Frangois Mauriac (18S5-1970)' romancier, poet, jurnalist 9i eseist francez, membru al Academiei Franc eze, tprimit in 1952 Premiul Nobel pentru Literaturi' Mauriac a mai fost laureat al Marelui Premiu al Romanului acordat de Academia Francezi,in 1925' gi a primit tidul de Mare OfiEer al Legiunii de Onoare in 1958. Nobelul i-a fost acordat Dpentru profunda sa intuigie spiriruald 9i pentru intensitatea aitistici .o ""t a dezviluit in romanele sale drama existenEei umane". Thlrise Desqueyroux (1927) sebazeazd Pe o gtire de ziar despre 9 femeie care a incercat si-;i otriveasci soEul cu trata- meirtul Fowler * o solugie de arsenic. intr-un lung monolog interior, femeia examineazi motivele care au condus-o la tenta- dva de omor - de la apisarea obligagiilor rhaterne la viaga sufo- canti alituri de sogul ei, Bernard, a cirui singuri pasiune pare a fi vAnltoarea. Personajul apare gi in alte romane ale lui Mauriac, precum SrtrSitut nipyii (tla5; gi i" Pov€stirile Thirlse chez le 1octuur (tSll) ti Thirise i I'hbtel (1933)- Printre cele mai cunoscute scrieri ale lui Frangois Mauriac se mai numlrL Sdrutul dat leprosului (L922; romanul care i-a, adus celebritarca), Ginitrix (tSzZ)' Pusti'ul dragostei (1925)' Destine (1928), Caibul de uipere (1932), C,iile rnd'rii (1939); La Pharisienne (1941), Galigai (1952), (Jn adolescent de ahd' datd (1969). O serie de opeie complete ale lui Mauriac a fost publicati ln l2 volume, intre 1950 giL956. FRANQOIS MAURIAC THERESE DESWEYROUX Thaducere din limba francezi gi note de Emma qi Mihai Beniuc f;sS
8
Embed
Therese Desqueyroux - Francois Mauriac...Desqueyroux un portret, un daghereotipt sau o fotografie a acestei femei, despre care nimeni nu gtia nimic, afari de faptul ci intr-o zi plecase
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
^-.
Frangois Mauriac (18S5-1970)' romancier, poet, jurnalist 9i
eseist francez, membru al Academiei Franc eze, tprimit in 1952
Premiul Nobel pentru Literaturi'Mauriac a mai fost laureat al Marelui Premiu al Romanului
acordat de Academia Francezi,in 1925' gi a primit tidul de Mare
OfiEer al Legiunii de Onoare in 1958. Nobelul i-a fost acordat
Dpentru profunda sa intuigie spiriruald 9i pentru intensitatea
aitistici .o ""t a dezviluit in romanele sale drama existenEei
umane".Thlrise Desqueyroux (1927) sebazeazd Pe o gtire de ziar
despre 9 femeie care a incercat si-;i otriveasci soEul cu trata-
meirtul Fowler * o solugie de arsenic. intr-un lung monologinterior, femeia examineazi motivele care au condus-o la tenta-
dva de omor - de la apisarea obligagiilor rhaterne la viaga sufo-
canti alituri de sogul ei, Bernard, a cirui singuri pasiune pare a fivAnltoarea. Personajul apare gi in alte romane ale lui Mauriac,
precum SrtrSitut nipyii (tla5; gi i" Pov€stirile Thirlse chez le
1octuur (tSll) ti Thirise i I'hbtel (1933)-
Printre cele mai cunoscute scrieri ale lui Frangois Mauriac
se mai numlrL Sdrutul dat leprosului (L922; romanul care i-a,
adus celebritarca), Ginitrix (tSzZ)' Pusti'ul dragostei (1925)'
Destine (1928), Caibul de uipere (1932), C,iile rnd'rii (1939);
La Pharisienne (1941), Galigai (1952), (Jn adolescent de ahd'datd (1969). O serie de opeie complete ale lui Mauriac a fost
publicati ln l2 volume, intre 1950 giL956.
FRANQOIS MAURIAC
THERESE DESWEYROUX
Thaducere din limba francezi gi note deEmma qi Mihai Beniuc
f;sS
Frangois Mauriac, 7h irise Desqueyroax
Copyright@ Bernard Grasset, 1927Tous droits rdservis.
