-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”
Școala Doctorală „SITT”
București
septembrie 2014
Teză de doctorat:
CONTRIBUȚIA AMENAJĂRII PEISAGISTICE
LA PROIECTAREA CLĂDIRILOR
SUSTENABILE
r e z u m a t
Doctorand: urb. peisag. ANDREEA NICOLETA BUNEA
Coordonator Științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria
Ochinciuc
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 2 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
1. Cuprinsul tezei de doctorat
i. ARGUMENT
ii. PREZENTAREA GENERALĂ A PROBLEMATICII
a. Delimitarea contextului
b. Obiective, ipoteze și întrebări de cercetare
c. Scopul și noutatea cercetării
d. Metode de studiu
e. Schema logică a lucrării
f. Cuvinte cheie
CAPITOLUL 1
SCURT ISTORIC AL INTERACȚIUNII UMANE CU SPAȚIUL VERDE/CADRUL
NATURAL. APARIȚIA AMENAJĂRII PEISAGISTICE
1.1. Preistorie
1.2. Perioada antică
1.3. Perioada medievală, sec. VI-XV
1.4. Perioada renascentistă și clasică, sec. XVI-XVII
1.5. Consacrarea amenajării de tip englezesc, sec. XVIII
1.6. Revoluția industriala și peisagistica, sec. XIX-XX
CONCLUZII
Bibliografia Capitolului 1
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DE TIP DURABIL ÎN ROMÂNIA ÎN
CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
2.1. Relația dintre așezări și cadrul natural în România. Scurt
istoric
2.1.1. Considerente de ordin spațial și morfologic
2.1.2. Tipologia așezărilor românești
2.1.2.1. Mediul rura
2.1.2.2. Mediul urban
2.1.3. Contextul dezvoltării durabile
2.2. Aşezările româneşti- raportare la schimbarea climatică
2.2.1. Contextul internațional
2.2.2. Măsuri implementate în România pentru reducerea
riscurilor climatice la nivelul
dezvoltării teritoriale durabile
2.2.2.1. Legislație în vigoare în România
CONCLUZII
Bibliografia Capitolului 2
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 3 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
CAPITOLUL 3
SPAȚIUL ARHITECTURAL ȘI TRANZIȚIA LUI CĂTRE O DEZVOLTARE
DURABILĂ
3.1. Spațiul arhitectural ca valoare de patrimoniu material și
imaterial
3.1.1. Arhitectura vernaculară în România
3.2. Urbanismul modern și socialist în România
3.2.1. Insula de caldură, semnalarea ca fenomen
3.3. Arhitectura actuală durabilă şi interacţiunea ei cu noul
urbanism în contextul
schimbărilor climatice
3.3.1. Noul urbanism și pricipiile dezvoltării durabile
3.3.2. Principii care anunţau conceptul de durabilitate – cele 5
principii ale arhitecturii
moderne enunțate de Le Corbusier
3.3.2.1. Poziții critice - Pruitt Igoe
3.4. Tipologie de clădiri sustenabile și standardele de definire
ale acestora, sisteme de
etichetare
3.4.1. Proiectarea solar-pasiv
3.4.2. Casa pasivă
3.4.3. Casa activă
3.4.4. Clădirea “zero energie” ZEB
3.4.5. Cadrul legal - legislație în România privind eficiența
energetică a clădirilor
3.5. Cartiere sustenabile, comunități sustenabile
CONCLUZII
Bibliografia Capitolului 3
CAPITOLUL 4
TIPURI DE CONTROL AL CONSUMULUI DE RESURSE ÎN PROIECTAREA
CLĂDIRILOR SUSTENABILE - RĂSPUNSURI DATE DE AMENAJAREA
PEISAGISTICĂ
4.1. Influența elementelor de mediu asupra clădirii
4.1.1. Radiația solară și vegetația
4.1.2. Mișcarea aerului și vegetația
4.1.3. Peisagistică și urbanism „vernacular” – relația clădirii
cu cadrul natural
4.2. Amenajarea peisagistică sustenabilă a spațiilor generate de
clădire și de configurarea
urbanistică
4.2.1. Macropeisajul sustenabil, centura verde-perdele de
protecție-sistem verde
4.2.2. Mezzopeisajul sustenabil - agricultura urbană
4.2.3. Micropeisajul sustenabil - spațiul peisagistic generat de
clădirea sustenabilă
4.2.3.1. Amenajarea peisagistică a spațiului din imediata
proximitate a clădirii
4.2.3.2. Acoperișul verde, peisagistica celei de-a 5-a
fațade
4.2.3.3. Peisagistica verticală, peretele verde
CONCLUZII
Bibliografia Capitolului 4
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 4 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
CAPITOLUL 5
GHID PRELIMINAR DE OBȚINERE A PERFORMANȚEI AMENAJĂRILOR
PEISAGISTICE SUSTENABILE PENTRU ZONA JUDEȚULUI BRĂILA
5.1. Scurtă analiză a situației județului Brăila
5.1.1. Rețeaua de localități
5.1.2. Relieful și regimul hidrografic
5.1.3. Patrimoniul natural valoros
5.1.4. Caracteristicile solului
5.1.5. Condiții climatice
5.1.5.1. Regimul temperaturii aerului
5.1.5.2. Precipitaţiile atmosferice
5.1.5.3. Stratul de zăpadă
5.1.5.4. Vântul, potențial eolian
5.1.5.5. Fenomene climatice extreme
5.1.5.6. Habitate
5.1.5.7. Vegetația
5.1.6. Riscurile naturale
5.1.6.1. Inundații
5.1.6.2. Incendii de pădure
5.1.6.3. Alunecări de teren
5.2. Premise de dezvoltare pentru județul Brăila
5.2.1. Justificarea alegerii zonei de aplicabilitate - Județul
Brăila
5.3. Grilă de indicatori orientativă/preliminară de obţinere a
performanţei amenajărilor
peisagistice sustenabile pentru județul Brăila
5.3.1. Recomandări de specii
5.4. Exemplificarea aplicabilității grilei. Proiect pilot –
amenajare peisagistică
rezidențială sustenabilă, cartier Radu Negru, oraș Brăila
Bibliografia Capitolului 5
ANEXE
ANEXE LA CAPITOLUL 1
ANEXE LA CAPITOLUL 2
ANEXE LA CAPITOLUL 3
ANEXE LA CAPITOLUL 4
ANEXE LA CAPITOLUL 5
GLOSAR DE TERMENI UTILIZAȚI
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
LISTA ILUSTRAȚIILOR ȘI A TABELELOR
LISTĂ ABREVIERI
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 5 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
2. Argument
Schimbările climatice cu care ne confruntăm astăzi la nivel
internațional și național
au implicații la scară largă, însă cu efecte vizibile la scară
locală. Topirea ghețarilor, inundații,
fenomene de deșertificare, furtuni, sunt efecte care au un
impact major asupra calității vieții.
Luarea unor măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor
climatice are implicații majore
când vine vorba de utilizarea terenului, planificare urbană,
urbanism și arhitectură, iar
încercarea de a reduce consumul de energie și de resurse
naturale, de a reduce producerea
gazelor de seră, va avea un impact major asupra sectorului
construcțiilor.
În iunie 1996 cea de-a doua conferință ONU pentru așezări umane
(HABITAT II),
desfășurată la Istanbul, a identificat metode de aplicare a
principiilor dezvoltării durabile la
nivelul clădirilor. Odată cu lansarea acestor probleme opinia
publică a început să fie
preocupată de protecția mediului. Numeroase țări europene au
adoptat deja măsuri de
dezvoltare durabilă prin intermediul standardelor,
regulamentelor. Startul a fost dat de
Scandinavia, apoi Germania și Franța au adoptat standardul RT
2000 pentru performanță
termică (Gauzin-Muller, 2002, pg. 16). În timp, au fost
dezvoltate și alte standarde pentru
definirea clădirilor sustenabile, cum ar fi Passive House1,
BREEAM
2, LEED
3. Aceste
standarde definesc limite pentru consumul de energie necesar
încălzirii, al încălzirii apei și al
sistemului de ventilație și de iluminat, includ cerințe pentru
îmbunătățirea utilizării pe timp de
vară și pe timp de iarnă.
