Testul unu1. 1. Teoria general a dreptului n sistemul
tiinelor.a) Stiinta poate fi definita ca o activitate care are
drept scop cunoasterea naturii si a societatii. Una dintre
particularitatile stiintei consta in aceea ca ea aduna,
sistematizeaza si analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau
altul al realitatii. Fiecare stiinta elaboreaza un sistem intreg de
metode speciale de cercetare:observarea,colectarea de informatii,
organizarea de exerimente. Principalul scop al stiintei consta in
descoperirea legilor care domina in natura si societate. Ca forma a
constiintei sociale stiinta reprezinta un sistem de cunostinte
despre natura, societate si gindire, cunostinte obtinute prin
metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii,
principii si notiuni. Principalele tresaturi ale stiintei
sunt:-veridicitatea se reda in enunturi adevarate ceea ce descopera
in domeniul ei de cercetare.;-rationalitatea enunturile sa fie
corecte sub aspect logic.-verificabilitatea enunturile ei sa fie
conforme in valoarea lor generala de adevar, prin metode de
verificare riguroasa, referitoare la domeniul de
referinta;-perfectibilitatea disponibilitatea de a integra noile
descoperiri in sistemul sau explicativ.b) Toate stiintele pot fi
clasificate in trei mari grupuri: stiinte despre natura, stiinte
despre societate, stiinte despre gindire. Potricit datelor UNESCO
existau peste 1150 de stiinte actualte, structurate in: stiinte
fundamentale, particulare, tehnico-legislative. Potrivit viziunii
profesorului Nicolaie Popa sistemul stiintelor sociale poate fi
divizat in: stiintele de tip mnemotetic(economia politica,
psihologia, sociologia etc.);stiintele istorice; stiintele
juridice; cercetarea epistemologica.Profesorul Gheorghe Avornic
scoate in evidenta urmatoarele stiinte juridice:stiinte juridice
istorico-teritoriale, stiinte juridice de ramura; astiinte juridice
auxiliare. O alta clasificare astiintelor juridice este: teoria
generala a dr si statului ca stiinta juridica de sinteza; stiinte
juridice istorice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice
interramurale; stiinte juridice auxiliare, stiinta dreptului
international.c) 2.Scop ideal i funcii n drept. a) Termenul scop
desemneaza tinta catre care tinde cnv, ceea ce isi propune cnv sa
obtina. in viziunea profesorului Alexandru Vallaimarescu
Testul 20.1. Principiile organizrii i funcionrii aparatului de
stat.a) Cuvintul principiu vine de la latinescul principiu care
poate insemna inceput, obirstie. In sensul obisnuit cuvintul
principiu se folosesre pentru a desemna: element fundamental,idee
de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica un sistem
politic.; legea fundamentala a unei stiinte, a unei arte, a unei
discipline. Prin principiile de organizare si activitate a
aparatului de stat intelem cele mai importante idei si tezze care
stau la baza constructiei si activitatii aparatuli de stat. .
Importanta principiului separatiei puterilor este pusa in valoare
si prin includerea normelor respective in dispozitiile
constitutionale stipulate care poate fi gasita sau care se
subintelege in majoritatea constitutiilor statelor moderne.
Principiu democratic un rol important in stat. Ea are ca fundament
respectarea fiintei umane si a statului de drept, deoarece
caracterul democratic si acaracterul statului de dr se implica
reciproc. Democratia statului presupune pluralismul politic social,
aplicarea principiului majoritatii la deliberare, participarea
poporului la rezolvarea treburilor publice. Principiu legalitatii
are un rol insemnat deoarece influentiaza fiecare individ in parte,
il insotesc peste tot, sunt uneori singura morala a poporului si
sunt mereu parte componenta a libertatii sale.b)-separarea si
colaborarea puterilor. Orice proces de conducere social-politic,
care se desfasoara in vederea realizarii unor obiective de interes
general sau prin care se urmareste bn comul al natiunii. Teoria
separerii puterilor isi are originea in cele mai vechi timpuri. In
formularea moderna principiu presupune ca in stat exista puterea
legislativa, executiva si judecatoreasca, separate una de alta.
Separarea puterilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii
democratice, evitarea abuzului de putere. Statul ca entitate
politico-juridica si functionala are de indeplinit are de
indeplinit trei functii:functia legislativa(realizata prin emiterea
legulilor general obligatorii);executiva(realizara prin aplicarea
sau axecutarea actelor legislative);jurisdictionala(exprimata prin
rezolvarea litigiilor care apar in procesul aplicarii si realizarii
actelor normative. In R.M. conform Constitutiei puterile se
identifica astfel: puterea legislativa cu parlamentul, puterea
exeutiva cu Presedintele R.M.; puterea judecatoreasca cu
autoritatile punblice. Intre puterile mentionate trebuie sa existe
mereu un echilibru.-principiul democratismului. Democratic este
statul in care forma de guvernamint, competenta autoritatilo, modul
de organizare, politica interna si externa sunt stabilite de catre
popor. Prin caracterul democratic al statului si aparatului se
intelege ca taote autoritatile publice se intemeiaza pe vointa
poporului, exprimata prin alegeri libere sin concrete. Democratia
statului implica:proclamarea si garantarea libertatilor punblice;un
sistem pluralist; responsabilitatea guvernantilor si obligatia lor
de a se conforma legilor.-principiu legalitatii. Aceasta presupune
infaptuirea tuturor functiilor functiilor proprii organelor de stas
si persoanelor oficiale in strita coonformitate cu legile si actele
subordonate legii in vigoare.-principiu stiintific. Stiinta are in
societatea contemporana un dublu statut de valoare si de cunoastere
a omului si de institutie. Principiu stiintific este conditionat de
faptul ca functionarea de succes a aparatului de stat esde de
neconceput fara abordarea a solutionarii problemelor concrete.c)
Principiu separarii si colaborarii puterilor in R.M. conform
constitutiei este astfel: puterea legislativa cu parlamentul ,
organ reprezentativ suprem silegislativ(art.60-art.76); puterea
executiva cu presedintele R.M.(aflat in fruntea puterii
executive);puterea judecatoreasca cu autoritatile judecatoresti,
reprezentate prin curtea suprema de justitie, cutile de apel,si
judecatorii de drept comun sau specializate(art.114-art.121).
Pentru principiu democtatic constitutia R.M. contine o serie de
articole: suveranitatea ce apartine poporului(art.2); parlamentul
este un orgam reprezentativ suprem si legilativ, ales prin vot
universal direct, secret si liber exprimat(art.60-61);exprimarea
vointei poporului prin referentum(art.75); democcratia si
pluralismul politic(art.5);drepturile si libertatile fundamentale
(titlul II); Constitutia- legea suprema a statului(art.7). prin
principiu legalitatii Constitutia R.M. spune ca nici o lege nici un
alt act juridic care contravine preveredilor constitutiei nu are
putere juridica.2.Categoriile normelor juridice.a)Norma juridica
poate fi definita acea norma sociala ce contine o regula de
conduita , stabilita sau autorizata de stat, menita sa reglementeze
cele mai importante domenii de activitate umana si octotita, in caz
de necesitate prin forta de constringere a statului. Nicolaie Popa
defineste norma juridica ca o regula generala si obligatorie de
conduita al carui scop este de a asigura ordinea sociala. In
viziunea lui Ion Dogaru norma juridica este o regula de conduita
generala,impersonala si obligatorie, care exprima vointa
electoratului infatisat de organul legislativ, regula a carui
respectare e asigurata de ordinea sociala. Dumitru Baltaga sustine
ca noma juridica ca element constitutiv al dreptului este o
regulade conduita a carei respecatre este asigurata la nevoi prin
forta coercitiva a statului. Giorgio del Vecchio considera ca
trasaturile normei juridice sunt bilateralitatea si generalitatea.
Alex Will retine caracterul coercitiv, statal si abstract al normei
al normei juridice, cel din urma implicand generalitatea,
permanenta si impersonalitatea. Nicolaie Popa dezvolta patru
caractere alei normei juridice: general si impersonal, tipic,
implicatia unui raport intersubiectiv si caracterul obligatoriu.
Dupa parerea unor autori normei juridice ii sunt inerente
urmatoarele trasaturi caracteristice, fara de care ea nu poate fi
conceputa:a. a. Caracterul statal.Cunoastem ca fenomenul juridic nu
se poate separa de cel statal, si invers. O regula de conduita
devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este
vointa statala, adica poarta pecetea autoritatii publice.b.
Caracterul statal al regulilor de drept rezulta in primul rind din
elaborarea lor de catre stat, prin procesul de legiferare in
special. Asadar o regula de conduita sociala poate deveni vointa de
stat, prin elaborarea ei de catre organul component, prin
recunoasterea si validarea sau prin acceptarea ei, ceea ce implica
si validarea.c. b. Caracterul coercitiv. Dreptul se realizeaza in
chip liber. Aceasta este regula. Constrangerea este o exceptie. Ea
imbraca haina raspunderii juridice. In statul de drept ea se
realizeaza numai pe baza regulii de drept si in limitele ei.d.
Mijloacele de realizare a constrangerii sunt multiple si apartin
administratiei si justitiei in special: judecatorul, procurorul,
politistul, institutia penitenciara. e. Caracterul coercitiv este
inerent normei juridice.f. Impreuna cu substanta statala a normei
juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine
in cimpul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de
norma morala.g. c. Generalitatea normei juridice.. Generalitatea
normei de drept rezulta din caracterul sau abstract, tipic,
impersonal si permanent. Ea nu reglementeaza situatii concrete si
creeaza tipare, ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc
in situatia diferita in prealabil de lege. Regula are un caracter
permanent care ii asigura generalitatea. Ea subzista pine cind este
aprobat si poseda o virtualitate de aplicare la un numar
indeterminat de ipoteze viitoare.h. d. Caracterul obligatoriu.Se
traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata.