O CURTEA VECHE PUBLISHING, 2OIO
penru prezenta versiune in limba romini
Director general
Marius Tuc;
Piala Presei libere nr. 1,
Corp D etaj Vlll,
BucureSti, sector 1,
tel.:021-318 20 37,
fax:02'l-318 20 35
E-mail: editurajurnalul6jurnalul.ro
Design copertS:
fin*rr**d$nntr***.61.1*! i*trl{*E
www.griffon.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii NJlionale a RominieiMAURTAC, FRANqOTS
Th6rdse Desqueyroux / Frangois Mauriac ; trad.: Emma $i MihaiEeniuc. - Bucuretti : Curtea Veche Publishing, 201 0
lsBN 978-606-588-01 2 2
L Beniuc, Emma (trad.)
ll . Beniuc, Mihai (trad.)
82|.133.I-31-i35.1
6*"fnVdaz'le-
CURTEA VECHE PUBTISHING
str. arh. lon Mincu 1 i, Bucure5ti
telj 021 -222 57 26, 021 -222 47 65 ;
www.curteaveche.ro;
redactie@cu rteaveche.ro
Editor: Grigore Arsene
Redactor: C6tdlin Sturza
Tehnoredactor: Crengula Rontea
Tipirit la G Canale, Bucuresti
Doamne,f.e-1i mil,i. de nebuni Si de nebune,
indur,i-te de ei! O, Creatorule, pot exista oare
rnonftri. in ochii aceluia care singtr {tie de ce
existi. asemeneafrpturi, cum s-aurt.cut afa {icurn arf.piltut snfie ahfel?...
CHARLES BAUDELAIRE
Mulyi uor spune, Thirise, cd tu nici nu existi. Eu insi. Stiucd exQti, eu care de ani intregi te urrni.resc Si adesea, cindtrec pe ldngd tine, te opresc {i l{i srnulg rnasca de pe obraz.
irni amintesc cd erarn inc,i un b,hiepandru cAnd, tnatrnosfera indbusitoare a Curyii cuJuri, {i-arn zdritfalaruicd, palidd, cu buzele strdnse: szarta ta erut. in rniinile unorau,cali n)ai pu/in necruldturi dec,4t cucoanele irnpopo{onate
din sal;.Mai tirziu te-arn reg,isit in salonul uruui cznac sub
furt.yiSarea uneifernei tiruere, cu priuirea r.dti,citi, eneruatd
de grija perrnanent,i. fi de atenliile cu care o incznjurau nif te
b,;tine, desigur rude apropiate, Si un sol carn naiu,
- Ce-of. au,ilnd?, se rrtirau ei. Doar na-i lipseSte nirnic! iisatisfacern oric e doriny,i....
De crite ori, de atunci, nu li-arn adrnirat m,Lna poate
?ulin prea ruare, pe care ipi sprijineaifruntea largi. Si atit de
frurnoas,i.! De crite ori nu te-arn obseruat curn te tnu,lrteaidupd. gratiile uii alefamiliei, ca 0 lupoaicd in cuSc,i, Si rnd
sfredeleai cu o priuire rea $ tristd.
Pe mulTi iiuarnirafaptul cd. irnaginapia m€a aputut crea
ofipturd Si rnai odioas,i deckt topi ceilalTi eroi ai rnei. Dar
FRANqors Mauprec
uoi izbuti eu. oare ureodatd. si. sltun cite ceua duprefiinyele
din care uirtutea parci. Siroieste Si au ininna dachis,i, ca lnpalrndi Oamenii uirtuofi, inirnile deschise, n'au istorie; eu
o canosc ins,i pe aceeA a inirnilor ingropaa ad,irtc intr'untrap de tin,4. cu care s-au contoqtit.
ASf. urut ca durerea sA te indrepte spre credin'1,i, Tbdrise,
Si muhd t)re7ne arn dorit sd. deuii dernni. de a purta nurnele
de Srtnta Locustal. Dar Si atunci, unii - chiar dintre aceia
care cred cd. sufletele nzattre chinuite iSi pot rdscurnpdra
p,i.catele - s-arfi. irudirnat ca t""fofn unui sacrilegiu.
Acurn, cdnd n pdrdsesc pentru totdeaurta pe strada pe care
o bafi, p,istrez s?era.nla. cd nu rnai Eti singur,i'.
l Locusta - vestiti ottivitoare tn Roma antici. A fost executati.