Se definește astfel conceptul de clădire
sustenabilă/verde/durabilă, care are ca scop
reducerea impactului asupra mediului, prin metode variate. De
cele mai multe ori proiectarea
clădirii verzi pune accent pe utilizarea energiilor alternative,
prin folosirea energiei solare prin
sisteme pasive, active sau fotovoltaice, pe folosirea cadrului
natural și a vegetației variate
pentru acoperișuri verzi, prin managementul apei, prin
utilizarea materialelor alternative.
Treptat procesul complex de realizare a unei clădiri sustenabile
a evoluat astfel încât avem
astăzi diverse variante ale arhitecturii sustenabile și diverse
standarde de atestare a acestei
sustenabilități bazate pe proiectarea integrată.
1 “Casa pasivă” este un standard de construire voluntar,
dezvoltat de Passive House Institute, din Dermstadt,
Germania. 2 BRE Environmental Assessment Method, cea mai
răspândită metodă de certificare a sustenabilității clădirilor,
de proveniență engleză. Clădiri certificate în România-CRYSTAL
TOWER Business Center, București 3 Leadership in Energy and
Environmental Design, SUA, sistem de evaluare a designului,
construcției, operării și
întreținerii clădirilor verzi
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 6 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
În Europa, din totalitatea dezastrelor naturale ce au avut loc
în ultimele decade,
valurile de căldură au provocat cele mai multe victime umane. În
anul 2003 valul de căldură
ce a lovit Europa centrală și de vest a făcut 70.000 de victime
umane pe o perioadă de patru
luni4. Iar felul în care sunt conformate orașele determină
apariții tot mai dese ale valurilor de
căldură fatale.
Conform Agenției Europene de Mediu printre măsurile ce se pot
lua pentru
reducerea impactului negativ al temperaturilor ridicate sunt
metode de proiectare integrată
ale clădirilor cu accent pe izolarea clădirii pentru a păstra
răcoarea din interior, elemente de
umbrire la nivelul ferestrelor, sisteme de răcire pasivă a
clădirilor, ventilarea spațiilor publice
urbane și bineînțeles reducerea factorilor cauzatori de poluare.
La nivelul infrastructurii verzi
măsurile includ conservarea și îmbunătățirea spațiilor verzi
existente și introducerea de noi
spații verzi urbane care pot avea utilizări multiple, fie ca și
spații de recreere, sau ca spații de
promovare a biodiversității, ori ca spații de filtrare a aerului
si de purificare și acumulare a
apelor pluviale. Vegetația oferă umbrire și răcoare, de aceea
sunt încurajate acoperișurile
verzi și albastre în cadrul proiectării integrate a clădirilor
sustenabile.
În acest sistem integrat, amenajarea peisagistică poate
contribui la sustenabilitatea
mediului și a clădirii. Aceasta poate îmbrăca multe forme, care
pot contribui la
sustenabilitatea clădirii, de aceea amenajarea peisagistică
trebuie integrată în criteriile ce stau
la baza sistemelor de certificare a clădirilor sustenabile.
Iar o amenajare peisagistică ce contribuie la sustenabilitatea
clădirii devine în
esență a amenajare peisagistica sustenabilă (APS5) cu propriile
sale criterii de certificare.
De aceea, această cercetare doctorală își propune să determine
modul în care
amenajarea peisagistică poate să contribuie la proiectarea
clădirilor sustenabile și în
acest context își mai propune să definească amenajarea
peisagistică sustenabilă, prin
propunerea unui set de criterii, și prin realizarea unui proiect
pilot, ce va exemplifica
propunerea de APS.
4 European Environment Agency, 2012. Climate Change, Impacts and
Vulnerability in Europe 2012. [pdf]
Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Disponibil la:
http://www.eea.europa.eu/publications/climate-impacts-and-vulnerability-2012
[accesat 10.07.2014] 5 amenajare peisagistică sustenabilă, denumită
de acum înainte în cadrul acestui document “APS”.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 7 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
3. Delimitarea contextului
Prima Conferinţă ONU asupra Mediului, de la Stockholm din 1972 a
evidențiat
pentru prima dată problema raporturilor defectuase dintre om și
mediul natural şi s-a
concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu şi
Dezvoltare. Raportul acestei
Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland şi intitulat
Viitorul nostru comun a oferit
prima definiţie acceptată a dezvoltării durabile ca fiind „o
dezvoltare care satisface nevoile
generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor
generaţii de a-şi satisface
propriile nevoi”6.
Conceptul de dezvoltare durabilă este rezultatul unei abordări
integrate a
factorilor politici şi decizionali, în care protecţia cadrului
natural şi creşterea economică pe
termen lung sunt considerate complementare şi reciproc
dependente7. Este de subliniat
legătura între dezvoltarea economică și dezvoltarea așezărilor,
deoarece acestea se află într-o
relație de interdependență.
Problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o
dimensiune globală, fiind
abordate la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare
Durabilă de la Rio de Janeiro
(1992). În cadrul acestor preocupări globale față de ceea ce
înseamnă dezvoltare durabilă și
cum aceasta poate fi atinsă au fost adoptate o serie de
convenţii internaţionale care stabilesc
obligaţii precise din partea statelor şi termene stricte de
implementare privind schimbările
climatice, conservarea biodiversităţii, protejarea fondului
forestier şi zonelor umede, limitarea
folosirii anumitor produse chimice, accesul la informaţii
privind starea mediului şi altele.
Modificarea condițiilor climatice influențează ecosistemele,
așezările umane și
infrastructura, implicit calitatea vieții locuitorilor, iar
evenimentele meteorologice extreme
asociate cu schimbările climatice (furtuni, inundații, secete)
își vor face apariția mai des. La
nivelul României seceta îndelungată și inundațiile au determinat
pierderi însemnate în
agricultură, transporturi, alimentarea cu energie, gospodărirea
apelor, etc.
La începutul anului 2013 România a elaborat Strategia Nationala
a României
privind Schimbarile Climatice 2013 – 2020. Această strategie
vizează două direcţii de
acţiune: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
creşterea capacităţii de sechestrare a
dioxidului de carbon prin rezervoare absorbante naturale -
componentă realizată cu sprijinul
6 Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a
României Orizonturi 2013-2020-2030, elaborată de
Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,
în 2008 7 idem
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 8 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România -
şi adaptarea la efectele
negative, inevitabile ale schimbărilor climatice asupra
sistemelor naturale şi antropice.
Pentru combaterea/ameliorarea fenomenului schimbării climatice
se conturează două
tipuri de abordări (Ochinciuc, 2006a , pg. 15):
ameliorarea – intervenţii şi adoptarea unor politici prin care
să se reducă sau să
se stopeze emisiile de gaze de seră;
adaptarea – răspunsuri particularizat la schimbarea climatică
pentru ca impactul
să fie minim.
4. Obiective, ipoteze și întrebări de cercetare
Obiectivul principal al acestei cercetări este stabilirea unei
relații de dependență între
amenajarea peisagistică și clădirea sustenabilă. Cercetarea mea
doctorală îşi propune să
stabileasca un raport de condiţionare între clădire, aşa cum a
evoluat acesta de-a lungul
timpului (pornind de la exemplele arhitecturii vernaculare și
ajungând la arhitectura
verde/sustenabilă de azi) şi amenajarea peisagistică. Această
relație bilaterală între clădire și
amenajarea peisagistică este privită din punct de vedere al
sustenabilității clădirii.
Obiectivele secundare ale acestei cercetări sunt:
1. Identificarea efectelor schimbărilor climatice care au loc pe
teritoriul
României. Inventarierea fenomenelor deja semnalate și a
măsurilor de
combatere/ameliorare luate la nivel național.
2. Definirea unei tipologii de clădiri sustenabile în raport cu
evoluția obiectului
de arhitectură, pornind de la tehnici vernaculare de construcție
și ajungând la
conceptele dezvoltării durabile.
3. Definirea modalității de interacțiune umană cu spațiul
verde/cadrul natural
raportat la evoluția în timp a spațiului verde/cadrului natural,
cu evidențierea
factorilor de influență asupra conformării amenajării
peisagistice.