Elaborata in vederea unui scop determinat incalcarea ei ar
contraveni finalitatii sale. Intreaga activitate umana se
desfasoara sub semnul unui tel, care da sens vietii individuale ca
si vietii colective.b) A clasifica normele juridice inseanma a le
grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice
care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul
realizari lor. Normele juridice se clasifica dupa urmatoarele
criteria:-Dupa ramura de dr.care constituie un criteriu important
pentr clasificare. Ele se clasifica in:norme de dr
constitutional;norme de dr administrative;norme de dr civil;norme
de dr penal,dorme de dr familial;norme de dr al muncii etc.-Dupa
forta juridical normele juridice se clasifica in:norme juridice in
legi,care la rindul lor pot fi(norme juridice cuprinse in
constitutie,norme juridice cuprinse in legi organice cuprinse in
legi ordinare);norme juridice cuprinse in acte normative
subordinate legii.- Dupa structura tehnico-legislativa normele
juridice se clasifica in:norme juridice complete;norme juridce
incomplete.-Dupa caracterul conduitei prescrise normele juridcese
clasifica in:norme imperative(norme onerative si prohibitive) si
norme dispositive(permissive si supletive)-Dupa gradul si
intensitatea incidentei normele juridice se impart
in:norme-principii sau norme cardinal si norme-mijloace
normative.-Dupa sfera de aplicare se clasifica in:norme
generale,norme special si norme de exceptie.-Dupa criteriul
sociologic-juridic se clasifica in:norme punitive si norme
stimulative.c)Testul 211.Puterea public exclusiv, sau suveran
(suveranitatea).a)Suveranitatea este cel mai caracteristic element
specific al statului. Intro societate societate exista mai multe
tipuri de putere:puterea unnor partide,puterea unor organizatii
sociale. Puterea statale este ceai mai autoritara. Puterea de stat
este suverana. Termenul de suveranitate este folosit pentru prima
data cu prilejul analizei constitutiei franceze din 1791. Art.2
alin1 al Constitutiei R.M prevede ca suveranitatra nationala
apartine poporului R.M, care o exercita in mod direct si prin
oragenele sale reprezentative, in formele stabilitede
Constitutie.b) Pornind insasi de notiunea de suveranitate
prezentidu-se sub o forma de atribut al statului care nu poate fi
simtita , perceputa insa exercitind putere asupra atributului
respectiv este o prioritate a statului atit la nivel national cit
si la nivel international.Suveranitatea poporului si suveranitatea
nationala se identifica cu suveranitatea de stat in cazul in care
puterea de stat apartine poporului si natiunea s-a constituit
intr-un stat suveran si independent. Putem mentiona faptul ca
suveranitatea de stat inglobeaza suveranitatea nationala si
suveranitatea poporului odata ce nu a fost adusa atingere asupra
acesteia.Asemanarile dintre aceste notiuni care au ca scop plasarea
poporului in centrul cimpului politic precum si oferirea
prerogativelor fundamentale denota faptul ca atributul principal al
statului apartine poporului care il exercita in mod direct si prin
organele sale reprezentative.O prerogativa sau o asemanare intre
notiunile date se rezuma la dreptul statului impreuna cu societatea
cu poporul de a-si rezolva principalele treburi interne si externe
fara careva imixtiuni din partea altor state.c)2. Interpretarea
dreptului.Definiti interpretarea dreptului si rolul acesteia in
procesul aplicativ.Interpretarea constituie o operatie
logico-rationala care, lamurind intelesul exact si complet al
dispozitiilor normative, ofera solutiile juridice adecvate pentru
diferitele situatii cu care ne confruntam.Asadar, interpretarea
este operatiunea prin care se stabileste o legatura logica intre
dreptul astfel conceput si executia lui, incercindu-se sa se deduca
aceasta din urma din cel dintii".Rolul interpretarii rezulta din
insasi necesiatatea de a putea fi inteles dreptul de catre orice
cetatean. Nu toti pot percepe lucrurile in egala masura , asa cum
nu toti poat avea studii juridice, ba chiar uneori si cei cu studii
juridice se confrunta cu unele probleme la aplicarea dreptului. De
aceea si este necesar o astfel de institutie de interpretare a
dreptului.
b)Particularitatile interpretarii oficialeOrganele care emit
acte normative procedeaza uneori la interpretarea acestora prin
acte interpretative. Interpretarea oficiala are forta juridica
obligatorie. Actul de interpretare oficiala se echivaleaza dupa
forta juridica cu actul normativ supus interpretarii.Interpretarea
oficiala poate fi atit generala, cit si cazuala.Generala este
interpretarea care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter
general.Interpretarea cazuala este forma interpretarii oficiale
care se realizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele
competente a unor cazuri concrete.
Particularitatile interpretarii neoficiale Interpretarea
neoficiala este interpretarea facuta de subiecti ce nu dispun de
dreptul de a interpreta oficial actul normativ. Interpretarea
neoficiala se face de catre savanti, de catre avocati, de catre
alti cetateni etc. Fiind facuta de subiecti ce nu sint purtatori ai
unei parti din puterea de stat, interpretarea neoficiala nu are
forta juridica obligatorie.
c)O contributie importanta a Curtii Constitutionale la
interpretarea dreptului se prefigureaza prin activitatea de control
a constitutionalitatii legilor, in aceasta activitate Curtea
Constitutionala, utilizind principiile generale ale dreptului,
ajuta organelor juridice sa interpreteze corect legile.1 Curtea
Constitutionala in activitatea sa de interpretare adopta hotariri.
Hotaririle Curtii Constitutionale sint definitive si nu pot fi
atacate (vezi alin. (2) al art. 140 al Constitutiei). Atributia de
interpretare a Constitutiei de catre Curtea Constitutionala este
una fundamentala, caci solutionarea oricarui caz cere interpretarea
normei sau norme lor supuse controlului de constitutionalitate in
raport cu Constitutia. Actele interpretative ale Curtii
Constitutionale sint considerate parti constitutive ale actelor
supuse interpretarii si au aceeasi forta juridica ca si acestea,
fiind obligatorii pentru toti subiectii dreptului.Legile organice
si legile ordinare pot fi interpretate si de catre Parlamentul
Republicii Moldova. Parlamentul va interpreta legile, in ansamblu,
sau anumite parti ale acestora, prin adoptarea unor acte
interpretative -legi interpretative. Legile interpretative nu vor
genera noi norme juridice. Ele doar vor explica, talmaci acele
prevederi normativ-juridice, care deja exista in legile supuse
interpretarii, dar care nu sint intelese la justa lor valoare de
catre cei care urmeaza sa le transpuna in viata.Legile
interpretative, prin urmare, nu modifica, ci doar completeaza
continutul deja existent al normelor juridice. Ele nu sint legi
noi. Ele sint parti componente ale legilor in vigoare si vor avea
aceeasi forta juridica ca si acestea. Modalitatea de adoptare a
legilor interpretative este echivalenta cu modalitatea de adoptare
a legilor (organice, ordinare) supuse interpretarii.
Testul 221.Accepiunile dreptului.a) Cuvintul drept cunoaste mai
multe acceptiuni:-dr obicetiv,subiectiv,
pozitiv;-national,strain,international;-dr public si dr
privat.Vorbind de dr obiectiv si subiectiv,cuvintele obiectiv si
subiectiv in cazul dat nu sun taplicate in sesnsul lor strict
filosofic. In sens strict filosofic cuvinti=ul obiectiv desemneaza
o insusire inalienabila a obiectelor si fenomenelor de a exista in
afara constiintei omului si independent de ea, in timp ce subiectiv
desemneaza o insusire care depinde de vointa umana,se bazeaza pe o
judecata partinitoare. Fiind o categorie sociala dre e un produs
social complex in care se intruchioeaza vointa umana. Expresia
"drept" poate fi luat ntrei sensuri si anume:n primul su sens,
noiunea de drept desemneaz totalitatea regulilor deconduit impuse
de stat n scopul reglementrii relaiilor inter-umane.Acesta este
sensul dreptuluiobiectiv
deoarecesedefineteprinraportarelaobiectulsu(regulile deconduit).
Ansamblul normelor juridice n vigoare la unanumit momentdat, ntr-un
stat, constituiedreptul
pozitiv.naldoileasens,noiuneadedreptreprezintprerogativa,facultatea,posibilitatea
unei persoane de a avea o anumit conduit i de a pretinde celorlali
oanumit conduit. ntr-un asemenea sens este folosit cuvntuldreptn
expresii ca:am dreptul la salariu sau am obinut dreptul de
proprietate. Acesta este sensul
dedreptsubiectiv,deoarecesedefineteprinraportarelapersoanacareexercitprerogativa
respectivn sfrit, ntr-un al treilea sens, cuvntul drept desemneaz
tiina
socialcarestudiazstatuliregulileadoptatedeel,instituiilepoliticeijuridice,principiile
generale de conducere i reglementare a societii.Este sensul n
carefolosim aceast noiune cnd ne referim la disciplina destudiu
drept civil.b) dreptul obiectiv se prezinta ca o totalitatte de
norme adoptate sau sanctionate de stat. Intre dr obiectiv si
subiectis exista o legatura indisolubila, legatura care consta in
aceea ca dr subiective exista si se pot exercita numai in masura in
care sint recunoscute de dr obiectiv. In timp ce dr obiectiv
include reguli de dr, are oricit de multe ar fi la nr sunt limitate
dr subiective sunt infinite la nr. Dr obiectiv si subiectiv sunt
doua fete logice ale unei si aceiasi realitati si nu se poate vb de
o prioritate a unei fata de alta. Dr pozitiv este totalitatea
normelor juridice in vigoare dintrun stat, un dr aplicabil imediat
si contunuu,obligatoriu si succeptibil a fi dus la indeplinire
printro forta exterioara. Dr pozitiv se aplica intro societate.c)
2.Categoriile normelor juridice.a)Norma juridica poate fi definita
acea norma sociala ce contine o regula de conduita , stabilita sau
autorizata de stat, menita sa reglementeze cele mai importante
domenii de activitate umana si octotita, in caz de necesitate prin
forta de constringere a statului. Nicolaie Popa defineste norma
juridica ca o regula generala si obligatorie de conduita al carui
scop este de a asigura ordinea sociala. In viziunea lui Ion Dogaru
norma juridica este o regula de conduita generala,impersonala si
obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat de organul
legislativ, regula a carui respectare e asigurata de ordinea
sociala. Dumitru Baltaga sustine ca noma juridica ca element
constitutiv al dreptului este o regulade conduita a carei
respecatre este asigurata la nevoi prin forta coercitiva a
statului. Giorgio del Vecchio considera ca trasaturile normei
juridice sunt bilateralitatea si generalitatea. Alex Will retine
caracterul coercitiv, statal si abstract al normei al normei
juridice, cel din urma implicand generalitatea, permanenta si
impersonalitatea. Nicolaie Popa dezvolta patru caractere alei
normei juridice: general si impersonal, tipic, implicatia unui
raport intersubiectiv si caracterul obligatoriu. Dupa parerea unor
autori normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi
caracteristice, fara de care ea nu poate fi conceputa:i. a.
Caracterul statal.Cunoastem ca fenomenul juridic nu se poate separa
de cel statal, si invers. O regula de conduita devine regula de
drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala,
adica poarta pecetea autoritatii publice.j. Caracterul statal al
regulilor de drept rezulta in primul rind din elaborarea lor de
catre stat, prin procesul de legiferare in special. Asadar o regula
de conduita sociala poate deveni vointa de stat, prin elaborarea ei
de catre organul component, prin recunoasterea si validarea sau
prin acceptarea ei, ceea ce implica si validarea.k. b. Caracterul
coercitiv. Dreptul se realizeaza in chip liber. Aceasta este
regula. Constrangerea este o exceptie. Ea imbraca haina raspunderii
juridice. In statul de drept ea se realizeaza numai pe baza regulii
de drept si in limitele ei.l. Mijloacele de realizare a
constrangerii sunt multiple si apartin administratiei si justitiei
in special: judecatorul, procurorul, politistul, institutia
penitenciara. m. Caracterul coercitiv este inerent normei
juridice.n. Impreuna cu substanta statala a normei juridice,
caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in cimpul
social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma
morala.o. c. Generalitatea normei juridice.. Generalitatea normei
de drept rezulta din caracterul sau abstract, tipic, impersonal si
permanent. Ea nu reglementeaza situatii concrete si creeaza tipare,
ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia
diferita in prealabil de lege. Regula are un caracter permanent
care ii asigura generalitatea. Ea subzista pine cind este aprobat
si poseda o virtualitate de aplicare la un numar indeterminat de
ipoteze viitoare.p. d. Caracterul obligatoriu.Se traduce simplu in
ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea
unui scop determinat incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale.
