Test 1
Subiectul I: Concursul de infractiuni
1.1.Relatati despre notiunea concursului de infractiuni.
Concursul de infractiune si modalit lui.
Concursul de infractiune e prevazut la art 33CP. In baza acestui
art prin concurs de infractiuni se intelege situatia cind o
persoana comite 2 sau mai multe infractiuni prevazute de diferite
art sau de diferite alin ale aceluiasi art, daca persoana nu a fost
condamnata pentru vreo una sau nici pu una na intervenit termenul
de prescriptie.
Conditii:
-una si aceeasi pers sa savirseasca 2 sau mai multe
infractiuni.
-daua sau mai multe infractiuni comise trebuie prevazte de
diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art.
- nici pentru una din cele 2 infractiuni persoana nu a fost
condamnata.
- nici pentru una din infractiune sa nu fi intervenit termenul
de prscriptie.
In art 33 alin 3,4 concursul de infractiuni e legiferat sub 2
forme:
A.concurs ideal
B.concurs real
I. prin concurs ideal se intelege cind persoane printro actiune
savirsesc 2 sau mai multe infractiuni,printr-un act se savirs cu
imprudenta sau cu intentie sau diferit.
II. Concursul real- situatie cind autorul prin diferite acte
distincte savirseste 2 sau mai multe infractiuni.
Concursul real are 2 modalitati:
Concursul real simplu.
Concursul real cu conexiune.
Concursul real simplu- comiterea a 2 sau mai multe infractiuni
intre care nu exista nici o legatura.
Concursul real cu conexiune e atunci cind una din infractiune
concurente constituie cauza pentru comiterea celorlalta.
Concurs real cu conexitate se inparte in 2 variante:-comiterea
unei infractiuni pentru a putea savirsi alta in aceasta varianta
ambele se savirs cu intentie
-savirs unei infractiuni pentru ascunderea alteia.
Importanta concursului de infractiune:
1. concursul real si ideal au import pentru individualizarea
pedepsei si deosebirea de infractiunea repetata.
2. concursul de infractiuni are import pu stabilirea regimului
de sanctionare
1.2.Analizati conditiile aplicarii pedepsei in cazul unui
concurs de infractiuni.
Aplicarea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni
depinde de gravitatea infractiunilor savrite. Daca infractiunile
savrite prin concurs sunt infractiuni uoare sau mai putin grave,
pedeapsa definitiv poate fi stabilita prin cumul total sau partial
sau prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr. in
cazul absorbirii, pedeapsa definitiva nu poate depai termenul sau
marimea maxima a pedepsei prevazute pentru infractiunea mai grava
din infractiunile savrite.In cazul in care concursul de infractiuni
include cel putin o infractiune grava, deosebit de grava sau
exceptional de grava, pedeapsa definitiva se va stabili prin
cumuluf total sau partial al pedepselor aplicate. in acest caz,
pedeapsa definitiv sub forma de inchisoare nu poate depai 30 de
ani. Astfel, instanta de judecata nu este in drept sa foloseasca
metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspra i poate
depai limitele sanctiunii acelui articol al CP care prevede o
pedeapsa mai aspra.1.3.Alcatuiti o speta practica in care putem
aplica pedeapsa utilizind metoda cumulului total a pedepselor.
Cetateanul X este condamnat pu savirsirea infractiunilor de omor
savirsit de 2 sau mai multe personae si de viol savirsit de 2 sau
mai multe persoane. In acest caz instanta de judecata cind va
stabili pedeapsa va putea utiliza metoda cumulului total a
pedepselor.
2.1 Masurile urgente sunt activiti specifice desfurate de ctre
organul de urmrire penal, de procurorul care exercit urmrirea penal
ori de procurorul ierarhic superior, de administraia locului de
detenie sau, dup caz, de organul abilitat cu protecia martorilor
imediat ce se constat starea de pericol la care este expus
persoana;Organul de urmrire penal sau administraia locului de
detenie poate lua msuri urgente fa de participantul la procesul
penal aflat n stare de pericol, care necesit msuri imediate de
asigurare a securitii. n cazul aplicrii msurilor urgente, se
informeaz, imediat sau n cel mult 24 de ore de la emiterea
deciziei, procurorul care conduce urmrirea penal sau, dup caz,
procurorul care efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei n
locul de detenie. Msurile urgente aplicate, n privina persoanei
protejate, de organul de urmrire penal constau n: a) asigurarea
pazei personale, pazei locuinei, a reedinei ori a bunurilor; b)
interceptarea comunicrilor ei n condiiile Codului de procedur
penal; c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio/video ?n
condiiile Codului de procedur penal; d) plasarea temporar ntr-un
loc sigur; e) protejarea deplasrii sau limitarea deplasrii; f)
eliberarea mijloacelor speciale active i pasive de protecie
personal; g) instalarea tehnicii speciale de semnalizare n locul de
detenie. (4) Msurile urgente aplicate, n privina persoanei
protejate, de administraia locului de detenie constau n: a)
plasarea ?ntr-un loc, special amenajat ?n acest scop; b) transferul
la un alt loc de detenie; c) transportarea cu aplicarea unor msuri
mai riguroase de protecie. (5) n funcie de caz, organul care aplic
msurile urgente poate stabili termenul lor de aciune. (6) Msurile
urgente pot fi aplicate singure sau cumulat, inclusiv cu msurile de
asisten.
Masurile de protectie msurile prevzute la art.13, aplicate n
cadrul programului de protecie exclusiv de ctre organul abilitat cu
protecia martorilor;
Msurile de protecie (1) ?n cadrul procesului penal pot fi
aplicate, n privina persoanei protejate, urmtoarele msuri de
protecie: a) protecia datelor de identitate; b) audierea cu
aplicarea unor modaliti speciale; c) schimbarea domiciliului sau
locului de munc ori de studii; d) schimbarea identitii, schimbarea
nfirii; e) instalarea unui sistem de alarm la locuin sau reedin; f)
schimbarea numrului de telefon; g) asigurarea proteciei bunurilor.
(2) Msurile de protecie pot fi aplicate singure sau cumulat,
inclusiv cu msurile urgente i/sau cu msurile de asisten. Articolul
15.Protecia datelor de identitate ale persoanei protejate (1)
Protecia datelor de identitate ale persoanei protejate se asigur
prin nedivulgarea informaiei referitoare la ea. (2) n decizia de
aplicare a msurilor respective de protecie i n acordul de protecie
se precizeaz proporia de nedivulgare a datelor de identitate,
precum i, dup caz, perioada de aplicare a msurilor.Articolul
16.Audierea persoanei cu aplicarea modalitilor speciale Audierea
persoanei cu aplicarea modalitilor speciale se efectueaz n
conformitate cu prevederile art.110 din Codul de procedur penal.
Articolul 17. Schimbarea domiciliului, a locului de munc ori de
studii (1) Schimbarea domiciliului const n trecerea persoanei cu
domiciliul permanent n o alt localitate din Republica Moldova. n
baza acordurilor interstatale de asisten juridic internaional n
materie penal, persoana poate trece cu traiul n o alt ar. (2)
Persoana care execut o pedeaps privativ de libertate poate fi
transferat la un alt penitenciar din Republica Moldova sau la un
penitenciar din alt ar n baza acordurilor de asisten juridic
internaional n materie penal. (3) n caz de necesitate, organul
abilitat poate propune persoanei schimbarea locului de munc ori a
locului de studii n conformitate cu legislaia n vigoare. n cazul
aplicrii unei asemenea msuri, organul abilitat este obligat s
contribuie la identificarea i la asigurarea unui nou loc de munc
ori de studii. (4) Condiiile de schimbare a domiciliului, a locului
de munc ori de studii snt prevzute n acordul de protecie. Articolul
18.Schimbarea identitii, schimbarea nfirii (1) Schimbarea identitii
const n schimbarea datelor personale i, dup caz, n modificri de
natur social, juridic, etnic etc. Persoana protejat stabilete
volumul schimbrilor n identitatea sa. (2) Noua identitate nu poate
avea nici o influen asupra statutului persoanei i nici asupra unor
alte drepturi sociale, culturale i politice ale persoanei. (3) Dup
expirarea termenului de aplicare a msurii de protecie, persoana
poate reveni la vechea identitate sau poate pstra noua identitate.
(4) Persoana protejat nu-i poate restabili identitatea iniial dac n
noua sa identitate a influenat semnificativ statutul unui ter prin
cstorie, paternitate, maternitate etc. (5) Schimbarea identitii
poate avea loc doar n cazul absenei unor obligaii ale persoanei
protejate fa de teri. Dac, dup aplicarea msurii, s-a constatat c
persoana protejat are fa de teri anumite obligaii pe care,
cunoscndu-le, nu le-a adus la cunotin organului abilitat, acesteia
i se stabilete un termen pentru stingerea obligaiilor. n cazul
refuzului de a stinge obligaiile, persoanei i se aplic alte msuri
de protecie. (6) Dac persoana protejat a comis o infraciune nainte
de schimbarea identitii, organul abilitat, la solicitarea instanei
de judecat, asigur prezena acesteia i folosirea identitii ei
iniiale, iar instana poate decide aplicarea modalitilor speciale de
audiere a persoanei n conformitate cu art.110 din Codul de procedur
penal. (7) Schimbarea nfirii const n efectuarea unor intervenii
chirurgicale sau de alt gen, acceptate de persoana protejat, n
scopul modificrii unor pri vizibile ale corpului. Schimbarea nfirii
nu trebuie s afecteze convingerile culturale i religioase ale
persoanei. Ea se va aplica doar n cazul n care celelalte msuri vor
fi considerate ineficiente i doar cu acordul expres al persoanei
protejate.Articolul 19.Instalarea sistemului de alarm Instalarea
sistemului de alarm presupune dotarea locuinei, reedinei sau unei
alte ncperi cu echipament care s asigure ntiinarea rapid a
organului abilitat i/sau a organelor de poliie despre un pericol
iminent la care este supus persoana. Articolul 20.Schimbarea
numrului de telefon (1) Schimbarea numrului de telefon se efectueaz
prin modificarea numrului de telefonie fix sau mobil al persoanei
protejate. (2) n cazul schimbrii numrului de telefon, numele
persoanei protejate poate fi radiat, prin decizie a organului
abilitat, din listele operatorului telefonic. Articolul 21.
Asigurarea proteciei bunurilor Protecia bunurilor persoanei
protejate se realizeaz prin asigurarea pazei lor, prin alte
modaliti legale prevzute n acordul de protecie. Articolul
22.Msurile de asisten n acordul de protecie pot fi incluse i alte
msuri de asisten, cum ar fi: a) integrarea ?n alt mediu social; b)
recalificarea profesional; c) asigurarea unui venit decent pn la
gsirea unui loc de munc; d) asistena la obinerea unei noi profesii;
e) asistena medical; f) asistena juridic; g) asistena psihologic i
social
2.2 Masurile de protectie sunt clasificate in ordinare si
extraordinare.