4. Identificarea elementelor de mediu care influențează
proiectarea integrată a
unei clădiri sustenabile și stabilirea unor măsuri de
intervenție la nivelul
amenajării peisagistice. Mai exact, definirea modului în care
amenajarea
peisagistică poate utiliza factorii de mediu benefici pentru
sustenabilitatea
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 9 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
clădirii, sau cum poate combate efectele factorilor de mediu
nocivi asupra
clădiri.
5. Identificarea la nivelul amenajării peisagistice a unor
tipare care pot combate
fenomenele climatice, asociate dezvoltării localităților, în
contextul
schimbărilor climatice. Mai exact, stabilirea unor modalități de
conformare a
amenajării peisagistice care pot contribui la diminuarea
efectului insulei de
căldură, la ameliorarea efectelor valurilor de căldură, etc.
6. Realizarea unei Grile de indicatori orientativă/preliminară
de obţinere a
performanţei amenajărilor peisagistice sustenabile pentru
județul Brăila.
Stabilirea unor criterii în baza cărora se va putea atesta
sustenabilitatea unei
amenajări peisagistice și implicit contribuția acesteia la
sustenabilitatea
clădirii.
În demersul de îndeplinire a obiectivelor se pornește de la
ipotezele următoare:
amenajarea peisagistică poate funcționa ca o zonă tampon între
elementele de
mediu și clădire,
amenajarea peisagistică poate contribui la combaterea efectelor
fenomenelor
climatice extreme asociate schimbărilor climatice (valuri de
căldură, inundații,
înzăpeziri), cu care România se confruntă din ce în ce mai
des,
amenajarea peisagistică poate integra diverse sisteme de
management al
resurselor,
amenajarea peisagistică poate fi o parte importantă în procesul
proiectării
integrate al clădirii sustenabile,
deci amenajarea peisagistică poate contribui la sustenabilitatea
unei
clădiri.
Am definit astfel următoarele întrebări de cercetare:
Care sunt fenomenele climatice extreme cu care România se
confruntă deja și
care este prognoza de viitor?
Cum poate contribui amenajarea peisagistică la procesul integrat
de proiectare
al clădirii sustenabile?
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 10 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
Cum poate contribui amenajarea peisagistică la combaterea
efectelor
fenomenelor climatice extreme asociate schimbărilor
climatice?
Cum poate contribui amenajarea peisagistică la îmbunătățirea
relației clădirii
sustenabile cu elementele de mediu?
Care sunt criteriile de definire a unei amenajări peisagistice
sustenabile în
raport cu clădirea sustenabilă?
5. Scopul și noutatea cercetării
Scopul declarat al acestei cercetări este implicarea amenajării
peisagistice în
procesul integrat de proiectare al clădirii sustenabile. Se va
dovedi pe parcursul acestei
cercetări că amenajarea peisagistică poate avea un rol important
în cazul proiectării clădirii
sustenabile, mai ales în contextul schimbărilor climatice cu
care ne confruntăm în prezent.
Noutatea cercetării derivă din evidențierea metodelor și
tehnicilor eficiente utilizate
în cadrul amenajării peisagistice pentru a asigura
sustenabilitatea clădirii dar și
sustenabilitatea amenajării peisagistice. Mai mult decât atât,
noutatea cercetării este susținută
de realizarea unei grile de indicatori orientativă/preliminară
de obţinere a performanţei
amenajărilor peisagistice sustenabile în raport cu clădirea
sustenabilă.
6. Cuvinte cheie: sustenabilitate, amenajare peisagistică,
schimbare climatică,
proces integrat, clădire sustenabilă/verde, amenajare
peisagistică sustenabilă (APS)
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 11 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
7. Prezentarea capitolelor
CAPITOLUL 1: SCURT ISTORIC AL INTERACȚIUNII UMANE CU SPAȚIUL
VERDE/CADRUL NATURAL. APARIȚIA AMENAJĂRII PEISAGISTICE.
Primul capitol al acestei cercetări face o analiză a dezvoltării
percepției asupra
spațiului verde și asupra cadrului natural, din cele mai vechi
timpuri până la debutul revoluției
industriale. Sunt trecute în revistă momentele marcante în
definirea amenajării peisagistice și
sunt descrise tehnici de organizare a amenajării și percepții
asupra spațiului peisagistic din
perspectivă istorică. Se analizează de asemenea caracteristicile
compoziționale ale amenajării
peisagistice în funcție de perioada istorică care a definit-o,
în relație directă cu obiectul de
arhitectură. În urmă cu mii de ani oamenii au început să
organizeze spațiul din jurul clădirii
pentru confort psihic și spiritual, și conform cercetărilor
citate în cadrul acestui capitol există
mărturii scrise care atestă aceste dovezi ale managementului
peisajului încă din preistorie.
Definirea amenajării peisagistice s-a conturat în direcția
vizualului în perioada antică,
prin intermediul grădinii ornamentale iar grădina devine un
spațiu exterior pentru relaxare, un
refugiu și un loc plin de simbolism religios în relație directă
cu clădirea. O perioadă marcantă
în definirea amenajării peisagistice a fost perioada medievală,
caracterizată de o înțelegere
sumară a cadrului natural, dictată și de o instabilitate
economică și socială. Amenajarea
peisagistică medievală este un spațiu autosuficient, utilitar,
ce oferă hrană, plante
medicinale, condimente și flori. Perioada secolului XVI-XVII,
este perioada dezvoltării
luxuriante a amenajării peisagistice, influențată de curentele
renascentiste și clasice.
Această perioadă este definită de simetrie, de principii de
conformare spațială riguroase, de
abundență și lux. Legătura arhitectură-amenajare peisagistică se
consolidează și se
definește, odată cu apariția curentului peisagistic al grădinii
clasice-formale, un spațiu
peisagistic bine organizat, geometric, cu intervenție antropică
esențială în aprecierea
spațiului, cu alei drepte, vegetație fasonată geometric și
plantată în aliniament, cu partere
florale organizate după axe bine definite. Un următor pas în
existența amenajării peisagistice a
fost făcut de amenajarea peisagistică englezească la începutul
secolului XVIII, poate și ca
urmare a excesului de forme și reguli geometrice ce au dictat
până la un anumit punct
organizarea amenajării peisagistice formale. Peisagistica
englezească s-a folosit de intervenții
specifice, pentru a delimita zonele amenajării și pentru a
deschide perspectiva și a o integra în
peisaj, pentru a delimita zone de pășune spre exemplu, fără a
permite însă animalelor să
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 12 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
migreze în afara limitelor impuse. Peisagistica englezească a
secolului XVIII reușește să
ofere un sentiment de natural în timp ce îmbină cu succes
elementele vizuale decorative
cu elementele necesare utilizării în siguranță a spațiului
peisagistic generat. Revoluția
industrială aduce după sine dezvoltarea spațiului urban, ca
urmare a transformării unei
societăți dependente de agricultură într-una tehnologizată.
Noile dezvoltări urbane au avut
nevoie de spații noi, apare astfel spațiul public urban, marile
parcuri, serele, etc. Iar
amenajarea peisagistică a acelei perioade este una ce nu poată
fi definită de un stil anume.
Stilistic vorbind relația cu cadrul natural în această perioadă
a schimbărilor economice a fost
una inovativă și prolifică, deorece diversele curente stilistice
și-au lăsat amprenta nu doar
asupra amenajării peisagistice în sine, ci și asupra concepției
de spațiu peisagistic. S-a născut
ideea că se poate interacționa cu natura în moduri variate și
s-au pus bazele realizării unui
design ecologic, integrat în natură, dezchizându-se drumul
amenajării peisagistice moderne.
CAPITOLUL 2: DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DE TIP DURABIL ÎN
ROMÂNIA
ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Al doilea capitol face o scurtă analiză a relației dintre
așezările românești și cadrul
natural, ținând seama de considerente de ordin morfologic și de
tipologiile consacrate ale
localităților. Relația localitate - cadru natural este privită
din perspectiva dezvoltării durabile
în context național și internațional și în raport cu schimbările
climatice actuale. Sunt
identificate principalele măsuri implementate în România pentru
reducerea riscurilor
climatice.
La nivelul țării noastre primele așezări ocupau poziții joase,
în preajma apelor. Treptat
aceste așezări risipite cedează locul unor așezări adunate.