I
Avocatul deschise o ugi. Ceaga de afaritpitrunse in
coridorul dosnic al Palatului de Justigie, unde se gisea
Thdrise Desqueyroux, care simgi pe obraz boarea ei umedlgi o rrase adinc in piept. Nu indriznea si iasi, de teami sinu o attepte cineva. Un birbat cu gulerul hainei ridicat,
care stituse rezemat de un platan, se apropie, gi abia atunci
il recunoscu pe tadl ei. Avocatul srigi:- Dosarul afost inchis! - apoi se intoarse cfure Thdrdse:
afari din orat, pe drumul cltre Budos, pentru a nu stArni
comentarii.Tlaversari piala; plouase gi pe bincile umede se lipiseri
frunze de platan. Din fericire se insera mult mai devreme
acum, gi apoi la drumul citre Budos se putea ajunge pe
strizile cel mai pugin umblate ale acestui origel de pro-vincie. Thdrtse, cu un cap mai inalti decdt cei doi blrbagi,mergea intre ei; igi reluaseri discugia ca gi cum ea nici n-arfi fost de fagl gi, pentru cI prezenga ei fizicl ii stingherea,
desplrgindu-i, o impingeau cu cotul la o parte ca pe unobiect. Thdrdse ciuti si rimAni cu cAgiva pagi in urmi, igi
scoase o minugl, dezgolindu-gi mAna stAngi, gi incepu sIsmulgi cAte pugin mugchi de pe zidurile de piatrl pe lingicare mergea. Din cAnd in cAnd trecea pe lingl ea cAte unmuncitorpe bicicleti sau o gareti, improgcAnd-o cu noroigi silind-o si se lipeasci de ziduri. Dar seara care se lisa oferea pe Th6rdse de privirile oamenilor, impiedicAndu-is-o recunoasci. Mirosul de pAine caldi gi de ceagi nu maireprezenta pentru ea doar mirosul familiar al orlgeluluipe inserate, ci se confunda cu insigi aroma viegii care ii
Thy'rise Desqueyroux
fusese in sfArgit redatl. inchidea ochii ca sI se bucure dinplin de miresmele plmAntului adormit gi ale ierburilorude, silindu-se si nu audl glasul omului scund, cu picioare
scurte gi cricinate, care nu-gi intorsese nici micar o datiprivirea spre fiica lui; daci s-ar fi pribugic la marginea
drumului, nici el, nici Durns n-ar fi observat, mai ales
acum, cAnd nu se mai sfiau sl vorbeasci in gura mare.
- Firegte ci depoziqia domnului Desqueyroux a fostfoarte bineveniti. Dar si nu uitlm nici regeta: oricum, era
vorba de un fals... mai ales ci reclamantul era chiardoctorul Pddemay...
- Bine, dar el gi-a retras reclamagia...
- Ca sI nu mai vorbesc de explicagiile dumneaei: cum
ci un necunoscut i-ar fi dat regeta...
Thdrdse incetini gi mai mult pasul, nu atAt din pricinaoboselii, ci mai cu seami ca si scape de aceeagi poveste
cu care ii impuiaseri capul siptimAni de-a rAndul; dar era cu
nepudngl si nu audl glasul pigigiiat al tatilui ei repetAnd:
- I-am spus de atAtea ori: ,,Glsegte alti explicagie, neno-
rocito, scornette altceva",."
inr-adevir ii repetase aceste lucruri de atAtea ori, incAt
putea fi cu congtiinga implcati. Atunci de ce se maifrlmAnta ?'Onoarea familiei", cum zicea el, fusese salvatl ;
iar pAni la viitoarele alegeri pentru Senat nimeni nu-gi va
mai aminti de povestea asta. Cam aga se gAndea Th6rdse intimp ce mergea incet, fiindci nu ayea chef si-i ajungl dinurmi pe cei doi birbagi; dar in focul discugiei acegtia se
oprirl in mijlocul drumului gesticulAnd:
- Crede-mi pe mine, Larroque, trebuie si infrungiopinia publici. incepe ofensiva in Z e Semeur deduminici,afari dacd nu preferi s[ o fac eu? Ar fi bun un dtlu risu-nitor, de prld|: Un zuon infarn...
