Igiena alimentaţiei 1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric; d) [ ] Fragilitatea unghiilor; e) [ ] Căderea părului. 2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinar Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs a) [ ] Mediul alcalin; b) [x] Mediul acid; c) [ ] Oxigenul; d) [ ] Sărurile metalelor grele; e) [ ] Temperaturile ridicate. 3. Produs alimentar, sursă de retinol Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs a) [ ] Morcov; b) [x] Caşcaval; c) [ ] Tomate; d) [ ] Ardei dulci; e) [ ] Ceapă verde. 4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism Sursa – [1] pag. 146, curs a) [ ] Administrarea de antipiretice; b) [ ] Administrarea de laxative; c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent; d) [ ] Spălături gastrice; e) [ ] Administrarea antibioticelor. 5. Amanitina se conţine în Sursa – [1] pag. 139, curs a) [ ] Erburi sălbatice; b) [ ] Neghină; c) [x] Ciuperci otrăvitoare; d) [ ] Cartof crescut; e) [ ] Seminţele fructelor. 6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de Sursa – [1] pag. 145, curs a) [ ] Salată din legume; b) [ ] Produse din carne conservată; c) [ ] Cofetărie cu cremă; d) [ ] Ouă de raţe, gâşte; e) [x] Produse lactate. 7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este Sursa – [1] pag. 150, curs a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare; b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare; 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Igiena alimentaţiei
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristicSursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;d) [ ] Fragilitatea unghiilor;e) [ ] Căderea părului.
2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinarSursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs
6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent deSursa – [1] pag. 145, curs
a) [ ] Salată din legume;b) [ ] Produse din carne conservată;c) [ ] Cofetărie cu cremă;d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;e) [x] Produse lactate.
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială esteSursa – [1] pag. 150, curs
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
8. Aciditatea laptelui se exprimă înSursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs
a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;b) [ ] Grade de aciditate;c) [x] Grade Tёrner;d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
1
e) [ ] Grade C.
9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS esteSursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;b) [ ] Cantitatea de proteine;c) [ ] Cantitatea de vitamine;d) [ ] Cantitatea de glucide;e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.
10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va includeSursa – [3] pag. 12, curs
a) [ ] Lapte degresat;b) [ ] Brânză de vaci;c) [x] Alimente - surse cu pectină;d) [ ] Produse acidolactice;e) [ ] Ouă.
11. Laptele este pasteurizat prinSursa – [1] pag. 135, curs
a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi sporulate;e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.
12. Aciditatea laptelui proaspăt esteSursa – [1] pag. 135, curs
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvarăSursa – [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;d) [ ] Temperatura rece a mediului;e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adultSursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs
24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristicSursa – [1] pag.139, curs
a) [ ] Apar de obicei subit;b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;c) [ ] Sunt patologii necontagioase;d) [x] Sunt patologii contagioase;e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .
3
25. Vitamina D nu este implicată înSursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs
a) [ ] Reglează metabolismul calciului;b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.
26. O cantitate mai mare de energie necesită digestiaSursa – [1] pag.110, curs
a) [x] Proteinelor;b) [ ] Lipidelor;c) [ ] Glucidelor;d) [ ] O alimentaţie mixtă;e) [ ] O alimentaţie raţională.
27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează pentru populaţia adultăSursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Două grupuri;b) [ ] Trei grupuri;c) [ ] Patru grupuri;d) [x] Cinci grupuri.
28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se referă la grupulSursa – [1] pag.112, curs
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs
a) [ ] Orez decorticat;b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;c) [x] Cerealiere ;d) [x] Drojdie de bere;e) [x] Leguminoase uscate.
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui suntSursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";c) [x] "D";d) [ ] "F";e) [x] "E".
36. Amanitină nu se conţine înSursa – [1] pag. 139, curs
37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabileSursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);b) [x] Leagă cationi metalici;c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a tubului digestiv, microorganismele;d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;e) [ ] Sunt surse de energie.
38. Importanţa biologică a colesteroluluiSursa – [1] pag. 115, curs
a) [x] Este precursor al bilei;b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STASSursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;b) [x] Cantitatea de proteine;c) [x] Cantitatea de vitamine;d) [x] Cantitatea de glucide;e) [x] Cantitatea de săruri minerale.
40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia dupăSursa – [1] pag. 112, curs
a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;b) [ ] Proprietăţile organoleptice;c) [x] Conţinutul de vitamine;d) [ ] Inofensivitate;e) [x] Conţinutul de săruri minerale.
42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată deSursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;b) [x] Proprietăţile organoleptice;c) [ ] Conţinutul de vitamine;d) [x] Inofensivitate;e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.
43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată deSursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;c) [x] Conţinutul de săruri minerale;d) [x] Conţinutul de vitamine;e) [ ] Conţinutul de lipide.
44. O alimentaţie echilibrată presupuneSursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;d) [ ] Regim optim de alimentare;e) [ ] Alimente calitative.
45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indiciiSursa – [2] pag. 11, curs
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară;d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;e) [ ] Regimul alimentaţiei.
46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indiciiSursa – [2] pag.11, curs
a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară;d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;e) [x] Regimul alimentaţiei.
