COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR DIN M. CHIŞINĂU CATEDRA: ”ECONOMIE ŞI FINANŢE” IMPOZITELE – SURSA PRINCIPALĂ DE FORMARE A VENITURILOR BUGETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA LUCRARE DE DIPLOMĂ la specialitatea 1805 ”Finanțe” Autor: „______________________” elevul gr. FP 0806G, Director adjunct: învăţământ cu frecvenţa la zi gr. didactic superior, VASILACHE Grigore Rotari Valeria ____________________________ ____________________ „_____”____________________2012
100
Embed
Teza de Licenta Impozitele Sursa Principala de Formare a Veniturilor Bugetare in Republica Moldova.[Conspecte.md]
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR DIN M. CHIŞINĂUCATEDRA: ”ECONOMIE ŞI FINANŢE”
IMPOZITELE – SURSA PRINCIPALĂ DE FORMARE A VENITURILOR BUGETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
LUCRARE DE DIPLOMĂ
la specialitatea 1805 ”Finanțe”
Autor:
„______________________” elevul gr. FP 0806G,
Director adjunct: învăţământ cu frecvenţa la zi
gr. didactic superior, VASILACHE Grigore Rotari Valeria
- a stabili elementele de bază a sistemului de impozite ș a veniturilor bugetare;
- a scoate în evidență problemele sistemului fiscal în Republica Moldova;
- a determina cauzele și efectele evaziunii fiscale în Republica Moldova;
- a determina rolul funcțional al impozitelor ca sursă principală de formare a
veniturilor bugetare;
- cercetarea obiectivelor politicii fiscale și politicii de administrare fiscală în
Republica Moldova.
Volumul și structura tezei.
Structural, lucrarea este compusă din introducere cu inițiere în studiu; trei
capitole, ce se succed logic și organic; concluzii, bibliografie și anexe.
Capitolul I „Aspecte generale privind impozitele” caracterizează sistemul de
impozite al Republicii Moldova, esenţa şi clasificarea veniturilor bugetare și
fenomenul evaziunii fiscale
În capitolul II „ Funcţiile şi rolul impozitelor în formarea veniturilor bugetare în
Republica Moldova” se realizează analiza ponderată a impozitelor în componenţa
veniturilor bugetare în anii 2009 – 2011și se analizează efectele evaziunii fiscale
asupra formării veniturilor bugetare în Republica.
În capitolul III ”Perspective şi direcţii de perfecţionare a impozitelor la formarea
veniturilor bugetare” se analizează probleme cu care se confruntă sistemul fiscal în
Republica Moldova, obiectivele politicii fiscale și politicii de administrare fiscală pe
anii 2011-2013 și metode de combatere a evaziunii fiscale în Republica Moldova.
Capitolul I. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA VENITURILE FISCALE ALE BUGETULUI
1.1. Impozite – parte componentă a venitului bugetar
„Constituirea statului modern s-a înfăptuit prin implementarea impozitului,sau mai exact, prin reglementările legale privind dreptul de a încasa aceste plăţi.”
(A. Müller)
Impozitele, taxele, contribuţiile, reprezintă fundamentul şi motivaţia pe care este
construită fiscalitatea.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, realizate prin
intermediul unui mecanism bazat pe tehnici, metode şi instrumente specifice
desfăşurării activităţii de urmărire şi control cu ajutorul aparatului fiscal. Legea
fundamentală a statului de drept consfinţeşte obligaţia tuturor cetăţenilor ţării de a
contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice.
Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a contribui sub forma de impozite şi
taxe la constituirea fondurilor bugetare dă naştere la “ Creanţă fiscală “ pentru buget
şi ”obligaţie fiscală” pentru agentul economic. Creanţa fiscală reprezintă dreptul
statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe şi alte venituri în contul
bugetului. Titlul de creanţă fiscală este actul prin care se constată şi se
individualizează obligaţia fiscală a unei persoane fizice sau juridice. Întocmirea
titlurilor de creanţă fiscală este realizată fie de organele fiscale în cadrul dreptului de
control privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor economice producătoare de
venituri impozabile, instanţele de judecată, notariatele de stat, organele vamale,
regiile autonome, societăţile comerciale ale persoanelor juridice pentru impozitul pe
profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat, impozite şi taxe reţinute de persoane cărora le plătesc venituri sau prestează
servicii.
Creanţa fiscală încetează atunci când obligaţia fiscală a contribuabilului este
achitată, compensată sau prescrisă.
La baza sistemului fiscal s-au conturat trei componente : impozite, taxe,
contribuţii şi fonduri speciale, mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.
Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie şi fără contraprestaţie din partea
statului cu scopul de a acoperi cheltuielile publice.
Taxele reprezintă contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea
persoanelor fizice şi juridice (acte notariale, menţiuni la contractul şi statutul
întreprinderilor fantome, distrugerea documentelor etc. Un alt scop este micşorarea
mărimii obligaţiei fiscale prin tăinuirea venitului, prin falsificarea documentelor de
evidenţă, inclusiv prin neîntocmirea unor documente primare fictive.
Din cele menţionate putem deduce că evaziunea fiscală frauduloasă constă în
camuflarea obiectului impozabil, subevaluarea materiei impozabile sau metode
pentru ocolirea impozitului şi taxei datorate.
Evaziunea fiscală ilegală se concretizează sub multiple forme de manifestare,
cum sunt:
· întocmirea de declaraţii false;
· întocmirea de documente de plăţi fictive;
· alcătuirea de registre contabile ireale;
· nedeclararea materiei impozabile;
· declararea de venituri inferioare celor reale;
· întocmirea de registre de evidenţă duble: un exemplar real şi altul fictiv;
· diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor
ori înregistrarea de cheltuieli neefectuate în realitate;
· vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare
efectivă, care ascund operaţiuni reale supuse impozitării;
· falsificarea bilanţului;
· neachitarea impozitelor deja stabilite
Săvârşirea acestor fapte ilegale în sfera fiscalităţii atrage după sine aplicarea
diverselor măsuri de răspundere, în dependenţă de modul de săvârşire, subiectul
delictului, paguba survenită în rezultatul săvârşirii lor.
Cauzele acestui fenomenului de evaziune fiscală sunt numeroase. Dintre acestea
menţionăm:
1. Mărimea excesivă a sarcinilor fiscale. În comparaţiile internaţionale, eficienţa
unui sistem fiscal se măsoară atât prin importanţa venitului fiscal, cât şi prin gradul
de consimţire la plata impozitelor;
2. Insuficienţa educaţiei contribuabililor, pe de o parte, şi excesul de zel al
organelor fiscale predispuse, uneori la exagerări, pe de o altă parte;
3. Lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine
pregătit;
4. Existenta unei legislaţii defectuoase, care prin omisiunile ei, permite
sustragerea de la plata unor impozite.