10 FneNqoIs Maup.t,tc
- Nu, dragul meu, n-are rost; la urma urmei, ce am
putea rlspunde ? Pre a este evident cL afacerea a fost muta-
malizatl,Judecitorul de insrucgie n'a cerut nici micar
o expertizi grafologici. Nu, dupi mine, cel mai bun l'ucru
este tlcerea, inlbugirea scandalului. Am si mi zbat, n-am
sI precupegesc nimic, fiindci de dragul familiei toml tre-
buie inibugit... cu orice preg...
Thdrdse nu auzi rispunsul lui Duros, deoarece acum
cei doi birbagi mergeau mai repede. Tiase iarigi in piept cu
nesag aerul umed al nopgii, ca o fiingi gata si se sufoce
gi deodati se pomeni gAndindu-se la bunica ei dinspre
mami, Julie Billade, ai cirei chip nici nu-l cunogtea. inzadar ar fi ciutat cineva in casa familiei Larryoque sau
Desqueyroux un portret, un daghereotipt sau o fotografie
a acestei femei, despre care nimeni nu gtia nimic, afari de
faptul ci intr-o zi plecase in lume . Th6rdse se cutremuri la
gindul cI gi ea ar fi putut si fie gtearsi cu desivirgire din
amintirea tuturor gi ci, mai tArziu, micuga Marie, feciEa ei,
n-ar fi avut nici micar posibilitatea si regiseasci intr-un
album chipul celei care-i dlduse viagi. La ora aceea, Marie
adoarme desigur in camera ei de la Argelouse, unde Th6rdse
va ajunge in puterea nopgii gi atunci va asculta prin intu-
neric risuflarea copilului ei adormit, sorbind-o, cu buze
insetate, ca pe o apl vie.
La marginea qangului se zdrir| deodati felinarele unei
calegti cu capotalisati, care luminau crupele slabe ale celor
doi cai. Mai departe, in stdnga gi dreapta drumului, ca un
zid intunecat, se inilga p[durea. intre cele doui mluzuri,
ru vArfurile, alcituind o bolti dea-prrmuPrnrrtrrmpfeuni ;;;;r.supra drumului, care se pierdea in intunericul
I Cel mai vechi procedeu fotografic, denumit astfel dupi inventa-
torul siu, f r an cezul J a cqu e s D agu e ve (17 87 - I 85 l).
Thlrise Desqueyroux 1l
Sus, cerul parci voia sl-gi caute un culcug in desigul
crengilor. Vizitiul o privi pe Thdrdse cu o curiozitatg
nestlpAniti. Cand il intrebi dacivor ajunge la timp la gara
din Nizan ca si mai prindi uldmul ren, vizitiul ii rlspunse
si nu aibi nicio griji, adiugAnd ci, oricum, ar fi bine sI nu
mai zaboveasci.
- E ultima oari, Garddre, cind mai faci aceasti cor-
voadipentru mine.
- Vasizicl doamna nu mai are treabl pe aici ?
Drept rlspuns, Th6rdse cletinl din cap. Vizitiul insicontinua si o soarbi din ochi. Oare toati viaga va mebui
si suporte asemenea priviri indiscrete ?, se intrebi Thdrdse.
- Ei, egtimulgumiti?Agadar, tatil ei binevoia in sfArgit si o ia in seami'
Thdr€se ii arunci o privire scurt5, scrutandu-i faga gilbe-jitl, dehepatic, obrajii nipidiEi de o barbi aspri, cirunti,bltend gi ea in galben, pe care cidea lumina puternici a
felinarelor. Apoi spuse in loaPtl: ,,Am suferit atAt de mult,
sunt istoviti"... Dar se opri brusc, gindindu-se ci nu are
niciun rost sivorbeascl. El tot nu o asculta, nici micar nu
se uita la ea. Ce-i pisa lui de starea ei sufleteasci? Singurul
lucru care il preocupa era faptul ci ascensiunea lui citre
Senat era periclitatl, poate chiar compromisi din pricina
fiicei sale. (,,Toate-s nigte isterice, atunci cind nu sunt de-a
dreptul idioate" - spunea el despre femei.) Din fericire, n-o
mai chema Larroque, acum Poarti numele de Desqueyroux,
igi zice, gi de cAnd gtie ci a scipat de Curtea cuJuri respiri
uturat. Dar cum si-i impiedice pe adversarii sii polidci sizgdnddre mereu aceasti rani? Chiar mline ii va face o
ulitlpr.f..rului. Slavl Domnului, il are la mAnipe direc-
corul ziarului La Lande conseraatrice, de cAnd cu tirigenia
aceea cu fedgele... Deodati o lui pe Th€rdse de brag:
- Hai, urcl-te in trisuri, e tirziu!
