-
ABSTRACT 1 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”
Teză de doctorat
CORPUL POSTORGANIC ŞI ARHITECTURA AMBIGUITĂłII: Reinventarea
teatrului anatomic
Autor: Asist. Drd. Arh. Emil Ivănescu
Coordonator ştiinŃific:
Prof. Dr. Arh. Emil Barbu Popescu
Bucureşti, 2011
-
ABSTRACT 2 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Abstract
Studiul pleacă de la următoarea observaŃie: în mod paradoxal,
diferitele abordări din cadrul arhitecturii contemporane precum
hibriditismul, protezarea, mutabilitatea, topologia, virtualitatea,
sunt moduri de a fi ale unui nou corp uman construct antropologic
denumit, în mod generic, postorganic. Acesta desemnează o
transgresare a organicului şi naturalului prin intermediul
tehnologicului şi, în special, al tehnologicului medical. În acest
context, teza cercetării este următoarea: Corpul postorganic,
hibrid între natural şi artificial, devine o praradigmă
topo-senzorială pentru arhitectura contemporană, împărŃită, ca
abordare, în numeroase direcŃii conceptuale. Tehnologiile scopice
medicale ce invadează şi hibridizează acest corp, produc o
supraexpunere a spaŃiului său visceral, care devine astfel,
arhitectură. În felul acesta, corpul postorganic reface o tradiŃie
a trupului umanist (denumit, astăzi, postuman) aparent înlăturat
din prim-plan de modernitate. Astfel, studiul se definește ca o
cercetare pluridisciplinară, asociind o antropologie a imagisticii
scopice medicale, cu teoria și practica de arhitectură. Linia
generală este dată de o perspectivă tehnologică și medicală asupra
constituirii corpului contemporan, postorganic în paralel și analog
corpului arhitectural. Cercetarea construieşte un vector de studiu,
spaŃiul visceral, ca un posibil numitor comun al unor abordări
arhitecturale ce, până acum, erau tratate distinct. Modul de
analiză al cercetării este făcut pornind de la o arheologie a
paradigmelor corporale în arhitectură, după care, printr-un discurs
alcătuit din patru părŃi, studiul arată modul în care corpul
postorganic intersectează arhitectura contemporană. Finalul
lucrării propune un nou termen ca ipoteză de studiu viitoare, acela
de tehno-antropomorfism. El nu se vrea dezbătut acum, însă, în
contextul în care atât corpul uman cât şi corpul arhitectural sunt
supuse aceloraşi procese de transformare şi manipulare, ne
întrebăm, dacă nu cumva, modul abstract de design în arhitectură
ascunde, de fapt, inconştient, o antropomorfizare specifică unui
corp modificat şi abstractizat tehnologic.
-
ABSTRACT 3 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
1. Expuneri somatice Studiul oferă la început, o imagine a
modului în care corpul s-a constituit ca paradigmă esenșială a
arhitecturii. Analizând corpul microcosmos drept cadru ideologic al
premodernitășii, urmat de corpul mecanic drept epistemă a
modernitășii, corpul postorganic sincretic, hibrid și protezic, se
dezvolta ca o paradigmă a supermodernitășii.
2. Teatrul Anatomic și spașiul visceral Această parte propune,
printr-o analiză a teatrelor anatomice ale Renașterii și a
spectacolului anatomic produs de ele, evidenșierea spașiului
visceral ca instanșă metaforică pentru cultură și arhitectură.
Plecând de aici și prezentând o continuitate a acestor teatre până
astăzi, am construit, drept direcșie de cercetare, spașiul visceral
ca sit al senzitivitășii,geneticii și topologiei.De altfel, teatrul
anatomic contemporan, atât cel somatic cât și cel genetic, conferă
visceralitășii o nouă dimensiune metaforică capabilă de a fi
asimilată atât de arhitectură cât și de celalte arte în
general.
3. De la visceral la senzorial și topologic Visceralul definit
ca sit pentru o construcșie paradigmatica în arhitectura de astăzi,
generează cele trei direcșii de cercetare: senzorial,genetic și
topologic. Senzorialul în arhitectură este o acumulare a
sensibilitășii fenomenologice, nemediate tehnologic între spașiu și
corp. Sensibilitatea contemporana, însă, este una extinsă și
protezică, aceasta transgresând arhitectura atât teoretic dar și
practic. Această direcșie propune o critică a oculocentrismului
arhitectural, solușia contemporană fiind o sinestezie tehnologică a
corpului imers în spașiul arhitectural. Direcșia a doua explică cum
privirea genetică însoșită de o descriere geometric-topologică a
spașiului și artefactului de arhitectură, au produs schimbări
majore în lumea contemporană a design-ului arhitectural. Aici,
genetica reduce corpul la o matrice biologică, iar topologia
descrie geometrii ale plierii și transformabilitășii continue ce
sunt analoage, conform unor studii, modului în care corpul nostru
fiinșează în lume.
4. Arhitectura ambiguitășii
Arhitectura ambiguitășii traduce în construit ceea ce se
întamplă corpului astăzi pe diferite paliere: hibridizarea între
natural și artificial, protezarea organicului cu sinteticul.
Postorganicul descrie aceste fenomene sincretice ce ambiguizează de
fapt corpul și îl transgresează. O reacșie de antiteză are loc în
supermodernitatea noastră sub forma unui corp și arhitecturi
primitive, care descrie o existenșa esenșializata, însă nemediata
hipertehnologic. Din confruntarea teza - corp/arhitectură
postorganică și antiteza – corp/arhitectură primitivă, transpare ca
o sinteză, arhitectura ambiguității sub forma încarnării unui
paradox contemporan: o hiper-abstractizare/dematerializare și o
hiper-carnalizare a artefactului corporal uman și arhitectural.
5. Concluzii. tehno-antropomorfismul
Concluziile nu vin sa inchida o problematica, ci din contra o
amplifica si o deschide catre alte zone de cercetare. Faptul ca
intre modul prin care este gandit si realizat obiectul de
arhitectura este asemanator si analog obiectului-corp uman,
demonstreaza ca ambele sunt supuse acelorasi procese plastice.Insa,
si mai mult, corpul uman,astazi, este implicat direct, in generarea
interactiva a obiectului hibrid de arhitectura. Tot acest complex,
fundamenteaza corpul ca o paradigma tehnologica pentru arhitectura.
Noi mergem insa mai departe si anume ne intrebam daca nu cumva
aceste analogii, dar si generari directe, in afara rezultantei lor
dintr-o fascinatie si imaginatie stiintifica, nu sunt manifestari
inconstiente, inca slabe, ale unui corp si eu nou, invadat si
hibbridizat tehnologic.In acest sens, daca ipoteza ar fi adevarata,
obiectul de arhitectura, pe langa alte influente, este si marca
unui tehno-antropomorfism cu totul particular.
Tehno-antroporfismul, ca termen nou introdus aici, desemneaza o
imprimare a experierii si formei noului corp uman transgresat
tehnologic.
-
ABSTRACT 4 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Introducere
Schema 1- teza cercetării Corpul uman postorganic devine o
paradigmă topo-senzorială pentru arhitectura contemporană. SpaŃiul
său visceral este supraexpus, fiind deschis privirii libere umane.
Tehnologiile scopice şi protezice medicale invazive hibridizează
acest corp, producând o supraexpunere a spaŃiului său visceral, ce
devine, astfel, arhitectură.În felul acesta, corpul postorganic
reface o tradiŃie umanistă în arhitectură, tradiŃie înlăturată,la
suprafaŃă,de modernitate.