Intreaga activitate umana se desfasoara sub semnul unui tel, care
da sens vietii individuale ca si vietii colective.b) A clasifica
normele juridice inseanma a le grupa pe categorii pentru a ne
orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le
recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realizari lor. Normele
juridice se clasifica dupa urmatoarele criteria:-Dupa ramura de
dr.care constituie un criteriu important pentr clasificare. Ele se
clasifica in:norme de dr constitutional;norme de dr
administrative;norme de dr civil;norme de dr penal,dorme de dr
familial;norme de dr al muncii etc.-Dupa forta juridical normele
juridice se clasifica in:norme juridice in legi,care la rindul lor
pot fi(norme juridice cuprinse in constitutie,norme juridice
cuprinse in legi organice cuprinse in legi ordinare);norme juridice
cuprinse in acte normative subordinate legii.- Dupa structura
tehnico-legislativa normele juridice se clasifica in:norme juridice
complete;norme juridce incomplete.-Dupa caracterul conduitei
prescrise normele juridcese clasifica in:norme imperative(norme
onerative si prohibitive) si norme dispositive(permissive si
supletive)-Dupa gradul si intensitatea incidentei normele juridice
se impart in:norme-principii sau norme cardinal si norme-mijloace
normative.-Dupa sfera de aplicare se clasifica in:norme
generale,norme special si norme de exceptie.-Dupa criteriul
sociologic-juridic se clasifica in:norme punitive si norme
stimulative.c)Testul 231. Originea statului i dreptului.a)Statul si
dreptul fac parte din fenomenele sociale ale caror existenta se
limiteaza la o anumita perioada de dezvoltare a societatii. Cea
dintii forma de convetuire a stramosilor oamenilor a fost Hoarda.
Care era un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa.
Vioata hoardei era nomada.la acea perioada hoarda se manifeta numai
in masura si forma in care era folosita pentru consevarea specieiin
lupta pentru existenat. Principalele mijloace de existenta rezulta
din vinatoare si pescuit. Incetul cu incetul acest regim se
schimba, apare agricultura,se stabilesc locuinte.prima forma
specifica umana de comunitate ce a luat locul coardei a fost ginta,
o unitate de oameni bazata pe rudenia de singe. Pe o treapta
superioara de evolutie, in epoca destramarii comunei
primitive,ginta matriarhala va ceda locul gintei patriarhale,unde
tatal devine centru vietii sociale. Conducerea gintii a vietii
economice,militare, spirituale, apartinea unui organis cu caracter
obstesc. Hotaririle erau laue de adunarea generala a membrilor
adunli al gintii. Probleme curente erau solutionate de un sfat, in
frunte cu un fef ales de ginta. Nu era o categorie speliala de
oamnei ce conduc , nu era un organ special de constringere.
Relatiile sociale sunt reglementate de anumite reguli de conveuire
sociala cum ar fi:obiceiul,morala,prescriptiile religioase. In
aceasta perioada nu era diferenta intre drepturi si indatoriri.
Fiecare individ se considera obligat sa urmeze exemplele
stramosilor sai. La o etapa mai avansata apare tribul,care
constitutie o comunitate etnica si de organizare sociala a mai
multor ginti sau familii inrudite.b) Conditiile aparitiei statului
si dr sau format destul de lung si greu, atit ptin evolutia
treptata a fortelor si a relatiilor de productie cit si prin
modificarea structurii si organizarii societatii primitive. O
premisa care a dus la aparitia statului si dr a schimbarile care au
avut loc in domeniul agriculturii, a pastoritului,mestesugaritului,
schimbului etc.,care constituie un pas enorm atit pentru societate
cit si pentru fiecare individ. Astfel are loc treecerea de la
economia pradalnica la economia productiva. Apare familia.
Cercetarile efectuate de sociologi istorici au scos la iveala
faptul ca intre comunitati rap[orturile membrilor lor siau gasit
reflecatre o serie de norme sociale,devenind cu timoul niste
tabuuri corespunzaroare. Sonfost acestor tabuuri se interzicea
incesul intre frtate si sora, si era nenatural si neinchipuit
incesul cu mama. Asta la fel a constituit o premiza. O alta premiza
a fost introducerea modalitatii de razbunare, care se baza pe
conceptul egalitatii. In acest moment incepe sa se schiteze
elementele statului.c) cele mai raspindite conceptii care au adus
contributii la cercetarea unor sau altor aspecte ale fenomenului
statului se atribuie urmatoarele:-Teoria teologica potrivit aceste
teorii statul este creatia divinitatii, iar monarhul ,seful
statului este reprezentantul lui d-zeu pe pamint. Conceptia
teologica sustine ca d-zeu este creatorul univeruslui. Se
mentioneaza faptul ca la inceptu omenirea a fost condusa de d-zeu.
Cind omenirea sa intreptat de d-zeu prin pacate, d-zeu a rinduit ca
oamenii sa fie condusi prin proroci. Pacatuind in
continuare,oamenii nu mai doreau sa asculte de proroci si d-zeu a
trimis regii care sa ii conduca. Regele are putere dumnezeiasca sa
conduca. Regela era suveran pentru toti. Masoneria a urmarit
distrugerea monarhiei si bisericii, pregatind venirea la putere a
presedintelui. Dreptul apare sub forma unei legislatii,a unui
comandament a lui d-zeu. Cele 10 porunci cuprind reguli ordonate de
divinitae.-Teoria patriarhala. Partasii aceste conceptii sustin ca
statul isi are originea de la familie. Statul reglementeaza vointa
cetatenilor prin mijlocul legilor. In perioada medievala teoria
patriarhala a fost dezvoltata de englezul Robert Filmer. Il
lucrarea sa el sustine ca monarhul detine puterea de stat in
caliatate de mostenitor a lui Adam. Monarhul nu se alege,nu se
numeste .-Teoria patrimoniala aparuta in perioada medievala,teoria
afirma ca statul a aparut din dr de proprietate asupra
pamintului.-Teoria rasiala. Aceasta teorie porneste de la ideea
inegalitatii raselor, a dominatiei raseo superioare. In vizinea
partasilor acetei conceptii,statul se transforma intrun mecanism
centralizat excesiv, axat pe o ierarhie militar-birocratica, in
fruntea careia se afla fiurerul. Rasismul ca ideologie si practica
porneste de la inegalitatea fizica si psihologica a raselor
umane.-Teoria psihologica. Dupa parerea partasilor acestei teorii
in societate existe doua categorii de oameni, unii care din punct
de vedere psihic sunt reprezentanti pentru functii de conducere,
iar ceilalti pentru a fi condusi.-Teoria contractualista. Aceasta
teorie cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas Hobbes,
adept al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o fost o
perioada de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor. Pentru a
se salva,oamenii au incheiat un contract social.-teoria juridica a
statului-natiune. Prin aceasta teorie se afirma ca statul este
personificarea juridica a unei natiuni.-Teoria materialista
constituie o orientare filosofica opusa idealului ce recunoaste ca
factor prim materia,existenta obiectiva.Teoriile aparitie dreptului
sunt:-Scoala dr natural. Aceasta scoala isi are originea in
antichitatea greaca. Dupa paretea lui Aristotel omul face parte din
natura in dublu sens:el este o parte a materiei participind la
experienta acesteia, pe de alta parte el este dotat cu ratiune
activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii.-Scoala
istorica a dr. Potrivit aceste scoli formarea si dezvoltarea dr a
avut loc in conditiile unui anunit mediu, care difera la unumite
popoare.-Scoala socialistica a dr. Se considera a dr se naste din
lupta dintre interesele sociale diferite si ca el constituie
instrumentul fundamental al vietii sociale.-Scoala normativa a dr.
Potrivit acestei scoli sistemul normelor juridice se infatiseaza in
forma de piramida. La baza acestei piramide este asezata norma de
conduita sociala fondata pe dr. 2. Principiile organizrii i
funcionrii aparatului de stat.a) Cuvntul principiu" vine de la
latinescul principium" care poate nsemna nceput", obrie". In sensul
obinuit cuvntul principiu" se folosete pentru a desemna:,,a)
element fundamental, idee de baz pe care se ntemeiaz o teorie
tiinific, un sistem politic etc. Prepoziie admis ca adevrat care
servete la deducerea propoziiilor unui sistem deductiv;b) legea
fundamental a unei tiine, a unei arte, a unei discipline"
(Dicionarul limbii romne moderne, editura Academiei, Bucureti,
1958).Prin principiile de organizare i activitate a aparatului de
stat nelegem cele mai importante idei i teze care stau la baza
construciei i activitii aparatului de stat care dezvluie esena i
destinaia social a acestuia.Rolul acestor principii consta in
faptul consolidarii unei pozitii legale din partea organelor
statale precum respectarea acestor principii atit de ordin national
cit si de ordin international. De asemenea prezinta importanta
principiile de organizare si de functionare ale aparatului de stat
prin prisma faptului reglementarii de Legea suprema a
statului.b)-separarea si colaborarea puterilor. Orice proces de
conducere social-politic, care se desfasoara in vederea realizarii
unor obiective de interes general sau prin care se urmareste bn
comul al natiunii. Teoria separerii puterilor isi are originea in
cele mai vechi timpuri. In formularea moderna principiu presupune
ca in stat exista puterea legislativa, executiva si judecatoreasca,
separate una de alta. Separarea puterilor are menirea de a asigura
realizarea guvernarii democratice, evitarea abuzului de putere.
Statul ca entitate politico-juridica si functionala are de
indeplinit are de indeplinit trei functii:functia
legislativa(realizata prin emiterea legulilor general
obligatorii);executiva(realizara prin aplicarea sau axecutarea
actelor legislative);jurisdictionala(exprimata prin rezolvarea
litigiilor care apar in procesul aplicarii si realizarii actelor
normative. In R.M. conform Constitutiei puterile se identifica
astfel: puterea legislativa cu parlamentul, puterea exeutiva cu
Presedintele R.M.; puterea judecatoreasca cu autoritatile punblice.