Evaziunea fiscală evident este foarte dăunătoare atît statului, lipsindu-l de
veniturile necesare îndeplinirii sarcinelor şi atribuţiilor, cît şi contribuabilului,
deoarece în realitate totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică,
creîndu-se distorsiuni în povara fiscală (adică în impunerea echitabilă şi egală a
aceloraşi categorii de contribuabili).
Astfel, din cele expuse mai sus se desprind următoarele efecte ale evaziunii
fiscale:
Efecte cu caracter economic
Este bine ştiut că într-o economie de piaţă, impozitele reprezintă una din sursele
importante de constituire a veniturilor bugetului şi, în acelaşi timp, o pîrghie destul de
eficientă prin intermediul căreia statul poate stimula dezvoltarea şi desfăşurareba
activităţii economice (inclusiv poate orienta şi modela comportamentul investiţional
al agenţilor economici). La rîndul său, un buget care dispune de venituri suficiente
devine un mijloc eficient în asigurarea echilibrului general economic, precum şi un
mijloc de corectare a conjuncturii economice (promovarea de măsuri cu efecte
inflaţioniste – cum ar fi majorarea cheltuielelor publice pentru stimularea investiţiilor
şi crearea noilor locuri de muncă, sau a măsurilor cu efect deflaţionist – de exemplu,
cele privind reducerea impozitelor).
Efecte cu caracter social
Evaziunea fiscală reprezintă o faptă gravă, deoarece implică micşorarea
fondurilor ce constituie venituri ale bugetului, şi statul nu-şi poate îndeplini
corespunzător sarcinile ce-i revin în domeniile social-economic şi social-cultural
(acordarea de subvenţii, compensaţii şi indemnizaţii, facilităţi fiscale). Pe de altă
parte, direct sau indirect, contribuabilul care a săvîrşit evaziunea, mai devereme sau
mai tîrziu, va avea şi el de suferit. Aşa dar, insuficienţa în rezultatul evaziunii fiscale
a mijloacelor bugetare necesare pentru promovarea unor programe guvernamentale
de interes general sau local (privind sprijinul unor categorii sociale defavorizate,
privind acordarea avantajelor fiscale şi a ajutorului financiar direct altor categorii care
au nevoie de sprijinul financiar al statului ), poate avea ca efect consecinţe sociale
destul de grave, cum ar fi: diminuarea standardului de viaţă al categoriilor sociale
care sînt private de ajutorul statului, diminuarea standardelor privind gradul de
educaţie şi sănătate a populaţiei, sau chiar poate cauza acţiuni de protest şi grave
tulburări şi din partea populaţiei.
Efecte asupra formării veniturilor statului
După cum am menţionat anterior, existenţa fenomenului de evaziune fiscală în
mod obligatoriu duce la diminuarea volumului veniturilor statului şi, în rezultatul
lipsei acute de fonduri financiare pentru îndeplinirea sarcinelor puse, statul nu are o
altă cale decît să aplice unica măsură eficientă şi cu efect imediat – majorarea cotelor
impozitelor şi taxelor existente sau chiar instituirea unor noi impozite şi taxe. Această
măsură duce la creşterea presiunii (poverii) fiscale şi, ca urmare firească, o creştere a
rezistenţei (opunerii) la impozitare şi, evident, a fenomenului de evaziune fiscală.
Adică se crează un „cerc vicios”, din care se poate ieşi doar dacă se reduce
semnificativ fenomenul evaziunii fiscale, iar în consecinţă se va reduce volumul de
venituri ce se sustrag de la buget. Odată ce se produce aceasta, se măreşte volumul
veniturilor la buget, necesităţile statului şi societăţii sunt satisfăcute şi chiar se poate
purcede la reducerea cotelor de impunere.
Efecte cu caracter politic
Orice campanie electorală care are loc, în mod obligatoriu va pune ca sarcină,
lupta cu corupţia, cu economia tenebră, asigurarea principiului supremaţiei legii.
Ţinînd cont de faptul, că aceeaşi contribuabili (persoanele juridice tot sînt formate de
cetăţeni) sînt în acelaşi timp şi alegători, este foarte uşor de dedus care vor fi
rezultatele alegerilor pentru formaţiunile politice care au fost la guvernare şi n-au
întreprins nimic esenţial pentru înlăturarea fenomenelor negative care afectează
echitatea contribuabililor. Altfel spus, ponderea majorată a fenomenului evaziunii
fiscale poate avea o influenţă esenţială asupra evoluţiei sistemului politic.
Este important de subliniat, că în contextul actual, în R. Moldova, evaziunea
fiscală reprezintă principalul impediment pentru progesul economic şi cel social,
pentru formarea unei societăţi şi a unui sistem funcţional, bazat, în primul rînd, pe
echitate. Acest fenomen înrădăcinat în economia noastră, este cauza “tuturor
relelor”, şi anume: R. Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa,
imposibilitatea statului de a acorda salarii şi pensii decente, inaccesibilitatea
persoanelor defavorizate la condiţii normale de studii şi de asistenţă medicală şi
socială. Ajungem la concluzia că, din cauza evaziunilor fiscale săracii sărăcesc şi
mai tare, iar bogaţii se îmbogăţesc pe seama celor de la care sustrag bani.
Capitolul II. ANALIZA APORTULUI IMPOZITELOR ÎN FORMAREA ENITURILOR BUGETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Evoluția nivelului, structurii și dinamicii impozitelor în componența veniturilor bugetare în anii 2009-2011
“Dacă poți evalua un lucru la care te referi și il poți exprima în cifre, poți spune că știi ceva despre el, dacă nu il poți evalua sau exprima în cifre, cunoașterea ta este
săracă și nesatisfacatoare; poate fi începutul, dar ai facut doar un pas mic, în concepțiile tale către, stadiul de știință.”
(Lordul Kelvin)
Utilizînd datele din anexa 1, am calculat indicatorii nivelului veniturilor pentru anii 2009-2011 și ritmul creșterii acestora pentru anii 2010 în raport cu 2009 și 2011 în raport cu 2010, informație prezentată în tabelele 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 și 2.5. Structura ponderată a veniturilor bugetare este prezentată în figurile 2.1., 2.2. și 2.3.
Tabelul 2.1Indicatorii nivelului veniturilor bugetare pentru anul 2009
Nr.