-
ABSTRACT 5 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
1. Context și problematică Studiul pleacă de la două puncte de
referinșă: corpul uman și arhitectura ca
artefacte culturale, constituite în cadrul unei societăși
tehnologizate, postmoderne, în care realul și virtualul se
întrepătrund într-un mod cu totul neașteptat. În acest context,
hibridizarea pare a fi esenșa tuturor fenomenelor postmoderne, ce
constau în compuneri, fragmentări și abstractizări între elemente
de naturi diferite dar coerente prin sincretizmul unirii lor. În
același fel, corpul uman și arhitectura sunt constructe sincretice
susșinute de un întreg complex de concepte inspirate din diversele
interpretări și analize ale fenomenelor realului.Corpul uman este o
unitate antropologică supusă dematerializării, fragmentării și
pluralitășii postmoderne. Corpul uman constă în totalitatea
fantasmelor individuale și colective atingând astfel, intimitatea
fenomenelor unei perioade istorice și reușind să ofere o imagine
ampla și detaliată asupra acelei perioade. Cu alte cuvinte corpul
uman ca și construct reprezintă un indicator antropologic, asemeni
unui barometru ce înregistrează starea, la un moment dat a unei
culturi, modul cum se reprezinta ea pe sine. Arhitectura si
cultura, sunt influenșate de modul de a fi al corpului. În acest
caz, necesitatea studiului nostru vine din reaparișia bruscă, în
gandirea și viașa cotidiană, a acestui construct, corpul uman, care
pare să împrospăteze analiza postmodernă, tocmai prin aspectele de
substrat pe care le relevă. Importanșa studiului arhitecturii prin
prisma corpului este esenșială, fiindcă,
conform observașiilor noastre, toate marile schimbări în
arhitectură, cu efect puternic și profund, nu au fost generate doar
datorită unor dezvoltări tehnologice, sociale, naturale sau
transformări de mentalităși, ci au avut permanent în umbră, în
spatele scenei, argumentul unui nou corp care necesită o nouă
arhitectură. În acest fel, corpul uman s-a constituit ca o
paradigmă pentru practica arhitecturală, o paradigmă care s-a
pozișionat mereu altfel. Așa s-a întamplat cu corpul microcosmos
devenit cadru ideologic și morfologic pentru arhitectura
premodernitășii. În același mod s-a petrecut și cu corpul mecanic,
devenit substrat al unei arhitecturi moderniste, abstracte și
mecaniciste. În același fel, vom arată în studiu, corpul
contemporan, denumit postorganic, se constitue ca o nouă paradigmă
pentru arhitectură, o paradigmă a hibriditășii și transgresivitășii
ce a cuprins astăzi toate fenomenele realului. Explicitare termeni
Cercetarea aduce in peisajul teoretic-arhitectural, doi termeni
noi: postorganic si tehno-antropocentrism. Am preluat notiunea de
postorganic din lucrarea New Wombs Electronic Bodies and
Architectural Disorders, de Maria Luisa Palumbo, insa ea nu o
folosea neaparat in legatura cu corpul uman, desi acesta era
subiectul lucrarii sale. Am preferat sa folosesc sintagma corp
postorganic si nu corp postuman, cum se realizeaza in mod curent in
studiile de gen, tocmai pentru a exprima mai bine tenta organica si
tehnologica si mai putin sociala, etica sau culturala a acestui
corp. De asemenea, am accentuat importanta notiunii, centrand
intreg studiul pe acest corp postorganic si pe arhitectura
specifica lui. Notiunea de tehno-antropomorfism este, fata de
prima, originala, ea nefiind utilizata pana acum.
Tehno-antroporfismul desemneaza un antropomorfism al unui corp
transgresiv, modificat prin invadare si plasticizare
tehnologica.
-
ABSTRACT 6 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
2. Teza și obiectivul studiului Teza cercetării se enunșă în
felul următor: Corpul postorganic devine o paradigmă
topo-senzorială pentru arhitectura
contemporană. Astfel, dacă în trecut, corpul uman, ca paradigmă,
a constituit un model formal și proporșional pentru arhitectura
acelor perioade, astăzi, corpul, invadat de tehnologiile medicale
de scanare și analizare, devine un criteriu de sensibilitate,
reactivitate, inteligenșă dar și topologie pentru arhitectură.
Spașiul său visceral, supraexpus de tehnologia imagistică medicală,
devine un sit al transformărilor și proceselor caracterizate de
tehno-senzitivitate și geometrii complexe. În locul materialitășii
carnale și formale, corpul devine o paradigmă a dematerializării, a
ambiguitășii și a atmosfericului ce caracterizează atât corpul
postorganic, cât și o bună parte din arhitectura contemporană.
Obiectivul studiului are prin urmare în vedere realizarea unor
analogii între
modalitatea de compunere/descompunere a acestui corp postorganic
și arhitectura contemporană. Ceea ce vom arăta depășește însă
cadrul analogiei clasice corp/arhitectură. Vom demonstra cum
arhitectura devine o proteză a corpului postorganic care, hibrid
între natural și tehnologic, se extinde la rândul său, înspre
arhitectură. Simbioza aceasta tehnologică între corp și
arhitectură, are loc astăzi la o amplitudine cu mult mai mare decât
în trecut, fiindca acum corpul efectiv a devenit arhitectură și
arhitectura corp. 3. Metodologia de cercetare Studiul se definește
ca o cercetare pluridisciplinară asociind o antropologie a
imagisticii scopice medicale, cu teoria şi practica de
arhitectură. Pe alocuri, în anumite zone, am abordat subiecte
conexe ideii de bază, tocmai pentru a scoate în evidenŃă diferitele
laturi ale fenomenelor analizate. Linia generală este dată de o
perspectivă tehnologică și medicală asupra constituirii corpului
contemporan, postorganic în paralel și analog corpului
arhitectural. Am realizat o arheologie a problematicii studiate,
dar nu în sensul strict filosofic și analitic inișiat de Foucault,
ci într-o modalitate suficientă pentru ca cititorul să înșeleagă
continuitatea în timp a fenomenelor descrise. În lucrarea
“Theorizing a new agenda for architecture”, Kate Nesbitt arată
că
exista câteva direcșii pe care teoria de arhitectură le
dezvoltă, dintre acestea, remarcă editoarea, teoria prescriptivă,
proscriptivă și critică sunt cele mai importante. Teoria
prescriptivă oferă solușii la probleme specifice apărute, prin
stabilirea unor norme ale practicii. Teoria proscriptivă este
asemănătoare cu prima, însă se axează pe reliefarea doar a ceea ce
trebuie evitat în design. Teoria critică, în schimb, este
speculativă și adeseori utopică. Ea evaluează lumea construită,
oferă o imagine a ei, din punctul de vedere al unei analogii.
Considerăm că, în această clasificare a lui Nesbitt, cercetarea se
încadrează în contextul unei teoretizări critice, încercând să
prezinte o viziune asupra arhitecturii contemporane, privită prin
prisma corpului postorganic.
-
ABSTRACT 7 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Explicitare termeni Cercetarea aduce în peisajul
teoretic-arhitectural, doi termeni noi: postorganic şi
tehno-antropocentrism. Am preluat noŃiunea de postorganic din
lucrarea New Wombs Electronic Bodies and Architectural Disorders,
de Maria Luisa Palumbo, însă ea nu o folosea neapărat în legătură
cu corpul uman, deşi acesta era subiectul lucrării sale. Am
preferat să folosesc sintagma corp postorganic şi nu corp postuman,
cum se realizează în mod curent în studiile specializate, tocmai
pentru a exprima mai bine tenta organică şi tehnologică şi mai
puŃin socială, etică sau culturală a acestui corp. De asemenea, am
accentuat importanŃa noŃiunii, centrând întreg studiul pe acest
corp postorganic şi pe arhitectura specifică lui, postorganicul
desemnând hibridizarea organicului şi a naturalului cu tehnologicul
şi sinteticul. De asemenea, noŃiunea de tehno-antropomorfism este
originală, ea nefiind utilizată până acum. Tehno-antroporfismul
desemnează un antropomorfism al unui corp transgresiv, modificat
prin invadare şi plasticizare tehnologică. În finalul studiului,
vom construi o ipoteză potrivit căreia corporalitatea acestuia
influenŃează formele de expresie arhitecturale contemporane.