Intre puterile mentionate trebuie sa existe mereu un
echilibru.-principiul democratismului. Democratic este statul in
care forma de guvernamint, competenta autoritatilo, modul de
organizare, politica interna si externa sunt stabilite de catre
popor. Prin caracterul democratic al statului si aparatului se
intelege ca taote autoritatile publice se intemeiaza pe vointa
poporului, exprimata prin alegeri libere sin concrete. Democratia
statului implica:proclamarea si garantarea libertatilor punblice;un
sistem pluralist; responsabilitatea guvernantilor si obligatia lor
de a se conforma legilor.-principiu legalitatii. Aceasta presupune
infaptuirea tuturor functiilor functiilor proprii organelor de stas
si persoanelor oficiale in strita coonformitate cu legile si actele
subordonate legii in vigoare.-principiu stiintific. Stiinta are in
societatea contemporana un dublu statut de valoare si de cunoastere
a omului si de institutie. Principiu stiintific este conditionat de
faptul ca functionarea de succes a aparatului de stat esde de
neconceput fara abordarea a solutionarii problemelor concrete.c)
Respectarea principiilor de organizare si functionare ale aparat de
stat a RM constituie actual o dilema. Asta nu inseamna ca organele
statale nu-si indeplinesc obligatiunile si atributiile dar pornind
de la rolul acestor organe care urmeaza sa activeze doar p/u popor
si in interesul acestuia si nu in interes propriu sau colectiv al
personalului. Numarul de dosare pierdute de RM la CEDO denota
faptul unei functionari ineficiente a autoritatilor judecatoresti
care pina la urma prejudiciul se achita din bugetul statului. Daca
aparat de stat s-ar conforma intru totul principiilor fundamentale
legislatiei actuale cit si celei internationale nu am avea atitea
probleme la momentul actual. Oricum nu se incalca in mod abuziv
principiile legea insa in sistemul nostru de drept avem prea multe
lacune, coruptia joaca un rol de destabilizare a situatiei ceea ce
duce la formarea unei imbolnaviri a societatii care din pacate
incepe de sus de la organele stataleTestul 241.Forma organizrii de
stat.a) Forma de guvernamint desemneaza modul de formare si
organizare a arganelor statului, atributiile care le revin lor,
caracteristicile si principiile care stau la bara raporturilor
dintre acestea. Rousseaus considera ca guvernamintul poate imbraca
trei forme diferite de guvernamiint:democratia(prezenta atunci cind
suveranul confera guvernamintului intregului popor sau celei mai
mari parti ai lui);aristocratia(prezenta atunci cind guvernamintul
este conferit unui nr mic de magistrati);monarhia(cind guvernul
este in miinele unui singur magistrat). Din punct de vedere ai
formei de guvernamint cele mai frecvente intilnite sunt monarhia si
repunblica. Monarhia este acea forma de guvernamint in care seful
statului este monarhul. Monarhul avind diferite denumir:rege,
tar,sultan,faraon,sah etc,de regula detine puterea pe viata si o
transmite ereditar. In evolutia sa monarhia cunoaste mai multe
forme:absoluta,parlamentara,limitata.Monarhia absoluta este cea mai
veche forma de monarhie,atributiile monarhului sunt foarte
intinse,in monarhia constittionala atributiile monarhului sunt
restrinse.Republica este forma de guvernamint in care puterea
suprema apartine unui organ ales pe un timp limitat. Republica la
rindul ei poate fi parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca
seful statului lipseste, sau prezidentiala se caracterizeaza prin
alegerea sefului de stat de catre cetateni, fie direct sau
indirect.b) Statul este unitar daca reprezinta o singura formatiune
statala,cu un regim constitutional unic, are un singur rind de
autoritati legislative, executive si judecatoresti la nivel
central. Caracteristicile principale ale statului unitar sunt: are
o singura formatiune statale;un singur regim constitutional;o
singur rind de organe ale puterii de stat,divizata in putere
legislativa;exista o singura cetatenie;un singur subiect al dr
constitutional si international este statul insusi.Statul federativ
are urmatoarele caracteristici: federatia este constituita din
unitati federale(statele in SUA, india, australia etc.); subiectele
federatiei nu sunt state in sensul deplin al cuvintului si nu
beneficiaza de suveranitate,in pofita proclamarii ei formale in
unele federatii;paralel cu constitutia comuna actioneaza si
constitutiile proprii ale subiectelor federale;paralel cu
autoritatile legislative executive si judecatoresti ale federatiei
functioneaza si organe executive,legislative,judecatoresti ale
subiectelor ei;persoanele de pe acest teritoriu eu de regula o
cetatenie;parlamentul este de regula bicameral etc.c)2.Metoda logic
de interpretare a dreptului.a) prin metoda de interpretare inteleg
totalitatea procedeelor folosite pentru clasificarea continutului
prevederelor normelor juridice. Metoda logica este cea mai larg
intilnita intre procedeele de interpretare a normei juridice. Ea
consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale.
Metoda logica nu poate fi separata de celalte metode sau
procedee,deoarece orice lamurire a sensului normei juridice se
sprijina utilizarea judecatii logice.b) Regulile de interpretare a
dreprului sunt:exeptia este de stricta interpretare. Exceptiile nu
pot fi create prin interpretare. In cazul interpretarii nu se
genereaza, nu apar noi norme juridice, ci este doar lamurit
continutul normelor existente.Unde legea nu distinge nici
interpretul no poate face este regula potrivit careia in cazul unei
formulari generale a textului normativ subiectul interpretarii nu
poate introduce distinctii, deosebiri.Legea trebuie interpretata in
sensul aplicarii ei,si nu invers. Este regupa potrivita careia nu
trebuie cautate principii pentru a nu aplica legea. Atit timp cot o
lege este in vigoare ea urmeaza sa fie realizata practic.Metoda
logiza se sprijuna si pe unumite argumente sau procedee de
demonstratie. La ele se atribuie urmatoarele:-Argumentul per a
contrario. Acest argument se bazazea pe legea logica a tertului
exclus. Conform argumentului dat in cazul notiunilor contradictorii
care se neaga una pe alta, doar una poate fi adevarat, cealalta
este falsa. Acest princiupiu logic se bazeaza pe ideea
neconcordantei.-Argumentul ad absurdum-reducere la absurd. Cu
ajutorul acestui argument se demonstreaza ca o anumita solutie
propusa prin interpretare este singura posibila. Deoarece arice
alta solutie as duce la consecinte inadmisibile, absurde.-A majori
ad minus. Acest argument desemneaza situatia in care o autoritate
publica, cu putere mai mare,poate sa face ce face o autoritate
publica, subordonata ei. De acest argument ne conducem in cazurile
interpretarii extensive.-Argumentul a fortiori. Este argumentul
sensul caruia consta in aceea ca ratiunea aplicarii unei norme
juridice este si mai puternica intro alta ipoteza decit cea
indicata expres in norma respectiva.-Argumentul a pari. Acesta este
un argument de analogie care are la baza ideea potrivit careia
aceeasi cauza produce aceleasi efecte. De aici rezulta ca pentru
situatii identice trebuie sa se pronunte solutii
identice.-Argumentul in dubia pro reo. Acest argument este
aplicabila in materia dreptului penal.c) Analiza procesului de
interpretare a normelor juridice nu poate fi considerata completa
daca nu se va lua in consideratie rezultatul acestui proces.
Testul 251.Raportul juridicNormele juridice sunt realizate n via
prin raporturi juridice.Premisele fundamentale ale apariiei
raportului juridic sunt, existena normei juridice, subiectele de
drept i faptele juridice. Orice raport juridic nseamn n acelai timp
o conexiune ntre planul general i impersonal al normei juridice i
planul concret al realitii n care prile sunt determinate i au
anumite drepturi i obligaii bine individualizate.Trsturile
definitorii ale raportului juridic sunturmtoarele:1. Raportul
juridic este un raport social, stabilinduse de fiecare dat ntre
oameni. Omul nu poate tri dect n relaiile cu ali oameni, aceste
relaii fiind foarte diverse: de la simplu contact la relaii care au
la baz trsturi sau interese comune, nevoi de schimb i mai departe
la cele menite s asigire conservarea i dezvoltarea sa ca fiin uman.
Relaiile se pot stabili ntre persoane individuale sau ntre subieci
colectivi.2. Raportul juridic este un raport de voin. Caracterul
voliional al raportului juridic este dat de faptul c aici intervine
att viona statal exprimat n norme juridice, ct i voina subiecilor
participani la raportul juridic.3. Istoricitatea este o alt trstur
a raportului juridic, fizionomia sa fiind puternic marcat de
istoria societii, variabilitatea elementelor constitutive putnduse
constata cu uurin de la o etap la alta, de la o ar la
alta.4.Raportul juridic are un caracter normativ. Aceastanseamn c
aprecierea nu are ca obiect ceea ce exist, ci cum trebuie s fie o
activitate. n virtutea acestei normativiti, un debitor trebuie s
napoieze suma de bani la scaden. n cazul invocat aprecierea
normativ este un comandament, un ordin, adic debitorul este supus
ordinului de a plti suma de bani.b) Structura raportului juridic
include:subiectele raportului juridic;continutul raportului juridic
si obiectul raportuluij juridic.Subiecte ale raportului juridic pot
fi:subiecte individuale sau subiecte colective. Celemai multe
raporturi juridice apar intre persoane fizice:cetateni ai statului
dat,cetateni ai unui stat strain,persoane fara cetatenie. In baza
recunoasterii calitatii de subiect de dr omul participala raporturi
juridice. Aptitudinea de a avea dr si obligatii doaprta denumirea
de capacitate juridica. Capacitatea juridica poate fi de folosinta
sau de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea
persoanei de a avea anumire dr si obligatii. Inceputul capacitatii
de folosinta a persoanei e marcata de nasterea persoanei.
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi si
exercita dr si de asi asuma oblugatiile prin savirsirea de catre ea
a actelor juridice. Pentr dobindirea capacitatii de folosinta e
necesara doar existenta atunci pentru e o executa e necesar de a
avea capacitate juridica. Inceputul capacitatii de exercitiu e
legata de virsta persoanei. Nimeni nu poate fi limitat e
capacitatea juridica, acest lucru poate fi facut doar de catre
instantele de judecata. Cele mai multe raporturi juridicese incheie
intre persoane fizice. Parti ale unui raport juridic pot fi anumite
colective,organe de stat, organizatii obstesti sau chiar statul
continutul raportului juridic este format din ansamblu de drepturi
si obligatii ale subiectilor de dr ce participa la raporturi
juridice. Exista unele raporturi juridice simple. Majoritatea
absoluta a raporturilor juridixe aparute au un caracter complex.
Obiectul raportului juridic reprezinta este diferit. Obiectul
raportului juridic poate fi:actiunile pe care titularul dr
subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde pe care celalalt
subiect este obligat a le savirsi sau a se abtine de la savirsirea
lor;lucruri si alte bunuri materiale;valori nemateriale;rezultatul
creatiei intelectuale.c)2 .Principiile dreptului.a) Prin principii
ale dreptului nelegem att un fundament al sistemului de drept ct i
o modalitate de coordonare a normelor juridice din cadrul
sistemului n jurul unei idei cluzitoare. Principiile dreptului snt
acele idei conductoare ale coninutului tuturor normelo
juridice.Principiile fundamentale ale dreptului snt acele idei
dirigiuitoare care se degaj ca urmare a raportului dintrelegea
fundamental i celelalte legi, n principiu din Constituie, i care se
gsesc i va trebui s se gseasc nntregul sistem de drept.Principiile
dreptului se caracterizeaz prin urmtoareletrsturi:- principiile
dreptului difer de la un sistem naional la altul, ns n acelai timp
anumite principii pot ficaracteristice mai multor sisteme naionale
de drept;- principiile fundamentale ale dreptului sunt reflectate n
Constituie;- principiile fundamentale ale dreptului snt idei
dirigiuitoare , idei de baz i i gsesc reflectare n ntreaga
legislaie;- principiile dreptului se pot nfia fie sub forma unei
axiome, fie sub forma unei deducii, fie sub forma unei generalizri
de fapte experimentale.Astfel, n lumina unor documente fundamentale
i a numeroase concluzii doctrinare, distingem mai multe principii
generale ale dreptului, dintre care:Principiul asigurrii bazelor
legale de funcionare a statului, care constituie o premis a
existenei statului dedrept fiind principiul cheie al oricrui stat.
ntr-o societate democratic puterea nu poate s aparin
poporului.Acesta trebuie s-i gseasc formele juridice potrivite i
structuri organizatorice oportune care iar permite un cuvnt hotrtor
n soluionarea problemelor principale ale statului.Principiul
libertii i egalitii. Libertatea i egalitatea snt dou categorii al
cror coninut formeaz coninutul principiilor fundamentale ale
libertii i egalitii. Acest principiu ca principiu fundamental,
const n consacrarea n drept a celor dou fundamente, libertatea i
egalitatea, ale vieii sociale.Principiul responsabilitii.