47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivăSursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Lapte degresat;b) [x] Brânză de vaci;c) [ ] Alimente - surse se pectină;d) [x] Produse acidolactice;
53. Rolul biologic al vitaminei "A"Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs
a) [x] Influenţează creşterea organismului;b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.
54. Rolul biologic al vitaminei "C"Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs
a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată deSursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs
a) [x] Asimilarea bună;b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unoraSursa – [2] pag. 43, curs
a) [ ] Organoleptici;b) [ ] Porozitate;c) [x] Permeabilitate pentru apă;d) [x] Alcalinitate;e) [ ] Aciditate.
59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelorSursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs
a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;e) [ ] De conţinutul calciului.
60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată deSursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs
a) [x] Asimilare bună;b) [x] Valoare energetică mare;c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată deSursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs
a) [x] Conţinutul sporit de glucide;b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);c) [x] Asimilarea bună;d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;e) [x] Conţinutul de vitamina C .
62. Fibre alimentare conţin produsele:Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Crupele de popuşoi;b) [ ] Cartofii;c) [ ] Crupele de griş;d) [x] Crupele de ovăs;e) [x] Crupele de hrişcă.
63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele
8
Sursa – [1] pag. 138, cursa) [ ] Crupele de popuşoi;b) [x] Cartofii;c) [x] Crupele de griş;d) [ ] Crupele de ovăs;e) [ ] Crupele de hrişcă.
64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţieSursa – [1] pag. 119, curs
a) [x] Gradul efortului fizic;b) [x] Masa ideală a corpului;c) [x] Vârsta, sexul;d) [x] Metabolismul bazal;e) [ ] Regimul alimentar.
65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentarăSursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Debut acut;b) [ ] Manifestare epidemică;c) [ ] Contagiozitate;d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;e) [ ] Manifestare tardivă.
66. Toxicoze alimentare bacteriene suntSursa – [1] pag. 145, curs
68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilocociceSursa – [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezistă fierberea;b) [ ] Distrusă de to +80o C;c) [x] Rezistă îngheţarea;d) [x] Mediul alcalin este favorabil;e) [ ] Mediul acid este favorabil.
69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicileSursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Rezistă fierberea;b) [x] Distrusă de to +80o C;c) [ ] Rezistă îngheţarea;d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;e) [x] Mediul acid este favorabil.
70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent deSursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Jamboane;b) [ ] Peşte roşu;c) [ ] Semifabricate din carne;d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
9
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
71. Rolul biologic al vitaminei "D3"Sursa – [1] pag.125, curs
a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;d) [x] Vitamină antirahitică;e) [ ] Este un antioxidant.
72. Consecinţele hipervitaminozei A suntSursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs
a) [x] Cefalee;b) [x] Anorexie;c) [x] Căderea părului;d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;e) [ ] Keratoconjunctivită.
73. Rolul biologic al vitaminei "B2"Sursa – [1] pag. 124, curs
a) [ ] Reglează hematopoeza;b) [x] Reglează respiraţia tisulară;c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)Sursa – [1] pag. 137, curs
79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi esteSursa – [1] pag. 119-120, curs
a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazalSursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;e) [ ] Nu influenţează.
81. Micotoxicozele sunt cauzate deSursa – [1] pag. 147, curs
a) [ ] B. perfrighens;b) [x] Claviceps purpurea;c) [x] Rhizopus;d) [x] Aspergillus flavus;e) [ ] Cl. botulinum.
82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate deSursa – [1] pag. 147, curs
a) [x] B. perfrighens;b) [ ] Claviceps purpurea;c) [ ] Rhizopus;d) [ ] Aspergillus flavus;e) [x] Cl. botulinum.
83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate deSursa – [1] pag. 143, curs
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;b) [ ] Cl. perfringens;c) [ ] E. Coli;d) [x] Salmonele;e) [x] Cl. Botulinum.
85. Caracteristic pentru botulism esteSursa – [1] pag.146, curs
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi);b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;e) [ ] To corpului crescută.
11
86. Pentru botulism nu e caracteristicSursa – [1] pag.146, curs
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi);b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;e) [x] To corpului crescută.
87. Semiotica intoxicaţiei stafilocociceSursa – [1] pag.145, curs
a) [ ] To C corpului creşte brusc;b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;c) [x] To
C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;e) [ ] Constipaţi.
88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic
Sursa – [1] pag. 145, cursa) [x] To C corpului creşte brusc;b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;c) [ ] To C corpului normală;d) [ ] Diaree extenuantă;e) [x] Constipaţi.
89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
Sursa – [1] pag. 145, cursa) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de întrebuinţare ş.a.);c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;d) [ ] Imunizarea populaţiei;e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentareSursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Apar de obicei subit;b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;c) [x] Sunt patologii necontagioase;d) [ ] Sunt patologii contagioase;e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent
97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici
Sursa – [1] pag. 117, cursa) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
98. Produsele furnizoare de glucideSursa – [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructele şi legumele;b) [ ] Carnea şi derivatele ei;c) [x] Laptele şi derivatele lui;d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară
Sursa – [1] pag. 113, cursa) [ ] Pâinea;b) [x] Carnea şi derivatele ei;c) [x] Laptele şi produsele lactate;d) [ ] Fructele şi legumele;e) [x] Ouăle.