Ipoteză îşi va găsi soluŃionarea într-un studiu şi cercetare
viitoare.
4. Studiul în contextul altor cercetări Tot în antologia de
texte teoretice editată de Nesbitt, găsim cum problematica
corpului este a șasea temă în cadrul cercetărilor postmoderne
arhitecturale. Alături de ea, fac parte teme precum Istoria ți
istoricismul, Înteles, Loc, Teoria urbană și Agenda politică ți
etică. De asemenea, tot în cadrul postmodernismului, Nesbitt
evidenșiază mai multe paradigme teoretice: 1) fenomenologia, 2)
estetica sublimului, 3) teoria lingvistică; 4) marxismul; 5)
feminismul. În contextul acestora, corpul uman și arhitectura
constituie ingredientul principal pentru subiectul fenomenologiei,
esteticii sublimului și al feminismului. Fașă de aceste
sistematizări ale abordărilor teoretice, studiul nostru încearcă
să
pună bazele unei construcșii paradigmatice globale, coagulate
mai direct și mai puternic în jurul noșiunii de corp uman. Această
construcșie implică atât direcșiile evidenșiate de Nesbitt, însă
aduce și altele noi, axate pe tehnologic și hybrid, ca materii
prime ale realitășii actuale. În cazul temei a șasea, ”corpul”,
Nesbitt evidenșiază cinci direcșii. Prima,
denumită Corp, subiect ți obiect, oferă o interpretare
filosofică a corpului, îl încadrează în binomul subiect/obiect
tipic gândirii rașionaliste occidentale. A doua direcșie, Corpul în
arhitectura clasică: proiecție ți antropomorfism, prezintă mitul
corpului uman ca origine a arhitecturii și model figural și
proporșional impuse de acesta. A treia direcșie, Sfârțitul
proiecției umaniste, prezintă modul cum centralitatea corpului din
arhitectură începe să fie dizolvată. În acest sens, citatul din
Anthony Vidler este concludent: “Istoria analogiei corporale în
arhitectură, de la Vitruvius până în prezent, poate
fi descrisă într-un sens ca o distanțare progresivă a corpului
de clădire, o extensie graduală a anologiei antropomorfice în
domenii din ce în ce mai largi ce au condus inexorabil la
“pierderea” finală a corpului ca fundație autoritativă pentru
arhitectură. Trei momente în această succesivă transformare a
proiecției corporale
-
ABSTRACT 8 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
pare a fi în mod special importantă pentru teoria contemporană:
acestea pot fi descrise concis ca (1) clădirea este un corp de un
anumit tip; (2) clădirea deține stări ale corpului sau mai
important, stări ale minții bazate pe senzații corporale; ți (3)
situl ca întreg deține caracteristici corporale său cel puțin
organice.” (Vidler, Anthony: The Architectural Uncanny.Essays in
the Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts
Londra, 1992, p. 70/71) –notă de subsol În capitolul Renovarea
postmodernă a corpului, Nesbitt prezintă câșiva autori
care încearcă să regăsească și să readucă proiecșia corpului în
arhitectură. Astfel Michel Grave explică faptul că omul nu se poate
simși centrat în spașiul continuu al modernismului. De aceea rolul
poetic al limbajului arhitectural este să ofere orientare în mediu.
Grave interpretează această idee printr-o dorinșă de a reintroduce
antropomorfismul prin utilizarea unor dispozitive clasice
semnificative. (Nesbitt, Kate, Theorizing a new agenda for
architecture, Princeton Architectural Press, New York,1996,p. 63)
Perez-Gomez are un discurs diferit de Grave. Criticul arata că cele
mai mari opere de arhitectură modernă fac apel la o imagine-corp
diferită de arhitectura clasică, care se bazează pe un corp unitar
și obiectificat. (ibidem,p. 64) Anthony Vidler în celebrul său
studiu, The Architectural Uncanny arata cum retragerea corpului din
arhitectură a dus la un fenomen cu totul special ce a născut
sentimentul “ciudatului”, străinului, ca semn al unei prezenșe a
absenșei corpului. Modul său de analiză este prin intermediul
psihanalizei freudiene. Direcșia a cincea, Noșiunile
poststructuraliste ale corpului ca sit, încearcă să
demonteze problematica centralitatii corpului. Unul din
argumentele solide a fost studiul filosofului Michel Foucault, care
demonstrează cum, de fapt, corpul nu produce, ci este produs de
situl de întregi de coduri, norme și legi impuse de putere pentru a
educa și dociliza indivizii și corpurile lor. (Nesbitt, Kate,
editor. Theorizing a new agenda for architecture, Princeton
Architectural Press, New York, 1996. p. 62-65) Fașă de aceste
direcșii, studiul nostru se încadrează cel mai bine, într-o axă
descrisă de Anthony Vidler, care: “Dacă, pentru prima eră a
maținilor, metafora preferată pentru o casă era
industrială, o “mațină de locuit”, a doua perioadă a erei
maținice, va privilegia poate medicalul: casă ca ți proteză ți
profilaxie (prophylactic).“ (Vidler, Anthony: The Architectural
Uncanny.Essays în the Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge,
Massachusetts Londra, 1992, traducere personală,p 147) În acest
context, corpul postorganic apare analog descrierii lui Vidler: [în
modernism]”Linia dintre natură ți mațină, între organic ți
inorganic, părea
clară precum cristalul; organicismul era o metaforă, nu o
realitate. Acum limitele dintre organic ți inorganic, încețoțate de
cibernetică ți bio-tehnologii, par mai puțin clare; corpul însuți
invadat ți retransformat de tehnologic, invadează ți permebilizează
spațiul exterior(…) ‘Omul-tip’, musculosul modulor, prin combinații
de dispozitive proteze, medicamente ți sculptură corporală a
devenit cyborg, un mutant fară gen, iar locuința lui nu mai este o
casă. (Vidler, Anthony: The Architectural Uncanny.Essays în the
Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts Londra,
1992, traducere personală,p 147) În peisajul teoretic, dar şi
practic arhitectural contemporan mai sunt autori ce
dezvoltă ideea de corp şi arhitectură. Astfel Kasl Oosterhuis,
cu ale sale Hyper-corpuri (hiperbodies) scoate în evidenŃă o
arhitectură electronică, reactivă, capabilă să funcŃioneze atât în
lumea reală cât şi în cea virtuală, inspirată de corpul genetic
-
ABSTRACT 9 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
biologic şi nu neapărat de cel uman. Diferit de abordarea lui
Oosterhuis,
cercetarea noastră propune tocmai corpul uman postorganic drept
mobil al studiului. Acesta conŃine şi conceptele puse în discuŃie
de arhitectul olandez, însă merge mai departe şi dezvoltă discursul
în jurul corpului uman transgresat, încercând să arate ce
implicaŃii la nivel arhitectural are o asemenea existenŃă. De
altfel, cercetarea noastră a fost influenșată de câteva lucrări
extrem de
importante pentru desfășurarea discursului. Dintre acestea,
unele nu tratează direct arhitectura, ci doar în câteva puncte fac
joncșiunea cu teoria și practica. Altele sunt profund
arhitecturale. a) Jonathan Sawday cu studiul “Body Emblazoned”, în
care analizează cum
practica disecșiilor corpurilor realizată în teatrele anatomice
renascentiste a produs o bogată imagistică ce a fost preluată de
toate manifestările culturale și artistice printre care și
arhitectura.
b) Michel Foucault, cu analiza Națterea clinicii, în care face o
adevărată arheologie a privirii medicale până în secolul XIX și
arăta cum corpul a fost constituit în raport cu această
privire.
c) Suzanne Anker și Dorothy Nelkin cu The Molecular Gaze. Art in
the Genetic Gaze, prin care cele două cercetătoare analizează
această nouă artă ce răspunde mediului știinșific generat de
genetica și transformabilitatea vieșii și a corpului.
d) David le Breton, Antropologia corpului ți modernitatea, în
care se arată cum are loc construirea medicalizată și tehnologizată
a corpului contemporan.
e) Anthony Vidler cu The Architectural Uncanny, prin care
teoreticianul de arhitectură analizează sentimentul de ciudat, de
nefamiliar provocât de arhitectura moderna din care corpul s-a
retras ca paradigmă. Cu toate acestea, autorul evidenșiază un nou
tip de corp, cyborgul, parte organism, parte mașină, pentru care
arhitectura se înscrie în alși termeni.
f) James Geary, cu The Body Electric. An anatomy of the new
bionic senses, în care se prezintă, cum are loc protezarea
tehnologică în cadrul dezabilitășilor fiecărui aparat receptor al
corpului uman.