Responsabilitatea se nfieaz ca un fenomen social ntruct exprim un
act de angajar a individului n contextul relaiilor sociale,
deasemenea determin un anumit comportament al individului fa de ali
indivizi, al individului fa de societate i al societii fa de
individ. Ca principiu fundamental al dreptului responsabilitatea
apare ca un raport contient al individului la valorile i normele
sociale. Ca principiu fundamental de drept ridic problema precizrii
coninutului celor dou categorii, echitatea i justiia. b) Teoria
dreptului difereniaz trei categorii de principii ale dreptului:
principiile generale, principiile interamuralei principiile
ramurale.Din punct de vedere a continutului principiile dr pot fi
de inspiratie filosofica,politica,sociala,juridica.In dependente de
functiile care le indeplinesc se impart in functiefundamentala si
fubctie tehnica.Dupa sfera de aplicare principiile dr pot fi
divizare in:principii de dr national,principii de dr
cpmunitar,principii de dr international. Dupa diviziunea dr
deosebim principii de dr public si de dr privat.c) Principiile dr
au atit importanta teoretica cit si practica. Importnta teoretica a
principiilor dr rezida din din aportul lor la opera de creatie e a
dr. Acest rol este exercitat sub influenta traditiei si invatiei.
Traditia presupune o mostenirede obiceiuri, datini, credinte care
se transmit din generatie in generatie si costituie o trasatura
specifica a unui popor. Inovatia asigura transformarea permanenta a
dr confosrm noilor cerinte sociale. Importanta teoretica a
principiilor generale dr rezulta din faptul ca ele stau la baza
principiilor de baza si a celor inerramurale. Importanta practica a
principiilor dr rezulta din urmatoarele: principiile generale a le
dreptului sunt principii cratoare ale dr; principiile generale ale
drimpun sa se faca dr sa biruiasca justitia nimeni sa nu fie
favorizat;principiile dr privesc omul, libertatea su demnitatea
lui.Testul 261.Organizarea politico-etatic a Republicii Moldova.a)
In viziunea noastr, statului contemporan i snt caracteristice ase
atribute, sau elemente, i anume:S Puterea publicS PopulaiaS
TeritoriulS Elaborarea i aplicarea dreptuluiS Sistemul de impoziteS
Suveranitatea.1. Puterea public, element indispensabil, definitoriu
al statului, adesea nfiat ca unitate "politic i juridic", "coeziune
politic" (Marcel Pr61ot), "legtur juridic i suveranitate" (Giorgio
del Vecchio), este acea putere care i d statului forma i caracterul
propriu. Teritoriul ofer cadrul, populaia furnizeaz substana creia
statul i d forma sa. Potrivit adagiului scolastic, "sicut materia
appetit formam", aa cum materia tinde spre form, societatea aspir
la stat, care ns nu se nate dect sub influena aciunilor umane
deliberate.18"Statul nu este niciodat un dat", cum snt populaia,
teritoriul, mediulnatural, statul este ntodeauna creat" (Lucien
Febvre) sau, dup cum spuneaun jurist, discipol al lui Fr.G6ny,
"statul nu este niciodat dat, el este ntotdeauna construit". Aceast
construcie se realizeaz de ctre putere, prin forelesale de
convingere i de constrngere, iar puterea, adugm noi, rmne unatribut
inerent al statului.Puterea de stat, puterea public se distinge de
altp raporturi prin faptul ceste reglementat juridic, adic
indivizii care exercit puterea cu titlu de guvern -lato sensu - al
statului snt abilitai printr-o ordine juridic s exercite
putereaprin crearea i aplicarea normelor juridice; altfel spus i
mai concis, puterea destat are un caracter normativ.19^- Puterea
este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaz prin
posibilitatea de a comanda, de a da ordine, iar obligaia celui care
le primete este de a se supune acestor comenzi; Aceast autoritate
exist nc din cele mai vechi timpuri. La nceput ea a fost
personificat n eful colectivitii umane respective (gint, trib etc.)
care i impunea autoritatea prin calitile sale. Cu timpul
autoritatea s-a desprins, instituindu-se ca o realitate distinct de
persoana celui care deinea puterea sau care o exercita. S-a
constituit, aadar, un aparat, s-a creat un sistem de organizare mai
complex. In felul acesta, autoritatea s-a organizat ca o instituie
de sine stttoare, devenind ceea ce astzi numim stat.Puterea de stat
este o putere politic. Asupra conceptului de politic avemmultiple
accepiuni, unele controversate. n general, politica este denumit
tiinaguvernrii statelor, ea reprezint tot ceea ce se refer la arta
de a guverna unstat. Fenomenul politic fundamental care trebuie
studiat n legtur cu statul iputerea politic l reprezint distincia
dintre guvernani i guvernai, dintre ceice dein puterea, care comand
i cei care snt condui, care se supun acesteiconduceri. Pentru a
cunoate caracterul puterii este esenial a cunoate cine
deineputerea, cum o dobndete (cucerete) i cum o exercit. Aceasta
depinde destructura social-economic a societii, de condiiile
istorice, politice etc. Puterea politic determin conducerea
societii n direcia politicii preconizate deforele politice i
sociale care se afl la guvernare, care dein puterea. Puterea de
stat este o putere organizat (instituionalizat) n sensul c ease
desprinde de persoana care o exercit; Puterea de stat este o putere
de comand, ea instituie norme obligatorii,dispoziii obligatorii,
fie sub forma normelor generale, fie sub forma dispoziiilor
concrete; Puterea de stat este unic, ea deine monopolul
constrngerii: numai eaare posibilitatea s foloseasc constrngerea,
dispunnd n acest sens de un aparat specializat; Puterea de stat are
vocaia globalizrii, n sensul c ea se aplic n societatea respectiv
asupra tuturor aspectelor, in toate domeniile vkii, ea singuri
stabilete limitele. Aadar, statul estep instituie politic cu o
personalitatejuridic deosebit, n care puterea politic este
instituionalizat prin stat i nfelul acesta statul, exercitndu-i
puterea suveran, determin organizarea societii potrivit unei
anumite concepii, conform unei anumite ordini de drept nsocietate,
asigur aprarea acesteia.20Aceast putere, ca form a instituiilor
publice prin care ea se realizeaz, devine vizibil i concret:
parlament, preedinte sau rege, guvern, justiie, armat, poliie,
nchisori etc. Ea nseamn autoritate i for.2. Populaia (poporul,
cetenia). Fr populaie, puterea statal asupra unei colectiviti umane
(de regul, o naiune) nu poate fi exercitat. ntre stat i fiecare
individ al colectivitii statale se stabilesc anumite relaii
specifice, drepturi i obligaii reciproce cuprinse n statutul
ceteanului fiecrui stat. Puterea statului nu se limiteaz numai la
cetenii respectivi, ea se exercit, ntr-un mod specific, i asupra
cetenilor strini sau fr cetenie aflai ntr-o anumit perioad de timp
pe teritoriul respectivei ri.O prim trstur a statului, ca form
specific a vieii sociale, este c se prezint, mai nti, ca o
colectivitate uman, care grupeaz brbai i femei, n diverse etape ale
vieii lor: copilrie, adolescen, maturitate, btrnee. Acetia se afl
deja reunii n familie, n sate, n trguri, n orae. De aici se
desprinde o prim trstur a statului. El nu este o societate primar,
ci, dup o formul consacrat, el reprezint "o unitate de
suprapuneri".A doua trstur a statului, prin care el se difereniaz
de alte colectiviti, este aceea de a fi un fenomen de mas. Din
acest punct de vedere, el se deosebete vdit de cetatea antic care
era puin populat. Astfel, Atena, n timpul splendorii sale, nu avea
mai mult de jumtate de milion de locuitori, dintre care numai 40000
de atenieni, restul erau femei, copii, strini i sclavi.21Este
adevrat c unii autori pun pentru existena acestui element -
populaia - anumite criterii numerice (spre exemplu, existena unui
minim necesar de 10000 de indivizi), care snt ns considerate "pur
empirice i, din punct de vedere raional, inadmisibile". Este totui
necesar, tiinific vorbind, de un numr de oameni destul de mare
pentru a permite mulimii s aib o organizaie desvr-it i o via
autonom, independent de puterile externe, deoarece statul ai|e n
mod esenial caracterul de autoritate, adic trebuie s fie suficient
sie nsui/Dou noiuni snt folosite adesea ca sinonime, anume: este
vorba de termenii "popor" i "naiune". i nu o dat se fac trimiteri
exagerate, ca s nu zicem demagogice, la popor, precum: "aleii
poporului", "prin voina poporului", "la sfat cu poporul" etc. Cei
care apr conceptul de naiune, deosebind-o de popor, consider c ea
se ntemeiaz pe dou elemente eseniale. Primul este un element
psihologic, adic unitatea profund i nnscut de gndire i sentimente
care alctuiete contiina naional i implic credina ntr-un destin
comun, cimentat de o istorie proprie. Al doilea element este limba,
care constituie exteriorizarea sensibil a celui dinti. Limba este
dovada unei seculare viei comune care unete comuniti umane,
nlesnete raporturile sociale ntre membrii acestei comuniti, fixeaz,
pstreaz i transmite ntreaga spiritualitate a unui popor ca temei al
culturii sale.Pe scurt, naiunea a fost definit ca "o mare
comunitate uman, cel mai adesea instalat pe acelai teritoriu i care
posed o unitate istoric, lingvistic, cultural, economic, mai mult
sau mai puin puternic". n concluzie, ceea ce trebuie de reinut,
indiferent de denumire: comunitate uman, populaie, popor, naiune,
este faptul c un element necesar i obligatoriu pentru abordarea
conceptului de stat este o colectivitate uman care trebuie s rspund
anumitor cerine ce i confer o anumit unitate intern, fireasc,
natural i o imagine proprie, autonom i distinct de entiti
asemntoare.3.Teritoriul. Al treilea element structural al statului
este teritoriul, n sensulde spaiu delimitat ntr-un mod net. Dar,
cum afirm Hans Kelsen, aceasta nunseamn numai delimitarea unei
suprafee terestre, ci este un spaiu cu treidimensiuni, din care
face parte spaiul subterestru, spaiul aerian i ntindereade pmnt
delimitat de frontiere. Credem c destul de amnunit am rspuns
laaceast ntrebare n Capitolul "Aciunea normei juridice (a actelor
normative)n timp, n spaiu i asupra persoanelor". Practic, cele mai
importante acte normative conin reglementri juridice n acest
domeniu. Aa bunoar, noul Codpenal a dedicat un articol aparte
teritoriului, intitulat "Aplicarea legii penale nspaiu" (art.
11).S-a spus, i pe drept cuvnt, c exigenele teritoriale nu snt
numai elemente cantitative. Cu certitudine, statul este "un fenomen
esenialmente spaial", cum afirm Hauriou; "o form geografic a vieii
sociale", dup C. Vallaux. Dar el, teritoriul, reprezint ceva mai
mult, i anume: o legtur intim, profund, deosebit de puternic dintre
om i pmntul pe care el i regsete mereu identitatea i care se exprim
n dragostea nemrginit a fiinei umane fa de locul pe care s-a nscut,
a trit i pe care nu vrea s-1 prseasc nici dincolo de nefiin.