100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
13
Sursa – [1] pag. 139, cursa) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;b) [x] Cauzate de subalimentaţie;c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs
113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţioneazăSursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative; b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei; d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţioneazăSursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
115. Subnutriţia reprezintă:Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme .
116. Hiperalimentaţia reprezintă:
15
Sursa - curs a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
119. Consecinţele subnutriţiei sunt:Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;c) [ ] fluoroza;d) [x] încetinirea metabolismului;e) [x] scăderea în greutate.
120. Consecinţele subnutriţiei sunt:Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;b) [x] micşorarea productivităţii muncii;c) [ ] unele hepatite cronice;d) [ ] diabet zaharate) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu.
121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:Sursa - curs
a) [x] obezitatea;b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;c) [x] fluoroza;d) [ ] încetinirea metabolismului;e) [ ] scăderea în greutate.
122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;c) [x] unele hepatite cronice;d) [x] diabet zaharat;e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu.
123. Tipurile subnutriţiei sunt:Sursa - curs
a) [x] subnutriţia secundară;b) [ ] forma absolută;c) [ ] rahitismul;d) [x] subnutriţia primară;e) [ ] forma relativă.
124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
16
Sursa - curs a) [x] guşa endemică;b) [x] ateroscleroza;c) [x] rahitismul;d) [ ] diabet;e) [x] avitaminozele.
125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:Sursa - curs
127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită
specie sau impurificate cu substanţe toxice.
128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscută;b) [x] microbiene;c) [ ] virale;d) [x] nemicrobiene;e) [ ] parazitare.
129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:Sursa - curs
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;b) [ ] ora consumării alimentelor;c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;c) [x] toxine ale stafilococul;d) [x] micotoxine;e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;b) [x] toxine ale bacilului botulinic; c) [x] toxine stafilococice;d) [ ] micotoxine;e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
17
132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;c) [ ] toxine stafilococice;d) [ ] micotoxine;e) [x] germeni condiţionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:Sursa - curs
a) [ ] bacterian;b) [x] infantil;c) [ ] infecţios;d) [x] de plagă;e) [x] alimentar.
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:Sursa - curs
a) [ ] artralgii;b) [x] dereglări de vorbire;c) [x] diplopie;d) [x] dereglare a deglutiţiei;e) [x] midriază.
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:Sursa - curs
138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:Sursa - curs
a) [ ] insectele;b) [x] omul;c) [x] animalele;d) [ ] rozătoarele;e) [ ] animalele cu sânge rece.
139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:Sursa - curs
a) [ ] fecală;b) [x] alimentară;c) [ ] transmisibilă;
18
d) [ ] transplacentară;e) [ ] intestinală.
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;b) [ ] intestinal;c) [x] fecalo - oral;d) [ ] prin picături;e) [ ] de contact.
141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:Sursa - curs
a) [x] cu cartofi încolţiţi;b) [ ] cu ciuperci microscopice;c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;d) [x] cu organele unor specii de peşte;e) [x] cu pesticide.
142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeliţă;b) [x] cu harbuz;c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;d) [ ] cu cartofi încolţiţi;e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);b) [ ] persoanele cu vârstă medie;c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;d) [x] femeile însărcinate;e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:Sursa - curs
a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic;c) [ ] fumatul; d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;c) [ ] depistarea surselor;d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conservele pregătite; e) [x] sterilizarea corectă.
146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile alimentare;c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor;e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
147. Profilaxia micotoxicozelor:Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare; b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve;
19
c) [ ] sterilizarea corectă; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor;c) [ ] depistarea surselor;d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
IGIENA AERULUI
149. Definiţia corectă a climei esteSursa – [1] pag. 24, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă de timp;c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
150. Definiţia corectă a vremii este
Sursa – [17] pag. 54, cursa) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpered) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului esteSursa – [2] pag. 111, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu limitat;b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solarSursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solarSursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A; c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
154. Insolaţia e cauzată de acţiuneaSursa – [1] pag. 28, curs
Sursa – [1] pag. 29, cursa) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;d) [ ] Numărul de zile cu vânt;e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentruSursa – [2] pag. 172, curs
a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;b) [ ] A facilita mersul analizei;c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
Sursa – [2] pag. 114, cursa) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
21
b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în momentul determinării;e) [ ] Punctul de rouă.
163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cuSursa – [2] pag. 124, curs
a) [ ] Anemometrul cu palete;b) [x] Catatermometrul;c) [ ] Anemometrul cu cupe;d) [ ] Actinometrul;e) [ ] Psihrometrul.
164. Cu temperatura efectivă se apreciază
Sursa – [2] pag. 130, cursa) [ ] Temperatura aerului din încăperi;b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;d) [ ] Puterea de răcire a aerului;e) [ ] Temperatura corpului.
165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din factorii enumeraţi mai josSursa – [17] pag. 211, curs
a) [ ] T 0 aerului;b) [ ] Umiditatea aerului;c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;e) [ ] Roza vânturilor .