Masurile ordinare sunt:
1.paza personala, paza locuintei si averii
2.eliberarea mijl speciale de aparare individuala
3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol
4.tainuirea datelor despre pers protejata
Masuri extraordinare:
1.schimbarea locului de munca
2.stramutarea in alt loc de trai, cu atribuirea obligatorie a
locuintei
3.schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui si
patronimicului
Dupa natura juridical si modul de reglementare deosebim urm
masuri de protectie: 1.masuri procedurale penale prevazute in
CPP
2.masuri de protectie speciale prevazute de legea cu privire la
protectia martorilor si altor participanti la procesul penal
3.masuri de protectie prin actiuni de investigatie operative
Masurile procedurale penale:
1. examinarea cauzei in sedinta inchisa
2. audierea martorului inconditiile speciale
3. interceptarea comunicarilor in cazul amenintarii de aplicare
a violentei impotriva partii vatamate, martorului sau a membrilor
familiilor
Masuri de protectie speciale:
1.paza personala, paza locuintei si averii
2.eliberarea mijl speciale de aparare individuala
3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol
4.tainuirea datelor despre pers protejate
2.3 Cet . Cuc a fost martor a infractiunii de omor insotit de
viol.Aceasta primea in mod systematic apeluri telefonice in care
era amenintata cu moartea ei incazul in care va face declaratii.
Martorul Cuc s-a adresat cu o cerere scrisa catre procuror , ca sa
fie inclusa in programul de protectie Test 2
Subiectul I: Huliganismul
1.1.Determinai coninutul noiunii de violen, specificate n
dispoziia de la alin.(1) art.287 CP RM.
Se consider Huliganism insotit de aplicarea violentei asupra
persoanelor sau de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente
acele aciuni huliganice n procesul crora au fost cauzate att
violente cu caracter psihic, cit si fizic, prin cauzarea unor
prejudicii sanatatii, care pot surveni in urma savirsirii unor
actiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri,
bti sau alte acte de violen, prin imobilizarea, imbrincirea,
punerea unei piedici victimei, urmate de vatamarea integritatii
corporale sau de leziuni corporale, ori vatamarea intentionata
medie sau usoara a integritatii corporale sau a sanatatii.
1.2.Argumentai dac este sau nu posibil concursul ideal dintre
infraciunea de huliganism (art.287 CP RM) i infraciunea de vtmare
intenionat medie a integritii corporale sau a sntii (art. 152 CP
RM).
Consider c nu este posibil concursul ideal dintre infraciunea de
huliganism i infraciunea de vtmare intenionat medie a integritii
corporale sau a sntii, deoarece latura obiectiv a infraciunii de
huliganism include prin sintagma nsoit de aplicarea violenei asupra
persoanelor sau de ameninare cu aplicarea unei asemenea violene i
aciunile de vtmare intenionat medie sau uoar a integritii corporale
sau a sntii persoanei, fapta de huliganism nsoit de aplicarea
violenei persoanelor n procesul crora a fost cauzat vtmarea
intenionat medie a integritii corporale sau a sntii urmeaz a fi
calificat numai confor art. 287 C.P.
Alta este ins situaia n cazul n care huliganismul este nsoit de
vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii sau de
omorul intenionat, aciunile fptuitorului vor fi calificate n
concurs cu art. 151 sau 145 din CP.
1.3.Formulai propuneri de perfecionare a dispoziiei de la
alin.(1) art.287 CP RM , astfel nct s se elimine la maxim
subiectivismul organului de aplicare a legii penale.
Huliganismul reprezint aciunile intenionate care ncalc grosolan
ordinea public i exprim o vdit lips de respect fa de societate,
nsoite de aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninarea
cu aplicarea unei asemenea violene, de opunerea de rezisten
reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele
huliganice, precum i aciunile care, prin coninutul lor, se
deosebesc printr-un cinism sau obrznicie deosebit.
!!!!!De intrebat!!!(subiectivism cu referire la opunerea de
rezisten reprezentanilor autoritilor care curm actele
huliganice?????????).
Se consider huliganism nsoit de opunerea de rezisten
reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele
huliganice acele aciuni huliganice care sunt nsoite de opunerea de
rezisten colaboratorilor? Poliiei, altui colaborator al organelor
afacerilor interne, reprezentantului puterii ori altei persoane n
legtur cu ndeplinirea datoriei de serviciu sau obteti de meninere a
ordinii publice i de lupt cu criminalitatea sau ceteanului care
curma actele huliganice, inclusiv cele nsoite de violena sau de
ameninarea cu aplicarea ei n privina acestor persoane.
Rezistena opus dup ncetarea actelor huliganice, n special n
legtur cu reinerea ulterioar a fptuitorului este n afara componenei
huliganismului, i va fi calificat n concurs cu articolele
respective ale Prii speciale a CP.
???????????
In acest caz noi neam putea confrunta cu faptul ca organul de
aplicare a legii penale sar expune asupra acestui articol cu un
subiectivism exagerat. Legiuitorul nostru poate nu a avut aceasta
intentie de ai acorda instantelor judecatoresti aceasta prioritate
insa din acest articol rezulta nemijlocit faptul ca orisice
instanta judecatoreasca ar putea interpreta acest articol dupa
bunul sau plac.
2.1 Arestarea la domiciliu este o masura privativa de libertate
prin faptul ca consta in izolarea banuituilui,invinuitului ,
inculpatului de societate in locuinta acestuia cu stabilirea
anumitor restrictii.
Msurile preventive snt orientate spre a asigura buna desfurare a
procesului penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul, inculpatul s se
ascund de urmrirea penal sau de judecat, spre aceea ca ei s nu
mpiedice stabilirea adevrului ori spre asigurarea de ctre instan a
executrii sentinei. Msurile preventive pot fi aplicate de ctre
procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmrire penal,
sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n care
exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c bnuitul,
nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire
penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n procesul
penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi
aplicate de ctre instan pentru asigurarea executrii sentinei.
Conditiile aplicarii:
1. se aplic numai n cazurile existenei unei bnuieli rezonabile
privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps
privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul
existenei unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni
pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe un
termen mai mic de 2 ani,
2. arestarea la domiciliu se aplica persoanei care se
invinuieste de comiterea unei infractiuni usoare, mai putin grave,
precum si comiterea unor infr. din imprudenta 3. nu este posibil de
aplicat arestarea la domiciliu persoanelor care au deposit virsta
de 60 ani, pers invalide de gradul 1, femeilor gravide, femeile
care au la intretinere copii in virsta de pin al a8 ani.Arestarea
la domiciliu este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele
restricii: 1) interzicerea de a iei din locuin; 2) limitarea
convorbirilor telefonice, recepionrii i expedierii corespondenei i
utilizrii altor mijloace de comunicare; 3) interzicerea comunicrii
cu anumite persoane i primirea pe cineva n locuina sa. (4) Persoana
arestat la domiciliu poate fi supus obligaiilor: 1. de a menine n
stare de funcionare mijloacele electronice de control i de a le
purta permanent; 2) de a rspunde la semnalele de control sau de a
emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la
organul de urmrire penal sau la instana de judecat la timpul fixat.
Supravegherea executrii arestrii la domiciliu se efectueaz de ctre
organul nvestit cu asemenea atribuii.
2.2 Conf. art.5 al CEDO orice per. Private de libertate prin
arestare sau detentie are dr sa introduca recurs impotriva unui
tribunal care sa se pronunte in cel mai scurt timp asupra
legalitatii detentiei sis a ordone eliberarea daca detentia pers
este ilegala
Const RM prevede ca asupra legalitatii mandatului de arestare se
poate depune recurs in conditiile legii in inst ierarhic
superioara. Recursul mpotriva ncheierii judectorului de instrucie
privind aplicarea sau neaplicarea arestrii preventive sau a
arestrii la domiciliu, privind prelungirea sau refuzul de a
prelungi durata ei, privind liberarea provizorie sau refuzul
liberrii provizorii se depune de ctre procuror, bnuit, nvinuit,
aprtorul su, reprezentantul su legal n instana care a adoptat
ncheierea ori prin intermediul administraiei locului de deinere, n
termen de 3 zile de la data adoptrii ncheierii. Pentru persoana
arestat, termenul de 3 zile ncepe s curg de la data nmnrii copiei
ncheierii.2.3 Pe data de 01.04.2010 banutului ciobanu i-a fost
aplicata masura preventive privative de libertate arestul la
domiciliu pentru 30 zile. Dupa expirarea acestui termen el a plecat
in orasul Orhei la mama sa. Fiind retinut pe motiv ca nu respecta
conditiile arestului la domiciliu acesta a fost eliberat pe motiv
ca a expirat termenul al arestului la domiciliu prevazut in
ordonanta, si acest termen nu a fost prelungit. Test 3
Subiectul I: Individualizarea pedepsei
1.1.Definii conceptul i formele de individualizare a
pedepsei.
Operaia de adaptare a pedepsei n raport cu fiecare infraciune i
cu fiecare infractor, n vederea realizrii scopului ei, poart
denumirea de individualizare a pedepsei.
n doctrina penal se face distincia ntre individualizarea ce se
realizeaz n faza de elaborare a legii i prevederii limitelor
pedepselor, n faza de aplicare a pedepsei i cea n faza de executare
a pedepsei. Corespunztor acestor faze sunt cunoscute urmtoarele
trei forme de individualizare a pedepselor:
Individualizarea legal a pedepselor-este nftuit de ctre
legiuitor n nsui momentul elaborrii legii penale, prin stabilirea
felului i a limitelor pedepselor, precum i a msurii n carea acestea
pot fi modificate sub influena cauzelor de agragare sau de
atenuare.
Individualizarea judiciar sau judectoreasc a pedepsei- o
realizeaz instana de judecat i se materializeaz prin aplicarea
pedepsei concrete infractorului pentru fapta comis, n funcie de
gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de periculozitatea
infractorului, de mprejurile concrete atenuante ori agravante n
care s-a svrit infraciunea sau care caracterizeaz persoana
infractorului.
Individualizarea administrativ- este denumit astfel dup organele
administrative care o realiizeaz n faza de executare a pedepsei
nchisorii. Individualizarea administrativ a pedepsei nchisorii se
realizeaz n cadrul oferit de individualizarea legal i cea judiciar,
n funcie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiv, de
conduita condamnatului n locul de deinere .a.
1.2.Facei o generalizare asupra mijloacelor i criteriilor de
individualizare a pedepsei.
Mijloacele de individualizare- constau n diferite posibiliti
acordate, prin lege, judectorilor, n vederea stabilirii genului,
cuantumului i modului de executare a pedepsei, cele mai adecvate
fiecrui caz concrte. Fiecare mijloc are valoarea unei posibiliti de
apreciere conferite de lege judectorilor. Judectorii au
posibilitatea, n cazul cnd legea prevede pedepse alternative, s se
fixeze asupra oricrei dintre acestea, pot s stabileasc cuantumul
pedepsei principale ntre minimul i maximul stabilit, s reduc
pedeapsa sub minimul stabilit, ca efect al constatrii unor
circumstane atenuante,, pot n cazurile i n condiiile stipulate de
lege-s stabileasc pe lng pedeapsa principal i pedepsei
compelmentare. Legea acord judectorului largi posibiliti i n ceea
ce privete stabilirea modului de executare a pedepselor, ei pot n
cazul ndeplinirii unor cerine legale s suspende condiionat
executarea pedepsei, pot s dispun ca cel condamnat, militar n
termen s execute pedeapsa sub o anumit limit ntr-o nchisoare
militar .a.