Indicatori
Venituri
2009
Suma,
Mii lei
Ponderea în
PIB, %
Ponderea în
total, %
Pe cap de locuitor,
lei
1. Venituri fiscale 9958208,0 16,48 76,02 2620,58
2. Încasări
nefiscale
461953,7 0,76 3,53 121,57
3. Mijloace
speciale ale
instituțiilor
publice
1325295,4 2,19 10,12 348,76
4. Veniturile
fondurilor
speciale
256524,2 0,43 1,96 67,51
5. Granturile 1097900,0 1,82 8,38 288,92
Total 13099881,3 21,68 100,00 3447,34
Sursa: Elaborat de autor.
76%
4%
10%2%
8%
Veniturile bugetare
Venituri fiscaleÎncasări nefiscaleMijloacele speciale ale instituțiilor publiceVeniturile fondurilor specialeGranturile
Figura 2.1. Structura ponderată a veniturilor bugetare pentru anul 2009
Sursa: Elaborată de autor.Tabelul 2.2
Indicatorii nivelului veniturilor bugetare pentru anul 2010
Sigur că dacă gradul de conversiune a contribuţiei pe care cetăţeanul o aduce la
bugetul cheltuielelor publice , depinde faptul cum acesta o va trata : ca o povară, un
bir sau ca o necesitate de participare la gestionarea democraţiei.
Indiferent însă de această percepere a existat, există şi va exista tendinţa
contribuabililor de a diminua orice contribuţie sau de a se sustrage integral de la plata
acesteia.
Prin desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător se înţelege :
1. Practicarea activităţii economice fără înregistrare legală.
2. Eschivarea celor înregistraţi legal de la prezentarea documentelor şi
datelor ce atestă obligaţiunile fiscale faţă de buget.
3. Tăinuirea veniturilor reale de la impozitare a celor înregistraţi legal.
4. Neachitarea impozitelor deja stabilite.
Reieşind din cele expuse mai sus, combaterea acestor tendinţe implică
necesitatea:
Legiferării sistemului de impozitare (toate titlurile Codului Fiscal, Legea
bugetului de stat);
Organizării şi dotării aparatului fiscal (Legea privind bazele Sistemului
Fiscal şi Legea cu privire la Serviciul Fiscal de stat);
Sancţionării tendinţelor infracţionale, atît pe cale administrativă, cît şi pe
cale penală.
Măsurile ce se impun a fi luate trebuie coordonate astfel încît să se realizeze
reducerea drastică a evaziunii fiscale şi nu să se ajungă la mutarea locului de
producere a evaziunii dintr-un sector de activitate în altul sau de la un regim de
impozitare la altul.
În consecinţă, se impune a fi luate o serie de măsuri care să ducă la întărirea
controlului fiscal şi, implicit, la reducerea drastică a evaziunii fiscale, precum :
asigurarea unor forţe adecvate penru control, intensificarea controalelor
fizice, regîndirea priorităţilor de control - în acest sens, o atenţie deosebită ar trebui
acordată pregătirii şi perfecţionării profesionale a inspectoratelor de control fiscal,
precum şi aşezării pe baze moderne a activităţii de selectare a contribuabililor.
îmbunătăţirea eficienţei controalelor - prin aplicarea experienţei
dobîndite în decursul desfăşurării acţiunilor de control. O metodă care ar putea fi
utilizată este sintetizarea cunoştinţelor, a problemelor şi a soluţiilor adoptate în cursul
acţiunilor de control şi elaborarea unor manuale de control fiscale destinate
inspectorilor.
alocarea unor noi resurse, financiare şi umane, destinate controlului,
precum şi orientarea celor existente spre acele zone care reprezintă un risc ridicat de
producere a evaziunii fiscale. Asigurarea unui buget propriu de venituri şi cheltuieli
pentru administraţia fiscală, poate creea premisele creşterii calităţii şi randamentului
controlului fiscal. De asemenea, extinderea utilizării metodei analizei de risc ar
asigura o alocare mai judicioasă a resurselor şi orientarea inspectorilor spre controlul
acestor contribuabili care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală.
introducerea unui sistem computerizat de control. Informatizarea
întregului proces de administrare fiscală ar avea ca rezultat crearea unor baze de date
complete, corecte şi permanent actualizate, care să cuprindă toţi contribuabilii şi toate
obligaţiile fiscale ale acestora. Existenţa unor astfel de baze de date ar asigura
condiţiile pentru realizarea unui control masiv, pe documente, pentru toţi
contribuabilii şi pentru selectarea, în vederea desfăşurării controlului pe teren, numai
a contribuabililor care prezintă un risc ridicat.
perfecţionarea schimbului de informaţii asupra tehnicilor de control.
Întărirea colaborării cu organele de control fiscal din cadrul altor administraţii fiscale
naţionale constituie o modalitate de perfecţionare a tehnicilor de control fiscal.
identificarea modalităţilor prin care au fost eludate obligaţiile fiscale
către bugetul statului. Centralizarea constatărilor cuprinse în actele de control pot
furniza informaţii consistente referitoare la modalităţile de eludare a obligaţiilor
fiscale. Apoi, aceste informaţii pot fi grupate în funcţie de impozitele la care se referă
sau în funcţie de domeniul de activitate în care au fost întîlnite şi pot constitui
capitole din ghiduri de control puse la dispoziţia inspectorilor.
identificarea şi înlăturarea defectelor şi slăbiciunilor din legislaţia în
vigoare.
Pe baza constatărilor efectuate de organele de control, precum şi pe baza
informaţiilor deţinute de celelalte funcţii ale administrării pot fi administrate
deficienţele apărute ca urmare a aplicării legislaţiei şi pot fi formulate propuneri
de îmbunătăţire a acesteia:
elaborarea unor acte normative în baza cărora să se poată accede la
conturile bancare prin intermediul cărora s-au efectuat decontările pentru livrările
ilegale. Crearea cadrului legal care să permită administraţiei fiscale să obţină
informaţii privind conturile bancare ale contribuabililor şi tranzacţiile efectuate de
aceştia prin bănci, constituie un instrument foarte valoros pentru organele de control
fiscal, pentru obţinerea tuturor informaţiilor necesare în vederea stabilirii corecte a
obligaţiilor fiscale ale contribuabililor şi pentru reducerea evaziunii fiscale.
identificarea căilor prin care piaţa ilegală (neagră) este aprovizionată şi
crearea unui sistem de prevenire a fraudei. Colaborarea între toate instituţiile statului,
implicate în lupta împotriva crimei organizate, fraudei şi evaziunii fiscale ar putea să
asigure crearea unei baze de date care să conţină toate modalităţile prin care se
realizează frauda fiscală, iar pe baza acestor informaţii s-ar putea elabora acte
normative şi proceduri aplicabile pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
utilizarea acordurilor cu terţe ţări pentru a obţine informaţii care să ajute
la combaterea contrabandei şi a falsei declarări a importurilor.