"N-avem oti, dar iubirea de moie e un zid, care nu se-nfioreaz de-a
ta faim, Baiazid!" Este un adevr cruia numai Eminescu putea s-i
gseasc o asemenea expresie artistic.n limitele acestui teritoriu se
organizeaz societatea statal, unitile sale componente i se exercit
puterea public, suveranitatea i alte atribute fr de care nu poate
fi definit un stat.4.Elaborarea i aplicarea dreptului. Un alt
atribut, rar ntlni n literaturajuridic, este elaborarea i aplicarea
dreptului. Dreptul este instrumentul necesaral existenei i al
dezvoltrii statului, el este inerent oricrei puteri de stat.
nsocietatea prestatal dreptul nu a existat, apariia lui este
indisolubil legat deapariia statului. Viaa statului este strns
legat de cea a dreptului. Statul idreptul constituie o unitate de
contrarii. Dreptul are rolul de "corset" al forei,de ncadrare a
acestei puteri n limite de ordine, de "calmare" a tensiunilor cese
ivesc n procesul exercitrii conducerii sociale prin intermediul
activitii destat. Pe de alt parte, statul garanteaz realizarea
dreptului i reintegreaz ordi-nea juridic lezat prin activiti
ilicite.Din definiiile aduse de noi fenomenelor sociale stat i
drept rezult c dreptul reprezint ansamblul de norme juridice
adoptate (edictate) sau sancionate de ctre stat, care, la nevoie,
snt asigurate, snt impuse de ctre stat prin fora lui de
constrngere. Totodat, statul deine monopolul nu numai asupra forei
de constrngere, dar i asupra elaborrii i aplicrii dreptului.
Aceasta nseamn c statul, prin intermediul organelor sale oficiale
ale puterii de stat, n mod direct adopt diferite categorii de acte
cu caracter normativ, altfel spus -compuse din norme juridice (de
exemplu, Parlamentul adopt legi, hotrri i moiuni; Guvernul adopt
hotrri i dispoziii; Preedintele Republicii Moldova adopt decrete
etc), sau sancioneaz alte acte sau categorii de norme, adoptate de
alte organe i instituii nestatale (de exemplu, diferite obiceiuri,
norme elaborate de sindicate, organizaii nonguvemamentale,
religioase, profesionale, comerciale etc), ntr-un fel le recunoate,
le legifereaz existena.5.Sistemul de impozite. n societatea
primitiv, nestatal nu au fost cunoscute impozitele, taxele i alte
contribuii bneti sau n natur impuse populaieide puterea public.
Astfel de instituii nu erau necesare organelor
societiigentilico-tribale, deoarece ea nu dispunea de un aparat de
constrngere. Doarexistena aparatului (a mecanismului) de stat
presupune suportarea cheltuielilorlegate de ntreinerea lui de ctre
populaie asupra creia se exercit aceast putere.Organizaiile
nestatale, cum ar fi diferite partide politice, organizaii cu
caracter social, cultural, sportiv, de asemenea organizaiile
religioase ale diferitelor culte, percep de la membrii lor cotizaii
i donaii bneti, dar, spre deosebire de impozite, aceste contribuii
bneti snt suportate nu de ntreaga populaie, ci numai de anumite
categorii de persoane. De asemenea, pe lng faptul c nu au un
caracter general, aceste contribuii bneti snt, de regul, benevole,
iar neonorarea lor aduce dup sine alte sanciuni dect cele statale,
cum snt, de exemplu: excluderea din organizaii, excomunicarea din
biseric etc.Acest atribut este obligatoriu oricrui tip de stat, din
momentul apariiei i pn la etapa contemporan, cu toate c n
literatura de specialitate el ntr-un anume fel este trecut sub
tcere. n prezent, existena i funcionarea statului nostru fr acest
atribut, fr acest element obligatoriu este de neconceput. Una
dintre cele mai importante legi organice pe care o adopt
Parlamentul n fiecare an calendaristic este Legea bugetului pe anul
respectiv, care prevede dou componente de baz: prima - de acumulare
(veniturile statului acumulate n urma impozitelor, taxelor i a
altor contribuii la buget), iar a doua - de mprire (cheltuielile
pentru fiecare structur bugetar, de stat).6.Suveranitatea. Termenul
"suveranitate" este folosit pentru prima dat cuprilejul analizei pe
care a fcut-o Constituiei franceze din 1791 juristul
francezClermant Tennerre, definind-o "libertatea colectiv a
societii". Autoritatea suprem (suprema potestas) cu care este
nzestrat statul se numete suveranitate. Ca putere suprem recunoscut
statului, ea "implic exclusivitatea competenei sale asupra
teritoriului naional i independena n ordinea juridic internaional"
unde el nu este limitat dect prin propriile sale angajamente.c)
2.Supremaia legii - exigen a statului de drept.a) Statuk de dr
exprima o conditie cu privire la putere, o miscare de rationalizare
si de ordine a acesteia. Conceptul de stat de dr este o creatie
teoretica. Statul de dr s caracterizeaza prin urmatoarele
trasaturi: este fundament pe suprematia legii; presupune realizarea
stricta a legilor de catre toti;se prevede raspunderea reciproca a
statului si cetatenilor;sunt asigurate dr si liberatile omului si
cetateanului;exista o reala separatie si independenta a puterilor.
Pentru a garanta realizarea exigentelor statului de dr este
necesara respectarea urmatoarelor reguli:stabilirea unui statut
suprem decare sase conduca puterea; organizarea puterii si
realizarii prerogativelor ei in conditiile si limitele stabilite de
lege;unirea tuturor normelor juridice intrun sistem de unificare a
legislatiei si conformarea unor norme cu
lelelate;convocarea,garantarea si realizarea efectiva a
dr;respectarea regulilor din raportul cetatean-puteresi
viceversa;egalitatea tuturor in fata kegii si a puterii;pluralismul
politic etc.b)c)Testul 271.Populaia (naiunea) ca dimensiune a
statului.a) Populatia constituie dimensiunea
demografica,psihologica si spirituala s atatului. Populatia are un
rol important pebtru stat deoarece un stat fara populatie nu poate
exista si este de neonceput. Staul este o societate uman
organizata, o societate stabilita in interiorul unei frontiere
permanente. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere
si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acestea ori
calitatea de cetatean, de menbru al statului respectiv, oric
calitatea de strain,ori pe cea de apatrid. Comunitatea indivizilor
xare se afla pe teritoriul strict determinat al statului si asupra
caruia se exercita puterea de stat este o categorie complexa.b)
Natiunea desemneaza o calitate de oameni, cel mai adesea instalata
pe un acelasi teritoriu si care are o unitate
ostorica,lingvistica,religioasa,economica. Ea este o asociatie de
oameni avind aceiasi limba,aceiasi origine,aceleasi
obiceiuri,aceleasi idei si sentimente, dezvoltata printro lunga
convetuire impreuna. O caracteristica a natiunii est ec aea
inglobeaza oamneii din cadrul unui popor bn determinat,intre care
exista interactiuni si interdependente,respectiv aceleasi norme si
dezvolta aceleasi relatii economice. Categoria natiune reprezinta
nu intreaga populatie ci doar o parte din ea. o atentie deosebita
merita,de asemena, si problema minoritatii nationale. Prin
Minoriatea nationala se ingelege un grup numeric inferior restului
populatiei unui stat, ai caruimembri, care au cetatenia acestui
stat, poseda caracteristicile etnice, religioase sau lingvistice
diferite de cele ale restului populatiei si sunt animati de vointa
de a-si pastra cultura, traditiile,religia sau limba. Expresia
minoritate nationala desemneaza un grup de persoane dintrun stat
care: isi au resedinta pe teritoriul acestui stat si sunt cetateni
ai sai;intretine legaturi vechi,solide si durabile cu acest
stat,prezinta trasaturi etnice, culturale, religioase sau
lingvistice specifice; sunt suficient de reprezentative, desi sunt
mai putin numeroase decit restul populatiei acestui stat sau a unei
regiuni a sa. Termenul de minoritate desemneaza un grup etnic
numeric inferior restului poppulatiei, ai carui membri au
caracteristici etnice, religioase, lingvistice, culturale comune.
c) Populaia Republicii Moldova este de 3572,7 mii de locuitori
(2008). Conform datelor recensmintelui populaiei din 2004, n
Republica Moldova locuiau: moldoveni 2564,8 mii; ucraineni
282,4mii; rui 201,2 mii; gguzi 147,5 mii; romni 73,3mii; bulgari
65,6 mii; igani (romi) 12,2 mii; evrei 3,6 mii i alte naionaliti
18,5 mii.2.Evenimentele legislative.a) b) Rectificarea actului
normativ consta in intreruperea temporata a actiunii actului
normativ, in ansamblu sau a unor prevderi a acestora. Suspendarea
poate avea loc doar in cazuri speciale. Suspendarea este dictata
printrun act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In
actl de suspendare trebuie sa se bada in mod expres data la care se
produce durata concreta de suspendare si prevederile supuse
suspendarii. La data prevazuta in text sau la expirarea duratei de
suspendare,actul normativ sau prevederile afectate de suspendare,
reintra de dr in vigoare.Rectificarea actelor normative intervine
in cazul in care, dupa publicarea actului normativ se descopera
erorimateriale in cuprinsul acestuia, prevederile publicate nu
corespund celor votate. Rectificarea se face de catre autoritatea
care a emis actul normativ respectiv.c) Sistematizarea este
aranjarea,ordonarea,clasarea unui material dupa un anumit sistem.
Sitematizarea actelor normative constituie o activitate juridica
deosebit de importanta atit pentru elaborea,cit si pentru
realizarea dreptului. Ea are dr scop o anumita organizare a actelor
normative in vigoare conform unor criterii obiective si subiective.
Principalele formede siste,atizare a legislatiei in vigoare
sunt:incorporarea si codificarea. Incorporaea este o fosrma simpla
de modificare de sistematizare a actelor normative ce consta in
gruparea,aranjarea actelor normative conform unor criterii.
Incorporarea este de doua feluri:oficiala si neoficiala.Codificarea
este o forma superoiara de sistematizare a actelor care consta in
procesul de prelucrare si alcatuire a unui singur act normativ cu
putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele
normative dintro ramura de dr.Testul 281.Drepturile i libertile
omului n condiiile statului de drepta) Principiile legalitatii
suntuniversalitatea dr, libertatilor si intatoririlor
fundamentale;neretroactivitatea legii;elalitatea in dr a
cetatenilor;ocupaea functiilor si demnitatilor publivce numai de
persoane care au cetatenia R.M.;protectia cetatenilor r.M. in
strainatate;protectia juridica a cetatenilor straini si
apatrizilor;cetatenii r.M. nu pot fi extradati sau expulzatii din
tara;prioritatea reglementarilor inernationale fata de cele
nationale.accesul liber la justitie;caraterul de exceptie al
restringerii exercitiului unor dr sau al unor libertati.Constitutia
enumera dr si libertatile omului care in ansamblul lor formeaza un
tot unitar. Distingem urmatoarele categorii de dr si obligatii.