Alegerea mijloacelor de individualizare nu se face ns arbitrar,
judectorii fiind obligai s in cont de anumite criterii prevzute de
lege.
Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii
de date i elemente dup care instana de judecat este obligat,
potrivit legii, s se cluzeasc n activitatea de individualizare
judidiciar a pedepsei.
n funcie de sfera lor de inciden, criteriile de individualizare
sunt generale i speciale. Criteriile generale trebuie luate n
considerare, fr excepie, cu ocazia efecturii oricrei operaii de
individualizare judiciar, n timp ce criteriile speciale devind
incidente doar la aplicarea pedepsei n unele cazuri particulare sau
cu aplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni.
Potrivi CP al RM, criteriile generale de individualizare sunt
urmtoarele:
1) Limitele de pedeaps fixate n Partea Speciala a Codului Penal-
n operaia de stabilire a pedepsei, instana de judecat trebuie s
porneasc de la limitele speciale, fixate prin lege, pentru pedeapsa
aferent infraciunii svrite. Pedeapsa deci este stabilit ntre
minimul i maximul special fixat n sanciunea articolului i care
reflect gradul de prejudiciabilitate al infraciunii concrete.
2) Dispoziiile Prii generale a CP- Prevederile cuprinse n Partea
General a Codului penal sunt mult prea numeroase i eterogene-unele
fiind evident fr nici o legtur cu pedeapsa i aplicarea ei pentru a
le avea n vedere la individualizarea pedepsei, altele ns au o
inciden direct asupra individualizrii pedepsei i trebuie luate n
considerare n orice caz.Ex: prevederile referitoare la aciunea n
timp i spaiu a legii penale, la scopul pedepsei etc.
3) Gravitatea infraciunii svrite- este evaluat n concret de ctre
instana de judecat i depinde de caracterul i gradul prejudiciabil
al infraciunii.
4) Motivul infraciunii svrite- reprezint impulsul interior care
determin hotrrea infracional i deci implicit comiterea
infraciunii.
5) Persoana celui vinovat- dac orice pedeaps se aplic
infractorului pentru ca pe aceast cale s se obin intimidarea i n
cele din urm reeducarea lui, atunci n mod necesar, ea trebuie s fie
adaptat i persoanei celui cruia i este destinat.
6) Circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea-
aceste circumstane sunt acele stri, situaii, mprejurri, caliti ce
in de infraciune sau de infractor anterioare, concomitente sau
subsecvente comiterii infraciunii, reglementate implicit sau expres
de legea penal i care micoreaz sau mresc gradul prejudiciabil al
infraciunii sau de periculozitete al infractorului, atenund sau
agravnd rspunderea penal.
7) Influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii
vinovatului- Avnd n vedere persoana celui vinovat, precum i
gravitatea faptei svrite, instana de judecat trebuie s-i stabileasc
o pedeaps echitabil, care ar fi contribuit la maximum la realizarea
scopului pedepsei, n particular, la corectarea i reeducarea
vinovatului.
8) Condiiile de via ale familiei celui vinovat- La stabilirea
categoriei i a termenului de pedeaps acest criteriu poate influena
att pozitiv, ct i negativ.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei trebuie avute
n vedere att la individualizarea pedepselor principale, ct i a
celor complementare.
1.3. Proiectai o spe n care s fie utilizate regulile aplicrii
pedepsei n cazul unui cumul de sentine.
Cet. Gavrilia Andrei a fost condamnat n baza alin. 1 art. 211 CP
transmiterea unei boli venerice la 2 ani nchisoare cu suspendarea
condiionat a executrii pedepsei cu un termen de prob de 2 ani. Dup
3 luni, cet. Gavrili a svrit un huliganism agravat.
Apreciai conform cror reguli i va fi aplicat pedeapsa cet.
Gavrilia Andrei?
n situaia data, ceteanului Gavrilia Andrei va fi aplicat
pedeapsa conform regulilor cumulului de sentine. Astfel, CP al RM
prevede c dac, dup pronuarea sentinei, dar nainte de executarea
complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana
de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplincat prin
noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina
anterioar
2.1 Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului n stare de arest n locurile i n condiiile prevzute de
lege.Arestarea preventiva este o masura procesuala privative de
libertate aplicata banuitului , invinuitului in faza urmaririi
penale pt o anumita durata de timp.
Banuitul in procesul penal apare ca un participant episodic si
facultative, ca prima figura fata de care se efectueaza urmarirea
penala in functie de existenta unor probe ce presupun comiterea
unei fapte penale de catre aceasta pers.
Reprezentantul org de urm penala constatind necesitatea de a
allege in privinta banuitului masura arestarii preventive,
inainteaza judecatorului un demers privind aplicarea acestei masuri
preventive.]n demers vor fi indicate motivele si temeiul in
virtutea caruia a aparut necesitatea de a aplica banuitului masura
arestarii preventive.La demers se anexeaza materialele care
confirma acest fapt.Demersul cu privire la aplicarea masurii
arestarii preventive se examineaza fara intirziere de catre
judeacatorul de instructie in sedinta inchisa cu participarea
reprezentatului org. de urm. Penala, a aparatorului si a
banuitului.
Prezentnd demersul n judecat, procurorul asigur participarea la
edina de judecat a bnuitului, ntiineaz aprtorul i reprezentantul
legal al bnuitului. n cazul neprezentrii aprtorului ntiinat,
judectorul de instrucie asigur bnuitul cu aprtor n conformitate cu
Legea cu privire la asistena juridic garantat de stat. La
deschiderea edinei, judectorul de instrucie anun demersul care va
fi examinat, apoi procurorul argumenteaz demersul, dup aceasta snt
audiate celelalte persoane prezente la edin. n urma examinrii
demersului, judectorul de instrucie adopt o ncheiere motivat
privind aplicarea fa de bnuit a msurii arestrii preventive ori a
arestrii la domiciliu sau respinge demersul. n baza ncheierii,
judectorul de instrucie elibereaz un mandat de arestare care se
nmneaz procurorului i bnuitului i care se execut imediat. Termenul
inerii n stare de arest a bnuitului nu va depi 10 zile. Judectorul
de instrucie este n drept s soluioneze chestiunea cu privire la
necesitatea alegerii unei msuri preventive mai uoare. n cazul
adoptrii hotrrii privind liberarea provizorie a persoanei pe
cauiune, bnuitul este inut sub arest pn ce cauiunea stabilit de
judector nu va fi depus la contul depozitar al procuraturii, ns
termenul de inere a lui n stare de arest nu va depi 10 zile. Dupa
expirarea termenului de 10 zile banuitul arestat este pus sub
invinuire , iar in caz contrar va fi eliberat prin incetarea de
drept a acestei masuri.
Numai procurorul are dr. sa inainteze in inst.jud. arestarea sau
prelungirea arestarii preventive a invinuitului..Daca dupa
expirarea a termenului de 10 zile de la arestarea banuitului,
acesta este pus sub invinuire, procurorul va inainta un demers de
prelungire a arestului preventive.
Constatnd necesitatea de a alege n privina nvinuitului msura
arestrii preventive sau arestrii la domiciliu sau de a prelungi
durata inerii sub arest, procurorul nainteaz n instana judectoreasc
un demers privind alegerea msurii preventive sau prelungirea
duratei arestrii nvinuitului. n demers vor fi indicate motivul i
temeiul n virtutea crora a aprut necesitatea de a aplica
nvinuitului msura arestrii preventive, a arestrii la domiciliu sau
prelungirea duratei arestrii. La demers se anexeaz materialele care
confirm temeinicia acestuia. Demersul cu privire la aplicarea
msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu se examineaz
fr ntrziere de ctre judectorul de instrucie, n edin nchis, cu
participarea procurorului, aprtorului, nvinuitului, cu excepia
cazului n care nvinuitul se eschiveaz de a participa la judecat la
locul efecturii urmririi penale sau la locul reinerii persoanei,
precum i a reprezentantului legal al acestuia. Prezentnd demersul n
judecat, procurorul asigur participarea la edina de judecat a
nvinuitului, ntiineaz aprtorul i reprezentantul legal al
nvinuitului. n cazul neprezentrii aprtorului ntiinat, judectorul de
instrucie asigur nvinuitul cu aprtor n conformitate cu Legea cu
privire la asistena juridic garantat de stat.
La deschiderea edinei, judectorul de instrucie anun demersul
care va fi examinat, apoi procurorul argumenteaz demersul, dup
aceasta snt audiate alte persoane prezente la edin. n urma
examinrii demersului, judectorul de instrucie adopt o ncheiere
motivat privind aplicarea fa de nvinuit a msurii arestrii
preventive ori a arestrii la domiciliu sau respinge demersul. n
baza ncheierii, judectorul elibereaz un mandat de arestare care se
nmneaz procurorului i nvinuitului i care se execut imediat.
Adresarea repetat cu demers privind aplicarea msurii arestrii
preventive sau a arestrii la domiciliu n privina aceleiai persoane
n aceeai cauz, dup respingerea demersului precedent, se admite
numai dac apar circumstane noi ce servesc temei pentru aplicarea fa
de nvinuit a msurii de arestare preventiv sau a arestrii la
domiciliu. Judectorul de instrucie este n drept s soluioneze
chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei msuri preventive
mai uoare. n cazul pronunrii hotrrii privind liberarea provizorie a
persoanei pe cauiune, nvinuitul este inut sub arest pn cnd cauiunea
stabilit de judector nu va fi depus la contul de depozit al
procuraturii.
Tinerea pers. in stare de arrest in faza urm penale pina la
trimiterea cauzeiin inst. De jud. Nu va depasi 30 zile.
.2.2 la 10 martie 2009, Marea Camera a Curtii Europene a
Drepturilor Omului a pronuntat hotararea Paladi c. Moldovei
(cererea nr. 39806/05).
Anterior, la 10 iulie 2007, Camera a Patra a Curtii a pronuntat
hotararea in cauza Paladi c. Moldovei, in care a constatat, in
unanimitate, violarea art. 3 CEDO, deoarece reclamantul nu a
beneficiat de asistenta medicala necesara in IDP al CCCEC, in urma
transferului intarziat (peste 4 luni) a reclamantului la Centrul
Republican de Neurologie si in urma intreruperii tratamentului
medical al reclamantului la CRN intre 11 si 14 noiembrie 2005.
Curtea a mai constatat, in unanimitate, violarea art. 5 1 CEDO prin
detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal dupa 22
octombrie 2004, cand mandatul de arest a expirat. Curtea a mai
constatat, cu sase voturi pro si unul impotriva, violarea art. 34
CEDO din cauza executarii intarziate a masurilor interimare dispuse
de Curte.
