fidelitate şi validitate;
Necesită scheme de notare complexe;
Corectarea durează un timp mai mare.
Itemii subiectivi prezintă unele avantaje şi dezavantaje pe care le
menţionăm în tabelul 7. 8 [24].
O prezentare schematică a itemilor semiobiectivi este dată în figura 7. 5
Exemplu:
Disciplina: Utilajul şi tehnologia meseriei
Clasa: a IX - a
Titlul lecţiei: Deformarea plastică la rece
În prelucrarea materialelor prin deformare plastică la rece rezultă diverse
produse. Răspundeţi la întrebări:
1. Deformarea plastică a materialului se execută la temperatura .....................................
2. Deformarea plastică a materialului se realizează prin aplicarea unor ........
exterioare
3. Care sunt avantajele presării la rece ?
Răspuns:
1. Deformarea plastică a materialului se execută la temperatura ...mediului ambiant.... 2. Deformarea plastică a materialului se realizează prin aplicarea unor ...forţe...
exterioare
3. Avantajele presării la rece sunt:
productivitate mare;
cost redus;
piese cu un înalt grad de precizie;
pierderi mici de material;
îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice a materialelor.
Fig. 7. 5. Reprezentarea schematică a itemilor subiectivi.
1. Itemi tip rezolvare de probleme presupun rezolvarea de probleme sau
situaţii problemă, profesorul evaluând în acest fel capacitatea de analiză, de
gândire, de aplicare şi sinteză a elevilor.
Recomandări la construirea itemilor de tip rezolvare de probleme:
sarcinile de lucru să fie adecvate cu particularităţile de vârstă ale
elevilor;
evaluarea se va face în baza unor criterii consemnate în baremele de
corectare;
corectarea răspunsurilor se poate face individual sau în grup.
2. Itemi de tip eseu sunt sarcini la care elevii construiesc un răspuns liber,
urmărindu-se prin aceasta creativitatea şi originalitatea răspunsurilor.
ITEMI SUBIECTIVI
REZOLVARE DE
PROBLEME
ITEMI DE TIP
ESEU
Exemplu:
Disciplina: Bazele electrotehnicii
Clasa: a XI-a
Titlul lecţiei: Inductivităţi proprii şi mutuale
Citiţi cu atenţie enunţul problemei, după care, rezolvaţi corect cerinţele
acesteia: Să se calculeze inductivităţile proprii şi mutuale pentru doi solenoizi cu
miez comun având N1=100 spire, N2=1000 spire, A=10 cm2. l=1 m şi 100 , ( 11L - 3
puncte; 22L - 3 puncte; M - 3 puncte; din oficiu - 1 punct).
Rezolvare:
Hl
ANL r
34
6721011 10256,1
1
101010100104
;
Hl
ANL r
14
8722022 10256,1
1
101010100104
;
.10256,11
10101000100100104 2
47
2102112 Hl
ANNLLM r
Se observă că ,2211LLM deci .1k
Exemplu:
Disciplina: Materiale electrotehnice
Clasa: a IX-a
Titlul lecţiei: Coroziunea metalelor
La sfârşitul secvenţei de instruire, pentru a verifica modul în care s-a
realizat fixarea cunoştinţelor, profesorul solicită o activitate independentă de
realizare a unui eseu cu tema – „Coroziunea metalelor”. În acest sens, face o mică
introducere unde prezintă tema, şi pune în discuţie răspunsurile la o serie de întrebări
de tipul: În ce constă coroziunea metalelor? Care sunt deosebirile între coroziunea chimică şi cea electrochimică? Ce măsuri de protecţie se pot lua împotriva coroziunii metalelor?