Noțiunea de urbanism, însă, a luat o
amploare mai mare începând cu secolul al XIX-lea.
Perioada comunistă, apoi, introduce un sistem rigid de
planificare urbană cu
accent pe progresul economic în detrimentul dezvoltării
durabile. Este momentul marilor
sistematizări care au modificat geografia anumitor zone.
Urbanizarea a determinat
pătrunderea unor elemente specifice vieții urbane în mediul
rural și dezvoltarea a peste 200 de
sate la nivelul de localități aparținătoare incluse în limitele
administrative orășenești și
trecerea în categoria de suburban a peste 150 de comune cu peste
550 sate (Lăzărescu, 1977,
pg. 12). O perioadă lungă de timp relația cu mediul înconjurător
și raportarea la noțiuni de
ecologie și au fost trecute cu vederea, fie pentru ca nu
contribuiau la dorințele de dezvoltare
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 13 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
ale României socialiste, ori pentru că altul era contextul
ideologic al vremii. Apoi, odată cu
trecerea la un regim capitalist relația așezărilor cu natura a
devenit una și mai
problematică. Din dorința de a construi cât mai mult (în scopul
profitului) au apărut situații
în care cadrul natural a fost neglijat. Acest fapt, în timp a
contribuit negativ la calitatea vieții
urbane în România. În perioada de după revoluție s-a trecut la
un haos controlat de legi în
permanentă schimbare, fapt ce a permis investiții de orice fel
(volum, înălțime, cromatica,
etc.), în detrimentul păstrării unei unități funcționale și
vizuale.
Această istorie de planificare urbană în România, dar și
schimbările climatice la
nivel global au determinat apariția unor fenomene meteorologice
extreme pe teritoriul
țării noastre. România se confruntă în prezent cu inundații,
secete, valuri de căldură, iar
unele dintre cele mai afectate județe sunt acelea care prezintă
întinderi de câmpie
extinsa, fără zone împădurite, așa cum este și cazul județului
Brăila spre exemplu.
Evoluția vieții umane în cadrul așezărilor așa cum a fost
descrisă în acest capitolul a ajuns
într-un punct determinant. Viața în cadrul așezărilor umane este
din ce în ce mai expusă
riscurilor climatice, acest lucru este dovedit de impactul
evenimentelor meteorologice extreme
pe teritoriul țării în ultimii ani, și se face simțită
necesitatea evidențierii unor modele de bună
practică la nivelul dezvoltării durabile a așezărilor românești.
Aceste fenomene climatice
extreme necesită o abordare integrată în sensul adaptării și
ameliorării, de la scară mare
la scară mică, de la scara teritoriului la scara configurării
urbane locale.
CAPITOLUL 3: SPAȚIUL ARHITECTURAL ȘI TRANZIȚIA LUI CĂTRE O
DEZVOLTARE DURABILĂ
Cel de-al treilea capitol analizează tranziția temporală a
obiectului de arhitectură, de
la vernacular la sustenabil, cu punctarea momentelor din istoria
urbanismului care au
determinat modificări în țesutul urban clasic și implicit
apariția unor disfuncții la nivelul
calității vieții în clădire. Sunt analizate aici curente actuale
de planificare urbană (noul
urbanism) și de proiectare a clădirilor (clădirea sustenabilă),
în contextul schimbărilor
climatice și al dezvoltării durabile.
Paralela realizată în cadrul acestui capitol între conceptele
arhitecturii vernaculare și
cele ale arhitecturii moderne și socialiste nu face decât să
evidențieze o antiteză între aceste
tipuri de arhitectură, o poziționare complet diferită față de
relația cu cadrul natural.
Arhitectura vernaculară este arhitectura simbiozei cu mediul
înconjurător dependentă de
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 14 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
materialele disponibile local, de metodele constructive locale
și de structurile sociale în care
s-a format. Pe când arhitectura modernă și mai apoi cea
socialistă (în România) este
rezultatul dezvoltărilor industriale, economice și sociale, este
rezultatul schimbărilor
percepției asupra resurselor, asupra materialelor utilizate. În
timp ce arhitectura vernaculară
utilizează resurse locale naturale, la îndemână, arhitectura
modernă și mai apoi socialistă se
bazează pe inovațiile tehnicii și pe utilizarea unor materiale
produse ieftin la scară largă,
eficiente, fără un specific local însă.
Utilizarea acestor materiale moderne a ajutat în dezvoltarea
urbană masivă din
perioada comunistă, și au determinat, în timp, apariția și
amplificarea unor fenomene
climatice la nivel urban, cauzate de densificarea țesutului
urban, de creșterea densității
populației. Densificarea țesutului urban a determinat schimbarea
microclimatului în zonele
urbane și în zonele rurale dens construite, cu suprafețe
betonate, determinând semnalarea
fenomenului de insulă de căldură, ale cărui efecte au fost
descrise în cadrul acestui capitol.
Scopul arhitecturii sustenabile este acela de a utiliza
resursele eficient și de a
reduce impactul negativ al clădirii asupra mediului. Clădirea
solar-pasivă, casa pasivă sau
clădirea “zero energie”, toate amintite în acest capitol, ating
un scop cheie al arhitecturii verzi,
anume reducerea utilizării energiei și reducerea producerii
gazelor cu efect de seră pe toată
durata vieții clădirii. Aceste clădiri pot sau nu să fie
considerate verzi în toate aspectele, cum
ar fi reducerea deșeurilor, utilizarea materialelor reciclate.
Însă acest tip de clădiri au un
impact mai mic asupra mediului înconjurător comparativ cu
anumite clădiri verzi care
necesită utilizarea energiei importate sau a combustibililor
pentru a putea fi locuibile.
Datorită provocărilor ce se nasc din proiectarea clădirii
sustenabile este nevoie de
mai multă atenție pentru ceea ce înseamnă energie regenerabilă
(solară, eoliană, geotermală).
Arhitectul trebuie aibă o abordare holistică și să profite de
factori naturali cum ar fi orientarea
față de soare, ventilarea naturală, lumina zilei, etc.,
principii ce stau la baza arhitecturii
vernaculare. De asemenea este necesară o abordare integrată care
să înglobeze aspecte
semnalate în cadrul acestui capitol, și are să acorde o
importanță mai mare cadrului natural,
mediului înconjurător, spațiului verde din jur:
Pregătirea sitului pentru intervenție, gestionarea deșeurilor
rezultate din demolări
sau gestionarea deșeurilor produse de viitorii utilizatori ai
construcției,
Minimizarea impactului produs de procedeele de obținere a
materialelor,
Reducerea consumului apei, solului și energiei necesare
producerii materialelor,
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 15 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
Planificare pentru reducerea emisiilor de carbon generate de
transportul
materialelor,
Proiectare pentru utilizarea eficientă a energiei consumate
pentru alimentarea
sistemelor de încălzire, de răcire, de iluminat, etc.,
Asigurarea unui mediu interior sănătos.
În acest sistem integrat trebui să aibă un rol important
amenajarea
peisagistică. Aceasta poate îmbrăca multe forme, care pot
contribui la sustenabilitatea
clădirii. Fie că este vorba de utilizarea materialelor reciclate
de pe sit pentru pavarea
ulterioară la nivelul suprafețelor mineralizate, fie că este
vorba de întegrarea unui
sistem de management al apei prin realizarea de amenajări
peisagistice la înălțime, sub
forma acoperișurilor verzi8, pereți verzi
9, sau de realizarea unor grădini de ploaie
10 sau de
simple plantări gândite în contextul factorilor de mediu local,
amenajarea peisagistică
trebuie integrată în criteriile ce stau la baza sistemelor de
certificare a clădirilor
sustenabile.