lZ FRANQoIS MnuRrec
Atunci avocatul, poate cu o intengie perfidi, ori poate
ca si n-o lase pe Thdrdse si plece firi sl-i fi spus un cuvint,
o intrebl daci se intoarce chiar in s€ara aceea acasi, la
domnul Bernard Desqueyroux. in dmp ce-i rispundea:
- Firegte, sogul meu mi agteaPti...
Thdrdse se gAndi pentru prima oarl de cAnd pirisise
ribunalul ci intr-adevir Peste cAteva ore Ya trece pragul
camerei in care sogul ei, inci suferind, mai zicea 9i ci, din
momentul acela, va incepe un gir nesflrqit de zile 9i de
nopgi pe care ya trebui si le petreaci in preajma lui.
De la inceputul anchetei, Thdrdse se stabilise in casa
tatilui ei de la marginea origelului gi fbcuse de multe ori
cihtoria pe care o hodrAse Pentru acea seari; pe atunci,
insi, singura ei preocupare era de a-i da sogului e i informa-
gii cAt mai precise gi, inainte de a se urca in trisuri, asculta
de fiecare datl cu atenqie ultimele sfaturi ale avocatului
Duros privitoare la ceea ce trebuia si rispundl domnul
Desqueyroux la vreun nou interogatoriu; dar in perioada
aceea, Th6rdse nu avea nicio strAngere de inimi, nu se
simge a nici micar stingheriti la gAndul cI va fi siliti si dea
ochii cu acest om bolnav, fiindci pe atunci nu vorbeau
despre ceea ce se petrecuse de fapt inue ei, ci numai despre
ceea ce era important si-i spuni sau si nu-i spuni judeci-
torului de instrucgie. Niciodati cei doi sogi nu fuseserl arAt
de unigi ca in perioada cind trebuiau si-gi apere in primul
rAnd fetiga, carne din carnea lor, gi primejdia care o ame-
ninga pe mica Marie ii lega trup 9i suflet. Se striduiau sI
ticluiasci impreuni o poveste simpli, bine inchegati, care
si poati satisface logica stringenti a anchetatorului. $i pe
atunci Thdrdse se urca in aceeagi caleagci ce o agtepta 9i in
asti-seari; in schimb, cAt era de neribditoare Pe vremea
aceea si ajungi la capitul cilitoriei nocturne' pe care acum
Thirise Desqueyroux 13
ar fi dorit-o nesfbrgiti! igi amintegte ci de'cum se suia in
uisuri, ar fi vrut si se gi vadi in camera aceea de la
Argelouse gi de cAte ori igi repeta pe drum llmuririle pe
care uebuia si i le dea lui Bernard Desqueyroux (buni-
oari, si nu se teaml si susgini ci ea ii vorbise intr-o seari
de regeta pe care i-o intinsese un n€cunoscut, implorAnd-o
si o ducl in locul siu Ia farmacie, pe motiv ci el nu mai
indri,znea si dea ochii cu farmacistul, deoarece ii datora
bani... Dar Duros nu era de pirere ca Bernard sI meargi
prea departe, pretinzdnd, de pildi' cl-gi amintegte cI gi-ar
h ..rt"t sogia pentru imprudenga sivArqiti...).
Acum, cAnd cogmarul se terminase, Bernard 9i Th€rtse
ce vor mai avea si-gi spuni unul altuia? ii aplrea in minte
casa izolati unde el o attePta; parci 9i vede patul in mijlo-
cul camerei pardosite cu lespezi de piatri, lampa mici pe
masa incirca tL cu gazete gi sticluge cu doctorii...