Răspuns:
Prin procesul de corodare se pierd însemnate cantităţi de metale şi aliaje ale
acestora. De asemenea, procesul de corodare poate duce la distrugerea unor utilaje,
instalaţii, aparate sau dispozitive, construcţii, chiar dacă acestea sunt protejate prin
diverse metode. Coroziunea reprezintă procesul de degradare lentă şi progresivă a
metalelor şi a aliajelor acestora de la suprafaţă către interior, sub acţiunea chimică
sau electrochimică a mediului înconjurător. După mecanismele procesului de corodare
există coroziune chimică şi coroziune electrochimică.
Coroziunea chimică se datorează reacţiilor chimice între metal şi gaze uscate
sau dizolvării metalelor în lichide care nu conduc curentul electric.
Coroziunea electrochimică se datorează formării şi funcţionării unei pile
microscopice sau de dimensiuni mai mari. Coroziunea electrochimică spre deosebire de
coroziunea chimică este însoţită de apariţia curentului electric.
Protecţia împotriva coroziunii se face prin:
1. reducerea agresivităţii mediului corosiv:
Îndepărtarea agentului corosiv;
Adăugarea de inhibatori de coroziune.
1. mărirea rezistenţei la coroziune a metalului:
reducerea impurităţilor din metal;
prelucrarea îngrijită a suprafeţelor;
alierea cu elemente rezistente la coroziune;
acoperiri cu starturi corosive:
o de natură organică: unsori, vopsele, lacuri, emailuri;
o de natură anorganică: oxizi, fosfaţi, cromaţi;
o starturi metalice depuse prin: galvanizare, difuziune termică,
placare, depunere în vid.
Cunoaşterea procesului de coroziune şi a măsurilor de protecţie duc la
mărirea duratei de viaţă a echipamentelor, instalaţiilor şi construcţiilor din care sunt
realizate acestea. Pe plan mondial cercetătorii caută soluţii şi metode pentru sporirea
gradului de protecţie împotriva coroziunii, subiectul fiind în orice moment de
actualitate.
Fazele elaborării unui eseu sunt [1]:
1. Clarificarea enunţului temei de tratat:
înţelegerea cerinţei prin stabilirea sensului precis al problemei puse în
discuţie;
încadrarea subiectului într-un anumit context;
2. Pregătirea abordării:
identificarea cunoştinţelor dobândite posibil de fructificat în tratarea
subiectului, a argumentelor necesare întemeierii ideilor, a
exemplificărilor;
stabilirea direcţiei reflexiei personale.
3. Stabilirea planului eseului:
se întocmeşte în aşa fel încât să corespundă cerinţei de
completitudine;
este necesar pentru a asigura rigoare şi coerenţă redactării, precum şi
pentru a evita abaterile de la subiect;
nu trebuie conceput ca un cadru rigid, ci ca o schemă dinamică;
precizează diviziunile mari ale lucrării şi ideea principală ce se dezvoltă
în fiecare.
4. Redactarea eseului:
Presupune prezentarea reflecţiilor personale cu privire la subiectul
tratat, raportate atunci când este cazul la ideile altora;
Lucrarea se structurează pe trei mari părţi: introducere dezvoltare
concluzie;
a). Introducerea:
are menirea de a contura şi preciza problema relevându-i importanţa;
nu trebuie să anunţe şi soluţia problemei abordate;
cu toate că nu se constituie într-un plan al eseului, poate sugera
subdiviziunile acestuia.
b). Dezvoltarea:
tratarea subiectului într-o manieră personală;
pot fi invocate idile unor autori, se pot da citate, dar fără a se abuza
în acest sens;
se argumentează toate ideile susţinute, se oferă exemple;
exprimarea să fie clară şi concretă din punct de vedere logic şi
gramatical.
c). Concluzia:
Relevă în termeni concişi soluţia problemei puse în introducere;
Trebuie să reprezinte ceva nou şi sugestiv, nicidecum un rezumat al
lucrării;
Nu trebuie să fie definitivă închisă, ci relativă şi deschisă, deoarece
eseul este doar o „încercare”.
Eseul prezintă unele avantaje / dezavantaje sintetizate în tabelul 7. 9.