5. Structura lucrării
Cercetarea este compusă din cinci părti, fiecare parte
încheindu-se cu câte o
concluzie ce generează următoarea parte. Prima parte, intitulată
Expuneri somatice, analizează cele trei paradigme corporale
pe care arhitectura le-a avut si se pregătește să le aibe: a)
corpul microcosmos, b) corpul mecanic; c) corpul postorganic.
Fiecare paradigmă corespunde câte unui capitol, în care subiectul
este detaliat în raport cu arhitectura. De aici,postorganicul
apare, în sensul materializarii unei continuitati a paradigmelor
corporale, aparent întreruptă și abandonată de problematica
arhitecturii moderne. Partea a doua, Teatrul anatomic ți spațiul
visceral, expune modul în care
practica disecșiei a constituit și încă constituite o sursă
imagistică de înspirașie pentru cultură și implicit pentru
arhitectură. Reinventarea acestui teatru-spectacol, arată că, de
fapt, fascinașia pentru interioritatea anatomică și genetică a
corpului nu a încetat și continuă să se dezvolte în continuare.
Personajul principal aici este spașiul visceral exacerbat și
supraexpus de tehnologiile medicale, prezentat de noi ca un sit
arhitectural
-
ABSTRACT 10 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
caracterizat de doi poli: senzorialitate și topologie. Spașiul
visceral astfel abstractizat și conceptualizat, a devenit un loc
comun ce poate descrie cele două direcșii și limite ale
arhitecturii contemporane: sensibilitate tehnologică și geometrii
complexe. Astfel visceralul devine elementul care face posibilă
analogia unui corp hibrid, postorganic cu o arhitectură supusă
transgresiunii. Spașiul visceral, propune și o nouă experimentare a
spașiului printr-o anulare a perspectivei renascentiste bazate pe
un oculocentrism hegemonic și înlocuirea ei cu un sinestezism
tehnologic al simșurilor, ce presupune imersia corpului într-o
realitate participativă și reactivă. Partea a treia, De la visceral
la senzorial ți topologic, dezvoltă acest concept al
visceralului și îl aprofundează în cadrul architectural prin
două direcșii: revolușia senzorială și privirea geneto-topologică.
Primul capitol, Revoluția senzorială este o consecinșă analitică a
caracteristicii senzorialitășii spașiului visceral. Aici arătăm cum
arhitectura devine reactiva prin protezare tehnologică, în același
fel cum corpul este extins în spașiu și timp tot prin protezare
tehno-medicală. Tehnologia actuală permite protezarea oricărui simt
al corpului uman, arhitectura putându-se dezvolta ca o proteză a
unuia sau mai multor simșuri. În final, realitatea virtuală se
dezvoltă ca o heterotopie senzorială, în sensul că, deși
imaterială, ea determină și implică fenomenologii ale corpului
hibrid. Al doilea capitol, Privirea geneto-topologică, arată cum
arhitectura inspirată din metaforele știinșifice, printre care
amintim tehnologiile de mutabilitate și hibridizare genetice,
influenteaza o nouă arhitectură. Elementul esenșial aici este
privirea. În acest sens privirea topologică aduce în discușie un
text al lui Brian Massumi în care argumentează în defavoarea celor
care acuză arhitectura topologică ca fiind un act forșat, ce nu
exprimă realitatea sau i se dedică, ci doar vorbeşte de o
fascinașie formală. Denumită geometria cauciucului (vezi Metapolis
Dictionary), topologia ca tehnică a deformării continue a
corpurilor, exprimă cel mai bine această viașă senzorială
inconştientă a corpului, pe care nu o putem detecta, dar care ne
situeaza tocmai în acel cadru al evolușiei. Partea a patra,
Arhitectura ambiguității, este și ea împarșită în două
capitole.
Primul, corpul primitiv, se constitue ca o antiteză la teoria
corpului postorganic. Corpul primitiv și arhitectura ce o generează
este constituit pe baza unei sensibilităși receptive la o realitate
nemediată tehnologic. El este conceput arhaic, de o tehnologie de
bază, primitivă, care elimină hibridul. Arhitectura primitivă sau
arhaică, este deosebit de interesantă astăzi, variind de la
experimente cu case din pământ și până la cele construite pe baza
expunerii directe a unui material de bază; lemn, piatră, ciment,
caramidă, etc. Capitolul” Corpul si arhitectura ambiguitatii”,
reprezintă sinteza, tezei cu cea a antitezei, vrând să pună în
valoare ideea nașterii unei noi sensibilităși axate pe ambiguitate.
În acest subcapitol, este facută o paralelă între ambiguitatea
inerentă unui corp postorganic, transformat, transgresat și
hibridizat, și o arhitectură care generează ambiguitate , în
încercarea de a se defini constant pe sine. Partea a cincea
reprezintă concluziile finale ale întregului studiu. Textul,
aici,
construieşte, de fapt, o ipoteză de cercetare viitoare şi
introduce un termen nou, acela de tehno-antropomorfism. El nu se
vrea dezbătut acum, însă, în contextul în care atât corpul uman cât
şi corpul architectural sunt supuse aceloraşi procese de
transformare şi manipulare, ne întrebăm, dacă nu cumva, modul
abstract de design în arhitectură ascunde, de fapt, inconştient, o
antropomorfizare specifică unui corp modificat şi abstractizat
tehnologic.
-
ABSTRACT 11 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Carti
Ackermann,Ute,Body Concepts of the Modernists at the Bauhaus, in
Fiedler,Jeannine, edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Ascott, Roy, Gerald
Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell ,edit.,New
Realities: Being Syncretic, Viena, Universitatea de Arte Aplicate ,
2008 Antonelli, Paola editor: Worksphere. Design in Contemporary
Work Styles, MOMA, New York, 2001 Anker, Suzanne si Nelkin,
Dorothy: The Molecular Gaze. Art in the Genetic Age, Cold Spring
Harbor Laboratory Press, New York, 2004 Alto, Alvar, The Complete
Catalouge of Architecture,Design and Art, Londra, 1994 Banham,R.:
The Architecture of the Well-tempered Environment, The architecture
Press Ltd.,Londra,1984, editia a doua, prima editie 1969 Barker M.