22
170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurândSursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
175. Transportul auto poluează aerul cuSursa – [1] pag. 39, curs
a) [x] Monoxid de carbon;b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;d) [x] Plumb;e) [ ] Hidrogen sulfurat.
176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile
Sursa – [1] pag. 27, cursa) [ ] Ultraviolete zona A ;b) [ ] Ultraviolete zona B.;c) [x] Ultraviolete zona C;d) [ ] Infraroşii;e) [ ] Luminoase .
177. Umiditatea relativă a aerului esteSursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
23
e) [ ] Punctul de rouă.
178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţiaSursa –curs
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;d) [x] Radiaţiilor luminoase;e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazalSursa – [1] pag. 30-31, curs
a) [ ] Scade;b) [x] Creşte;c) [ ] Nu se modifică;d) [ ] Oscilează în diapazon mare;e) [ ] Oscilează în diapazon mic.
187. Numărul de aeroioni grei este mai mare înSursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Oraşele mari industriale;b) [ ] Localităţile rurale;c) [ ] Pe malul mării;d) [ ] Lângă cascade;e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
188. Aerul poluat conţineSursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Mai mulţi ioni grei;b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone
Sursa – [1] pag.24, cursa) [x] Stabilitate în timp;b) [ ] Instabilitate în timp;c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climaticeSursa – [17] pag. 54, curs
a) [x] Zonele polare;b) [x] Zona tropicală;c) [x] Zonele temperate;d) [ ] Zonele de climat nespecific;e) [ ] Zonele de climat excitant.
192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart înSursa – [17] pag. 55, curs
a) [x] Climat excitant;b) [x] Climat indiferent ;c) [x] Climat intermediar;d) [ ] Climat marin;e) [ ] Climat de stepă.
25
193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prinSursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs
195. Vremea se caracterizează prinSursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Instabilitate mare în timp;b) [ ] Stabilitate în timp;c) [x] Modificări în decursul zilei;d) [ ] Modificări în decursul anului;e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.
196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării
Sursa – [17] pag.59, cursa) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la condiţii climatice noi;b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
197. În faza iniţială de aclimatizare se producSursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;d) [x] Se modifică metabolismul bazal;e) [x] Scade capacitatea de muncă.
198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului suntSursa – [2] pag. 130-132, curs
199. Catatermometria este o metodă pentru determinareaSursa – [2] pag. 124, curs
a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;c) [ ] Temperaturii aerului;d) [ ] Umidităţii relative a aerului;e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despreSursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [ ] Temperatura aerului;b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
26
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantăSursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Temperatura aerului;b) [x] Umiditatea aerului;c) [x] Viteza de mişcare a aerului;d) [ ] Presiunea atmosferică;e) [x] Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultravioleteSursa – [1] pag. 27, curs
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aeruluiSursa – [1] pag. 39-41, curs
a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt
210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic suntSursa – [17] pag. 44, curs
a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;b) [ ] Plantarea zonelor verzi;c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.
211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodeleSursa – [2] pag. 171-172, curs
a) [x] De substituţie;b) [x] De aspiraţie;c) [x] De sedimentare;d) [ ] De compresie;e) [x] De vacuum .
212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodeleSursa – [2] pag. 186, curs
a) [ ] De vacuum;b) [x] De sedimentare;c) [x] De filtrare;d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;e) [ ] De substituţie.
213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile
214. Termoliza prin evaporare se caracterizeazăSursa – [1] pag.30, curs
a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;c) [ ] Creşte în aerul viciat;d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;e) [ ] Creşte în aerul umed.
215. Termoliza prin radiaţie se caracterizeazăSursa – [1] pag. 30, curs
a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;c) [x] Depinde de gradientul termic;d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;e) [ ] Creşte în aerul viciat.
28
216. Organismul reacţionează la suprarăcire prinSursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;b) [x] Scade rezistenţa organismului;c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;e) [ ] Creşte temperatura corpului.
217. Temperatura efectivă esteSursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor
factori;c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismuluiSursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;b) [x] Influenţează receptorii din vase;c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
219. Sindromul de decompresiune se produce prinSursa – [1] pag. 32, curs
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.
220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:Sursa – [2] pag. 177, curs
221. În vicierea aerului nu intervin factoriiSursa – [2] pag. 177, curs
a) [ ] Aerul expirat;b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;e) [x] Concentraţia N2.
222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosfereiSursa –curs
233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin
Sursa –cursa) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de termoreglare;b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea atmosferei; d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici; e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatuluiSursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Temperatura aerului;b) [x] Umiditatea aerului;c) [x] Radiaţiile calorice;d) [x] Mişcarea aerului;e) [ ] Iluminatul.
235. Metodele de determinare a temperaturii efectiveSursa – [2] pag.132, curs
a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi linia de confort;c) [x] Tabele speciale;d) [ ] Metode fiziologice obiective;e) [ ] Metode chimice.
236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti suntSursa – [2] pag. 249, curs
237. Patogenia bolii de chesonSursa – [17] pag. 210, curs
a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoaseSursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs
a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;b) [x] Asigurară ritmul circadian;c) [ ] Au efect dezinfectant;d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.