CAinii din curte, pe care sosirea trisurii ii va trezi din
somn, vor mai hua un timp, apoi se vor potoli 9i iarigi se
va lisa aceeaqi tlcere sinistri ca in noPgile cAnd il vedea
pe Bernard chinuit de virsituri ingrozitoare. Thdrdse se
silegte sl-gi inchipuie cum se vor uita unul la altul in primul
moment al revederii lor atAt de apropiate; apoi noaptea
care va urma gi ziua care va veni dupi ea' siptimAnile care
se vor scurge , atunci cAnd nu vor mai ave a de ticluitjmpre-
un5 versiuiea oficiali a dramei pe care o rliseri. intre ei
nuva mai fi nimic altceva decit ceea ce fusese in realitate .'.
ceea ce se intA.rnplase ...
inspiimAntati, Thdrdse inglimi, uitAndu-se la avocat,
dar adresindu-i-se tadlui ei:
- Am de gAnd sI stau cAteva zile cu domnul Desqueyroux,
apoi, daci se va simgi mai bine, am si mI intorc la tata.
- Asta nu, fata mea, nu, in niciun caz nrt.
r4 FnaNqors Mnuprec
Yiz|,ndipsi ci Garddre, care sticea Pe capri, incepe sise foiasci, domnul Larroque continui mai incet:
* Nu cumva ai innebunit de-a binelea? Tocmai acum
sl-gi pirisegti birbatull Acum, cAnd trebuie sl fiqi maiunigi ca oricind. Nedespirgigi ca degetele de la mini...ingelegi ? PAni la moarte...
- Ai dreptate, tati. Unde mi-a fost capul? Atunci vei
veni tu la Argelouse, nu-i aga?
* Nu, Thdrdse. Am si vi agtept la mine, ca de obicei,joia, cAnd e zi de t?rrg. fi voi o si venigi regulat, aga cum aqi
venit intotdeauna.BltrAnului nici nu-i venea sI creadi cum de ea nu-gi
didea seama ci cea mai mici abatere de la obiceiurileconsffngite prin tradigie ar fi dus toati familia la pierzanie .
- Agadar, Thdrdse, ne-am ingeles. Mipot bizui pe tine?
Micar acum, dupi ce ai fbcut atitariufamiliei... Ai si faci
tot ce-gi va cere sogul tiu. E sfatul cel mai bun pe care gi-l
pot da.
$i o impinse in trlsuri.Thdrdse vizu mXna avocatului intinsi spre ea; mai
precis, doui unghii murdare.
- Sunt mulgumit cI totul s-a sfArgit cu bine, zise el.
$i era, intr-adevir, sincer: daci s-ar fi ajuns la proces, el n-ar
fi avut nimic de cAgtigat, deoarece familia l-ar fi angajatpecunoscutul avocat Peyrecave de la Bordeaux. Aga, avea
intr-adevir de ce si fie multumit...
II
Mirosul acela de piele mucegiiti caracteristic vechilor
trisuri ii place Thdrdsei... ii pare riu ca 9i-a pierdut gigirile,
dar se mAngAie cu gXndul cI niciodati nu i-a frcut pliceresi fumeze in intuneric. Felinarele lumineazi marginileridicate ale gangurilor, tivite cu franjuri de ferigl,bazarunchiurilor unorpini uriagi... Grimezile de pierig de la
marginea drumului destraml umbra trisurii gi a cailor.
Uneori apare cAte o clrugi gi catArii se trag singuri pe
dreapta, fbri si mai agtepte un indemn din partea clruga'
gului adormit. Thdrdse are impresia cl n-o sI mai ajungi
niciodati la Argelouse, mai bine zis sperl si nu mai ajungi:
doar pAni la gara din Nizan trisura face o ori 9i mai bine ;
apoi trenul acela mic sti o vegnicie in fiecare gari. De la
Saint-Claire, unde trebuie sI coboare, gi pAni la Argelouse
mai are de mers zece kilometri cu gareta, fiindci pe un
astfel de drum nu se aventureaz| noaptea nicio magini.
$i in fie care dintre aceste etape ale cilfuoriei ar putea inter-
veni destinul s-o izbiveasci. Th6rdse incearcl un sentiment
aseminltor cu acela care ar fi pus stipAnire pe ea in ajunul
procesului, dacl dosarul n-ar fi fost clasat: groaza cu care
agtepgi o catastrofl inevitabili, un cutremur, bunioari.
r6 FneNgots MeuRt,tc
igi scoate plhria, igi reazimi obrazul palid de tapiseria de
piele cu miros tare a trlsurii gi se lasi purtati peste hAr-
toape, moale, in voia zdrunciniturilor. PinX in aceasti
seari a triit intr-o permanenti tensiune, ca o fiari hiituiti;abia acum, cAnd gtie ci a sclpat, igi di seama cAt e de isto-
viti. Obrajii supgi, buzele strinse gi fruntea largl, superbi,
ii dideau inflgigarea unei condamnate, gi aga era - cu toate
ci oamenii n-o mai considerau vinovati - era condamnati
la singuritate pe veci.