Jennifer, The Tactile Eye. Touch and the Cinematic Experience,
University of California Press, 2009 Barbara, Anna si Perliss,
Anthony: Invisible Architecture.Experiencing Places through the
Sense of Smell, Skira, Milano,2006 Braddock, Clarke, E. Sarah si
O’Mahony Marie : Technotextiles 2.Revolutionary Fabrics for Fashin
and Design, Thames&Hudson, 2007 Boia, Lucian, Mitul omului
diferit din Antichitate pana in zilele Noastre, Humanitas,
Bucuresti, 2004, traducere din franceza Brandusa Prelipceanu si
Lucian Boia Blier, Suzanne Preston. The Anatomy of
Architecture.Ontology and Metaphor in Batammaliba Architectural
Expression, The University of Chicago Press, Chicago, 1994 Buffon,
Oeuvres completes, editia Dumezil, vol. IV, Paris, 1836 Bruno,
Giuliana. Public Intimacy.Architecture and the Visual Arts. The Mit
Press, Cambridge, 2007 Bredekamp,Horst, Nostalgia antichitatii si
Cultul Masinilor , Ideea , Cluj, 2007 , trad. Maria- Magdalena
Anghelescu Branzi Andrea, Weak and Diffuse Modernity. The World of
Projects at the beginning of the 21th Century, Skira,Milano,
2006
-
ABSTRACT 12 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Bloomer C. Kent si Moore W. Charles, Body, Memory and
Architecture, New Haven and London Yale University Press., 1977
Blesser,Barry si Salter,Linda-Ruth: Spaces Speak,Are you Listening?
Experiencing Aural architecture, The MIT Press, Cambridge, Londra,
2007 Brownell, Blaine. Transmaterial 1, Princeton Architectural
Press, New York, 2006 Brownell, Blaine. Transmaterial 2, Princeton
Architectural Press, New York, 2008 Brownell, Blaine. Transmaterial
3, Princeton Architectural Press, New York, 2010 Carlino, A., The
Book,the Body,the Scalpel, RES 16, 1988 Cage, John: A year from
Monday, Middletown,Wesleyan University Press, 1967 Cazalis, Henri,
William Morris et l’art decoratif en Angleterre, Revue
enciclopedique, 15 august 1894 Cazalis, Henry, L’Art nouveau, son
histoire, l’art nouveau etranger al’Exposition, l’art nouveau au
point de vue social, Paris: Lemerre,1901, p. 100 Carrington
Leonora, The House of Fear: Notes from Down Below, New
York,E.P.Dutton, 1988 Coop Himmelblau, Architektur ist jetz,
catalogul expozitiei , Stutgart, 1982 Corbin, Alain, The Foul and
the Fragrant. Odour and the Social Imagination, Picador 1994,Londra
Conrad, Peter, Modern Times, Modern Places, Thames&Hudson,
Londra, 1999 Conrad, Peter, The Medicalization of Society, The
Johns Hopkins University Press,2007, Baltimore Cowley,Abraham, The
Advancement of Experimental Philosophy,London, 1661
Clark, Andy, 2007. Re-Inventing Ourselves:The Plasticity of
Embodiment,Sensing,and Mind.Journal of Medicine and Philosophy Vol.
32 Cureau, Marin, de la Chambre – L’Art de connaitre les
homes,Paris,1659 Charleton, Walter, Enquiries into Huma Nature in
VI Anatomic Praelectiones, London, 1680 Conrad,Peter, Modern
Times,Modern Places, Knopf, 1999 Csíkszentmihályi Mihalyi si
Rochberg-Halton, The Meaning of Things,Cambridge University Press,
1981
-
ABSTRACT 13 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Christopher Wilk edit., Modernis designing a new world, V&A,
Londra, 2008 Dunne, Anthony. Hertzian Tales, The MIT Press,
Cambridge, 2005 Dalibor, Vesely, The Architectonics of Embodiment,
din Dodds G. si Tavernor R. editori, Body and Building. Essays on
the Changing Relation of Body and Architecture, The MIT Press,
London 2002 Deleuze, Gilles, Guattari, Felix, Capitalism si
schizofrenie. Anti-Oedip, Paralela 45, traducere din limba franceza
Bogdan Ghiu, Pitesti, 2008 Deleuze, Gilles, Guattari, Felix , A
Thousand Plateaus, Capitalism and Schizophrenia, Continuum, Londra,
2004 Dibdin, Michael, The Pathology Lesson, Garanta, 1992
Diller+Scofidio.Blur:the Making of Nothing, Harry Abrams,New York,
2002 Eco ,Umberto edit. Istoria Frumusetii ,Enciclopedia
Rao,Bucuresti, 2005 Evans,R.,The Projective Cast:Architecture and
Its Three Geometries.Cambridge,MA Ewing, William A., The
Body.Photoworks of the Human Form, Thames&Hudson, Londra
Ewing,William A. - Inside Information. Imagining the Human Body.
Thames and Hudson , Londra , 1996 Farca, Speranta, Ce traieste
copilul si ce simte mama lui, Trei, Bucuresti, 2009 Fromm, Erich,
Sigmund Freud’s Mission, New York, Harper, 1959 Freud Sigmund, The
Future of an Illusion, Liveright Publishing Corporation, New York,
1949 Freud Sigmund, From the History of an Infantile Neurosis,
Collected Papers, vol.3, New York, 1956 Freud, Sigmund, The
Standard Edition of the Complete Psychological Works of Sigmund
Freud, Vol. 21, trad. in engleza James Strachery, Londra: Hogarth
Press, 1953-1974 Fowler, O.S., Home for All: or a
new,cheap,convenient and superior mode of building, Fowlers and
Wells Publishers, New York, 1849 Foucault,Michael , Cuvintele si
lucrurile.O arheologie a stiintelor umane, ed.Univers,Bucuresti,
1996,trad. B.Ghiu si M. Martin
-
ABSTRACT 14 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Ferry, Luc, Homo Aestheticus. Inventarea Gustului in Epoca
Democratica, traducere din limba franceza de Cristina si Costin
Popescu, ed. Meridiane, Bucuresti, 1997 Ferrari, Giovanna , 'Public
Anatomy Lessons and the Carnival in Bologna',Past and Present, 1987
Febvre,Lucien, Le Probleme de l’lincroyance au XVI siecle, 461-472,
Paris,1942 Gausa, M., Gaullart, V., Muller,W., Soriano,F.,
Porras,F.,Morales,J.,: The Metapolys Dictionary of Advanced
Architecture, Actar, Barcelona, 2003 Gossel,P. si Leuthauser,G.:
Architecture in the 20th Century, volumul 2, Taschen, Koln, 2005
Galen, Despre invataturile lui Hipocrat si Platon, V, Muller,
Godin, Jean Baptiste Andre, Solution Sociale, Paris: A. Le
Chevalier, 1871 Gordon, Alastair, Spaced Out. Radical Environments
of the Psychedelic Sixties, Rizzoli, New York, 2008 Geary,James:
The Body Electric.An Anatomy of the New Bionic Senses, Rutgers
University Press, New Jersey, 2002 Hensel,M.,Menges, A., Weinstock,
Michael: Emergent Technologies and Design, Routledge,New York, 2010
Hundertwasser F. , Hundertwasser Architecture: For a More Human
Architecture in Harmony with Nature, New York, Taschen, 1997
Hodge,Brooke curator: Skin+Bones:Parallel Practice in Fashion and
Architecture, Thames&Hudson,New York, 2007 Heinich,Nadin si
Eidner,Franziska: Sensing Space. Future Architecture by Technology;
Jovis,Berlin,2009 Hara Kenya, Designing Design, Lars Muller
Publishers, Baden, 2008 Husserl, Edmund, IdeeaI:General
Introduction to Pure Phenomenology,London, Colliet-Macmillan,1969
Heidegger, Martin, An Introduction to Metaphysics, New Haven,Yale
U. Press Hillier B. and Hanson J., The Social Logic of Space, New
York, Cambridge University Press, 1988 Hansen N.B. Mark, Bodies in
Code, Routledge, New York, 2006 Hall, T. Edward: The Hidden
Dimension, Anchor Books, New York, prima editie in 1966, editia