Capitolul III. PERSPECTIVELE ŞI DIRECŢIILE DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR
3.1. Probleme cu care se confruntă sistemul fiscal al Republicii Moldova
Experienţa activităţii autorităţilor publice din Republica Moldova în
gestionarea finanţelor publice a relevat existenţa unor probleme, sumarul cărora se
prezintă în continuare.
Delimitarea incertă şi indefinită a competenţelor între autorităţile
administraţiei publice de diferite nivele. Delimitarea de competenţe între nivelul I
şi II a APL este confuză, contradictorie şi în unele cazuri lipseşte. Mai multe din
activităţi indicate în calitate de competenţe nu sunt clar definite, în unele cazuri
acestea dublându-se. Această situaţie face posibilă interpretarea în practică în mod
diferit a atribuţiilor şi funcţiilor diferitor nivele ale UAT (în special, în domeniile ce
ţin de asistenţa socială, învăţământ etc.). Fenomenul de dublare este prezent şi în
activitatea organelor publice de specialitate desconcentrate. În consecinţă, lipsa
delimitărilor clare ale competenţelor tinde să destabilizeze întregul sistem de relaţii
interbugetare.
Delegarea competenţelor fără asigurarea cu mijloace financiare
corespunzătoare. În RM, ca de fapt şi în alte ţări în tranziţie, descentralizarea unor
servicii publice şi delegarea unor competenţe nu a fost efectuată paralel cu
transferarea surselor de finanţare. În rezultat, exercitarea acestora este dificilă.
Aceasta se datorează şi lipsei mecanismului juridic ce ar asigura unităţile
administrativ-teritoriale cu resurse financiare necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor
ce sunt delegate de către stat.
Expunerea competenţelor APL într-o formulă de maximă generalitate
fără determinarea mecanismului de exercitare a lor. Această deficienţă conduce la
neexercitarea sau exercitarea neeficientă a unor competenţe ale APL. În aşa mod
autorităţile publice prestează servicii de o calitate redusă.
Incapacitatea economiilor locale de a genera venituri fiscale suficiente
pentru acoperirea necesităţilor publice. Majoritatea impozitelor cu o rată sporită a
colectării sunt prelevate în bugetul de stat, iar pentru APL sunt stabilite impozite şi
taxe care presupun randamente fiscale reduse. Nu există mecanisme de stimulare a
APL pentru a încuraja dezvoltarea economiei locale şi, implicit, extinderea bazei
fiscale a UAT.
Sistemul actual de repartizare a veniturilor regularizatoare are ca efect
intervenţia excesivă a APC şi APL de nivelul II la gestionarea resurselor financiare în
detrimentul APL de nivelul I şi II, inclusiv reţineri la efectuarea transferurilor de
către APL de nivel II pentru APL de nivelul I. Ca efect APL de nivelul I sunt
dependente de deciziile APC şi de APL de nivelul II. De asemenea nu există criterii
obiective de evaluare a redistribuirii veniturilor generale de stat către APL.
Eludarea fiscală, graţie multiplelor facilităţi şi înlesniri fiscale
nejustificate, conduce la restrângerea bazei fiscale, micşorarea veniturilor locale
proprii şi la erodarea echităţii fiscale prin favorizarea nemotivată a unor agenţi
economici în impunere. În aceeaşi ordine de idei, APL nu dispun de drepturi legale şi
pârghii reale pentru influenţarea contribuabililor în vederea asigurării oportunităţii şi
plenitudinii achitării impozitelor şi taxelor locale.
Sistemul de transferuri existent este ineficient. Formula de calcul al
transferurilor este una simplistă şi nu ia în consideraţie factorii ce caracterizează
obiectiv necesităţile de compensare cu resurse financiare la nivel local. Tot odată
transferurile sunt netransparente şi bazate pe subiectivism. Sistemul actual de
transferuri nu conţine pârghii pentru încurajarea efortului fiscal al APL şi eficienţei
cheltuielilor publice. În consecinţă, sistemul de relaţii interbugetare este defectuos.
De-motivările în planificarea propriilor venituri şi prognozarea lor mai
exactă. Sistemul actual favorizează sub-evaluările la colectarea veniturilor proprii
prin faptul că stipulează în lege că toate veniturile colectate peste cifra prognozată
rămân în teritoriu. Acest deficient deteriorează transparenta şi responsabilitatea
financiară şi duce la amendarea frecventă a bugetelor APL (de cele mai dese ori
trimestrial), astfel subminând planificarea strategică. De asemenea APL nu dispun de
un mecanism stimulatoriu la capitolul enunţării precise a veniturilor ca urmare a
metodei actuale de alocare a transferurilor generale. Formula actuală se bazează pe
veniturile prognozate şi nu pe capacitatea fiscală. Ca rezultat, este afectat efortul
fiscal al APL.
Lipsa de acoperire financiară a cheltuielilor de capital. Descentralizarea
concomitentă a deciziilor investiţionale şi a celor de cheltuieli curente vor spori
eficienţa asociată de apropierea prestării şi producerii serviciilor şi bunurilor publice
locale de necesităţile şi preferinţele contribuabililor şi vor îmbunătăţi
responsabilitatea APL. În plus, menţinerea infrastructurii la un nivel eficient necesită,
de regulă, prezenţa şi dezvoltarea proprietăţii locale.
Utilizarea la scară redusă a împrumuturilor publice. Sistemul normativ
existent permite contractarea de împrumuturi bancare doar în limita de 20% de la
mărimea veniturilor totale ale APL. Reglementările în vigoare nu permit atragerea de
investiţii pe termen lung, deoarece conţine un număr redus de prevederi normative. În
consecinţă, APL nu dispun de o experienţă vastă în contractarea şi gestionarea
împrumuturilor, în elaborarea noilor instrumente financiare în scopul stimulării
mecanismului investiţional.
3.2. Obiectivele politicii fiscale și politicii de administrare fiscală pe anii 2011-2013
Obiectivele politicii fiscale
Obiectivele generale ale politicii fiscale pe anii 2012-2014 rămân ca şi în anii
precedenţi:
(1) asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale;
(2) optimizarea presiunii fiscale;
(3) stabilizarea şi simplificarea legislaţiei fiscale;
(4) armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale naţionale cu cea
comunitară.
Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe
principalele tipuri de impozite, precum urmează.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Pe termen mediu se prevede menţinerea sistemului progresiv de impozitare a
veniturilor cetăţenilor, fără revederea tranşelor de venit impozabil şi cotelor de
impozit, concomitent cu majorarea scutirii anuale personale, scutirii personale majore
şi scutirii pentru persoanele întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru 2012 - 2014,
conform tabelului 3.1. Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor fizice cu
venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri
medii şi mai sus de medii.