Farmecul ei, pe care lumea il socotea irezistibil pe
vremuri, era farmecul pe care il au togi oamenii a clror fagl
trideaziun zbucium tainic, durerea unei rini sufletegti,
atunci cind nu fac un efort istovitor pentru a se preface. lnfundul acestei calegti care o zdruncinl, pe drumul care taie
intunecimea pldurii de pini, tinira femeie, acum fbrimascl, igi mdngAie incetigor cu mdna dreapti faga de
condamnatl la rug. Care vor fi primele cuvinte ale luiBernard, a clrui mirturie mincinoasi a salvat-o ? Probabil
ci in seara aceea nu-i va pune nicio intrebare ... Dar mAine ?
Th6rdse inchide ochii, apoi ii deschide din nou gi, cum
caii merg la pas, se striduiegte si recunoasci povArnigul
pe care il urci. Ah, de-ar putea si nu se mai gAndeasci la
ceea ce o agteaptl! Poate ci totul va fi mult mai simplu
decAt igi inchipuie. N-are rost si anticipeze. Ce bine ar ft sI
adoarmi... Cum de nu se mai afli in trisuri? Omul acesta
in spatele mesei acoperite cu postav verde este judecitorul
de instrucgie... Tot e1... Ce mai vrea? Doar gtie gi el ci totuls-a aranjat. Clatini din cap in semn ci nu: el nu poate clasa
dosarul... fiindci s-a ivit un fapt nou. Ce fapt nou? Thdrdse
intoarce capul pentru ca dugmanul si nu-i vadl faga
descompusi. ,,Clutagi si vI aducegi bine aminte de toate,
doamnl. Oare in buzunarul interior al pelerinei aceleia
vechi, pe care n-o mai purtaEi decAt in octombrie, cind
Thirise Desqaeyroux
mergegi la vinitoare de porumbei silbatici - oare n-agi
uitat nimic, n'agi ascuns nimic?" E cu neputingi si tigldu-iasci gi simte cum se sufoci. FIri a-gi lisa prada din ochi,judecitorul pune pe masi un mic pachegel cu o pecete de
ceari rogie. Th6rdse ar putea spune pe de rost formulascrisi pe plic gi pe care judecitorul o descifreazi cu voce
aspri:
Cloroforrn: 30 grarneAconit, granule: nn 20Soluyie de digitald: 20 grarte
Jude citoml izbucnegte in rAs.. . Frina scA4iie, frecAndu-se
de roati. Thdrdse se trezette. Respirl adAnc Ai simte cum
ceaga ii pitrunde in plimini (desigur coboari spre valea
seaci). Aga visase pe vremuri, cAnd abia terminase gim-naziul, ci din pricina unei gregeli cizuse la examenul de
absolvire gi ci uebuia si-l dea din nou. $i in aceastl seari
respiri uguratl, ca gi atunci, cAnd se degtepta din cogmar;
e doar pugin nelinigtiti fiindce clasarea dosarului inci nua fost comunicati oficial: ,,$tii doar ci intAi va fi comu-
nicati.avocatului..." igi spunea ca si se linigteascl.
E liberi... ce-ar putea si-gi mai doreasci? N-ar fi decitunjoc sl-gi faci suportabiliviaga alituri de Bernard. Si-gi
deschidi complet sufletul in faga lui, si nu-i ascundinimic, sI scoatl la lumini chiar in asti-seari tot ceea ce
mocnea in intuneric - aceasta e singura scipare. Hotirirealuati o umplea pe Thdrdse de bucurie. inainte de a ajunge
la Argelouse, are destul timp ca si-gi ,,pregiteasci spo-
vedania", cum repeta in ffecare sAmbItI prietena ei Annede la Tlave, crescuti in frica lui Dumnezeu, pe vremea
vacanEelor fericite petrecute impreuni. Anne, care-i fusese