31
239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută
244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului
Sursa – [2] pag. 121, cursa) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;e) [ ] Micşorează termogeneza.
245. De ce depinde intensitatea termolizei
Sursa –cursa) [x] De temperatura aerului;b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;c) [x] De umiditatea aerului;d) [x] De viteza curenţilor de aer;e) [ ] De regimul alimentar.
246. Prin mediul aerian se pot transmiteSursa – [17] pag. 45, curs
a) [x] Scarlatina;b) [x] Tuberculoza;
32
c) [ ] Dizenteria;d) [ ] Poliomielita;e) [x] Rujeola.
247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prinSursa – [1] pag. 40, curs
a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;e) [x] Acţiune cancerigenă.
248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A
Sursa – [1] pag. 25, cursa) [x] Malformaţii;b) [x] Cancer tegumentar;c) [ ] Rahitism;d) [x] Eritem;e) [x] Edem al conjunctivei.
253. Şocul termic e cauzat de:Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;c) [x] Acumularea de căldură în organism;d) [x] Tulburarea metabolismul termic;e) [x] Devierea componenţei sanguine.
257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată
Sursa – [1] pag. 30, cursa) [x] Umiditatea relativă a aerului;b) [x] Deficitul de saturaţie;c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;e) [ ] Punctul de rouă.
258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută
Sursa – [1] pag. 32-37, cursa) [x] În timpul zborului cu avionul;b) [x] La aflarea în munţi;c) [ ] La aflarea sub apă;d) [ ] La aflarea în mine;e) [ ] În locuinţă.
259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prinSursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] La aflarea la altitudini;b) [ ] La aflarea la nivelul mării;c) [x] Prin călirea organismului;d) [x] Prin aflarea în barocamere;e) [x] Prin administrarea de vitamine.
260. Aerul se ionizează sub influenţaSursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;b) [x] Radiaţiilor cosmice;c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;e) [x] Radiaţiilor Roentge.
261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte
Sursa – [1] pag.33, cursa) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
34
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.
262. Din grupul aeroionilor grei fac parte
Sursa – [1] pag. 33, cursa) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.
263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare înSursa – [1] pag.33, curs
a) [ ] Oraşele mari industriale;b) [x] Localităţile rurale;c) [x] Pe malul mării;d) [x] Lângă cascade;e) [x] Lângă râuri curgătoare.
264. Aeroionii negativi au acţiuneSursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Tonizantă;b) [x] Stimulează metabolismul;c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;e) [ ] De inhibiţie generală.
Igiena apei265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă în 5 zile;e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugereazăSursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] O poluare recentă;b) [x] O poluare permanentă;c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;d) [ ] O poluare de scurtă durat;e) [ ] Lipsa poluării.
271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza
273. Metodele de declorinare a apeiSursa – [5] pag.203, curs
a) [ ] Filtrare lentă;b) [ ] Coagulare;c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;e) [ ] Tratare cu O3.
274. Duritatea generală a apei este condiţionată deSursa – [2] pag.214, curs
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;e) [ ] Prezenţa clorurilor .
275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilăSursa – [1] pag.51, curs
Sursa – cursa) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
36
277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organiceSursa – [1] pag.53, curs
278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:
Sursa –cursa) [ ] Caracter sezonier;b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;e) [ ] Caracter exploziv.
279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşteSursa – [2] pag.202, curs
Sursa – [1] pag.48, cursа) [ ] Consum de apă cu exces de iod;b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii
Sursa –cursa) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
37
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
285. Cauza fluorozei
Sursa – [1] pag.52, cursa) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei
Sursa – [1] pag.52, cursa) [x] Indicele microbian;b) [ ] E. Coli – 0;c) [x] Indicele coli;d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;e) [ ] Enterococi-0.
287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor OMS Sursa –curs
a) [x] 100 l;b) [ ] 150 l;c) [ ] 200-130 l;d) [ ] 210 l;e) [ ] 40-60 l.
290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde
Sursa – [1] pag.48, cursa) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)
Sursa – [1] pag.55, cursa) [x] Sunt transparente;b) [x] Au debit mic;c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;e) [ ] Au debit mare.
299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese
300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt
Sursa – [1] pag68, cursa) [x] Apele menajere;b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;e) [x] Circulaţia navală.
301. Profilaxia bolilor hidrice includeSursa – [1] pag.67, curs
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt
Sursa –cursa) [ ] Numărul total de germeni – 100;b) [ ] Numărul total de germeni – 300;c) [x] Enterococi-0;d) [ ] Indicele coli - 3 ;e) [x] E. coli- 0.
303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;e) [ ] Să nu conţină microelemente.
306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate: Sursa – [1] pag.54, curs
307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei suntSursa – [1] pag.54, curs
40
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;b) [x] Turbiditatea 5 UNT;c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa
Sursa – [17] pag.95, cursa) [x] Nu este în cantităţi suficiente;b) [x] Conţine germeni patogeni;c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
Sursa – [1] pag.47, cursa) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt
Sursa – [1] pag.70, cursa) [x] Contaminarea fecală a apei;b) [x] Receptivitatea organismului;c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;d) [ ] Perioada anului;e) [ ] Durata contaminării .