CAPITOLUL 4: TIPURI DE CONTROL AL CONSUMULUI DE RESURSE ÎN
PROIECTAREA CLĂDIRILOR SUSTENABILE - RĂSPUNSURI DATE DE
AMENAJAREA PEISAGISTICĂ
Acest capitol dorește să identifice posibile intervenții oferite
de amenajarea
peisagistică în proiectarea clădirilor sustenabile. Se
analizează în cadrul acestui capitol
elementele de mediu care influențează clădirea și modul în care
amenajarea peisagistică poate
interveni în favoarea clădirii. Sunt identificate de asemenea
modele, tehnici de amenajare
peisagistică, la scări diferite, care pot contribui la
sustenabilitatea unei clădiri. În contextul
combaterii/adaptării la efectele schimbărilor climatice cu care
ne confruntam în prezent
și care au fost semnalate în capitolele anterioare, este nevoie
să regândim și să
reevaluăm criteriile pe care bazăm dezvoltarea unei intervenții
arhitecturale, care trebuie
să cuprinda intervenții în sensul sustenabilității. Iar această
sustenabilitate a obiectului de
8 A se vedea capitolul 4. TIPURI DE CONTROL AL CONSUMULUI DE
RESURSE ÎN PROIECTAREA
CLĂDIRILOR SUSTENABILE - RĂSPUNSURI DATE DE AMENAJAREA
PEISAGISTICĂ 9 idem 10 idem
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 16 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
arhitectură se poate realiza și cu ajutorul unei mai bune
integrări a amenajării peisagistice în
procesul integrat al proiectării arhitecturale.
Factori ca raportarea la elementele de relief, raportarea la
vegetația
existentă/propusă, raportarea la poziționarea față de soare,
raportare la accesul la o
sursă de apă/luciu de apă, raportare la poziționarea față de
mișcările aerului, etc. pot
contribui în prezent la definirea unor standarde de
sustenabilitate a clădirii.
De-a lungul timpului utilizarea vegetației a jucat un rol
singular în asigurarea
confortului termic la nivelul clădirii, întrucât spațiile
plantate cu arbori înalți sau cu
vegetație de înalțime medie oferă suprafețe umbrite pe timp de
vară, ce contribuie la confortul
termic și protejează totodată de vânturi reci. Aportul
vegetației de fațadă este cunoscut de sute
de ani în raport cu confortul termic, în timp ce plasarea
vegetației în imediata vecinătate a
clădirii în locul pavării sau betonării suprafețelor poate
reduce semnificativ temperatura la sol.
Simpla poziționare favorabilă în raport cu soarele, umbrirea,
vânturile, precipitațiile,
etc. poate avea un impact semnificativ asupra confortului termic
și psihologic. La toate aceste
elemente de peisagistică vernaculară, cum au fost denumite în
cadrul acestui capitol, se
adaugă intervenții ce țin de amenajarea peisagistică
contemporană: peretele verde, acoperișul
verde, grădina de ploaie, etc. Aceste intervenții pot fi
răspunsul peisagisticii la încercarea de a
se adapta/combate efectele schimbărilor climatice semnalate și
la nivelul țării noastre.
Colaborarea între amenajarea peisagistică contemporană
(materializată prin
acoperișuri verzi sau brune, pereți verzi sau amenajări în
imediata proximitate a
clădirii) și factorii de mediu poate genera îmbunătățiri la
nivelul microclimatului din
jurul clădirii, deoarece vegetația absoarbe umiditatea pe timpul
zilei și o eliberează pe timp
de noapte, poate transforma dioxidul de carbon în oxigen, poate
fi o sursă de hrană, în cazul
agriculturii urbane, poate oferi intimitate, poate fi o barieră
pentru vânturile reci și o barieră
fonică, poate funcționa ca un filtru pentru particulele de praf
din aer, oferă umbră, diminuează
luminozitatea și are o contribuție generală la îmbunătățirea
stării psihice.
Toate aceste aspecte conduc către concluzia că devine din ce în
ce mai evidentă
necesitatea realizării unei legături bidirecționale între
antropic și natural, între clădirea
sustenabilă și spațiul adiacent, ce se poate materializa sub
forma amenajării peisagistice.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 17 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
CAPITOLUL 5: GHID PRELIMINAR DE OBȚINERE A PERFORMANȚEI
AMENAJĂRILOR PEISAGISTICE SUSTENABILE PENTRU ZONA JUDEȚULUI
BRĂILA
Ultimul capitol propune realizarea unei grile de indicatori
orientativă/preliminară
de obţinere a performanţei amenajărilor peisagistice
sustenabile, bazat pe observațiile
și analizele realizate în capitolele anterioare, în raport cu
clădirea sustenabilă. Se propune
aici realizarea unui sistem de certificare a sustenabilității
amenajărilor peisagistice
publice și/sau private de pe teritoriul județului Brăila.
Poziționarea județului Brăila în
zona de câmpie, ce determină o uniformizare a reliefului,
factori climatologici și lipsa
suprafețelor împădurite de protecție determină de asemenea o
gamă largă de fenomene
climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile de
frig polar sau arctic,
inversiunile de temperatură, îngheţurile şi brumele cele mai
intense, ninsorile abundente,
vânturile tari, viscolele şi înzăpezirile, și cele din sezonul
cald sunt prezente: valurile de
căldură tropicală, fenomenele de uscăciune şi secetă, vânturile
uscate şi fierbinţi etc. Am ales
această zonă a județului Brăila, pentru realizarea unei grile
orientative de obținere a
perfomanței amenajărilor peisagistice sustenabile, deoarece
contextul analizei realizate în
cadrul acestui capitol o cerea.
Atestarea sustenabilității oricărui tip de amenajare
peisagistică de pe teritoriul
județului Brăila se va realiza prin obținerea unui „Certificat
de amenajare peisagistică
sustenabilă” (CAPS11
), posibil anexat sau integrat unui certificat de clădire
sustenabilă.
Această amenajare peisagistică sustenabilă (APS)12
certificată prin CAPS își propune să
contribuie la sustenabilitatea mediului înconjurător, a
comunității și a clădirii. Pentru
exemplificarea utilizării grilei se va realiza un proiect pilot
căruia i se va aplica grila de calcul
a sustenabilității amenajării peisagistice.
Relațiile dintre aceste capitole și subcapitole sunt ilustrate
în schema logică a
lucrării (fig. 1).
11 “Certificat de amenajare peisagistică sustenabilă”, denumit
de acum înainte în cadrul acestui document
„CAPS”. 12 amenajare peisagistică sustenabilă, denumită de acum
înainte în cadrul acestui document “APS”.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 18 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
8. Schema logică a lucrării
Fig. 1. Schema logică a lucrării. Sursa: autorul.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 19 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
9. Metode de studiu
Pentru a structura eficient această cercetare doctorală este
necesară o raportare a
analizelor la contextul general, acela al schimbărilor climatice
raportate la principiile
dezvoltării durabile.
Odată stabilit contextul de raportare, trebuie determinate
palierele de analiză. În
cazul de față palierele de analiză sunt determinate de scara de
abordare a analizei. Iar
succesiunea subiectelor/palierelor de analiză este următoarea:
amenajare
peisagisticălocalitateclădireamenajare peisagistică sustenabilă
(APS).
Cercetarea acestor paliere se va baza pe observația sistematică
și pe cunoașterea
teoretică a subiectului de analiză. Apoi concluziile ce derivă
din analize sunt preluate și
organizate pentru a fi utilizate în etapa finală, de experiment,
a cercetării.
Astfel, fiecărui palier de analiză îi corespunde un capitol din
cadrul cercetării, mai
exact primele patru capitole tratează paliere diferite de
analiză, având scări diferite de
abordare și concluzii distincte. Iar capitolul final conține
partea practică, de aport personal,
bazat pe observația sistemică și cunoașterea teoretică dovedite
în capitolele anterioare.
Capitolul 1 este un studiu teoretic al evoluției amenajării
peisagistice în raport cu
cadrul natural, cu clădirea și cu percepția umană asupra
cadrului natural.
Capitolul 2 este un studiu teoretic al dezvoltării teritoriale
de tip durabil în
contextul schimbărilor climatice și al relației cu cadrul
natural.
Capitolul 3 este un studiu teoretic al evoluției clădirii de la
vernacular la
sustenabil.
Capitolul 4 este un studiu teoretic cu elemente de benchmarking
asupra
răspunsurilor date de amenajarea peisagistică la proiectarea
clădirilor sustenabile.