actuala din 1982
-
ABSTRACT 15 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Hobbes, Thomas, Leviathan, ed. Richard Tuck, Cambridge: CUP,
1991 Hight, Christopher. Architectural Principles in the Age of
Cybernetics, Routledge, New York, 2008 Hayles, N. Katherine, How We
Became Postuman, The University of Chicago Press, Londra, 1999
Haulica,Ion: Fiziologie Umana, Editura Medicala,Bucuresti, 1989
Ibelings,Hans.Supermodernisme.L’Architecture a l’ere de la
globalisation, Hazan, Paris,2003 Ito,Toyo. Architecture in a
simulated city, Architectural Monographs, nr. 41, Academy Editions
Jodidio,Philip: Architecture:Art, Prestel, Berlin 2005
Merleau-Ponty Maurice, Phenomenology of Perception, Routledge,
Londra, 1992, p. 203 Maurice Merleau-Ponty, The Film and the New
Psychology, in Sense and Non-Sense, Northwestern University Malnar
J.M. si Vodvarka F., Sensory Design, University of Minesotta Press,
2004, Minneapolis Montagu, Ashley, Touching: The Human Significance
of the Skin, harper&Row, New York, 1986 Migrayrou,F. si Brayer,
M.-A. editori, Archilab, Thames&Hudson, 2001 Massumi, Brian,
Parables for the Virtual, Movement,Affect,Sensation, Duke
University Press, Durham&London 2002 Moliere, Bolnavul
inchipuit, trad. Tudor Bogdan si Stefan Crudu, in Opere, vol. IV,
Bucuresti Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1958 Mayor,
Hyatt, Artists and Anatomists,/ New York: Metropolitan Museum of
Art and Artist's Limited Edition.1984 Manuel, Frank E., The
Prophets of Paris, Cambridge, Mass.: Harvard University Press.,
1962 Meyrowitz J. : No Sense of Place: The Impact of Electronic
Media on Social Behavior, New York, Oxford University Press, 1985
Mikesch,M. si Zach, S. Miriam: Resonance.Essays on the Intersection
of Music and Architecture. Volumul 1, Culicidae Architectural
Press, Ames, 2007, p.61
-
ABSTRACT 16 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Moeller,Christian: A Time and Place. Christian Moeller Media
Architecture 1991-2003, Lars Muller Publishers McQuaid,Matilda
editor: Extreme Textiles, Thames&Hudson, Londra, 2005
McLuhan,Marshall :Understanding Media – The Extension of Man.MIT
Press, Cambridge,MA,USA, 1995 McGrath, Raymond, Twentieth Century
Houses, London,1934 Muecke, Mikesch,M. si Zach, S. Miriam:
Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture.
Volumul 1, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007 Neutra,
Richard, “Aesthetics and Open Air”, The Studio, 1930, vol. 99
Nietzsche, Friedrich, Asa Graita Zarathustra,Humanitas,Bucuresti,
tr. de Stefan Aug. Doinas Le Corbusier, Urbanisme, Arthaud,Paris,
redeitat in 1980 Le Corbusier, My Work, trans. J.Palmes, Londra,
1960 Le Corbusier, “Five Points of a new Architecture”,vol.2, 1927
Le Corbusier, The Modulor.A Harmonious Measure to the Human Scale
Universally applicable to Architecture and Mechanics,
Birkhauser,Basel,2004, traducere din franceza in engleza: Peter de
Francia si Anna Bostock Le Breton, David, Antropologia Corpului si
Modernitatea, Amarcord,Timisoara,2002,trd. Doina Lica Lukacher,
Ned, Primal Scenes: Literature, Philosophy, Psychoanalysis, Ithaca:
Cornell University Press, 1986 Lupton,Ellen editor, Skin
Surface,Substance+Design, Princeton Architectural Press, New York,
2002 Lucignani,G. si Pinotti,A. Immagini della mente, Raffaello
Cortina Editore,Milano,traducere din engleza in italiana Alessandro
Tiberio,2007 Pallasmaa, Juhani, The Thinking Hand. Existential and
Embodied Wisdom in Architecture, Wiley, Sussex, 2009 Pallasmaa
Juhani, The Eyes of the Skin. Architecture and the Senses,
2005:Wiley,Sussex, England Pacioli,L.,De divina proportione,Venetia
1509 Picon, Antoine si Ponte, Alessandra, edit., Architecture and
The Sciences, Princeton, New York
-
ABSTRACT 17 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Palumbo, Maria Luisa, Electronic Bodies and Architectural
Disorders, Birkhauser 2000 Pop Doru, Ochiul si Corpul. Modern si
postmodern in filosofia culturii vizuale, Dacia , Cluj-Napoca, 2005
Pomian, K., Collectionneurs, amateurs et curieux, Paris, Venise:
XVI-XVIII-e siecle, Paris Gallimard, 1987 Phaidon Press Limited:
Spoon, Phaidon, 2002, New York, 2002 Pfeiffer,Bruce Brooks, edit.,
Lloyd Wright Collected Writings, Volum 5, Rizzoli International
Publication, New York, 1995 Rykwert Joseph The Dancing Column. On
Order in Architecture, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts,
London, England, 1999 Ramsden, E. H. The Letters of Michelangelo,
vol. 2 , London, 1963 Robinson, Andrew – Masura Lucrurilor, Art,
Bucuresti, 2008, traducere Delia Ungureanu Rouillard, Dominique,
Superarchitecture. Le Futur de l’Architecture 1950-1970, Editions
de la Villette, Paris, 2004 Rahm,Philipp si Clement, Gilles e:
Manieres d’agir pour demain, Skira, Milano,2006 Rahm, Philippe,
Architecture meteorologique, Archibooks, Paris, 2009 Rosu,I. ,
Istrate,I., Silvester,M.: Enciclopedia corpului Uman, Corint,
Bucuresti, 2009,p. 100 Richter I.A., Wells T., Kemp M. editori,
Leonardo Da Vinci Notebooks, Oxford University Press,2008, Oliver,
Paul. Dwellings,the Vernacular House World Wide,Phaidon, Londra,
2003 OAR Bucuresti, Catalogul Anualei de Arhitectura Bucuresti
2008, Igloo media,Bucuresti 2008 Oosterhuis, Kas,
Hyperbodies.Toward an E-motive Architecture,Birkhauser,Basel, 2003
Stock, Gregory: Redesigning humans. Houghton Mifflin, Boston, 2002
Sawday, Jonathan. The Body Emblazoned. Dissection and the Human
Body in Renaissance.Routledgde. New York, 2006 Stafford,B.A., Body
Criticism.Imaging the Unseen in Enlightenment Art and Medicine, The
MIT Press, Cambridge, 1993
-
ABSTRACT 18 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Sobchack,Vivian , A Leg to Stand On, din M.Smith si J. Morra
editori, The Prosthetic Impulse,The MIT Press, Cambridge, 2006
Smith,M. si Morra,J., The Prosthetic Impulse. From a Posthuman
Present to a Biocultural Future, The MIT Press, 2006 Southworth
,Michael Frank, The Sonic Environment of Cities, MIT, 1967
Schafer,R.Murray: Voices of Tyranny Temples of Silence, Indian
River,Ontario,Arcana Editions, 1993 Seymour Sabine , Fashionable
Technology. The Intersection of Design,Fashion,Science, and
Technology, Springer WienNewYork, 2008 Taschen: Theorie de
l’architecture, Taschen, 2003, Koln, p. 775 Tavernor, Robert -
Contempling Perfection through Piero’s Eyes, pag. 333, in Body and
Building, The MIT Press, Cambridge 2002. Tatarkiewicz, Wladyslaw –
Istoria esteticii, Meridiane, Bucuresti, 1978, pag.56 Time-Life
Books, Frontiers of Photography, editata de la cei de la Time-Life
Books, New York in 1972 Tristram, Philippa, Living Space in Fact
and Fiction, New York: Routledge, 1989 Zucker, Paul, Town and
Square, Cambridge, Mit Press, 1970 Klein,J. 1968. Greek
Mathematical Thought and the Origin of Algebra. Cambridge, MA.