311. Prin intermediul apei nu se transmitSursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;b) [ ] Febra tifoidă;c) [ ] Hepatita virală A;d) [x] Scarlatina;e) [x] Hepatita virală B.
Sursa –cursa) [x] Început exploziv;b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt
Sursa –cursa) [ ] Febra tifoidă;
42
b) [x] Poliomielita;c) [ ] Dizenteria;d) [ ] Holera;e) [x] Hepatita A .
323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioaseSursa –curs
Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;d) [ ] Filtrarea apei;e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
325. Metode de dezinfecţie a apei suntSursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Coagularea ;b) [x] Clorinarea;c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;d) [x] Ozonarea;e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitateSursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Clorinare cu doze mici;b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare;d) [x] Clorinare cu doze postcritice;e) [x] Clorinare cu amonizare.
327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a
335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă
Sursa – [1] pag.58, cursa) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;b) [ ] Mineralizare excesivă;c) [ ] Siguranţă epidemiologică;d) [x] Debit mare;e) [x] Risc de poluare.
336. Patologii virale transmisibile prin apă nu suntSursa –curs
a) [x] Holera;b) [x] Dizenteria;c) [ ] Hepatita A;d) [ ] Poliomielita;e) [x] Hepatita B .
337. În ce cazuri se aplică coagularea apeiSursa – [1] pag.60, curs
44
a) [x] La coloraţie sporită;b) [x] În caz de turbiditate sporită;c) [ ] La duritate mare;d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie
343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată cândSursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Va fi eficientă;b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;e) [ ] Va modifica duritatea apei.
344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de
Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Particularităţile germenilor;b) [ ] Duritatea apei;c) [x] Activitatea preparatelor de clor;d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;e) [ ] Cantitatea de cloruri.
45
345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de
Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;b) [x] Temperatura apei;c) [x] Timpul de contact;d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
346. Activitatea clorurii de var se reduce
Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] La lumină;b) [ ] La întuneric;c) [x] La păstrare îndelungată;d) [ ] La temperaturi joase;e) [x] La temperaturi înalte.
347. Clorura de var se păstrează
Sursa – [2] pag.227, cursa) [ ] La lumină;b) [x] La întuneric;c) [x] La temperaturi joase;d) [ ] La temperaturi crescute;e) [x] Închisă ermetic.
348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea
Sursa – [1] pag.64, cursa) [x] Nu se modifică pH-ul apei;b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;c) [ ] Este o metodă ieftină;d) [x] Este mai eficientă;e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
349. Metode fizice de dezinfecţie a apei suntSursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;e) [x] Fierberea.
350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt
Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;e) [ ] Fierberea.
351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt
Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;b) [x] Acţionează asupra virusurilor;c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete
Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Trec numai prin apă limpede;b) [ ] Trec prin apa tulbure;
46
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;d) [ ] Trec prin apa colorată;e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;d) [x] Este accesibilă;e) [x] Se micşorează duritatea apei.
354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt
Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;b) [x] Alterarea gustului;c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apăSursa – [1] pag.250, curs
a) [ ] Din fântâni;b) [x] Din apeduct central;c) [ ] Din fântâni şi apeduct;d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;e) [ ] Din râuri, lacuri.
356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, cursa) [x] Să fie apirogenă;b) [ ] Cu oxidabilitate mare;c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
357. Pirogenia apei e condiţionată deSursa – [4] pag.231, curs
358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot folosiSursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Permanganatul de potasiu;b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;c) [ ] Distilatoare obişnuite;d) [x] Distilatoare speciale;e) [ ] Carbonatul de sodiu.
359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se folosesc metodele
Sursa – [1] pag.57, cursa) [ ] Se scoate cu găleata individuală;b) [x] Se scoate cu găleata comună;c) [x] Se scoate cu pompa;d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt
Sursa – [2] pag.219, cursa) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;e) [x] Standardizarea calităţii apei.
IGIENA SOLULUI362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
Sursa – [1] pag.70, cursa) [ ] Ionizarea aerului;b) [ ] Presiunea atmosferică;c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;d) [x] Depunerile atmosferice;e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.
363. Principalul indicator al poluării solului esteSursa – [3] pag.198, curs
a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;b) [ ] Chistul amebian;c) [x] Numărul Hlebnicov;d) [ ] Colifagii;e) [ ] Indicele de hidrogen.
364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai
Sursa – [17] pag.129, cursa) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;c) [ ] Cu porozitate mică;d) [x] Cu porozitate mare;e) [x] Cu granule mari .
366. Autopurificarea solului presupuneSursa – [1] pag.75, curs
a) [x] Formarea humusului ;b) [ ] Modificarea structurii mecanice;c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.
367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:Sursa –curs
a) [x] Porozitate;b) [x] Permeabilitate pentru aer;c) [x] Permeabilitate pentru apă;d) [x] Capilaritate;e) [ ] Densitate.
48
368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de: Sursa –curs
a) [x] Mărimea porilor;b) [ ] Volumul total al porilor;c) [ ] Structura solului;d) [ ] Compoziţia chimică a solului;e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.