Iar la final, Capitolul 5, și ultimul capitol, este un studiu
practic asupra modalității
în care amenajarea peisagistică poate să contribuie la
sustenabilitatea unei clădiri,
devenind o amenajare peisagistică sustenabilă de sine
stătătoare. Studiul practic propune
realizarea unui ghid de amenajare peisagistică sustenabilă, prin
realizarea unei grile de
criterii pentru atestarea sustenabilității unei amenajări
peisagistice și realizarea unui
proiect pilot pentru a demonstra aplicabilitatea acestei
grile.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 20 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
Toată lucrarea cuprinde 289 pagini de text, un numar de 96 de
imagini inserate și
3 tabele13
. Imaginile sunt reprezentări grafice ale conceptelor,
situațiilor enunțate în text,
scopul lor fiind acela de a ilustra și grafic informațiile
transmise textual. În cadrul lucrării
fiecărui capitol îi corespunde un subcapitol de concluzii și
bibliografie. Lucrarea cuprinde
de asemenea anexe structurate pe capitole, un glosar de termeni,
o bibliografie generală,
o listă a ilustrațiilor și a tabelelor și o scurtă lista de
abrevieri.
13 Poziționarea imaginilor și a tabelelor în text se poate
studia de la pag. 281 a tezei de doctorat
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 21 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
10. Bibliografie generală a doctoratului
CĂRȚI:
[1] Amati, M., 2008. Urban Green Belts in the Twenty-first
Century. Aldershot: Ashgate
Publishing Limited.
[2] Baker, N., Steemers, K., 2005. Energy and Environment in
Architecture. New York:
Routledge.
[3] Boults, E., Sullivan, C., 2010. Illustrated History of
Landscape Design. New Jersey: John
Wiley & Sons Inc.
[4] Bradshaw, V., 2006. The Building Environment: Active and
Passive Control Systems. New
Jersey: John Wiley & Sons Inc.
[5] Carroll, M., 2003. Earthly Paradises, Ancient Gardens in
History and Archeology.
Londra: The British Museum Press.
[6] Curinschi Vorona, G., 1981. Istoria Arhitecturii în România.
București: Editura Tehnică.
[7] Chirică, V., Boghean, D., 2003. Arheologia Preistorică a
Lumii, Neolitic-Eneolitic. Iași:
Helios.
[8] Crăciun, C., Boștenaru Dan, M., ed., 2014. Planning and
Designing Sustainable and
Resilient Landscapes. Dordrecht: Springer.
[9] Crăciun, C., 2010. Culegere de documente legislative in
domeniul Peisajului Natural,
Antropic și Cultural, în Amenajarea Teritoriului și în Urbanism.
București: Editura
Universitară “ ION MINCU”.
[10] Corbusier, 1931. Towards a New Architecture. New York:
Editura Dover Publications.
[11] Daniels, K., 1997. The Technology of Ecological Building:
Basic Principles, Examples
and Ideas. Basel: Birkhauser.
[12] Dunnett, N., Clayden, A.,2007. Rain Gardens-Managing water
sustainably in the garden
designed landscape. Portland: Timber Press.
[13] Gartland, L. ed., 2012. Heat Island Understanding and
Mitigating Heat in Urban Areas.
Londra: Sterling, VA.
[14] Gauzin-Muller, D., 2002. Sustainable Architecture and
Urbanism. Basel: Birkhauser.
[15] Hoyle, B., 2011. Low Energy Building Engineering. Delhi:
The English Press.
[16] Hoyle, B., 2011. Low Energy Building Engineering. Delhi:
The English Press.
[17] Hastings, R., Wall, M., ed.,2011. Sustainable Solar
Housing, Exemplary Buildings and
Technologies, volume 2. Londra: Sterling VA.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 22 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[18] Haselbach, L., 2010. The Engineering Guide to LEED-New
Construction, Sustainable
Construction for Engineers. New York: McGraw Hill.
[19] Ionescu, G., 1971. Arhitectura Populară în România.
București: Editura Meridiane.
[20] Ianoș, I., Tălângă, C., 2005. Geografie Urbană și Geografie
Rurală. București: Editura
Credis.
[21] Ianoș, I., 2000. Sisteme Teritoriale. București: Editura
Tehnică.
[22] Ianoș, I., 1987. Orașele și Organizarea Spațiului
Geografic. București: Editura
Academiei Republicii Socialiste România.
[23] Joja, C., 1984. Actualitatea Tradiției Arhitecturale
Românești. București: Editura
Tehnică.
[24] Keller, M., Burke, B., 2009. Fundamentals of Integrated
Design for Sustainable
Building. Hoboken: John Wiley & Sons, Inc.
[25] Kordjamshidi, M., 2011. House Rating Schemes, From Energy
to Comfort Base. Berlin:
Springer.
[26] Lawrence, H. W., 2006. City Trees: A Historical Geography
from the Rennaisance
through the Nineteenth Century. Charlottesville: University of
Virginia Press.
[27] Lăzărescu, C. ed., 1977. Urbanismul în România. București:
Editura Tehnică
[28] Linz, B., 2009. Eco Houses. Konigswinter: h.f.ullmann
[29] Măhăra, G., 2006. Variabilități și Schimbări Climatice.
Oradea: Editura Universității din
Oradea.
[30] Mostaedi, A., 2002. Sustainable Architecture, Low Tech
Houses. Barcelona: Carles Broto
& Josep Ma
Minguet.
[31] Margolis, L., Robinson, A.,2008. Living Systems-Innovative
Materials and Technologies
for Landscape Architecture. Basel: Birkhauser.
[32] Nutgens, P., 1997. The Story of Architecture. Londra:
Editura Phaidon.
[33] Ochinciuc, C.V., 2006a. Arhitectura și schimbarea
climatică. București: Editura
Universitară “ ION MINCU”.
[34] Ochinciuc, C.V., 2006b. Propunere de introducere a
indicatorilor pentru clădirile
durabile. București: Editura Universitară “ ION MINCU”.
[35] Ochinciuc, C.V., 2002. Conceptul dezvoltării durabile în
arhitectură - Proiectarea
integrată. București: Editura Universitară “ ION MINCU”.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 23 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[36] Otto-Zimmermann, K., ed.,2011. Resilient Cities, Cities and
Adaptation to Climate
Change Proceedings of the Global Forum 2010.
Berlin:Springer.
[37] Patrulius, R., 1975. Locuința în timp și Spațiu. București:
Editura Tehnică.
[38] Reed, S., 2010. Energy-Wise Landscape Design. Gabriola
Island: New Society
Publishers.
[39] Sassi, P.,2006. Strategies for Sustainable Architecture.
New York: Tayor&Francis.
[40] Russ, T. H., 2009. Site Planning and Design Handbook. New
York: Mc Graw Hill
Professional.
[41] Stoica, G., 1989. Arhitectura Populară Românească.
București: Editura Meridiane.
[42] Sârbu, C.N., 2006. Locuirea în România. București: Editura
Universitară “ ION
MINCU”.
[43] Sârbu, C.N., Popa, A., ed., 2012. Development opportunities
for areas related to Danube
river and Danube Delta. București: Editura Universitară “ ION
MINCU”.
[44] Schittich, C. ed., 2003. Solar Architecture. Munchen:
Institut fur Internationale
Arhitektur-Documentation GmbH & Co. KG , Basel:
Birkhauser.
[45] Vale, B., Vale, R., 1991. Green Architecure, Design for a
Sustainable Future. Londra:
Thames & Hudson Ltd.
[46] Viljoen, A., ed.,2008. Continuous Productive Urban
Landscapes: Designing Urban
Agriculture for Sustainable Cities. Oxford: Elsevier.
[47] Weiler, S. K., Scholtz-Barth, K., 2009. Green Roof Systems.
New Jersey: John Wiley &
Sons Inc.
[48] Woodrow, W. C., 2010. Sustainable Communities Design
Handbook, Green
Engineering, Architecture and Technology. Oxford: Elsevier.
E-BOOKS:
[1] Corson-Knowles, T., 2012. The Vertical Garden Handbook.
[Kindle DX version] Vertical
Gardening Group. Disponibil la: Amazon.co.uk [Accesat la
04.04.2014].
JURNALE / REVISTE:
[1] Carroll-Spillecke M., 1992. The Gardens of Greece from
Homeric to Roman Times.