La 31 ianuarie 2008, colegiul de cinci judecatori al Marii
Camere a acceptat cererea Guvernului Republicii Moldova de
retrimitere a cauzei Paladi c. Moldovei in fata Marii Camere a
Curtii. La 14 mai 2008, au avut loc audieri publice in aceasta
cauza.
* * *
In aceasta cauza, reclamantul este fostul viceprimar al
municipiului Chisinau. La 17 septembrie 2004, Centrul pentru
Combaterea Crimei Organizate si a Coruptiei (CCCEC) a initiat o
urmarire penala in privinta reclamantului in temeiul art. 185 (3)
si 327 (2) ale Codului de procedura penala.
La 24 septembrie 2004, reclamantul a fost retinut de catre
ofiterii CCCEC. La 27 septembrie 2004, Judecatoria Buiucani a emis
un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 30
zile.
La 22 octombrie 2004, dosarul penal impotriva reclamantului a
fost transmis in instanta de judecata pentru examinare. La 15
decembrie 2005, reclamantul a fost eliberat de sub arest. Dupa data
de 22 octombrie 2004 si pana la eliberarea reclamantului de sub
arest, mandatul de arest nu a fost prelungit. Pe durata arestului,
reclamantul a depus 10 cereri de eliberare de sub arest (habeas
corpus). Toate cererile au fost respinse.
Intre 24 septembrie 2004 si 25 februarie 2005, reclamantul a
fost detinut in Izolatorul de Detentie Provizorie al CCCEC.
Reclamantul suferea de o serie de boli serioase (diabet (insulin
dependent), insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala,
bronsita cronica, pancreatita si hepatita). Pe perioada detentiei
el a fost vizitat de diferiti medici. Unii din ei au considerat ca
reclamantul avea nevoie de interventii chirurgicale, care puteau fi
efectuate doar in institutii medicale. Potrivit reclamantului,
CCCEC nu dispunea de personal medical inainte de februarie 2005.
Asistenta medicala solicitata de rude si avocat era acordata
sporadic si doar in cazuri de urgenta.
La 25 februarie 2005, reclamantul a fost transferat la
Inchisoarea nr. 3 din mun. Chisinau. In martie 2005, reclamantul a
fost transferat la spitalul Departamentului Institutiilor
Penitenciare din localitatea Pruncul (spitalul penitenciar). La 20
mai 2005, un neurolog de la Centrul Republican de Neurologie (CRN)
a recomandat transferarea reclamantului intr-o institutie unde ar
fi putut fi supus terapiei HBO (hyperbaric oxygen therapy). Intre
mai si septembrie 2005, directorul spitalului a informat instantele
de judecata de 7 ori despre imposibilitatea aplicarii acestei
terapii in acest spital din cauza lipsei echipamentului
medical.
La 7 si 15 septembrie 2005, reclamantul a fost examinat de
consiliul medical al Ministerului Sanatatii. La recomandarea
acestuia, la 20 septembrie 2005, Judecatoria Centru a dispus
transferul reclamantului la CRN, unde dlui Paladi i s-a aplicat
terapia HBO. Conform reclamantului, el era escortat fiecare a doua
zi la Spitalul Clinic Republican (SCR) unde era examinat. Terapia a
avut rezultate pozitive si medicii SCR au prescris reclamantului
continuarea acesteia pana la 28 noiembrie 2005. La 9 noiembrie
2005, CRN a informat instanta de judecata despre imbunatatirea
starii de sanatate a reclamantului si a recomandat externarea
acestuia. La 10 noiembrie 2005, instanta de judecata a dispus
transferul dlui Paladi la spitalul penitenciar.
In seara zilei de 10 noiembrie 2005, Curtea a indicat prin fax
Guvernului Republicii Moldova masura interimara potrivit art. 39 al
Regulamentului Curtii prin care cerea ca reclamantul sa nu fie
transferat de la CRN. La 11 noiembrie 2005, Grefierul Adjunct al
Sectiunii a Patra a incercat fara succes sa contacteze oficiul
Agentului Guvernamental prin telefon. La 11 noiembrie 2005,
avocatul reclamantului a solicitat instantei de judecata
suspendarea transferarii reclamantului, prezentand instantei
scrisoarea Curtii cu privire la masura interimara. Aceasta cerere
nu a fost examinata. In aceeasi zi, reclamantul a fost transferat
la spitalul penitenciar.
La 14 noiembrie 2005, la cererea Agentului Guvernamental,
Judecatoria Centru a dispus transferarea reclamantului la CRN pana
la 29 noiembrie 2005. Potrivit reclamantului, fiind adus la CRN, el
a asteptat circa 6 ore pentru a fi internat la CRN, deoarece
medicii refuzau sa-l interneze, motivul declarat fiind lipsa fisei
medicale.
* * *
In fata Curtii, reclamantul a pretins violarea art. 3
(interzicerea torturii) deoarece pe perioada detentiei nu a
beneficiat de asistenta medicala adecvata; violarea art. 5 1
(legalitatea lipsirii de libertate) deoarece a fost detinut fara un
mandat de arest valabil dupa transmiterea cauzei in instanta de
judecata si prin arestarea sa in lipsa unor motive verosimile de a
banui ca el a savarsit o infractiune; violarea art. 5 3 (motivarea
arestului) prin privarea de libertate fara motive suficiente si
relevante; violarea art. 5 4 (dreptul la un recurs impotriva
deciziei de privare de libertate) prin examinarea prea indelungata
a cererii habeas corpus si refuzul de a examina recursul impotriva
incheierii de respingere a cererii sale habeas corpus si violarea
art. 34 ale Conventiei (dreptul de a sesiza Curtea) prin
conformarea intarziata cu masurile interimare dispuse de Curte.
* * *
Marea Camera a Curtii, cu 15 voturi pro si 2 contra, a confirmat
hotararea Camerei care a constatat violarea art. 3 CEDO pe motiv ca
reclamantul nu a beneficiat de asistenta medicala potrivita starii
sale grave de sanatate. Prin urmare, reclamantul a fost supus unui
tratament inuman si degradant.
Marea Camera a Curtii, cu 16 voturi pro si unul contra, a
confirmat hotararea Camerei care a constatat violarea art. 5 1 CEDO
prin detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal dupa
expirarea mandatului de arest. Marea Camera a Curtii a confirmat,
in unanimitate, hotararea Camerei care, in lumina acestei
constatari, nu a gasit necesar de a examina separat pretentiile
reclamantului cu privire la violarea art. 5 3 si 4 ale
Conventiei.
Marea Camera a Curtii a constatat, cu 9 voturi pro si 8
impotriva, violarea art. 34 CEDO. Curtea a notat ca masurile
interimare pe care ea ar putea sa le indice au scopul de a asigura
dreptul efectiv de a sesiza Curtea, garantat de art. 34 al
Conventiei. Neintreprinderea de catre autoritati a tuturor
masurilor care puteau fi rezonabil intreprinse, pentru a se
conforma masurilor interimare date de Curte, constituie o violare a
art. 34. Mai mult, statul nu poate substitui prin propriile sale
decizii decizia Curtii de a dispune masurle interimare, cum ar fi
verificarea existentei unui risc de prejudiciere imediata si
ireparabila a reclamantului la momentul cand masura interimara a
fost dispusa, precum nu poate nici decide termenii in care sa se
conformeze cu o asemenea masura.
Curtea a notat ca masura interimara dispusa de ea la 10
noiembrie 2005 cerea autoritatilor sa se abtina de la transferarea
reclamantului de la CRN. Curtea a mentionat ca nu a fost disputat
de catre parti fpatul ca, la 11 noiembrie 2005, dl Paladi nu se mai
afla la CRN, ci la spitalul penitenciar. Curtea a notat ca nu
detine probe care ar demonstra veridicitatea declaratiei Guvernului
precum ca reclamantul a fost transferat la spital inainte ca
Guvernul sa afle despre masura interimara. Curtea a conchis ca
Guvernul nu s-a conformat masurii interimare. In ceea ce priveste
existenta unor impedimente obiective care ar justifica
nerespectarea masurii interimare, Curtea a notat ca autoritatile
moldovenesti au dat dovada de neglijenta si pasivitate care erau
incompatibile cu obligatiile lor care decurg din art. 34 CEDO.
Aceasta se refera atat la Agentul guvernamental, care era
responsabil de transmiterea imediata a masurii interimare
autoritatilor judecatoresti relevante, cat si la aceste autoritati
judecatoresti, care erau responsabile de adoptarea unei hotarari
pentru a preveni transferarea reclamantului. Curtea a mai mentionat
ca faptul ca, desi riscul asupra sanatatii reclamantului nu s-a
materializat, acest lucru nu influenteaza constatarea sa ca
autoritatile moldovenesti nu si-au onorat obligatiile impuse de
art. 34 CEDO.
Curtea a acordat reclamantului EUR 2,080 cu titlu de prejudicii
materiale, EUR 15,000 cu titlu de prejudicii morale si EUR 7,000 cu
titlu de costuri si cheltuieli (EUR 4,000 fiind acordati de Camera
iar EUR 3,000 pentru procedurile care urmat dupa hotararea
Camerei), si orice alte taxe care urmeaza a fi platite din aceste
sume.
2.3.
Urmrirea penal n cauza nr. 2006010869 a fost nceput de
Procuratura sect.
Centru, mun. Chiinu, la 13 noiembrie 2006, n baza semnelor
infraciunii prevzute
n art. 145 alin. (3) lit. b) i h) din Codul penal, pe faptul
omorului intenionat svrit
cu o deosebit cruzime, comis la 10 noiembrie 2006 de ctre
Busuioc Vasile asupra
soiei sale Busuioc Eugenia.
Temei pentru nceperea urmririi penale l-a constituit denunul
fcut organelor de
drept de ctre Igor Volcov.
n cadrul urmririi penale s-a stabilit c la 10 noiembrie 2006,
aproximativ la ora
23.30, n apartamentul nr. 11 din str. Izmail, nr. 298 din mun.
Chiinu, ntre Busuioc Vasile
i soia acestuia Busuioc Eugenia s-a iscat o ceart provocat de
presupuse motive
de gelozie din partea lui Busuioc Vasile, care a degenerat ntr-o
btaie. Busuioc Vasile i-a
aplicat soiei sale multiple lovituri cu pumnii, picioarele i o
rang din metal peste diferite
pri ale corpului, ca urmare a ocului traumatic survenind decesul
Busuioc Eugenia.
La 14 noiembrie 2006, ora 11.15, ca urmare a investigaiilor
ntreprinse de organul
de urmrire penal, n conformitate cu prevederile art. 166, 167
din Codul de procedur
penal, Busuioc Vasile a fost reinut pe un termen de 72 ore, iar
prin ncheierea
judectorului de instrucie din 15 noiembrie 2006, n privina lui a
fost aplicat msura
preventiv sub form de arest preventiv pe un termen de 10 zile,
fi ind eliberat un
mandat de arest pn la data de 23 noiembrie 2006, ora 11.15.