Koyre,Alexandre, De la Lumea Inchisa la Universul Infinit,
Humanitas,Bucuresti,p.1997 Koening, Gloria, Eames, Taschen, 2006
Kahn, Douglas: Noise, Water, Meat. A history of Sound in the Arts,
the MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2001 Kanach,
Sharon editor: Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1,
Pendragon, 2008 Koolhaas,Rem:S,M,L,XL, Rotterdam 010 Publishers,
1995 Vidler, Anthony, The Architectural Uncanny. Essays in the
Modern Unhomely, The MIT Press, Massachusetts, Quetelet, Adolphe,
Anthropométrie ou mesure des différentes facultés de l’homme,
Bruxelles, Mucquardt, 1870
-
ABSTRACT 19 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Quételet, Adolphe Sur l'homme et le développement de ses
facultés ou Essai de physique sociale, Bachelier ,Paris, 1835 Wilk
Christopher edit. in Modernism. Designing a new world,
Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Wiedmann,
Kunzmann,Burkard, , Atlas de Filozofie, Rao, Bucuresti, traducere
din limba germana Monica-Maria Aldea, 2004 Wallenstein , Sven-Olov,
Bio-Politics and the Emergence of Modern Architecture, Princeton
Architectural Press,New York, 2009 Walter, E.V., Placeways:A theory
of the Human Environment, Chapel Hill, University of North Carolina
Press, 1988 Waldby,Catherine, The Visible Human Project. Informatic
bodies and posthuman medicine, Routledge, 2000, London and New York
Wills, David, Prosthesis, Standford: University of Standford Press,
1995 Warner, Daniel; Cox, Christoph (2004). Audio Culture: Readings
in Modern Music. London: Continiuum International Publishing Group
LTD. pp. 10–14 ‘
Articole Ascott, Roy , The Ambiguity of Self: living in a
variable reality, din IX Consciousness Reframed Conference - New
Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte
Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel,
Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena Auzas,
Pierre-Marie, Eugene Viollet-le-Duc, 1814-1879/Paris:Caise
nationale des monuments historiques et des sites, 1979
-
ABSTRACT 20 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Benton,Tim, Modernism and Nature, din Christopher Wilk edit.,
Modernis designing a new world, V&A, Londra, 2008 Benjamin,
Walter, Opera de Arta in epoca Reproducerii Mecanice, din
Iluminari, Idea Design&Print ,Editura, 2002,Cluj-Napoca,
traducere Catrinel Plesu Bressani, Martin . Viollet –Le-Duc’s Optic
. extras din Architecture and The Sciences Exchanging Metaphores,
editor Antoine Picon si Alessandra Ponte,Princeton Architectural
Press, New York, 2003 Canevacci,Massimo, Hybrididentities, in
Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine
Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 Clarke ,Roger,
Hybridity-Elements of a Theory, in Hybrid. living in paradox,
editori Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica,
Linz, 2005 Capucci, Pier Luigi, From life to life. The multiplicity
of the living, din IX Consciousness Reframed Conference - New
Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte
Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel,
Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena
Chievrier, J.-Francois: Ornament, Structure,Space. A conversation
with J. Herzog. Basel, interviu, 2006 Colomnia, Beatriz si Blanca
Leo: “A Machine was its Heart: House in Floirac”, in Assemblage 37,
Decembrie 1998 Cortes, Antonio Juan. “ A conversation with Kazuyo
Sejima and Ryue Nishizawa”, in El Croquis, nr. 139, an 2008 Dyens,
Ollivier, Hybrid Reality, in Hybrid. living in paradox, editori
Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica, Linz,
2005 During , v. Monika, . The Anatomy of the Human Body- A unique
collection of the late XVIII century. din albumul Encyclopaedia
Anatomica. Museo La Specola Florence. Taschen , Koln, 2001 David
Rapaport, “The Structure of Psychoanalytic Theory: A Systematizing
Attempt”, in Psychology: A Study of Science.Study I.Conceptual and
Systemmatic. Vol. 3 Formulations of the Person and the Social
Conttext, ed. Sigmund Kogh, McGraw-Hill Co, 1959 During, Monika v..
The Anatomy of the Human Body- A unique collection of the late
XVIII century. din albumul Encyclopaedia Anatomica. Museo La
Specola Florence. Taschen , Koln, 2001 Engelhart, Dominique,
Desen,utilizare clinica si cercetari, din Wallon, Cambier,Engelhart
, Psihologia Desenului la Copil, trad. Nicolae Balta , editura
Trei,Bucuresti, 2008
-
ABSTRACT 21 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Echaurren, Matta, “ Mathematique sensible – Architecture du
temps”, Minotaure,nr. 11,an 1938 Eisenman , Peter, Visons’
Unfolding. Architecture in the Age of Electronic Media. Nesbitt
Kate editor, Theorizing a New Agenda for Architecture, Princeton
Architectural Press, New York, 1996 Frings, Marcus, "The Golden
Section in Architectural Theory", Nexus Network, Journal vol. 4 no.
1 Winter 2002 Flannery,Maura, ‘Images of the Cell in Twentieth-
Century Art and Science’ . In: Leonardo, 1998, Vol.31, No.3, pp
195-204, citata in Ingham,Keren, The Anatomy Lesson of Professor
Moxham,din Bleeker,Maaike editor, Anatomy Alive: Performance and
the Operating Theatre, Amsterdam University Press, 2008 Haraway,
Donna , The Cyborg Manifesto:Science, Technology, and Socialist
Feminism in the 1980’s” Haque, Usman, Surrounding architecture, in
Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine
Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 Iaconesi, Salvatore si
Persico, Oriana, Technologically-aware ecosystems in Art and
Society, din IX Consciousness Reframed Conference - New Realities:
Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte Aplicate Viena,
editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete
Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena, Ingham, Keren,
The Anatomy Lesson of Professor Moxham, Bleeker,Maaike editor,
Anatomy Alive: Performance and the Operating Theatre, Amsterdam
University Press, 2008 Jehel,Pierre-Jérôme, Photographie et
anthropologie en France au XIXe siècle,p. 48, in “Esthétique,
sciences et technologie des arts”UFR “Arts, Philosophie et
esthétique”, Université Paris VIII. Saint-Denis, 1994-1995.
Gronberg, Tag,Performing Modernism, in Wilk Christopher edit., in
Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert Museum,
Londra, 2007 Giedion, Siegfried in 1954 si publicat in Le
Corbusier, The Modulor 2 1955, Let the User Speak Next,
Birkhauser,Basel,2004, traducere din franceza in engleza: Peter de
Francia si Anna Bostock Mcluhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, din
Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si
Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza
de Mihai Moroiu Mcluhan, Marshall, Intelegerea Mijloacelor din
Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si
Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza
de Mihai Moroiu
-
ABSTRACT 22 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Mcluhan, Marshall, Hainele cele noi ale imparatului , din
Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si
Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza
de Mihai Moroiu Maxwell, Ian, Who Were you?’: The Visible and the
Visceral, in Bleeker,Maaike editor, Anatomy Alive: Performance and
the Operating Theatre, Amsterdam University Press, 2008
Mavash,Kourosh: Site+Sound:Space, in Muecke, Mikesch,M. si Zach, S.