Tabelul 3.1
Evoluţia cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice în 2009 – 2014
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Efectiv Prevederi
Mărimea grilelor
de venit
impozabile (vi) şi
cotele impozitului
pe venitul
persoanei fizice,
lei anual / %
vi<25200:7
%
vi>25200:1
8%
vi<25200:
7%
vi>25200:1
8%
vi<25200:
7%
vi>25200:1
8%
vi<25200:
7%
vi>25200:1
8%
vi<25200:7
%
vi>25200:18
%
vi<25200:7
%
vi>25200:18
%
Scutirea anuală
personală, lei7200 lei
(600 lei)
8100 lei
(675 lei)
+ 900 lei
8100 lei
(675 lei)
0 lei
8640 lei
(720 lei)
+ 540 lei
9060 lei
(755 lei)
+ 420 lei
9480 lei
(790 lei)
+ 420 lei
Scutirea anuală
personală majoră,
lei
12000 lei
(1000 lei)
12000 lei
(1000 lei)
0 lei
12000 lei
(1000 lei)
0 lei
12840 lei
(1070 lei)
+ 840 lei
13440 lei
(1120 lei)
+ 600 lei
14100 lei
(1175 lei)
+ 660 lei
Scutirea anuală 1680 lei 1800 lei 1800 lei 1920 lei 1980 lei 2040 lei
pentru persoanele
întreţinute, lei(140 lei)
(150 lei)
+ 120 lei
(150 lei)
0 lei
(160 lei)
+ 120 lei
(165 lei)
+ 60 lei
(170 lei)
+ 60 lei
Sursa: Cadrul bugetar pe termen medu 2012-2014. Anexă la Dispoziţia Guvernului nr. 129-d din 29 decembrie 2011[online] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/anexe29iunie/CBTM_2012-2014.pdf
Adiţional, în anul 2012 se prevede stabilirea unui regim unic de impozitare al
veniturilor obţinute din activităţile profesionale: notari, avocaţi, executori
judecătoreşti şi mediatori, prin abordarea acestora din punct de vedere fiscal ca
persoane fizice-cetăţeni, de rând cu permiterea dreptului la deducerea cheltuielilor
salariale, a obligaţiilor aferente acestora, a taxelor şi impozitelor achitate ce ţin de
desfăşurarea activităţii profesionale.
Impozitul pe venitul persoanelor juridice
În anul 2012 se prevede:
a) reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici în mărime de
12%, cu anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale, exceptând cele
garantate pentru o perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la
depozite bancare şi valori mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni;
b) introducerea impozitului simplificat unic pe venitul obţinut din activitatea de
întreprinzător de către agenţii micului bussines, în mărime de 4% din cifra de afaceri
anuală de până la 600 000 lei, determinată prin metode şi surse directe şi indirecte;
c) diminuarea cotei impozitului reţinut la sursă din venitul sub formă de
dividende obţinut de agenţi economici şi cetăţeni rezidenţi şi nerezidenţi, de la 15%
la 6%, cu extinderea acestuia faţă de agenţi economici rezidenţi, şi introducerea
mecanismului de reţinere finală al acestui impozit;
d) diminuarea mărimii cotei impozitului reţinut la sursă din venitul obţinut de
agenţi economici şi cetăţeni nerezidenţi, de la 15% la 12%, în aceeaşi mărime ca şi
impozitul pe venitul agenţilor economici, cu excepţia venitului sub formă de
dividende (6 la sută);
e) introducerea sistemului de deducere a provizioanelor pentru companiile de
leasing;
f) majorarea plafonului de atribuire la categoria de mijloace fixe pe care se
Măsurile menţionate mai sus au drept scop crearea unui echilibru bugetar prin
diversificarea surselor de venituri, asigurarea echităţii fiscale, consolidarea sistemului
de impozitare directă, simplificarea impozitării, evidenţei contabile, administrării şi
raportării fiscale.
Totodată, în vederea consolidării şi simplificării sistemului de impozitare la
impozitul pe venit, în anul 2012 se prevede:
a) revizuirea limitelor de deducere a cheltuielilor de delegare;
b) revizuirea spectrului de cheltuieli de reprezentanţă permise spre deducere,
fără revederea limitelor acestora;
c) revizuirea cheltuielilor achitate de către patron salariatului (transport, studii,
etc.);
d) examinarea oportunităţii simplificării modului de determinare a uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale;
e) examinarea oportunităţii introducerii impozitului pe reprezentanţă în mărime
fixă.
În anul 2013 se prevede efectuarea unui studiu privind sistemele de impozitare
a fondurilor nestatale de pensii naţionale şi internaţionale.
Pentru anul 2014 se prevede introducerea conceptului privind preţurile de
transfer. Scopul măsurii date este de a crea condiţii egale de impunere a agenţilor
economici autohtoni şi companiilor multinaţionale.
Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală
În anii 2012 - 2014 se prevede menţinerea cotelor generale ale contribuţiilor de
asigurări sociale (29%) şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
(7%).
În anul 2012 se prevede revizuirea sistemului de plată a contribuţiilor de
asigurare socială şi medicală de către deţinătorii de patentă de întreprinzător, altor
categorii (cetăţeni străini, notari, avocaţi, executori judecătoreşti, etc.), în vederea
stabilirii unui regim general de impunere pentru toţi contribuabilii acestor plăţi.
Această măsură va permite asigurarea echităţii fiscale între plătitorii contribuţiilor
respective achitate în cote fixe cu cei care achită în cote ad-valorem.
În anul 2013 se prevede implementarea Titlului X al Codului fiscal
„Contribuţii sociale”, care va reglementa contribuţiile de asigurări sociale de stat
obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Măsura dată va
permite sistematizarea legislaţiei fiscale prin codificarea acestor plăţi.
Taxa pe valoarea adăugată
În anul 2012 se prevede:
a) extinderea pentru municipiile Chişinău şi Bălţi a mecanismului de restituire
a TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale analogic celorlalte localităţi ale republicii,
exceptând cele efectuate în clădiri şi autoturisme, concomitent cu anularea
plafoanelor de restituire a TVA;
b) introducerea mecanismului de direcţionare a sumei TVA pasibilă restituirii
contribuabililor în contul stingerii obligaţiilor viitoare ale acestora faţă de bugetul
public naţional, întru simplificarea procedurii de stingere a obligaţiei fiscale;
c) concomitent cu anularea scutirii de TVA la mijloacele fixe depuse în
capitalul social al agentului economic, în contextul extinderii mecanismului de
restituire a TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate în mun. Chişinău şi
Bălţi.