Journal of Garden History, 12 (2), p.84-101.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 24 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[2] Derer, P., 2011. De la coloniile muncitorești la marile
ansambluri. 100 de ani de locuire
socială. Urbanismul Serie Nouă. (8), p. 83-89.
[3] Jabareen, Y.R., 2006. Sustainable urban forms: their
typologies, models and
concepts, Journal of Planning Education and Research 26 (1), p.
38–52.
[4] Mihăilescu, V., 1927. O Hartă a Principalelor Tipuri de
Așezări Rurale din România. Bul.
Soc. Reg. Rom. de Geografie, vol. XLVI.
[5] Pearson, J. M. and Pilgrim, S. and Pretty, J. eds., 2010.
Urban Agriculture: Diverse
Activities and Benefits for City Society. International Journal
of Agricultural Sustainability,
[online] Disponibil la: http://lib.freescienceengineering.org/
[Accesat 28 Aug. 2014].
[6] Sandelin, E., 2011. De la coloniile muncitorești la marile
ansambluri. 100 de ani de locuire
socială. Urbanismul Serie Nouă. (8), p. 125-126.
[7] Volder, A. and Watson, T. and Viswanathan, B., 2009.
Potential use of pervious concrete
for maintaining existing mature trees during and after urban
development. Urban Forestry &
Urban Greening. 8 (4): 249–256.
[8] Arnfield, A. J., 2003. Two decades of urban climate
research: A Review of Turbulence,
Exchanges of Energy and Water, and the Urban Heat Island.
International Journal of
Climatology. 23: 1–26. [online] Disponibil la:
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/joc.859/pdf [Accesat
28.08.2014].
ARTICOLE ONLINE:
[1] Kieghan, M., 2011. French botanist Patrick Blanc on how
vertical gardens can create a
new kind of contact with nature in high-density residential
areas. INDESIGN [online].
Disponibil la: http://www.verticalgardenpatrickblanc.com/medias
[Accesat 04.04.2014].
CURSURI:
[1] Cristea, D., 1989. Elemente de Mediu în Sistematizare,
Elemente de Mediu. Universitatea
de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, nepublicat.
[2] Ursulescu, N., Zugravu, N., 2012-2013. Civilizaţii
Preistorice și Antice pe Teritoriul
României (Civilizaţii Preistorice și Protoistorice pe Teritoriul
Ţării Noastre), Istoria Veche a
României. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea
de Istorie, nepublicat.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 25 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
STUDII:
[1] Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, 2010.
Proiectarea și Execuția
Acoperișurilor Verzi la Clădiri Noi și Existente. București:
MDRT
[2] University of Manchester, 2010. Adaptation to climate change
using green and blue
infrastructure. A databese of case studies [pdf]. Disponibil la:
http://www.grabs-
eu.org/membersArea/files/Database_Final_no_hyperlinks.pdf
[accesat 13.07.2014]
[3] INCD – URBANPROIECT, 2008. Studiu de fundamentare:
Potențialul natural al
Județului Brăila. București
[4] Halcrow România, 2008. Studiu de fundamentare: Starea
factorilor de mediu, surse de
poluare, protecția și conservarea mediului natural și construit
din judetul Brăila. București
[5] Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, 2013.
Studiu de fundamentare:
Amenajarea Peisagistică a Județului Brăila, Renaturarea pentru
Limitarea Efectelor Adverse
Microclimatice și Punerea în Valoare a Potenţialului Economic și
Turistic al Judeţului
Brăila. București
[6] INCD-URBANPROIECT, 2008. Studiu de fundamentare:
Infrastructura tehnică majoră.
București
[7] Halcrow România, 2008. Studiu de fundamentare: Potențial
energetic eolian al județului
Brăila. București
[8] INCD URBANPROIECT, 2008. Studiu de fundamentare: Potențialul
economic al
județului Brăila. București
RAPOARTE:
[1] Buildings Performance Institute Europe, 2012. Implementarea
Clădirilor cu Consum de
Energie Aproape Zero în România. [pdf] Building Performance
Institute Europe. Disponibil
la:
http://www.bpie.eu/documents/BPIE/publications/Romania_nZEB/RO/RO_exec_summary.p
df [accesat 05.04.2014]
[2] Buildings Performance Institute Europe, 2011. Principles for
Nearly Zero Energyy
Buildings. [pdf] Bruxelles: Buildings Performance Institute
Europe. Disponibil la:
http://www.bpie.eu/documents/BPIE/publications/HR_executive%20summary_nZEB.pdf
[accesat 22.11.2013]
http://www.bpie.eu/documents/BPIE/publications/HR_executive%20summary_nZEB.pdf
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 26 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[3] European Environment Agency, 2013. Climate and energy
country profiles – Key facts
and figures for EEA member countries. [pdf] Luxembourg:
Publications Office of the
European Union. Disponibil la:
http://www.eea.europa.eu/publications/climate-and-energy-
country-profiles [accesat 07.11.2013]
[4] European Environment Agency, 2013. Urban adaptation and
climate change in Europe,
Challenges and apportunities for cities together with supportive
national and European
policies. [pdf] Luxembourg: Publications Office of the European
Union. Disponibil la:
http://www.eea.europa.eu/publications/urban-adaptation-to-climate-change
[accesat
11.11.2013]
[5] European Environment Agency, 2013. Adaptation in Europe
Addressing risks and
opportunities from climate change in the context of
socio-economic developments. [pdf]
Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Disponibil la:
http://www.eea.europa.eu/publications/adaptation-in-europe
[accesat 11.11.2013]
[6] European Environment Agency, 2012. Climate Change, Impacts
and Vulnerability in
Europe 2012. [pdf] Luxembourg: Publications Office of the
European Union. Disponibil la:
http://www.eea.europa.eu/publications/climate-impacts-and-vulnerability-2012
[accesat
10.07.2014]
[7] Ecofys, 2013. Toward Nearly Zero-Energy Buildings,
Definition of common principles
under the EPBD. [pdf] Bruxelles: European Comission. Disponibil
la:
http://ec.europa.eu/energy/efficiency/buildings/doc/nzeb_full_report.pdf
[accesat 23.11.2013]
[8] GRID-Arendal, 2002. GEO Global Environmental Outlook 3.
[pdf] London: United
Nations Environment Program. Disponibil la:
http://www.grida.no/publications/other/geo3/
[accesat 06.11.2013]
[9] GRID-Arendal, 2001. Climate Change 2001: The Scientific
Basis. [pdf] Cambridge:
Intergovernmental Panel on Climate Change. Disponibil la:
http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/ [accesat
04.11.2013]
[10] GRID-Arendal, 2001. Climate Change 2001: Impacts,
Adaptation and Vulnerability.
[pdf] Cambridge: Intergovernmental Panel on Climate Change.
Disponibil la:
http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/ [accesat
04.11.2013]
[11] GRID-Arendal, 2001. Climate Change 2001: Mitigation. [pdf]
Cambridge:
Intergovernmental Panel on Climate Change. Disponibil la:
http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/ [accesat
04.11.2013]
http://www.eea.europa.eu/publications/climate-and-energy-country-profileshttp://www.eea.europa.eu/publications/climate-and-energy-country-profileshttp://www.eea.europa.eu/publications/urban-adaptation-to-climate-changehttp://www.eea.europa.eu/publications/adaptation-in-europehttp://ec.europa.eu/energy/efficiency/buildings/doc/nzeb_full_report.pdfhttp://www.grida.no/publications/other/geo3/http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 27 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[12] Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ ION MINCU”,
2010. Raportul Știinţific şi
Tehnic in Extenso - RST - al etapei 3/2010, din proiectul
complex: Sisteme de Soluţii
Integrate pentru Reabilitarea Clădirilor/Cartierelor de Locuit,
acronim: SIR, etapa 3 / 2010:
Stabilirea unor Criterii de Analiza, Evaluare, Modelare și
Selectare a unor Soluții
Performante precum și Aplicarea și Testarea Metodologiei pe un
Studiu de Caz. Simulare
model funcțional. Bucureşti
[13] Agenţia pentru Protecţia Mediului Braila, 2008. Raport
privind starea factorilor de mediu
[14] Fişa localităţiilor din județul Brăila, 2000-2010
[15] Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, 2010.