Miriam: Resonance.Essays on the Intersection of Music and
Architecture. Volumul 1, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007
Le Corbusier, Precisions sur un etat present de l’architecture et
l’urbanisme avec un Prologue Americain, un Corollaire Bresilien
suivi d’une Temperature Parisienne et d’une Atmosphere Muscovite,
Paris, 1930/1960 Leach, Neal, Vitruvius Crucifixus: Architecture,
Mimesis, and the Death Instinct,Cambridge: MIT, 2003,pag. 213
Porter R. si Vigarello G., Corpul, sanatatea si bolile. din
Corbin,Courtine si Vigarello, Istoria Corpului. De la Renastere la
Secolul Luminilor. Editura Art, 2008, Bucuresti Pogliano, Claudio,
“Entre forme et fonctione: Une nouvelle science de l’homme”, in
L’Ame au corps: Arts et sciences, 1793-1993, edit. Jean Clair;
Paris, Galimar/Electa Pallasmaa, Juhani, Architecture of the Seven
Senses, in Questions of Perception: Phenomenology of Architecture,
ed. Steven Holl, Juhani Pallasmaa, si Alberto Perez-Gomez/Tokyo:
a+u Publishing, 1994 Puglisi,Prestinenza,Luigi: Evaporating Theory
An Interview with Yves Michaud, in Architectural Design,
ianuarie/februarie 2009, vol. 79, no. 1,:Theoretical Meltdown;
Wiley-Academy, Londra Rapaport, David, “The Structure of
Psychoanalytic Theory: A Systematizing Attempt”, in Psychology: A
Study of Science.Study I.Conceptual and Systemmatic. Vol. 3
Formulations of the Person and the Social Conttext, ed. Sigmund
Kogh, McGraw-Hill Co, 1959 Poggesi, Marta – The Wax Figure
Collection in ‘La Specola’ in Florence” din Encyclopaedia Anatomica
Museo La Specola Florence, Taschen, Koln, 2001 Pallasmaa,Juhani,
Architecture of the Seven Senses, in Questions of Perception:
Phenomenology of Architecture, ed. Steven Holl, Juhani Pallasmaa,
si Alberto Perez-Gomez(Tokyo: a+u Publishing, 1994 Tiry, Carinne:
Rencontre avec Kisho Kurokawa, in L’Architecture d’Aujordhui, nr.
328, iunie 2000 Tzara, Tristan “ D’un certain automatisme du Gout”,
Minotaure 3-4 Decembrie 1933
-
ABSTRACT 23 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Teyssot, George, Norm and Type. Variations on a Theme, din
Architecture and The Sciences,edit. Antoine Picon si Alessandra
Ponte, Princeton, New York Teslow, Tracy, The Nineteenth Century:
The Triumph of the Fragment, in Caduceus 8, 1992. Tobias, Jennifer,
Artificial Skin. Ingrown and outsourced, in Lupton,Ellen editor,
Skin Surface,Substance+Design, Princeton Architectural Press, New
York, 2002 O’Neil, John , “Foucaults Optics. The (In)vision of
Mortality and Modernity”, in Visual Culture, ed. Chris Jenks, 1995
Sowa,Axel: Les Hotels-capsules au Japon, in L’Architecture
d’Aujordhui, nr. 328, iunie 2000 Soriano, Federico: Speculative
Landscape in El Croquis, nr. 106/107, an 2001 Smith,Gillian
Crampton, Prefata la editia din 1999, Anthony Dune, Hertzian Tales.
Electronic Products Aesthetic Experience, and Critical Design, The
MIT Press, Cambridge, 2005 Stocker,Gerfried si Christine Schopf,
editori, Introducere la Hybrid. living in paradox, ed. Ars
Electronica, Linz Sherman,W. R. si Craig A.B., Literacy in Virtual
Reality: A New Medium, din Computer Graphic 29, no. 4, Noembrie
1995 Schmitz,Norbert M., Oskar Schlemmer’s Anthropological Design
in Fiedler,Jeannine,edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Seamon, D.,
Phenomenology and Environment-Behavior Research, in Advances in
Environment,Behavior, and Design, ed. Ervin H. Zube si Gary T.
Moore, vol 1, New York: Plenum Press, 1987 Sterken,Sven: Music as
an Art of Space: Interactions between Music and Architecture in the
Work of Iannis Xenakis, in Muecke, M.W. si Zach,M.S.editori :
Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture,
Culicidae Architectural Press, Ames, 2007 Veillon ,M. La naissance
de la curiosite anatomique en France. milieu du XVI-XVII-e siecle,
in Ethique medicale et droits de l’homme, Actes-Sud-INSERM, 1988
Zaera,Alejandro. “Notes for a Topographic Survey.” El Croquis
53,OMA 1986-1991- martie 1992 Zeki,Semir. Neurologia
dell’ambiguita, in Lucignani,G. si Pinotti,A. Immagini della mente,
Raffaello Cortina Editore,Milano, 2007, traducere din engleza in
italiana Alessandro Tiberio
-
ABSTRACT 24 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Zbikowski ,Dorte: Heat Seat . In Heat, in Kim,J.J. editor:
Bodyscape, Damdi, Seoul, 2007 Kanach, Sharon: Undulating Glass
Panes , in Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis
Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Kirchmann, Kay,Oskar Schlemmer’s
Anthropological Design in Fiedler,Jeannine,
edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Korkmaz,Tansel. Both strange and
familiar, Domus - februarie 2005 Xenakis,Iannis: Le Corbusier’s
Electronic Poem of the Philips Pavilion, in Kanach, Sharon editor:
Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008
Xenakis,Iannis: Music and Architecture,No. 1, Pendragon, 2008,
tradus de Sharon Kanach Xenakis,Iannis: Metastaseis and the
Modulor, in Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis
Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Yao S , “Taxonomizing hybridity”,
Textual Practice 17, 2 iulie 2003 Walter , Bottger ,Wulf, The
A-Historical Act-Design’s Contemporary Striving Towards Realities
of the Physiological, in din IX Consciousness Reframed Conference -
New Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte
Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel,
Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena Wilk
Christopher, in Drawing:Man in a Sphere of Ideas, Wilk Christopher
edit. in Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert
Museum, Londra, 2007 Wilk ,Christopher, in The Healthy Body
Culture, editat in Modernism. Designing a new world,
Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Wright, Frank Lloyd,
Organic Architecture Looks at Modern Architecture,din Frank Lloyd
Wright Collected Writings, Volum 5, edit. Bruce Brooks Pfeiffer,
Rizzoli International Publication, New York, 1995 Westman S.
Robert, Proof,Poetics, and Patronage: Copernicus’s Preface to De
revolutionibus’ in David C. Lindberg si Robert S. Westman editori,
Reappraisals of the Scientific Revolution, Cambridge: CUP, 1991
Wesemann,Arnd, The Bauhaus Theater Group, in
Fiedler,Jeannine,edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Winter, P., Le
Corbusier, Biologiste, Sociologue, din Max Bill editor, Le
Corbusier et Pierre Jeanneret.Oeuvre Complete 1934-1938,Birkhauser
Publishers, Basel, 2006 Walter, Pichler,: “Absolute Architecture”,
in Conrads, Ulrich editor: “Programs and Manifestoes on 20th
Century Architecture,Lund Humphries, Londra, 1970
-
ABSTRACT 25 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii:
reinventarea teatrului anatomic
Wilson Patricia: Textiles from novel means of innovation, in
McQuaid,Matilda editor: Extreme Textiles, Thames&Hudson,
Londra, 2005 Weinstock, Michael: Evolution and Computation in
Hensel,M.,Menges, A., Weinstock, Michael: Emergent Technologies and
Design, Routledge,New York, 2010
Reviste Architectural Design March/April 2006 Architectural
Design March/April 2008 Architectural Design Mai/Iunie 2009
Architectural Design Iulie/August 2009 Architectural Design
Septembrie/Octombrie 2009 El Croquis, Herzog si de Meuron
(1983-1993); Nr. 60, an 1993 El Croquis, Herzog si de Meuron
(1983-1993); Nr. 60, an 1993 El Croquis: Steven Holl Architects-
Hybrid Instruments, , nr. 14/2008 El Croquis, nr. 106/107, an 2001
L’Architecture d’Aujordhui, nr. 328, iunie 2000 Domus - februarie
2005
Site www.mattiacasalegno.net www.sensacell.com
http://www.bodiestheexhibition.com/, www.wikipedia.com