Aceste măsuri au drept scop sporirea fluxului de investiţii autohtone şi externe,
a nivelului de lichidităţi şi respectiv, a capacităţii de finanţare a activităţii
operaţionale/investiţionale.
Totodată, pentru anul 2012 se prevede introducerea cotei standard TVA de
20% la zahăr în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, în vederea respectării
principiului echităţii fiscale prin tratarea egală a agenţilor economici producători de
zahăr şi alţi producători de produse intermediare.
Totodată, realizarea acestei măsuri va permite reducerea creanţelor de la buget
aferente TVA create de disproporţia dintre rata redusă a TVA de 8% aferente
importurilor şi livrărilor pe teritoriul ţării şi cea standard de 20% la export.
În vederea optimizării sistemului fiscal privind TVA, în anul 2012 se prevede:
a) examinarea oportunităţii anulării facilităţilor fiscale individuale privind
TVA pentru organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi
federaţiile sportive naţionale cu implementarea mecanismului de compensare directă
din buget a sumelor TVA;
b) examinarea oportunităţii privind neaplicarea TVA la diferenţa negativă
dintre preţul de realizare şi cel de achiziţie, producere, procurare, valoarea în vamă
aferentă mărfurilor, serviciilor.
Accize
În vederea ajustării graduale a cotelor accizelor la produsele din tutun la
nivelul ţărilor din regiune, cît şi la practica europeană, în anii 2012 - 2014 se prevede:
a) modificarea structurii mărimii cotei accizului la articole din tutun, care se
prezintă în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2Evoluţia cotelor accizelor pentru articolele din tutun-ţigarete cu filtru în 2011 - 2014
Poziți
a tarifară
Unita
tea de
masură
Cota accizului
2011 2012 2013 2014
efectiv prevederi
24022
0 Ţigarete
cu filtru
Valoa
rea în
lei/1000
bucăţi
10 lei
+ 18%
40
lei + 27%
80 lei
+ 36%
120
lei + 45%
Sursa: Cadrul bugetar pe termen medu 2012-2014. Anexă la Dispoziţia Guvernului nr. 129-d din 29 decembrie 2011[online] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/anexe29iunie/CBTM_2012-2014.pdf
b) modificarea structurii şi mărimii cotei accizului la alcoolul etilic nedenaturat
cu o concentraţie alcoolică de până la/mai mult de 80% volum (poziţiile tarifare
2207, 2208), alte băuturi alcoolice (poziţiile tarifare 2205, 220600)
În anul 2012 se prevede:
a) anularea accizului pentru vinul din struguri proaspeţi şi mustul de struguri
(poziţia tarifară 2204), în vederea susţinerii şi dezvoltării ramurii viti-vinicole;
b) anularea accizului pentru articolele din cristal.
Scopul acestora este simplificarea sistemului fiscal şi administrării fiscale şi
eliminarea pieţei tenebre cu articolele respective, precum şi majorarea încasărilor la
bugetul de stat.
Concomitent, în anul 2012 se prevede majorarea cotelor accizelor la
autoturisme, în vederea acumulării de resurse la buget şi diminuarea poluării
mediului ambiant.
Impozitul pe bunurile imobiliare
În anii 2012 – 2014 se prevede continuarea implementării următoarelor etape
ale noului sistem de impozitare a diferitelor categorii de bunuri imobiliare, în funcţie
de valoarea de piaţă a acestora, care se prezintă în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3Etapele de implementare a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare în 2012
– 2014
Etapele
de
Implementare
Categoria de bunuri imobile evaluate la
valoarea de piaţă
Anul
Implementării
II Bunurile imobiliare cu destinaţie locativă –
apartamente şi case de locuit individuale din
satele (comunele) din componenţa municipiilor
Chişinău şi Bălţi;
Terenurile agricole şi construcţiile amplasate
pe ele
2012
III Bunurile imobiliare cu destinaţie locativă
apartamente şi case de locuit individuale din
localităţile rurale;
Bunurile imobiliare cu destinaţie agricolă –
grădini din extravilan
2014
IV Bunurile imobiliare care nu au fost evaluate
de către organele cadastrale teritoriale
conform valorii estimate, în baza valorii de
piaţă
2014
Sursa: Cadrul bugetar pe termen medu 2012-2014. Anexă la Dispoziţia Guvernului nr. 129-d din 29 decembrie 2011[online] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/anexe29iunie/CBTM_2012-2014.pdf
Totodată, în vederea generării veniturilor pentru consolidarea bugetelor UAT,
în anul 2012 se prevede majorarea limitelor cotelor impozitului pe bunurile
imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate
în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor); pentru garajele şi terenurile
pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele, de la 0,02% (cota minimă) şi 0,25% (cota maximă) la 0,05% şi
0,3%, care se prezintă în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4
Categoria bunului Cota impozitului
Bunurile imobiliare cu
destinaţie locativă
(apartamente şi case de
locuit individuale, terenuri
aferente acestor bunuri) din
municipii şi oraşe, inclusiv
din localităţile aflate în
componenţa acestora, cu
excepţia satelor
(comunelor); pentru garajele
şi terenurile pe care acestea
sînt amplasate, loturile
întovărăşirilor pomicole cu
sau fără construcţii
amplasate pe ele
2011 efectiv 2012 prevederi
min max min max
0,02% 0,25% 0,05% 0,3%
Sursa: Cadrul bugetar pe termen medu 2012-2014. Anexă la Dispoziţia Guvernului nr. 129-d din 29 decembrie 2011[online] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/anexe29iunie/CBTM_2012-2014.pdf
Adiţional în anul 2012 se prevede introducerea cotei impozitului pe bunurile cu
destinaţie locativă – apartamente şi case de locuit individuale din satele (comunele)
din componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, în mărime de 0,05% (cota minimă) şi
0,3% (cota maximă), şi terenurile agricole şi construcţiile amplasate pe ele, în mărime
de 0,1% (cota minimă) şi 0,3% (cota maximă), conform tabelului 3.5.