369. Etapele procesului de autopurificare a solului:Sursa –curs
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;e) [ ] Un complex de normative igienice.
378. Orice investigaţie igienică începe cu metodaSursa – [3] pag. 24, curs
a) [ ] Toxicologică şi biologică;b) [ ] Sanitar-statistică;c) [x] De observaţie sanitară;d) [ ] Fizică;e) [ ] Epidemiologică.
379. Nu sunt obiective ale igienei individualeSursa – [1] pag. 6, curs
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;b) [ ] Alimentaţia raţională;c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.
380. Profilaxia este
Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, cursa) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii;d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
381. Scopul profilaxie secundare esteSursa – [3] pag. 8, curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.
382. Scopul profilaxiei terţiare este
Sursa – [3] pag. 1 cursa) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.
383. Normativ igienic este
50
Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, cursa) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
384. Organismul uman este influenţat de factorii socialiSursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs
a) [ ] compuşii apei;b) [x] nivelul de cultură;c) [x] regimul de muncă ;d) [x] condiţiile de trai; e) [ ] temperatura aerului .
385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"Sursa – [3] pag. 5, curs
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs
a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
387. Obiective ale igienei individuale suntSursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs
a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;b) [x] Alimentaţia raţională;c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.
388. Tipurile de profilaxie suntSursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs
Sursa – [3] pag. 8, cursa) [x] Prevenirea apariţiei bolii;b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.
390. Obiectivele supuse normării igienice sunt
Sursa – [3] pag. 7-8, cursa) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot, vibraţii, etc;c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.
396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă esteSursa – curs
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;c) [ ] Tratarea bolilor depistate;d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet)Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;c) [ ] Persoanele care au anumite boli;d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.
52
399. Controlul medical periodic se efectueazăSursa – [1] pag. 354, curs
a) [ ] La 6 luni;b) [ ] La un an;c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;d) [ ] La 3 ani;e) [ ] După gravitatea bolilor.
400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna;d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafuluiSursa – [1] pag.175, curs
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
402. Intoxicaţia cu CO e cauzată deSursa – [1] pag.187, curs
a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;b) [ ] Vârsta adultă;c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;e) [ ] Presiunea atmosferică.
403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervinSursa – [1] pag.187, curs
a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;c) [ ] Formarea de methemoglobină;d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.
404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Formări de aeroemboli;b) [ ] Decompresiuni rapide;c) [x] Intoxicaţiei cu azot;d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .
405. Toate toxicele industriale manifestă acţiuneSursa – [1] pag.183, curs
412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelorSursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Forarea umedă;b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;d) [x] Controale medicale periodice;e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
413. Gradul de pericol al prafului e determinat deSursa – [1] pag.175, curs
a) [x] Dimensiuni;b) [x] Dispersie;c) [x] Origine;d) [x] Componenţă chimică;e) [ ] Forma sursei de emanare.
414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag.176, curs
54
a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;c) [ ] Ventilaţia locală;d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;e) [x] Transportul pneumatic.
415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de prafSursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Precipitaţie slabă;b) [ ] Rapid se precipită;c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;d) [x] Pătrund până la alveole;e) [ ] Se dizolvă în apă.
416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicozăSursa – [1] pag.177, curs
420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelorSursa – [1] pag.176, curs
a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;d) [x] Caracterul muncii;e) [ ] Vârsta muncitorului.
421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismuluiSursa – [1] pag.175, curs
a) [x] de componenţa chimică;b) [x] de gradul de solubilitate în apă;c) [x] de dispersie;
55
d) [x] de structura şi forma particulelor;e) [ ] de starea sursei de praf.
422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului suntSursa – [1] pag.179, curs
423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitateaSursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;c) [x] Stabilitatea in timp;d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
424. Definiţia zgomotului este
Sursa – [1] pag.180, cursa) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;d) [x] Orice sunet nedorit;e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale suntSursa – [1] pag.180-181, curs
a) [ ] Vârsta muncitorului;b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;e) [ ] Sexul muncitorului.
426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului Sursa – [1] pag.180-181, curs
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;b) [x] Intensitatea zgomotului;c) [x] Frecvenţa zgomotului;d) [ ] Receptivitatea organismului;e) [ ] Adaptarea organismului.
427. Măsurile de combatere ale zgomotului Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
428. Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, curs
430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Memoria operativă;b) [x] Concentraţia atenţiei;c) [ ] Tremorul fiziologic;d) [ ] Rezistenţa musculară;e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii Sursa – [1] pag.156, curs
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;b) [x] Controlul medical periodic;c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;d) [x] Educaţia sanitară;e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
432. Ce scop are controlul medical periodic Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele profesionale;d) [x] Depistarea bolilor profesionale;e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
433. Pentru oboseală nu este caracteristic Sursa – [1] pag.162, curs
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;b) [ ] Diminuarea atenţiei;c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;d) [x] Ireversibilitate ;e) [x] excitabilitate psihică crescută.