La 18 noiembrie 2006 Busuioc Vasile a fost pus sub nvinuire
pentru svrirea infraciunii
prevzute de art. 145 alin. (3) lit. b) i h) din Codul penal.
n baza materialelor acumulate, se constat necesitatea de a
prelungi n privina
nvinuitului Busuioc Vasile msura arestrii preventive.
Prelungirea arestului preventiv
se impune n virtutea urmtoarelor motive i temeiuri:
- infraciunea comiterea creia i se incrimineaz bnuitului Busuioc
Vasile este
una excepional de grav, pentru care este prevzut pedeapsa sub
form de
nchisoare pe un termen mai mare de 2 ani;
- imediat dup comiterea infraciunii, bnuitul Busuioc Vasile s-a
ascuns de organul
de urmrire penal, prsind localitatea de domiciliu, fi ind reinut
conform
datelor procesului-verbal de reinere, n or. Cahul, n sudul
republicii. Acest fapt
denot c bnuitul inteniona s se sustrag urmririi penale;
- n timpul percheziiei efectuate la 16 noiembrie 2006 la
domiciliul prinilor lui
Busuioc Vasile din or. Cahul, a fost gsit un bilet de cltorie
feroviar pe ruta
Chiinu-Moscova, benefi ciar fi ind nvinuitul. Biletul de cltorie
probeaz intenia
lui Busuioc Vasile de a prsi teritoriul rii, pentru a se eschiva
de rspunderea
penal;
- n procesul de cercetare la faa locului, n apartamentul din
str. Izmail a fost gsit
un fragment dintr-o scrisoare adresat lui Busuioc Ion, fi ul
nvinuitului, n
care se arata c decedata Busuioc Eugenia a fost vinovat n
iscarea confl ictului,
aceasta avea un comportament amoral i c, n cazul n care va fi
interogat
asupra cazului, s ia poziia de aprare a nvinuitului. Proba
respectiv indic
asupra inteniilor de infl uenare a martorilor n detrimentul
stabilirii adevrului
obiectiv de ctre nvinuit.
n contextul celor expuse, conducndu-m de prevederile art. 52
alin. (1) pct. 16),
186 i 308 din Codul de procedur penal,
DISPUN:
Inaintarea ctre judectorul de instrucie a demersului privind
prelungirea msurii
preventive sub form de arest preventiv pe un termen de 30 zile n
privina nvinuitului
Busuioc Vasile, nscut la 12 decembrie 1951, originar din or.
Cahul i domiciliat
n mun. Chiinu, str. Izmail, nr. 298, ap. 11, moldovean,
nencadrat n cmpul muncii,
cetean al Republicii Moldova.
Test 4
Subiectul I: Banditismul
1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii de banditism
(art.283 CP RM).
Banditismul poate fi definit ca o activitate criminal ce const
din n organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor
fizice sau juridice, precum i participarea la asemenea bande sau la
atacurile svrite de ele.
Banditismul este o infractiune formala ea se consider consumat
din momentul organizrii bandei, indiferent de faptul dac au fost
sau nu realizate atacurile plnuite de band asupra persoanelor
fizice sau juridice.
1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de banditism
(art.283 CP RM) i infraciunea de tlhrie (art.188 CP RM).
1. obiectul juridic special:
La banditism:Obiectul infraciunii l constituie relaiile sociale
ce in de securitatea i ordinea publica, buna funcionare a
structurilor economice etc.
La tilharie: Relatiile sociale cu privire la posesia asupra
bunurilor mobile.
2. obiectul juridic secundar este diferit si anume:
La banditism: In unele cazuri rel sociale cu privire la viata si
sanatatea persoanei in alte cazuri alte drepturi si libertati ale
persoanei,posesia asupra bunurilor.
La tilharie:Relatiile sociale cu privire la sanatatea
persoanei.
3.latura obiectiva:
La banditism :Latura obiectiv a infraciunii de banditism se
realizeaz prin urmtoarele modaliti:
Organizarea bandei. Aceast modalitate const din orice aciuni
care au ca rezultat crearea unei bande armate pentru a realiza
scopul de atac asupra persoanelor juridke sau fizice. Se realizeaz,
de obicei, prin selectare de membri, dotare a membrilor cu arme,
elaborare de planuri de activitate criminal etc.
Participarea la asemenea bande. Noiunea n cauz include nu numai
intrarea per- soanei n calitate de membru, dar i ndeplinirea, n
interesul bandei, a altor aciuni: de finanare, asigurare cu arme i
mijloace de transport, culegere de informaii despre potenialele
victime etc.
Participarea la atacuri svrite de bande. Presupune aplicarea
violenei fizice sau psihice fa de victime ntru realizarea scopului
criminal.
La tilharie: Latura obiectiv se manifest prin aciuni cu caracter
agresiv, - atac deschis asupra victimei, nsoit de aplicarea
violenei periculoase pentru via i sntatea persoanei agresate,ori de
ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.
Violena n cadrul svririi tlhriei este un instrument de acaparare
averii, sau de a omenine.
4.Din ce categorii de infr fac parte:
La banditism: infr contra securitatii publice si ordinii
publice
La tilharie: infractiuni contra patrimoniului.
5.motivul:
La banditism: Legiuitorul, formulnd componena de infraciune, nu
a precizat motivul infraciunii.Din considerentele expuse, motivul
banditismului poate consta n: sustragerea averii proprietarului,
omor, viol etc.
La tilharie: motiv de profit.
6.scopul
La banditism: atacarea PF si PJLa tilharie: de sustragere
7. Ambele infraciuni sunt formale, ns ceea ce le deosebete este
faptul c n infraciunea de banditism se consum din momentul
organizrii bandei armate chiar dac n-a fost svrit nici un atac,
asupra persoanelor fizice, pe cind infraciunea de tilhrie se
consider consumat din momentul svririi atacului asupra persoanei ,
care este nsoit de aplicarea violenei periculoase pentru viaa sau
sntatea persoanei agresate ori de a ameninarea cu aplicarea unei
asemenea violene.1.3.Considerai oare corect formularea din Hotrrea
Plenului Curii Supreme de Justiie, nr.9 din 15.11.1993 Cu privire
la practica judiciar n cauzele despre omorul premeditat, conform
creia omorul intenionat svrit de participanii bandei n timpul
atacului urmeaz a fi calificat n conformitate cu regulile
concursului de infraciuni, ca banditism i omor intenionat?
Parerea mea este ca aceasta formulare a HP CSJ este corecta
deoarece in art 283 CP nu este incriminata si actiunea de omor din
partea bandei ci doar scopul si afilierea la astfel de bande
organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor juridice
sau fizice, precum i participarea la asemenea bande sau la
atacurile svrite de ele. Doar daca sar fi incriminat in acelasi art
dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de
infractiune.
2.12.1 Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei
arestate preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat demers
de arestare poate fi acordat de ctre judectorul de instrucie sau,
dup caz, de ctre instana de judecat i este nsoit de una sau mai
multe obligaii prevzute la alin.(3) (2) Liberarea provizorie sub
control judiciar nu se acord bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
cazul n care acesta are antecedente penale nestinse pentru
infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave sau
exist date c el va svri o alt infraciune, va ncerca s influeneze
asupra martorilor sau s distrug mijloacele de prob, sau s fug. (3)
Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deinute este
nsoit de una sau mai multe din urmtoarele obligaii: 1) s nu prseasc
localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite de
ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan; 2) s
comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de
judecat orice schimbare de domiciliu; 3) s nu mearg n locuri anume
stabilite; 4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup
caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat; 5) s nu intre
n legtur cu anumite persoane; 6) s nu svreasc aciuni de natur s
mpiedice aflarea adevrului n procesul penal; 7) s nu conduc
autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care
s-a folosit la svrirea infraciunii. 8) s predea paaportul
judectorului de instrucie sau instanei de judecat. (4) Organul de
poliie n a crui raz teritorial locuiete bnuitul, nvinuitul,
inculpatul liberat provizoriu efectueaz controlul asupra respectrii
de ctre acesta a obligaiilor stabilite de instana de judecat. (5)
Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi
ridicat, total sau parial, pentru motive ntemeiate, n modul
stabilit pentru aplicarea acestei msuri.2.2 Revocarea liberrii
provizorii (1) Liberarea provizorie poate fi revocat dac: 1) se
descoper fapte i circumstane care nu au fost cunoscute la data
admiterii cererii de liberare i care mpiedic liberarea provizorie;
2) nvinuitul, inculpatul cu rea-credin nu ndeplinete obligaiile
stabilite sau a svrit o nou infraciune cu intenie.Astfel dupa
aplicarea liberarii provizorii sub controlul judiciar in faza de
urm penala se poate modifica invinuirea in sensul agravarii pt o
infr cu o pedeapsa ce depaseste limita legala de acordare a acestei
liberari , sau dupa liberare se afla despre existenta condamnarilor
pronuntate in strainatate si recunoscute in inst de jud ale RMpt
infr grave,deosebit de grave sau exceptional de grave care sunt
temeiuri de revocare a liberarii provizorii
Revocarea poate fi dispusa cind exista date ca ar putea comite
unele actiuni prevazute de art.16 CPP, precum si in scopul
executarii sentintei de condamanre la ped cu inchisoarea.
Revocarea liberarii provizorii sub controlul judiciar se dispune
in faza urm penale la demersul procurorului de catre jud de
instructie , iar in faza judecarii de inst de jud ,prin inchiere ,
iar la pronuntarea sentintei de condamnare la ped cu
inchisoareacprin aceasta hotarire.
2.3
Articolul 5 - Dreptul la libertate si la siguranta
1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta.
Nimeni nu poate fi lipsit
de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit
cailor legale :
a. daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de
catre un
tribunal competent;
b. daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri
legale pentru
nesupunerea la o hotar?re pronuntata, conform legii, de catre un
tribunal
ori ?n vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de
lege ;
Conventia Europeana a Drepturilor Omuluic. daca a fost arestat
sau retinut ?n vederea aducerii sale ?n fata autoritatii
judiciare competente, atunci c?nd exista motive verosimile de a
banui ca
a sav?rsit o infractiune sau c?nd exista motive temeinice de a
crede ?n
necesitatea de a-l ?mpiedica sa sav?rseasca o infractiune sau sa
fuga dupa
sav?rsirea acesteia;
d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotar?ta
pentru
educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, ?n
scopul
aducerii sale ?n fata autoritatii competente ;
e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane
susceptibile sa
transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic,
a unui
toxicoman sau a unui vagabond ;
f. daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei
persoane
pentru a o ?mpiedica sa patrunda ?n mod ilegal pe teritoriu sau
?mpotriva
careia se afla ?n curs o procedura de expulzare ori de
extradare.
2. Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, ?n termenul
cel mai scurt si
?ntr-o limba pe care o ?ntelege, asupra motivelor arestarii sale
si asupra oricarei
acuzatii aduse ?mpotriva sa.
3. Orice persoana arestata sau detinuta, ?n conditiile prevazute
de paragraful 1.lit
c) din prezentul articol, trebuie adusa de ?ndata ?naintea unui
judecator sau a altui
magistrat ?mputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor
judiciare si are dreptul
de a fi judecata ?ntr-un termen rezonabil sau eliberata ?n
cursul procedurii.