Prima categorie o formeaza inviolabilitatile,adiva acele dr si
obligatii care prin continutul lor asigura viata,siguranta fizica
si psihica,posibilitatea de miscare libera. Din aceasta categorie
fac parte:dr la viata,dr la integritatea fizica si
psihica;libertatea individuala,dr la aparare;dr la liberarea
circulatiei;dr la ocrotirea vietii
intime,familiale;inviolabilitatea domiciliului.A doua categorie
este formata din dr si liberatilesocial-economice si culturale. Din
aceasta categorie face parte:dr la invatatura;dr la ocrotirea
sanatatii;dr la un mediu inconjurator sanatos;dr la munca si la
protectia muncii;dr la greva;dr la proprietatea privata si la
protectia acesteia;dr la asistenta si la protectie sociala;dr
copiilor si al tinerilor laprotectie si asistenta;dr
pers.handicapate la asistenta sociala.A treia categorie cuprinde dr
exclusiv politice. In aceasta categorie se include:dr de vot si dr
de a li ales;dr la administrare.A patra categorie o form dr si
libertatile social-politice:libertatea intrunirilor;dr de a
intemeia si de a adera la sindicate;libertatea
constiintei;libertatea opiniei,creatiei;dr la informatie;secretul
corespondentei.A cincea categorie este formata formata din
dr-garantii. Din aceasta categorie fac parte:dr la petitionare;dr
persoanei vatamate de autoritaea buplica.b) Dreptul la via i la
integritate fizic i psihic este reglementat de ctre Constituia
noastr prin art. 24. Dreptul la via este cel mai important i cel
mai natural drept al omului. De la acest drept deriv, indiscutabil,
i toate celelalte drepturi i liberti. Din aceste considerente,
toate principalele izvoare i documente internaionale, care in de
drepturile i libertile omului, l plaseaz pe primul loc. Astfel,
Declaraia Universal a Drepturilor Omului prevede n articolul 3 c
orice om are dreptul la via", iar Pactul privitor la drepturile
civile i politice, n 'articolul 6, consfinete c dreptul la via este
inerent persoanei umane. Acest Drept trebuie ocrotit prin lege.
Nimeni nu poate fi privat de viaa sa n mod arbitrar".Respectul
vieii, integritii fizice i psihice a omului implic, n mod firesc,
interzicerea torturii, pedepsele sau tratamentele crude ori
degradante. Acest lucru se face prin alin. (2) al art. 24 al
Constituiei. O asemenea prevedere constituional e n strns
conformitate cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului (art. 5),
Pactul internaional privind drepturile civile i politice (art. 7)
i, mai ales, cu un document internaional ce ine n special de
problema n cauz, cum ar fi Convenia ONU contra torturii i altor
pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante din l O
decembrie 1984.Libertatea individual i sigurana persoanei i-a gsit
reglementare n art. 25 al Constituiei Republicii Moldova. Dup
coninutul su, articolul dat include dou probleme: libertatea
individual i sigurana persoanei.Libertatea individual privete
libertatea fizic a persoanei, dreptul ei de a se putea comporta i
mica liber, de a nu fi inut n sclavie, de a nu fi reinut, arestat
sau deinut n mod arbitrar.Sigurana persoanei include un sistem de
garanii a libertii individuale. Aceste garanii in de legalitatea
msurilor ce pot fi dispuse de ctre autoritile publice, cum ar fi
percheziia, reinerea, arestarea .a.Dreptul la aprare este
reglementat de art. 26 al Constituiei Republicii Moldova.Dreptul la
libera circulaie este receptat n Constituia noastr (vezi art. 27)
din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice.
Astfel, dreptul dat prevede:a) orice persoan, care se afl n mod
legal pe teritoriul unui stat areacolo dreptul de a circula liber i
de a-i alege liber reedina;b) orice persoan este liber s prseasc
orice ar, inclusiv propria ar. In baza celor expuse, Constituia
Republicii Moldovastabilete c oricrui cetean... i este asigurat
dreptul de a-istabili domiciliul sau reedina n orice localitate din
ar, de aiei, de a emigra i de a reveni n ar".Bineneles, acest drept
nu poate fi absolutizat. Fiecare stat e n drept s fac unele
restricii necesare pentru a ocroti securitatea naional, ordinea
public, sntatea ori moralitatea public i libertile altora.Dreptul
la ocrotirea vieii intime, familiale i private este reglementat de
art. 28 al Constituiei. Legea suprem utilizeaz trei categorii: viaa
intim, viaa familial i viaa privat. In acelai timp ns ea nu le
definitiveaz, cci categoriile date in nu numai de tiina dreptului,
ci i de alte tiine. La cele spuse mai menionm i faptul c viaa
intim, viaa familial, viaa privat conin nu att un caracter juridic,
ct moral.La cele spuse mai adugm c orice persoan are dreptul s
dispun de ea nsi aa cum consider, cu condiia c nu ncalc drepturile
i libertile altora, ordinea public, bunele
moravuri.Inviolabilitatea domiciliului, consfinit prin art. 29 al
Constituiei Republicii Moldova, exprim interdicia ptrunderii sau
rmnerii n domiciliu sau n reedina unei persoane fr consimmntul
acesteia. Pentru a evita interpretarea absolut a acestui drept,
Constituia prevede situaiile n care se admite, totui, abaterea, n
condiiile legii, de la aceast interdicie general. La ele se
atribuie:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri
judectoreti;b) nlturarea unei primejdii care amenin viaa,
integritatea fizicsau bunurile unei persoane;c) prevenirea
rspndirii unei epidemii.
c) Ataat idealurilor democraiei moderne, n care recunoaterea i
garantarea drepturilor omului reprezint un element central,
Republica Moldova pete pe drumul crerii cadrului instituional i
legislativ al unui stat de drept.n aceast ordine de idei, un loc
major revine puterii judectoreti chemate s reacioneze prompt la
orice atentare la drepturile i libertile omului. Temeiul juridic al
rolului de garant al drepturilor omului atribuit puterii
judectoreti l constituie art. 20 al Constituiei Republicii Moldova,
n care se regsete dispoziia art. 8 al Declaraiei Universale a
Drepturilor Omului, conform cruia orice persoan are dreptul la
satisfacie efectiv din partea instanelor judectoreti competente
mpotriva actelor care violeaz drepturile, libertile i interesele
sale legitime". Nici o lege nu poate ngrdi accesul la
justiie.Aceast misiune a justiiei se poate realiza astzi, dat fiind
faptul c unul din principiile puse la baza conceptului
constituional, e principiul separaiei puterilor n stat n putere
legislativ, putere executiv i putere judectoreasc. Cea de-a treia
putere - puterea judectoreasc - activeaz numai n limitele
sistemului instanelor judectoreti, acestea fiind singurele autoriti
publice chemate s nfptuiasc justiia n stat cu sprijinul
procuraturii, organelor de anchetare, avocaturii.Constituia proclam
c justiia se nfptuiete n numele legii i stabilete principiul
potrivit cruia judectorii snt independeni, impariali i se supun
numai legii.Conform concepiei constituionale i concepiei reformei
judiciare i de drept, sistemul instanelor judectoreti include,
precum urmeaz: judectorii, Curile de Apel, Curtea Suprem de
Justiie.Prin acest sistem se permite ocrotirea mai deplin i eficace
a drepturilor i libertilor omului, deoarece, formnd o reea
judectoreasc destul de deas, creeaz posibiliti reale ca orice
ntrebare de drept s fie soluionat prin intermediul
judecii.Constituia prevede posibilitatea crerii pentru anumite
categorii de cauze a judectoriilor specializate. Acestea permit
soluionarea eficient a litigiilor de orice natur: civil, economic,
administrativ, penal, comercial etc.Extrem de important e
prevederea alin. (3) al art. 115 din Constituie care interzice
nfiinarea instanelor judectoreti extraordinare. Aceast restricie,
justificat istoric i politic, se fundamenteaz pe principiile ce
guverneaz statul de drept.Se poate afirma c protecia celor mai
importante drepturi ale persoanei va fi garantat de organele
judiciare, iat doar cteva drepturi ce vor fi garantate cu ajutorul
puterii judectoreti: dreptul la libertate, la sigurana persoanei,
la viaa sa privat, la aprare, inviolabilitatea domiciliului i
secretul corespondenei etc.n privina drepturilor menionate,
organele judiciare snt obligate s respecte anumite reguli
procesuale:Orice persoan acuzat de un delict este prezumat
nevinovatpn cnd vinovia sa va fi dovedit n mod legal, n cursul
unuiproces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate
garaniile necesare aprrii sale (art. 21 al Constituiei).9 Nimeni nu
va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul
comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va
aplica nici o pedeaps mai aspr dect cea care era aplicabil n
momentul comiterii actului delictuos (art. 22 al Constituiei).6
Percheziionarea, reinerea sau arestarea unei persoane snt permise
numai n cazurile i cu procedura prevzute de lege. Reinerea nu poate
depi 72 de ore. Arestarea se face n temeiul unui mandat emis de
judector pentru o durat de cel mult 30 de zile. Asupra legalitii
mandatului, arestatul se poate plnge judectorului, care este
obligat s se pronune prin hotrre motivat. Termenul arestrii poate
fi prelungit cel mult pn la 12 luni. Celui reinut sau arestat i se
aduc de ndat la cunotin motivele reinerii sau ale arestrii, iar
nvinuirea-n cel mai scurt termen; motivele reinerii i nvinuirea se
aduce la cunotin numai n prezena unui avocat, ales sau numit din
oficiu (art. 25 al Constituiei).n tot cursul procesului prile au
dreptul s fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu (art.
26 al Constituiei). Persoana vtmat ntr-un drept al su de o
autoritate public, prin-tr-un act administrativ sau prin
nesoluionarea n termenul legal a unei cereri, este ndreptit s obin
recunoaterea dreptului pretins, anularea actului i repararea
pagubei. Statul rspunde patrimonial, potrivit legii, pentru
prejudiciile cauzate prin erorile svr-ite n procesele penale de
ctre organele de anchet i instanele judectoreti (art. 53 al
Constituiei).s mpotriva hotrrilor judectoreti, prile interesate i
organele de stat competente pot exercita cile de atac (art. 119 al
Constituiei).Este obligatorie respectarea sentinelor i a altor
hotrri definitiveale instanelor judectoreti, precum i colaborarea
solicitat deacestea n timpul procesului, al executrii sentinelor i
a altor hotrri judectoreti definitive (art. 120 al
Constituiei).Ne-am referit doar la unele garanii ale drepturilor i
libertilor omului ce rezult din activitatea puterii judectoreti, n
condiiile statului de drept, ele, bineneles, snt mult mai largi i
rezult i din alte prevederi ale Constituiei Republicii Moldova.n
realizarea practic a drepturilor, libertilor i garaniilor enumerate
sntem la nceput de cale. Spunem la nceput, deoarece multe din
acestea fie c au lipsit complet, fie c au avut un alt sens, fiind
limitate de ctre regimul totalitar comunist ntr-un cadru strict,
departe de cel ce ine de standardele internaionale. Actualmente,
cnd are loc revenirea la valorile social-umane, urmeaz s facem
totul ca spiritul uman ce se conine n toate documentele
internaionale la care Republica Moldova este parte s triumfe la
justa lui valoare n legislaia naional.
2.Constituia- legea suprem a statului i societiia)b)c)Testul
291.Ideologia apariiei statului.a) Conditiile aparitiei statului si
dr sau format destul de lung si greu, atit ptin evolutia treptata a
fortelor si a relatiilor de productie cit si prin modificarea
structurii si organizarii societatii primitive. O premisa care a
dus la aparitia statului si dr a schimbarile care au avut loc in
domeniul agriculturii, a pastoritului,mestesugaritului, schimbului
etc.,care constituie un pas enorm atit pentru societate cit si
pentru fiecare individ. Astfel are loc treecerea de la economia
pradalnica la economia productiva. Apare familia. Cercetarile
efectuate de sociologi istorici au scos la iveala faptul ca intre
comunitati rap[orturile membrilor lor siau gasit reflecatre o serie
de norme sociale,devenind cu timoul niste tabuuri corespunzaroare.