Tabelul 3.5Cota impozitului
Categoria bunului 2011 efectiv 2012 prevederi
aferentă
terenului
aferentă
bunul
imobil
Max max min max
Bunurile imobiliare cu destinaţie
locativă
(apartamente şi case de locuit
individuale,
terenuri aferente acestor bunuri) din
satele
(comunele) din componenţa
municipiilor
Chişinău şi Bălţi
1 leu pentru
100 m2
0,1% din
valoarea de
bilanţ
(pentru
persoane
juridice)/cost
(pentru
persoane
fizice)
0.05%
din
valoarea
estimată
0.3% din
valoarea
estimată
Terenurile agricole şi construcţiile
amplasate pe ele
10-30 lei
pentru 100
m2
(pentru
intravilan) şi
350 lei
pentru 1
hectar
(pentru
extravilan)
0,1% din
valoarea de
bilanţ
(pentru
persoane
juridice)/cost
(pentru
persoane
fizice)
0,1% din
valoarea
estimată
0,3% din
valoarea
estimată
Sursa: Cadrul bugetar pe termen medu 2012-2014. Anexă la Dispoziţia Guvernului nr. 129-d din 29 decembrie 2011[online] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/middlecost/CCTM2014/anexe29iunie/CBTM_2012-2014.pdf
a) anularea taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au
birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale, în vederea respectării
angajamentelor Republicii Moldova faţă de organismele internaţionale în partea ce
ţine de anularea barierelor tarifare la realizarea comerţului;
b) efectuarea studiului privind revizuirea în întregime a sistemului naţional de
taxe locale (12), în vederea consolidării sistemului fiscal şi simplificarea administrării
fiscale şi evidenţei contabile.
Taxe rutiere
În 2012 se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea
drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi stabilirea
acestora în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masică
pe osie, în vederea asigurării unei poveri fiscale echitabile în funcţie de impactul
autovehiculelor asupra infrastructurii drumurilor.
Alte impozite şi taxe
În anul 2012 se prevede revizuirea sistemului de impozitare de către deţinătorii
de patentă de întreprinzător, în vederea optimizării sistemului de impozitare cu
patentă.
În anul 2014 se prevede implementarea Titlului XII al Codului fiscal "Alte
impozite şi taxe", în vederea sistematizării legislaţiei fiscale, care va reglementa
impozitul privat şi patenta de întreprinzător.
Obiectivele politicii de administrare fiscală
Obiectivelor politicii de administrare fiscală pe anii 2012 - 2014 sunt orientate
spre eficientizarea administrării fiscale şi managementului fiscal şi rezultă din Planul
de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011 - 2015, acţiunile cărora se
prezintă în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2012 – 2014
Nr.
d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare
2012 2013 2014
1. Reformarea cadrului legislativ, organizaţional şi instituţional
1.1 Instituirea unor
funcţii moderne
de control intern
şi de audit intern
şi actualizarea
sistemului existent
Efectuarea unui studiu de
fezabilitate referitor la situaţia
actuală a controlului intern şi la
eficienţa lui, pentru depistarea şi
înlăturarea lacunelor
+ + +
Elaborarea şi implementarea unui
sistem performant de control intern
+ + +
Dezvoltarea şi perfecţionarea
sistemului de audit intern
+ + +
1.2 Crearea unei
structuri şi
asigurarea
organizării
eficiente şi
efective pentru
executarea
sarcinilor
administraţiei
fiscale
Implementarea unor reguli clare
privind relaţiile stabilite între
aparatul central şi oficiile
teritoriale, corespunderea funcţiilor
operaţionale la nivel central şi
teritorial fără dublarea sau
suprapunerea riscurilor
+
Preluarea celor mai bune practici
prin cooperarea internaţională,
efectuarea schimbului de
informaţii, conlucrarea şi
colaborarea cu diverse instituţii
publice din ţară, sporirea
transparenţei în procesul
decizional, actualizarea şi
optimizarea
informaţiilor de orice gen prin
metode accesibile şi oportune
+ + +
1.3 Implementarea
parteneriatului
public-privat în
domeniile de
Identificarea domeniilor de
activitate ale economiei naţionale
cu grad sporit de risc pentru
administrarea fiscală
+
activitate ale
economiei
naţionale cu risc
sporit pentru
administrarea
fiscală
Efectuarea studiilor de fezabilitate
privind situaţia actuală în fiecare
dintre domeniile de activitate ale
economiei naţionale cu risc sporit
pentru administrarea fiscală
+
Antrenarea parteneriatului public-
privat la implementarea noilor
metode şi proceduri de administrare
fiscală în anumite sectoare ale
economiei naţionale şi
monitorizarea acestora
+ + +
2. Modernizarea modalităţii de abordare a conformării contribuabililor
2.1 Implementarea
strategiei generale
de confirmare
Asigurarea realizării prevederilor
strategiei prin elaborarea planurilor
operaţionale
+ + +
2.2 Revizuirea
programelor de
administrare a
contribuabililor
mari
Elaborarea sistemului de evaluare a
riscurilor de conformare a
contribuabililor mari
+ +
Consolidarea capacităţilor
funcţionale şi de control ale
Direcţiei marilor contribuabili
+ +
Stabilirea criteriilor clare de
determinare a statutului de
contribuabil mare
+ +
Divizarea contribuabililor mari pe
domenii de activitate
+ +
2.3 Elaborarea unei
strategii de
gestionare a
riscurilor de
conformare a
Elaborarea unei strategii de
conformare pentru gestionarea
riscurilor persoanelor cu venituri
foarte mari
+
persoanelor
cu venituri foarte
mari
2.4 Elaborarea
politicilor integre
şi comprehensive
de
prevenire şi
combatere a
evaziunii şi
fraudei fiscale
Consolidarea capacităţilor de
investigare a fraudelor
+ +
Elaborarea şi implementarea
sistemului de identificare a
riscurilor de evaziune fiscală, ce ar
conduce la majorarea nivelului de
depistare şi eliminare a fraudelor
fiscale
+ +
2.5 Analiza
proceselor şi
procedurilor
actuale de
administrare
fiscală, elaborarea
şi implementarea
schemelor de
eliminare a
lacunelor în
vederea
eficientizării lor,
monitorizarea şi
actualizarea
continuă a
acestora.
Efectuarea analizei proceselor de
colectare şi administrare a
veniturilor, evidenţă a
contribuabililor, control fiscal,
deservire a contribuabililor,
colectare a arieratelor.
+ +
Modificarea şi eficientizarea
proceselor de colectare şi
administrare a veniturilor, evidenţă
a contribuabililor, control fiscal,
deservire a contribuabililor,
colectare a arieratelor.
+ +
Monitorizarea şi actualizarea
proceselor de colectare şi
administrare a veniturilor, evidenţă
a contribuabililor, control fiscal,
deservire a contribuabililor,
colectare a arieratelor.