Punerea ?n libertate poate fi subordonata unei garantii care sa
asigure prezentarea
persoanei ?n cauza la audiere.
4. Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau
detinere are dreptul sa
introduca un recurs ?n fata unui tribunal, pentru ca acesta sa
statueze ?ntr-un
termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna
eliberarea sa daca
detinerea este ilegala.
5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei
detineri ?n conditii
contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la
reparatii.
Test 5
Subiectul I: Aplicarea pedepsei
1.1. Descriei condiiile aplicrii pedepsei pentru recidiva de
infraciuni i pentru participaie.
Conform Codului Penal al RM, la aplicarea pedepsei pentru
recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de
infraciuni se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile
infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n virtutea crora
pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea
vinovatului, precum i de caracterul, gravitatea i urmrile
infraciunii noi. Toate aceste mprejurri pe care instana de judecat
le ia n considerare la aplicarea pedepsei dau posibilitatea de a
individualiza pedeapsa, innd cont de datele referitoare la fapta
comis i la persoana celui vinovat. Codul penal a introdus limitele
formale pe care trebuie s le respecte instana de judecat, aplicnd
pedeapsa pentru fiecare tip de recidiv. Cu ct este mai periculoas
recidiva, cu att este mai mare termenul minim ce poate fi aplicat
persoanei. Astfel mrimea pentru recidiv nu poate fi mai mic dect
jumtate, pentru recidiva periculoas, aceasta este cel puin dou
treimi, iar pentru recidiva deosebit de periculoas-de cel puin trei
ptrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul
corespunztor din Partea special a CP. Dac persoana este condamnat
concomitent pentru mai multe infraciuni, atunci pedeapsa definitiv
pentru concurs de infraciuni se aplic potrivit regulilor
concursului de infraciuni, ns ea nu poate fi mai mic dect limita
prevzut n cazul fiecrui tip de recidiv. Conform legii, instanele de
judecat nu sunt n drept s aplice condamnarea cu suspendarea
condiionat a executrii pedepsei fa de persoanele care au svrit
infraciuni deosebit de grave, excepional de grave, precum i n cazul
recidivei.
Codul penal al RM prevede limitele rspunderii penale a
participanilor la svrirea unei infraciuni. Astfel, conform
acestuia, organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune,
prevzut de legea penal, svrit cu intenie se sancioneaz cu pedeapsa
prevzut de lege pentru autor. L astabilirea pedepsei se ine cont de
contribuia fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de criteriile
generale de individualizare a pedepsei. La aplicarea pedepsei
instanele de judecat trebuie s respecte anumite criterii, adic s in
seama de contribuia fiecruia dintre participani la svrirea
infraciunii, de dispoziiile Prii generale a Codului Penal, de
limitele de pedeaps fixate n Partea secial, de gravitatea faptei,
de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanele
cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea, de influena pedepsei
asupra corectrii sau reeducrii vinovatului, de condiiile de via ale
familiei acestuia.
1.2. Comparai regulile aplicrii pedepsei n cazul unui concurs de
infraciuni i n cazul unui cumul de sentine.
Din prevederile Codului Penal al RM, n cazul unui concurs de
infraciuni instana de judecat pronun pedeapsa pentru fiecare
infraciune aparte i abia dup aceasta stabilete o pedeaps definitiv
prin una dintre cele trei metode expuse expres n lege care sunt
urmtoarele:
1) cumul total al pedepselor aplicate;
2) cumul parial al pedepselor aplicate;
3) absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.
Stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infraciuni prin
metodele cumulului total sau parial se aplic cu condiia ca termenul
pedepsei definitive s nu fie mai mare de 25 ani de nchsoare.
Metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr poate
(dar nu este obligatorie) fi aplicat n cazul n care persoana este
declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe infraciuni uoare
i/sau mai puin grave. n acest caz pedeapsa definitiv nu poate depi
termenul sau mrirea pedepsei prevzute pentru cea mai grav dintre
infraciunile svrite.
n cazul unui concurs de infraciuni, la pedeapsa principal poate
fi adugit oricare din pedepsele complementare prevzute la
articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod,
care stabilesc rspunderea pentru infraciunile a cror svrire
persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv
stabilit prin cumul, total sau parial, al pedepselor complementare
aplicate nu poate depi termenul sau mrimea maxim prevzut de Partea
general a codului penal pentru aceast categorie de pedepse.
Dac pentru infraciunile care intr n concurs sint stabilite
pedepse principale de diferite categorii, i instana de judecat nu
va gsi temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de ctre alta,
cumularea lor se face potrivit art. 87 CP, care stipuleaz c la
cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui
concurs de infraciuni , unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de
munc n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea
se execut de sine stttor.
Pedeapsa se stabilete dup aceleai reguli i n cazul n care dup
pronunarea sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i
de comiterea unei alte infraciuni svrite nainte de pronunarea
sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei se include
durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza primei
sentine..
n cazul unui concurs de infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps
ca deteniune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoarea ori
alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea
pe via.
Regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui cumul de sentine se
deosebesc de regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui concurs
de infraciuni. n conformitate cu prevederile codului penal cu
privire la aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine, pentru
aceasta pedeapsa poate fi aplicat numai conform metodei cumulului
total sau parial al pedepselor. Astfel, dac dup pronunarea
sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul
a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau
parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a
pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz pedeapsa
definitiv nu poate depi termenul de 30 ani. Pentru cumul de sentine
legea penal nu prevede aplicarea metodei absorbirii pedepsei mai
uoare de pedeapsa mai aspr, dei n practic aceasta uneori nu este
real.
Cumularea pedepselor complementare n cazul cumulului de sentine
se efectueaz n condiiile cumulrii n cazul unui concurs de
infraciuni.
Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie
mai mare dect pedeapsa stabilit pentru svrirea unei noi infraciuni
i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina
anterioar a instanei de judecat.
La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit
pedeapsa deteniunii pe via, pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe
via.
1.3. C.P al RM prevede ca Dac, dup pronunarea sentinei, dar
nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou
infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la
pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei
stabilite de sentina anterioar. n acest caz, pedeapsa definitiv nu
poate depi termenul de 30 de ani de nchisoare, iar n privina
persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani - termenul de 15
ani.Astfel condamnatul Z. a comis o noua infr in timpul ispasirii
pedepsei pentru infr anterioara.
Pedeapsa defintiva va fi 25 de ani, tipul penitenciarului este
inchis.
Faptele lui Z pot fi calificate ca recidiva care este comiterea
cu inteintie a uneia sau mai multor infr de o pers cu antecedente
penale pt o infr comisa cu intentie.Z are antecendente penale care
este o stare juridical a prsoanei ce apare din momentul raminerii
defintive a sentinteo de condamare.2.1 C.P.P. defineste masurile
preventive ca fiind masurile de constringere prin care
banuitul,incinuitul, inculpatul este impiedicat sa intreprinda
anumite actiuni negative asupra desfasurarii pr penal sau asupra
asigurarii executarii sentintei.
In raport cu alte masuri de constringere masurile preventive se
caracterizeaza printr-o serie de scopuri imediate:
1. preintimpinarea sustragerii invinuitului de la urm penala si
judecata si asigurarea prezentei lui in fata ore jud
2. inlaturarea posibilitatilor invinuitului, inculpatului de a
impiedica stabilirea adevarului in cauza penala fie prin
distrugerea probelor fie prin amenintarea martorilor sau alte
asemenea actiuni3. asigurarea executarii sentintei de condamnare la
ped cu inchisoarea
4. preintimpinarea posibilitotii invinuitului , inculpatului de
a comite alte infractiuni legate de caua penala data sau oricare
alte infr.
Particularitatile:
1. masurile preventive se dispun numai in cadrul unui process
penal declansat
2. se aplica numai banuitului, invinuitlui si inculpatului
3. se aplica la oportunitatea procurorului sau dupa caz jud de
instructie
4. nu sunt caracteristice oricarei cause penale, avind un
character adicent fata de activitatea procesuala prinicpala
5. au character provizoriu ele pot fi revocate in momentul in
care dispar imprejurarile care au impus luarea acestora
2.2 HOLOMIOV c. MOLDOVEI(cererea nr.30649/05) - violarea art. 3
al Conveniei(interzicerea torturii)-neacordarea
asisteneimedicalestrictnecesare,timpdepeste 3 ani, uneipersoane
aflat ndetenie care sufer de boli renale; violarea art.5 1
alConveniei(legalitateadeineriisubarest)-lipsireadelibertateareclamantului,
?n perioada 23.05.2002 - 28.12.2005, fr un mandat legal
duptransmiterea dosarului penal ?ninstana de judecat spre
examinare; violarea art. 6 1 al Conveniei (termenul rezonabil) -
examinarea ntr-o singur instan a uneinvinuiri penale n privina unui
inculpat bolnav, timp de 4 ani 9 luni i 14 zile, cuintervale de 5
luni ntre edine, perioad n care au avut loc 54 de edine (dintrecare
doar 15 au fost amnate datorit reclamantului, iar multe amnri au
avut locdin cauza lipsei procurorului sau a judectorului).Pretenia
privind violarea art. 5 3 al Conveniei (motivarea insuficient a
deciziilorde inere sub arest) a fost declarat inadmisibil deoarece
a fost depus peste maimult de 6 lunide la emiterea deciziilor de
autorizare a arestului.Lipsa violrii art. 6 2 al Conveniei
(prezumia nevinoviei) deoarece nu au fostprezentate indicii c
procesul penal mpotriva reclamantului se baza pe prezumiac
reclamantul ar fi comis infraciunea care i se incrimina.prejudicii
materiale - EUR 0prejudicii morale - EUR 25,00
2.3 .Minorul Cuc in virsta de 13 ani a sustras un telefon mobil
de la colegul sau banca.Tatal minorului Cuc a cerut transmiterea
acestuia sub supravegherea sa.In baza art 184 s-a dispus
transmiterea sub supraveghere a minorului Cuc
Test 6
Subiectul I: Rpirea mijlocului de transport
1.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a
mijlocului de transport (art.1921 CP RM). (3 puncte)Infraciunea de
rpire a mijlocului de transport este o infraciune formal i se
consider consumat din momentul nceputului deplasrii mijlocului de
transport. ncercarea nereuit de a porni motorul n scopul rpirii
mijlocului de transport urmeaz a fi calificat drept tentativ de
infraciune.
Dac mijlocul de transport rpit va fi lsat de fptuitor fr
supraveghere i ulterior va fi nsuit de ctre alte persoane,
fptuitorul va purta raspundere doar pentru rpire. Dac n urma
deplasrii fptuitorul cu mijlocul de transport rpit de el personal
ca rezultat al nclcrii regulilor de securitate a circulaiei sau de
exploatare a mijlocului de transport, automobilul va fi distrus sau
deteriorat, cauznd astfel daune n proportii mari prorprietarului,
aciunile fptuitorului urmeaz a fi calificate att n baza art. 192/1
ct i n baza art. 264 CP-nclcarea regulilor de securitate a
circulaiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de ctre
persoana care conduce mijlocul de transport.