Sonfost acestor tabuuri se interzicea incesul intre frtate si sora,
si era nenatural si neinchipuit incesul cu mama. Asta la fel a
constituit o premiza. O alta premiza a fost introducerea
modalitatii de razbunare, care se baza pe conceptul egalitatii. In
acest moment incepe sa se schiteze elementele statului.
b)cele mai raspindite conceptii care au adus contributii la
cercetarea unor sau altor aspecte ale fenomenului statului se
atribuie urmatoarele:-Teoria teologica potrivit aceste teorii
statul este creatia divinitatii, iar monarhul ,seful statului este
reprezentantul lui d-zeu pe pamint. Conceptia teologica sustine ca
d-zeu este creatorul univeruslui. Se mentioneaza faptul ca la
inceptu omenirea a fost condusa de d-zeu. Cind omenirea sa
intreptat de d-zeu prin pacate, d-zeu a rinduit ca oamenii sa fie
condusi prin proroci. Pacatuind in continuare,oamenii nu mai doreau
sa asculte de proroci si d-zeu a trimis regii care sa ii conduca.
Regele are putere dumnezeiasca sa conduca. Regela era suveran
pentru toti. Masoneria a urmarit distrugerea monarhiei si
bisericii, pregatind venirea la putere a presedintelui. Dreptul
apare sub forma unei legislatii,a unui comandament a lui d-zeu.
Cele 10 porunci cuprind reguli ordonate de divinitae.-Teoria
patriarhala. Partasii aceste conceptii sustin ca statul isi are
originea de la familie. Statul reglementeaza vointa cetatenilor
prin mijlocul legilor. In perioada medievala teoria patriarhala a
fost dezvoltata de englezul Robert Filmer. Il lucrarea sa el
sustine ca monarhul detine puterea de stat in caliatate de
mostenitor a lui Adam. Monarhul nu se alege,nu se numeste .-Teoria
patrimoniala aparuta in perioada medievala,teoria afirma ca statul
a aparut din dr de proprietate asupra pamintului.-Teoria rasiala.
Aceasta teorie porneste de la ideea inegalitatii raselor, a
dominatiei raseo superioare. In vizinea partasilor acetei
conceptii,statul se transforma intrun mecanism centralizat excesiv,
axat pe o ierarhie militar-birocratica, in fruntea careia se afla
fiurerul. Rasismul ca ideologie si practica porneste de la
inegalitatea fizica si psihologica a raselor umane.-Teoria
psihologica. Dupa parerea partasilor acestei teorii in societate
existe doua categorii de oameni, unii care din punct de vedere
psihic sunt reprezentanti pentru functii de conducere, iar ceilalti
pentru a fi condusi.-Teoria contractualista. Aceasta teorie
cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas Hobbes, adept
al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o fost o perioada
de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor. Pentru a se
salva,oamenii au incheiat un contract social.-teoria juridica a
statului-natiune. Prin aceasta teorie se afirma ca statul este
personificarea juridica a unei natiuni.-Teoria materialista
constituie o orientare filosofica opusa idealului ce recunoaste ca
factor prim materia,existenta obiectiva.c) -Teoria contractualista.
Aceasta teorie cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas
Hobbes, adept al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o
fost o perioada de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor.
Pentru a se salva,oamenii au incheiat un contract social.2Elementle
de structur ale rapotului juridic.a) Normele juridice sunt
realizate n via prin raporturi juridice.Premisele fundamentale ale
apariiei raportului juridic sunt, existena normei juridice,
subiectele de drept i faptele juridice. Orice raport juridic nseamn
n acelai timp o conexiune ntre planul general i impersonal al
normei juridice i planul concret al realitii n care prile sunt
determinate i au anumite drepturi i obligaii bine
individualizate.b) Structura raportului juridic include:subiectele
raportului juridic;continutul raportului juridic si obiectul
raportuluij juridic.Subiecte ale raportului juridic pot fi:subiecte
individuale sau subiecte colective. Celemai multe raporturi
juridice apar intre persoane fizice:cetateni ai statului
dat,cetateni ai unui stat strain,persoane fara cetatenie. In baza
recunoasterii calitatii de subiect de dr omul participala raporturi
juridice. Aptitudinea de a avea dr si obligatii doaprta denumirea
de capacitate juridica. Capacitatea juridica poate fi de folosinta
sau de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea
persoanei de a avea anumire dr si obligatii. Inceputul capacitatii
de folosinta a persoanei e marcata de nasterea persoanei.
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi si
exercita dr si de asi asuma oblugatiile prin savirsirea de catre ea
a actelor juridice. Pentr dobindirea capacitatii de folosinta e
necesara doar existenta atunci pentru e o executa e necesar de a
avea capacitate juridica. Inceputul capacitatii de exercitiu e
legata de virsta persoanei. Nimeni nu poate fi limitat e
capacitatea juridica, acest lucru poate fi facut doar de catre
instantele de judecata. Cele mai multe raporturi juridicese incheie
intre persoane fizice. Parti ale unui raport juridic pot fi anumite
colective,organe de stat, organizatii obstesti sau chiar statul
continutul raportului juridic este format din ansamblu de drepturi
si obligatii ale subiectilor de dr ce participa la raporturi
juridice. Exista unele raporturi juridice simple. Majoritatea
absoluta a raporturilor juridixe aparute au un caracter complex.
Obiectul raportului juridic reprezinta este diferit. Obiectul
raportului juridic poate fi:actiunile pe care titularul dr
subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde pe care celalalt
subiect este obligat a le savirsi sau a se abtine de la savirsirea
lor;lucruri si alte bunuri materiale;valori nemateriale;rezultatul
creatiei intelectuale.b)c) Obiectul raportului juridic poate
fi:actiunile pe care titularul dr subiectiv le indeplineste ori le
poate pretinde pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi
sau a se abtine de la savirsirea lor;lucruri si alte bunuri
materiale;valori nemateriale;rezultatul creatiei
intelectuale.Testul 301.Dreptul obiectiv i dreptul subiectiv.a)b)
Cuvintul drept cunoaste multe acceptiuni, cum ar fi de exemplu:
dreptul obiectiv, dreptul subiectiv, dreptul pozitiv; dreptul
national, dreptul strain, dreptul international;dreptul public,
dreptul privat s.a.Vorbind de drept obiectiv si subiectiv mentionam
faptul ca cuvintele obiectiv " si subiectiv " in cazul de fata nu
sint aplicate in sensul lor strict filosofic. Fiind o categorie
sociala, dreptul este un produs social complex in care se
intruchipeaza vointa umana. Aceasta permite de a spune ca dreptul
este o reflectare subiectiva a intereselor sociale. Din aceste
considerente, rezulta ca categoria drept obiectiv" e chemata sa
sublinieze o realitate sociala, o necesitate fara de care
societatea nu poate fi conceputa la o anumita etapa de dezvoltare
istorica. Astfel, indiferent de vointa umana dreptul se impune
societatii in scopul organizarii vietii in comun a acesteia.
Dreptul este acela ce contribuie la disciplinarea societatii, la
ocrotirea ei de anumite excese.Dreptul obiectiv se prezinta ca o
totalitate de norme adoptate sau sanctionate de stat. Dupa cum
mentioneaza Nicolae Popa el imbina necesitatea si libertatea.
Necesitatea, ca un domeniu specific dreptului, rezulta din chiar
scopurile generale ale vietii sociale, scopuri prefigurate in
ansamblul normelor legale. Acest ansamblu alcatuieste dreptul
obiectiv. El priveste aceea coordonare imperativa prin norme ...,
fiind premisa necesara a coexistentei libertatilor. Regulile
stabilite prin norme trebuie sa-si gaseasca un cadru minim de
legitimitate pentru a putea fi conditia existentei posibile a
comunitatii".intre cele doua sensuri exista o legatura
indisolubila, legatura care consta in aceea ca drepturile
subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint
recunoscute de dreptul obiectiv. Cu alte cuvinte, dreptul obiectiv
(pozitiv) se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor juridice ce
activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de
titularul lui.in timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept,
care, cit de multe ar fi ele la numar sint totusi limitate la
numar, drepturile subiective sint infinite ca numar.Relatia dintre
dreptul obiectiv si dreptul subiectiv a dat nastere la diverse
discutii, in viziunea unor autori in prima jumatate a secolului XIX
in relatia drept obiectiv" - drept subiectiv" primordial este
dreptul subiectiv. Se lamureste acest lucru prin faptul ca fara un
drept al cuiva fata de altcineva nu poate fi inteleasa existenta
normei. Norma nu face decit sa constate drepturile partilor si,
prin urmare, norme, dreptul obiectiv rezulta din dreptul
subiectv.Din aceasta discutie credem ca se poate trage o concluzie.
Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv sint doua fete logice ale
unei si aceleisi realitati si nu se poate vorbi de o prioritate a
uneia fata de cealalta.12.Funciile teoriei generale a dreptului i
statului ca tiin i ca disciplin de studiu. a)b) Functiile teoriei
generale a dr si tatului sunt:-Functia teoretica consta in
elaborarea ipotezelor,teoriilor,conceptelor,principiilor prin care
sunt interpretate domeniile pe care le cerceteaza;-Functia practica
consta in cunoasterea modalitatilor in care fenomenele juridice se
manifesa in viata sociala,prin propuneri de reformare a relatiilor
juridice;-Functia cognitiva. Cunoasterea stiintifica a realitatii
sociale a dr.ne ofera posibilitatea de a patrunde dincolo de
normele juridice, pe care o ridica stiinta pozitiva a dr.;-Functia
explicativa. El va dori sa stie dc si cum au aparut fenomenele
respective,sa cunoasca cauzalitatea lor. Cauzalitatea va fi
definitiva doar atunci cind explicatia va lua forma unei legi
stiintifice,a unei legi cauzale.-Functia Critica. Descoperirea si
interpretarea fenomenelor juridice sunt indiscutabile,absolut
necesare dar nu si suficiente in procesul cognitiv-Functia practica
deriva din faptul ca orice stiinta nu se limiteaza numai cu statul
de stiinta teoretica. Ea tinde si la cele de stiinta aplicativa sau
la sumarea unor functii practice.-Functia didactica. Concomitent cu
procesul de afirmare a teoriei generale a dr si statului si sitemul
general al stiintelor,asistam si la impunertea valentelor ei
stiintifice in procesul de pregatire a viitorilor juristi.-Functia
metodologica fata de stiintele juridice de ramura. Teoria generala
a dr si staului furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor
juridice de ramura premisele si categoriile conceptuale si
metodologice.c)Testul 311.Consideraii privind sistemul tiinelor
juridice.a) Stiinta poate fi definita ca o activitate care are
drept scop cunoasterea naturii si a societatii. Una dintre
particularitatile stiintei consta in aceea ca ea aduna,
sistematizeaza si analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau
altul al realitatii. Fiecare stiinta elaboreaza un sistem intreg de
metode speciale de cercetare:observarea,colectarea de informatii,
organizarea de exerimente. Principalul scop al stiintei consta in
descoperirea legilor care domina in natura si societate. Ca forma a
constiintei sociale stiinta reprezinta un sistem de cunostinte
despre natura, societate si gindire, cunostinte obtinute prin
metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii,
principii si notiuni. Principalele tresaturi ale stiintei
sunt:-veridicitatea se reda in