+ + +
2.6 Elaborarea şi
implementarea
Oferirea consultanţelor
comprehensive şi accesibile
+ +
unei strategii de
deservire a
contribuabililor,
ca parte
componentă a
strategiei generale
de conformare
contribuabililor
2.7 Simplificarea
procedurilor
de calculare,
raportare şi
achitare a
obligaţiei fiscale
şi ridicarea
nivelului de
satisfacere a
contribuabililor
Dezvoltarea şi implementarea unui
sistem de evaluare a nivelului de
satisfacere a contribuabililor, care
ar permite identificarea lacunelor în
administrarea fiscală şi înlăturarea
lor eficientă
+ + +
Revizuirea procedurilor existente
de calcul, raportare şi achitare a
impozitelor şi taxelor pentru
simplificarea lor
+ + +
Elaborarea şi implementarea
sistemelor şi procedurilor clare şi
simple de calculare, raportare,
restituire a impozitelor şi taxelor
+ + +
2.8 Lărgirea
spectrului de
servicii prestate
contribuabililor
prin dezvoltarea şi
implementarea
unor sisteme
informaţionale
automatizate
eficiente şi
Stabilirea şi monitorizarea
performanţelor de prestare a
serviciilor conform standardelor de
eficienţă, sporirea numărului
utilizatorilor de servicii electronice
+ + +
Dezvoltarea şi implementarea
sistemelor informaţionale
automatizate ce oferă noi servicii
pentru contribuabili, reducerea
timpului util de furnizare a
+
opţionale, care vor
asigura schimbul
de informaţii
între autorităţile
fiscale şi
contribuabili
informaţiei către contribuabili
3. Eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în administrarea fiscală
3.1 Dezvoltarea şi
unificarea
Sistemului
informaţional
integrat
Organizarea uniformă şi efectivă,
din punctul de vedere al costurilor,
a arhitecturii şi a managementului
tehnologiilor informaţionale,
după posibilităţi şi necesităţi,
folosirea sistemelor/soluţiilor
generice sau industriale pentru
a diminua costurile de elaborare şi
întreţinere
+ + +
Elaborarea softurilor noi pentru
activitatea funcţională a SFS, ce va
permite eficientizarea administrării
fiscale, simplificarea raportării
fiscale, modernizarea serviciilor
prestate contribuabililor şi,
respectiv, ridicarea nivelului de
satisfacere a acestora
+ + +
Revizuirea cu regularitate a
soluţiilor informaţionale
(gestionare atît externă, cît şi
internă) în ceea ce priveşte
corespunderea, securitatea, accesul
la date şi protecţia datelor
+ + +
3.2 Extinderea Crearea unei baze de date + + +
resurselor
informaţionale şi
creşterea calităţii
datelor, crearea
bazei de date
complete despre
contribuabili, cu
includerea
informaţiilor
primite de la terţi
comprehensive şi operaţionale
privind contribuabilii în
conformitate cu cerinţele strategiei
SFS, pentru ridicarea nivelului de
satisfacere a utilizatorilor interni şi
externi, oferirea rapoartelor
Ministerului Finanţelor, Cancelariei
de Stat, organizaţiilor internaţionale
etc.
Cooperarea cu instituţiile publice în
vederea schimbului continuu şi
permanent de informaţii despre
contribuabili
+ + +
3.3 Maximizarea
utilizării
Sistemului
informaţional
integrat de către
contribuabili şi
structurile
interne
Utilizarea pe larg a instrumentelor
şi metodelor informaţionale de
către SFS, creşterea numărului
de servicii acordate contribuabililor
prin internet în conformitate cu
standardele internaţionale,
creşterea numărului de utilizatori ai
reţelei locale şi a capacităţii
acesteia
+ + +
Eficientizarea mecanismului de
acordare a informaţiilor
+ + +
3.4 Asigurarea
securităţii
informaţionale
Realizarea măsurilor adecvate
pentru asigurarea protejării datelor
(securitate, integritate, definirea
şi documentarea feedbackului) şi
revizuirea lor în mod regulat
+ + +
Menţinerea securităţii sistemelor
informaţionale în scopul asigurării
+ + +
confidenţialităţii informaţiilor
privind contribuabilii, protejării
datelor personale
3.5 Modernizarea
echipamentului
tehnic în raport cu
avantajul
tehnologic şi cu
cerinţele
sistemului
informaţional,
dezvoltarea reţelei
de
comunicaţii
Modernizarea echipamentului de
calcul de la locul de muncă al
inspectorilor, pentru sporirea
productivităţii muncii, micşorarea
timpului necesar selectării
informaţiei din baza de date
+ + +
Asigurarea infrastructurii de
servere pentru Centrul de date,
modernizarea echipamentului
periferic, modernizarea reţelei de
comunicaţii securizate (VPN)
+ + +
4. Eficientizarea managementului resurselor umane
4.1 Implementarea şi
dezvoltarea unui
management de
performanţă,
eficientizarea
procesului de
evaluare a
performanţelor
profesionale
ale angajaţilor
SFS
Eficientizarea sistemului de
evaluare a personalului, bazat pe
legislaţia naţională şi standardele
internaţionale în domeniul resurse
umane
+
Eficientizarea sistemului de
stimulare nonfinanciară a
personalului şi asigurarea
transparenţei a criteriilor acestui
sistem
+
Elaborarea sistemului de planificare
a forţei de muncă
+
Elaborarea unui sistem eficient de
comunicare
+
4.2 Perfecţionarea
profesională
Crearea Centrului de instruire al
SFS şi asigurarea funcţionalităţii
+ + +
continuă a
angajaţilor,
realizată prin
diverse forme
şi metode de
instruire, crearea
şi dezvoltarea
capacităţilor
Centrului de
instruire al SFS
acestuia.
3.3. Recomandări de perfecționare a administrării fiscale
teritoriale
Clasificarea impozitelor Impozitul funciar
Impozitul pe clădiriImpozitul pe activităţi industriale,comerciale şi profesii libereImpozitul pe capital mobiliar
Impozitereale
Impozitepersonale
Impozitpe venit
Impozitepe avere
Impozite pe veniturilepersoanelor fizice
Impozite pe veniturilepersoanelor juridice
Impozite pe avereapropriu-zisă
Impozite pe circulaţiaaverii
Impozit pe sporul deavere
Impozitedirecte
Impoziteindirecte
Impozite de consumaţieVenituri provenind de lamonopolurile fiscaleTaxe vamaleTaxe de timbru şi deînregistrare
1. După trăsăturilede fond şi deformă
Impozite pe venit
Impozite pe avere
Impozite pe cheltuieli
2. După obiect
Impozite financiare
Impozite de ordine3. După scopulurmărit
Impozite permanente (ordinare)
Impozite incidentale (extraordinare)4. După frecvenţacu care realizează
În statele de tip federal
În statele de tip unitar
Impozite federaleImpozite ale statelor, regiunilor sauprovinciilor membre federaţieiImpozite totaleImpozite ale administraţiei centrale destatImpozite locale