Schema cu Riscurile Teritoriale
din Zona de Competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Dunărea” al Judeţului
Brăila.
[16] American Society of Landscape Architects, Lady Bird Johnson
Wildflower Center
(University of Texan, Austin), United States Botanic Garden.
2009. The Sustainable Sites
Initiative, the Case for Sustainable Landscapes. [pdf]
Disponibil la:
http://www.sustainablesites.org/rating-system [accesat
09.09.2014]
[17] American Society of Landscape Architects, Lady Bird Johnson
Wildflower Center
(University of Texan, Austin), United States Botanic Garden.
2009. The Sustainable Sites
Initiative, Guidelines and Performance Benchmarks. [pdf]
Disponibil la:
http://www.sustainablesites.org/rating-system [accesat
09.09.2014]
[18] Environmental Protection Agency-USA, 2013. Reducing Urban
Heat Islands:
Compendium of Strategies Urban Heat Island Basics. Disponibil
la:
http://www.epa.gov/heatisland/resources/pdf/BasicsCompendium.pdf
[accesat 11.11.2013]
CONFERINȚE ȘI SIMPOZIOANE:
[1] Veluda, L., Bunea, A. N., 2012. Brăila-Development
Opportunities and the
Macroterritorial Context. În: Development Opportunities for
Areas Related to Danube River
and Danube Delta. Sârbu, C.N., Popa, A., ed., Danube and Delta
Conference. București, 28-
30 iun. 2012. București: Editura Universitară “ ION MINCU”.
[2] Bunea, A. N., 2013. Spațiul arhitectural și tranziția lui
către durabil [PPT]. Simpozionul
Zilele Arhitecturii. București, 19 oct.-28 noi. 2013.
Nepublicat.
[3] Bunea, A. N., 2013. Spațiul urban și spațiul rural în
contextul dezvoltării durabile [PPT].
Simpozionul Zilele Arhitecturii. București, 19 oct.-28 noi.
2013. Nepublicat.
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 28 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[4] Bunea, A. N., 2014. Spațiul peisagistic-contribuție la
eficientizarea energetică a clădirii?
[PPT]. Forumul de Arhitectură Durabilă. București, 10 apr. 2014.
Nepublicat.
DOCUMENTE OFICIALE:
[1] Administrația Națională “Apele Române”, 2008. Să păstăm
apele curate. [pdf] București.
Disponibil la: http://www.rowater.ro/default.aspx [accesat
03.11.2013]
[2] European Parliament, 2010. Energy Performance for Buildings
Directive [pdf] Bruxelles.
Disponibil la: http://www.dfpni.gov.uk/directive_2010-31
eu_energy_performance_of_buildings_19_may_2010.pdf [accesat
23.11.2013]
[3] Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, 2013.
Strategia Națională a României
Privind Schimbările Climatice [pdf] București. Disponibil
la:
http://www.mmediu.ro/beta/cauta/ [accesat 07.11.2013]
[4] Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, 2008.
Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 [pdf]
București. Disponibil la:
http://www.mmediu.ro/beta/cauta/ [accesat 07.11.2013]
[5] Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, 2012. Ghid
privind Adaptarea la Efectele
Schimbărilor Climatice [pdf] București. Disponibil la:
http://www.mmediu.ro/beta/cauta/
[accesat 07.11.2013]
[6] Strategia de dezvoltare a municipiului Brăila 2008-2013
[7] EUROPEAN PROJECT CONSULTING S.R.L., Strategia de dezvoltare
durabilă a
județului Brăila 2010-2015
[8] Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
[9] INCD Urbanproiect București, 2005. Planul de Amenajare a
Teritoriului Zonal
Interjudețean Brăila- Galați-Tulcea
[10] Planul de amenajare a teritoriului județean Brăila
[11] Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, 2011.
Planul Urbanistic
General al municipiului Brăila
LEGISLAȚIE:
[1] Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea
Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie
1992 (publicat în M.O. nr. 119/
12.05.1994)
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 29 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[2] Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea
Protocolului de la Kyoto la Convenţia-
cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat
la 11 decembrie 1997
(publicat în M.O. nr. 81/16.02.2001)
[3] Legea 372/2005, principalul act normativ în domeniul
eficienței energetice pentru clădiri
[4] Hotărârea Guvernului nr. 645 din 7 iulie 2005 pentru
aprobarea Strategiei naţionale a
României privind schimbările climatice (SNSC 2005-2007)
(publicat în M.O. nr.
670/27.07.2005)
[5] Hotărârea Guvernului nr. 1877 din 22 decembrie 2005 pentru
aprobarea Planului naţional
de acţiune privind schimbările climatice (PNASC 2005-2007)
(publicat în M.O. nr.
110/6.02.2006)
[6] Hotărârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea
Comisiei Naţionale privind
Schimbările Climatice (CNSC) (publicat în M.O. nr.
465/30.05.2006)
[7] Hotărârea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007 privind
înfiinţarea Sistemului
naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze
cu efect de seră rezultate din
surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon,
reglementate prin Protocolul
de la Kyoto (publicat în M.O. nr. 26/14.01.2008)
[8] Ordinul Ministrului nr. 1170 din 29.09.2008 pentru aprobarea
Ghidului privind adaptarea
la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O. nr.
711/20.10.2008)
WEB:
Grădina antică romană:
[1]
http://www.ancienthistoryarchaeology.com/ancient-roman-gardens
[2]http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/secondary/SMIGRA*/Hortus.html
Grădina antică romană, scrisorile lui Plinius cel Tânăr:
[1]
http://ancienthistory.about.com/library/bl/bl_text_plinyltrs3.htm
Grădina antică grecească:
[1] http://www.gardenvisit.com/landscape_architecture
[2] http://www.landscapedesign-online.com/blog/ancient-rome
[3]
http://varenya.hubpages.com/hub/Ancient-gardens-of-Greece#
Grădina medievală:
[1] http://www.nationaltrust.org.uk/article-1356400618277/
[2] http://blog.metmuseum.org/cloistersgardens/
-
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala
Doctorală „SITT”
teză de doctorat: Contribuția amenajării peisagistice la
proiectarea clădirilor sustenabile
septembrie 2014
doctorand: urb. peisag. Andreea Nicoleta Bunea 30 coordonator
științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
[3]
http://www.pinterest.com/pruebatten/medieval-and-religious-gardens/
[4] http://www.godecookery.com/mtales/mtales16.htm
Grădina clasică:
[1]
http://www.french-gardens.com/design/frenchgardendesign.php
[2]
http://www.lifestyle.com.au/plant-guide/formal-garden.aspx
Grădina renascentistă:
[1]
http://www.hamiltongardens.co.nz/collections/paradise-collection/italian-renaissance-
garden
[2]
http://www.vam.ac.uk/content/articles/i/italian-renaissance-villas-and-gardens/
Legislație arhitectură „verde” în România:
[1] http://rogbc.org/ro/acasa
Lista a clădirilor „zero energie” la nivel mondial:
[1] http://batchgeo.com/map/net-zero-energy-buildings
Casa pasivă:
[1] http://www.passivhaus.org.uk/page.jsp?id=17
[2]
http://www.passivehouse-international.org/index.php?page_id=79
[3] http://activehouse.info/about-active-house
Arhitectură vernaculară:
[1]
http://www.vernaculararchitectureforum.org/learning/whatis.html
Utilizarea vegetației pentru obținerea eficienței
energetice:
[1]
http://landscapeforlife.org/plants/use-vegetation-to-increase-energy-efficiency/
[2]
http://dnr.louisiana.gov/assets/TAD/education/ECEP/drafting/f/f.htm
[3] http://www.level.org.nz/site-analysis/wind/
[4]
http://sustainability.williams.edu/green-building-basics/landscaping-2
[5] http://www.managenergy.ro/
Pereți verzi:
[1]
http://timesofindia.indiatimes.com/city/pune/Vertical-gardens-a-green-solution-for-urban-
setting/articleshow/18493011.cms?referral=PM
Acoperișuri verzi:
[1] http://www.greenroofs.com/projects/
[2] http://www.efb-greenroof.eu/Vfb/au_english.html
[3] http://greenroof.se/en/about-green-roofs/