1.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii
de transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu
rpirea mijlocului de transport. (5 puncte)Consider, c calificarea n
cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de
ameninarea cu rpirea mijlocului de transport urmeaz a fi calificat
conform componenei de infraciune prevzut la art. 189 CP-antaj,
deoarece latura obiectiv a infraciunii ncriminate la art. 189 CP se
poate exprima n fapta prejudiciabil care const ntr-un complex de
aciuni: aciunea principal i aciunea adiacent. Astfel, aciunea
principal n cazul nostru este cererea de a se transmite bunurile
proprietarului, ale posesorului sau al deintorului, care este nsoit
de aciunea adiacent de ameninare cu deteriorarea sau cu distrugerea
bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale
deintrului-ameninarea cu rpirea mijlocului de transport.
1.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la
rpirea mijlocului de transport fie n Capitolul XII Infraciuni n
domeniul transporturilor, fie n Capitolul VI Infraciuni contra
patrimoniului din Partea Special a Codului penal.
Datorit faptului c latura obiectiv a infraciunii de rpire a
mijlocului de transport se realizeaz prin aciunea de rpire a
mijlocului de transport, considerm c este oportun i raional
plasarea normei cu privire la rpirea mijlocului de transport n
Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea special a
codului penal, deoarece rpirea mijlocului de transport nu ntodeauna
este soldat cu nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de
exploatare a mijlocului de transport, dar o asemenea fapt ntodeauna
l priveaz pe posesor sau proprietar de posibilitatea folosirii,
posedrii i administrrii lui.
Astfel urmeaz de apreciat i modificrile recente ale
legiuitorului nostru cu referire la Codul Penal al RM, care prin
ultimele modificri a plasat norma cu privire la rpirea mijlocului
de transport n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din
Partea speciala a CP., fiind prevzut de art. 192/1, anterior acest
norm era plasata n Capitolul XII Infraciuni n domeniul
transporturilor la art. 273 CP, ce consider dupa cum am menionat
mai sus binevenit aceast modificare.
Subiectul II: Reinerea
2.1. Relatai despre instituia bnuelii rezonabile. (3
puncte)Literatura de specialitate defineste notiunea de banuiala
rezonabila, prin existenta unor motive verosimile de a bnui o
persoana ca ea ar fi svrit infraciunea. Arestarea sau detentia
trebuie sa intervina ca rezultat al unor motive verosimile de a
banui ca persoana in cauza a savirsit o infractiune.
2.2Determinai particularitile reinerii unui bnuit minor
O conditie privind legalitatea retinerii se refera la subiectul
retinut, care trebuie sa intruneasca o serie de particulartati
prevazute de lege. Conform regulii generale, subiectul retinut
poate fi orice persoana fizica , care a tins virsta de raspunderii
penaleart21 CP, minoriiin virsta de 14-16 ani pt unele infractiuni
prevazute expres si in virsta de de 16 ani pt toate infractiunile.
In situatia cind necesitatea retinerii apare spontan este imposibil
de stabilit indentitatea persoanei, iar persoana banuita este
minora, poate fi retinuta pina la 14 ani, in cazul unor infractiuni
grave, cu scopul stabilirii identitatii persoanei in cauza. Daca
dupa stabilirea virstei, minorul retinut nu poarta raspundere
penala conform art 21 CP, se va elibera imediat ori in caz de
necesitate va fi retinut in institutiile de detentie
provizorie.retinerea minorului nu poate depasi de 24 de ore.
Potrivit art 477 din CPP la solutionarea chestiunii privind
aplicarea masurii preventive in privinta minorului, in fiecare caz
se discuta in mod obligatoriu, posibilitatea transmiteriilui sub
supraveghere, conform at=rt. 184 din CPP. Retinerea minorului, in
temeiurile prevazute de art 166, 176, 185, 186, din CPP pot fi
aplicate doar in cazuri exceptionale, cind au fot savirsite
infractiuni grave,deosebit de grave sau exceptional de grave.
Despre retinerea minorului se instiinteaza imediat parintii sau
alti reprezentanti legali ai minorului.Durata tinerii in stare de
arest a invinuitilor minori nu poate depasi 4 luni.
2.2. Proiectai cteva situaii cnd persoana se elibereaz nainte de
expirarea termenului reinerii. (7 puncte)Eliberarea persoanei
reinute (1) Persoana reinut urmeaz s fie eliberat n cazurile n
care: 1) nu s-au confirmat motivele verosimile de a bnui c persoana
reinut a svrit infraciunea; 2) lipsesc temeiuri de a priva n
continuare persoana de libertate; 3) organul de urmrire penal a
constatat la reinerea persoanei o nclcare esenial a legii; 4) a
expirat termenul reinerii; 5) instana nu a autorizat arestarea
preventiv a persoanei. (2) Persoana eliberat dup reinere nu poate
fi reinut din nou pentru aceleai temeiuri. (3) La eliberare,
persoanei reinute i se nmneaz certificat n care se menioneaz de
ctre cine a fost reinut, temeiul, locul i timpul reinerii, temeiul
i timpul eliberrii.
1 situatie.
La data de 12.03.2009, banuitul Tricolici Ion a fost retinut de
catre organelle operative pentru savirsirea infractiunii de furt.
Organul de urmarire penala a retinut banuitul in baza art166 alin2,
bazindu-se pe declaratiile depuse de catre martorul Pasat
Ecaterina, care l- memorizat in baza unei cicatrice la ochi . Pe
parcursul interogarilor, banuitul Tricolici a declarat ca este
nevinovat si ca in momentul furtului acesta se afla internat la
Spitalul de Urgenta, fapt ce a fost dovedit in cele din urma de
organul de urmarire penala. Astfel, Tricolici a eliberat in baza
art174 alin1- nu s-au confitmat motivele verosimile de a banui ca
persoana retinuta a savirsit o infractiune,stabilindu-se lipsa de
probe in invinuire..
2 situatie- La data de 25.09.2008, banuitul Tusca Alexandru a
fost retinut de catre organul de urmarire penala pentru savirsirea
infractiunii de pungasie. Fiind adus la Comisariatul de Politie al
sectorului Centru, banuitul a fost interogat si a dat explicaii
ofiterului de urmarire penala de mai bine de 4 ore. L a venirea
avocatului sau, acesta a cerut procesul-verbal de retinere a
banuitului tusca Alexandru si de inregistrare a infractiunii,
actiune ce trebuia efectuata in procesul retinerii.Astfel conform
prevedrilor din CPP, Tusca a fost eliberat, drept temei fiind ca in
decursul a 3 ore de la momentul aducerii persoanei retinute organul
de urmarire nu a intocmit process-verbal de retinere.
Test 7
1.1 Fapta infractionala reprezinta semnul cel mai important al
laturii obiective si consta din actul de conduita interzis. Fara o
activitate exterioara nu poate exista infractiunea. Numai o actiune
poate atinge una din valorile aratate in CP.Fapta infractionala se
poate realize prin acte materiale(vatamare, constringere), prin
scris(prescrierea ilegala a preparatelor narcotice sau psihotrope),
prin fals in acte publice(falsul in acte publice), sau prin
cuvinte(amenintarea).
Fapta infractionala se rpezinta sub forma de actiune sau
inactiune.
Actiunea este o comportare pozitiva , o conduita a faptuitorului
prin care se face ceva de natura sa produca o schimbare in sfera
relatiilor sociale.Actiunea este aceea prin care se face ceea ce nu
trebuia sa se faca
Inaciuntea inseamna a nu face ceea ce este ordonat de
lege.Inactiunea este o comportare negative prin raminerea in
pasivitate prin abtinearea sau omiterea de a face ceva.
1.2 In procesul de stabilire a temeiului tragerii la rasp penala
a pers vinovate de comiterea unei infr si de calificare a faptei
prejudiciabile org de urm penala stabileste absolute in toate
cazurile locul, timpul, mijlocul,metoda si imprejurarile concrete
in care a fost comisa infr.In raport cu componenta de infr, semnele
laturii obiective aratate locul, timpul, metoda, mijloacele,
imprejurarile comiterii infr, alaturi de urmarile prejudiciabile si
legatura cauzala, constituie semen facultative ale acesteia,
Acestea nu se iau in seama pt ca considera fapta ca infr decit
atunci cind sunt prevazute in continutul ei legal, adica cind sunt
indicate in dispozitia n.j concrete.
Locul- se considera locul unde a fost comisa actiunea sau
inactiunea, indifferent de timpul survenirii consecintelor.Locul
este stability in dispozitia n.j de ex frontiera vamala aRM
art.248
Timpul- acesta se manifesta intr-un anumit interval, perioada,
de timp in care este comisa fapta. Pt calificarea faptei acesta nu
prezinta nici o importanta. Legea penala inrare cazuri contine
indicatia despre un anumit timp al comiterii faptei, atribuindu-I o
importanta de semn principal al lat obiective a infr. De ex in
cazul vinatului illegal legiuitorul pe linga semen ale lat
obiective a infr si perioada interzisa
Metoda- totalitatea de procedee si moduri aplicate de faptruitor
in procesul comiterii infr. De ex art 309 prin amenintarea sau alte
acte ilegale
Mijlocul si instrumental comiterii infr reprezinta obiectele
materiale cu ajutorul carora este comisa fapta. De regula acestea
sunt armele, diferite obiecte aplicate incalitate de arma
Imprejurarile comiterii faptei reprezinta situatia ,
circumstantele, conditiile in care a fost comisa fapta, de ex
omorul comis in stare de affect
1.3
Instanta de apel va lasa in vigoare hot pronunta de prima
instanta.Legatura cauzala exista intrea actiunile faptuitorului si
decesul victemei. Art. 151 nu indica expres timpul survenirii
consecintelor prejudiciabile, astfel chiar daca consecintele au
survenit dupa 12 zile legatura cauzala exista.
Subiectul II: Formele expertizei ?n procesul penal
2.1. Descriei formele de expertiz n procesul penal. (3
puncte)
Expertiza constituie o actiune de cercetare efectuata de catre
un expert in scopul solutionarii unor chestiuni puse in fata lui de
catre organul de urmarire penala sau instant de judecata, in urma
careia se intocmeste un raport ce contine concluziile la care a
ajuns expertul in urma efectuarii investigatiei.
In literature de specialitate au fost interprinse incercari de a
clasifica exeprtizele, recunoscindu-se in esenta urmatoarele
criteria: natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin
expertiza, modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii
expertizei, modul de desemnare a expertului, modul de organizare a
experizei.
In ceea ce priveste natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite
prin expertiza- mai des este utilizata expertiza criminalistica(
balistica, dactiloscopica, autotehnica, grafica), expertiza
medoco-legala, ex. Psihiatrica si altele.
Un alt criteriu este modul in care legea reglementeaza
necesitatea efectuarii expertizei si in acest sens expertizele se
divizeaza in faculatative si obligatorii. Ex. Facultative sunt
dispuse de catre un organ de urmarire penala din oficiu sau la
cererea partilor si de catre instant la cererea partilor, in
cazurile cind se sonsideraca sunt necesare cunostinte special in
domeniul stiintei, tehnicii, artei. Ex. Obligatorii: Expertiza se
dispune i se efectueaz, n mod obligatoriu, pentru constatarea:
1) cauzei morii;
2) gradului de gravitate i a caracterului vtmrilor integritii
corporale;
3) strii psihice i fizice a bnuitului, nvinuitului, inculpatului
n cazurile n care apar ndoieli cu privire la starea de
responsabilitate sau la capacitatea lor de a-i apra de sine stttor
drepturile i interesele legitime n procesul penal-se efectueaza
obligatoriu ex psihiatrica. Ex. Psihiatrica care se dispune in
situatia cind apar indoieli cu privire la starea de
responsabilitate a persoanei;
4) vrstei bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate n
cazurile n care aceast circumstan are importan pentru cauza penal,
iar documentele ce confirm vrsta lipsesc sau prezint dubiu;
5) strii psihice sau fizice a prii vtmate, martorului dac apar
ndoieli n privina capacitii lor de a percepe just mprejurrile ce au
importan pentru cauza penal i de a face declaraii despre ele, dac
aceste declaraii ulterior vor fi puse, n mod exclusiv sau n
principal, n baza hotrrii n cauza dat;
6) altor cazuri cnd prin alte probe nu poate fi stabilit adevrul
n cauz.
Dupa modul de organizare a experizeise cunosc: expertiza simpla,
expertiza. de comisie- se efctueaza de catre o comisie compusa din
citiva experti de acelasi profil, in comisie pot fi inclusi experti
numiti de catre institutia de expertiza, cit si experti propusi de
parti. Comisia de experti ajungind la o opinie comuna
semneazaraportulde expertiza,cind sunt dezacorduri fiecare expert
semneaza raportul vizavi de chestiunile cu privire la care sunt
dezacorduri.
Expertiza complexa se efectueaza in cazul in care constatarea
unei circumstante ce poate avea importanta probatorie in cauza
penala, este posibila numai in urma efectuarii unei investigatii in
diferite domenii.
Contraexpertiza se efctueaza in cazurile cind concluziile
espertului nu sunt intemeiate, exista indoieli in privinta lor sau
a fost incalcata ordinea prosuala de efectuare a expertizei.
2.2. Determinai situaiile de efectuare a expertizei
suplimentare.
Expertiza suplimentara se efctueaza in cazurile cind raportul de
expertiza nu este sufficient de de clar sau este incomplet.Conform
prevederilor din CPP ,reglementeaza ca organul de urmrire penal
care a dispus expertiza sau instana de judecat consider c raportul
expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus
efectuarea unei expertize suplimentare de ctre acelai expert sau de
ctre un alt expert.In aceasta situatie, la efectuarea unei
expertize suplimentare poate participa si primul expert pt a da
explicatii, insa acesta nu poate participa la efectuarea
investigatiilor si la finalizarea concluziilor. Aprecierea
raportului de expertiz presupune, dup cum se tie, determinarea
pertinenei i admisibilitii faptelor constatate de expert n baza
cunotinelor sale speciale, adic dac concluziile la care acesta a
ajuns reprezint fapte ce in de obiectul probaiunii ntr-o anumit
cauz penal, iar faptele i mprejurrile de fapt ce constituie fondul
raportului de expertiz au fost stabilite n ordinea prevzut n
legislaia procesual-penal n vigoare. Aceasta implic verificri ale
competenei expertului, condiiilor n care el a activat, a
concluziilor lui, a raportului de expertiz n ntregime.
Pe lng aspectul tiinific i metodologic, se va verifica cum se
respect dispoziiile legale ce reglementeaz dispunerea i efectuarea
expertizei. Dac n urma activitii de apreciere i verificare se
constat c raportul de expertiz nu conine deficiene, c la efectuarea
expertizei s-au folosit cele mai actuale realizri ale tiinei n
domeniul respectiv, iar concluziile fcute corespund probelor
existente n cauz, organul de anchet procedeaz la utilizarea acestui
important mijloc de prob n procesul de probaiune. La raportul de
expertiz se va apela n cadrul interogatoriului desfurat cu ocazia
ascultrii nvinuitului, bnuitului, victimei i a altor persoane
implicate, precum i pentru a argumenta deciziile privind existena
sau inexistena faptei, vinovia sau nevinovia fptuitorului.
n practic, organul de anchet nu de puine ori constat c raportul
de expertiz este incomplet, adic nu conine rspunsuri exhaustive la
ntrebrile formulate n actul prin care s-a dispus efectuarea
expertizei. n vederea completrii raportului de expertiz, legea
(art.65 CPP) prevede efectuarea unei expertize suplimentare sau
audierea expertului (art. 170 CPP).
Expertiza suplimentar poate fi efectuat numai de acelai expert.
Obiectul expertizei suplimentare l constituie ntrebrile la care n
cadrul expertizei iniiale nu s-a rspuns sau s-a dat un rspuns
incomplet.Aceasta se va nfptui doar printr-un studiu suplimentar al
materialelor examinate iniial. n literatura i practica de
specialitate, contrar semnificaiei atribuite acestui gen de
expertiz n lege - de a ntregi raportul de expertiz - se susine c
obiectul expertizei suplimentare cuprinde att ntrebrile, la care
expertul trebuia s rspund, dar la care nu a rspuns sau a dat un
rspuns incomplet, ct i aspectele noi, necunoscute n momentul n care
s-a dispus efectuarea expertizei. Conformndu-se acestei concepii,
unii practicieni cer examinarea suplimentar a obiectelor (urmelor,
documentelor) descoperite dup efectuarea expertizei.
Constatrile suplimentare fcute, la cererea organului judiciar
(anchetatorului sau instanei judectoreti), vor fi expuse ntr-un
raport suplimentar de expertiz, care urmeaz a fi apreciate
complementar.
Dac n urma aprecierii rezultatelor expertizei se constat
neclariti privind maniera n care s-au desfurat anumite operaii de
examinare, iar modul de redactare a raportului de expertiz,
limbajul folosit la formularea concluziilor impun precizri fr de
care nu se poate stabili nelesul exact al examinrii de
specialitate, se dispune ascultarea expertului.1 Obiectul ascultrii
expertului este n mod expres formulat n art. 170 al CPP: desluirea
semnificaiei lucrrilor desfurate cu prilejul efecturii expertizei i
a nelesului raportului prezentat. Prin urmare, pe aceast cale nu se
poate cere expertului completarea raportului i nici efectuarea unor
noi examinri.
Necesitatea unor lmuriri suplimentare apare, de obicei, dac
expertul opereaz n raportul de expertiz cu categorii tiinifice mai
puin accesibile nespecialitilor, i rezultatele expertizei sunt
ntemeiate pe realizrile unui domeniu ngust al tiinei, pe calcule
matematice, formule .a. Audierea expertului se realizeaz prin
adresare de ntrebri i ascultarea rspunsurilor.
2.3. Proiectai o situaie n care este necesar efectuarea
contraexpertizei. (7 puncte)
La 2 iulie 2006, aproximativ la ora 23.30, pe drumul
Chisinau-Straseni, la km 17 in apropriereasatului Valea Haiducului,
raionul Straseni, Bobu GH. si Cazac Marin au fost loviti de un
automobil.Bobu Gheorghe a decedat la fata locului, iar lui Cazac
Marin i-au fost cauzate leziuni corporale mai putin
grave.Conducatorul automobilului a fugit de la fata locului. In
timpul cercetarii la fata locului, pe marginea drumului au fost
depistate si ridicate citeva cioburi de sticla de la farul
automobilului,indicindu-se in raportul de expertiza. Astfel organul
de urmarire penala a constatat ca raportul de expertiza este
neclar, incomplet, pentru a putea afla marca automobilului cit si
identitatea faptuitorului, drept temei fiind lipsa de probe si a
dispus sa se efectueze o contraexpertiza de catre un alt specialist
sau de o comisie de specialisti.
Test 8
Subiectul I: nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau
de exploatare a mijloacelor de transport de ctre persoana care
conduce mijlocul de transport1.1. Determinai ce rol ndeplinete
mijlocul de transport n contextul infraciunii prevzute la art.264
CP RM: obiectul material al infraciunii sau mijlocul de svrire a
infraciunii? (3 puncte)In contextual infractiunii de la art 264
mijlocul de transport este obiectul material , sau dupa caz,
mijlocul de comitere a infractiunii.
Prin mijloc de transport, potrivit acestui articol, nelegem
toate tipurile de maini (auto-mobile, tractoare, combine), alte
tipuri de maini autopropulsate, tramvaiele i troleibuzele, precum
motocicletele i alte mijloace de transport mecanice, care circul pe
magistral,strad, in curte, teritoriul ntreprinderii, cmp i alt loc
n care este posibil circulaiamijloacelor de transport.
La aplicarea legislaiei in cadrul examinrii cauzelor penale
referitoare la nclcarea regulilor de securitate a circulaiei i de
exploatare a mijloacelor de transport, prin maini autopropulsate se
nelege mijloacele de transport care circul in mod ocazional pe
drumurile pubJice, fiind destinat executrii unor lucrri de
construcie, agricole, silvice sau altor activiti (macarale,
excavatoare, combine de recoltare etc). Prin alte mijloace de
transport mecanice se nelege orice mecanism pus n micare cu
ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi. n
dispoziia art, 264 nu sunt enumerate expres nclcrile n urma crora
survin consecinele prejudiciabile, fcndu-se doar trimitere la
anumite reguli referitoare la securitatea circulaei sau de
exploatare a mijloacelor de transport, ns este necesar s aplicm
actele normative speciale, stabilind ce articol, alineat sau punct
ale acestor norme au fost ncicate i aflate n raport de cauzalitate
cu aceste consecine.
1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la
art.264 CP RM, i infraciunea de nclcare a regulilor privind
meninerea ordinii i securitii circulaiei (art.269 CP RM).
Deosebirile dintre infraciunea prevzut la art. 264 CP i
infraciunea de nlcare a regulilor privind meninerea ordinii i
securitii circulaiei (art. 269 Cp) sunt determinate de
urmtoarele:
1. Obiectul infraciunii
Obiectul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 264 l
constituie relaiile sociale cu privire la securitatea funcionrii
mijloacelor de transport indicate n lege.
ns obietul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 269
l formeaz relaiile sociale cu privier la ordinea i securitatea
circulaiei.
2. Latura obiectiv
Art.264 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea
regulilor de securttate a circu-laiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de
transport, n legtur cu care apar vtmri medii ate integritii
corporale sau ale sntii ori daune materiale n proporii mari ce se
afl n raport de cauzalitate.
Art.269 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea
de ctre pasager, pieton sau altparticipant la trafic a regulilor
privind meninerea ordinii i securitii circulaiei, dac aceasta a
provocat urmrile indicate la art. 264.
3.Subiectul infraciunii.
La art.264 ca subiect al infraciunii poate fi conductorul m