434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort Sursa – [1] pag.160, curs
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;c) [x] Scăderea volumului sistolic;d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic;e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
436. Praful de producere poate cauza Sursa – [1] pag.175, curs
437. In tabloul oboselii cronice pot exista Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Astenie;b) [x] Tulburări de somn;c) [x] Tulburări psihoafective;d) [x] Tulburări neurovegetative;e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.
438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor Sursa – [1] pag.176, curs
a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3 aer;b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.
439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de
Sursa – [1] pag.183, cursa) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;b) [x] Sensibilitatea organismului;c) [x] Factorii mediului de muncă;d) [ ] Asistenţa medicală;e) [x] Factorii mediului ambiant.
440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice Sursa - curs
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;b) [x] Dau sindrom narcotic;c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;e) [ ] Influenţează selectiv.
441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la Sursa – [1] pag.184, curs
a) [ ] Personalul din industrie;b) [x] Personalul din zootehnie;c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;d) [ ] Mineri;e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere Sursa – [1] pag.171, curs
443. Barotraumatismul urechii Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;c) [x] Se manifestă prin otalgii;d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.
444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt Sursa – [1] pag.173, curs
446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;e) [ ] Să se facă rapid.
447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice Sursa – [1] pag.174, curs
a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;b) [ ] Tulburări cardiace;c) [ ] Turburări pulmonare;d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";e) [x] Hipoxie.
448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Fizice uşoare;b) [x] Cu eforturi fizice medii;c) [x] Cu eforturi fizice mari;d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.
449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;b) [x] Creşte volumul sistolic;c) [x] Creşte minut volumul cardiac;d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
450. La munci fizice grele în organism Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Sporeşte termogeneza;b) [ ] Scade termogeneza;c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;e) [x] Se accelerează metabolismul.
451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;b) [ ] Sporeşte termogeneza;c) [x] Creşte presiunea arterială;d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
452. Oboseala se manifestă prin Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
59
b) [x] Senzaţie de epuizare;c) [x] Cefalee;d) [x] Insomnie;e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
453. Surmenajul se caracterizează prin Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;d) [x] E reversibil după tratament specific;e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
454. Plumbul se depozitează în Sursa – [1] pag.186, curs
455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] to aerului;b) [x] Volatilitatea;c) [x] Solubilitatea în apă;d) [ ] Umiditatea aerului;e) [x] Proprietăţile chimice.
456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin Sursa – [1] pag.186, curs
a) [x] Depunerea Pb în oase;b) [x] Depunerea Pb în ficat;c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;d) [ ] Este prezent permanent în sânge;e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Structura chimică;b) [x] Gradul de dispersie;c) [x] Solubilitatea în apă;d) [x] Căile de pătrundere;e) [ ] Domeniul de utilizare.
458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;b) [x] Gradul de toxicitate;c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.
459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate Sursa – [1] pag.183, curs
460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de Sursa – [1] pag.183-182, curs
a) [x] Proprietăţile fizice;b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;c) [x] Gradul de volatilitate;d) [x] Starea de agregare;e) [ ] Concentraţia în ficat.
461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt Sursa – [1] pag.183-182, curs
a) [x] Respiratorie;b) [x] Tub digestiv;c) [x] Tegumente;d) [ ] Intravenoasă;e) [ ] Intraperitonială.
462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismuluiSursa – [1] pag.184, curs
a) [x] Efecte narcotice;b) [x] Efecte alergizante;c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;d) [x] Efecte hepatotrope;e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.
463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principaleSursa – [1] pag.177, curs
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;b) [x] Depistarea precoce a silicozei;c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;e) [x] Prevenirea agravării silicozei.
464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru căSursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii
465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii esteSursa – [2] pag.143, curs
Sursa – [2] pag.142, cursa) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.
471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial
Sursa – [1] pag.104, cursa) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;e) [ ] Folosind lămpi incandescente.
472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în afara clădirii pe aceiaşi orizontală;c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu suntSursa – [2] pag.141, curs
a) [ ] CIN;b) [ ] Coeficient de luminozitate;c) [x] Suprafaţa geamurilor;d) [ ] Unghiul de incidenţă;e) [ ] Unghiul de deschidere .
474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentruSursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
62
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzireaSursa – [1] pag.97, curs
a) [ ] Locuinţelor;b) [ ] Farmaciilor;c) [ ] Magazinelor;d) [ ] Spitalelor;e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.
476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi
Sursa – [1] pag.105, cursa) [x] Climatul de lumină;b) [x] Orientarea încăperii;c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;d) [x] Culorile anturajului încăperii;e) [ ] Uniformitatea luminii.
477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor
Sursa – [1] pag.107, cursa) [x] Luxmetria;b) [x] Metoda "Watt";c) [x] Metoda "e";d) [ ] Coeficientul de luminozitate;e) [ ] Coeficientul de pătrundere.
478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent suntSursa – [1] pag.107, curs
a) [ ] Efect stroboscopic;b) [x] Lipsa umbrelor;c) [ ] Efect de întuneric;d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
479. Dezavantajele iluminatului luminiscent
Sursa – [1] pag.107, cursa) [x] Lumină instabilă în timp;b) [x] Efect stroboscopic;c) [ ] Randament mic;d) [x] Efect de întuneric;e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.
480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor suntSursa – [2] pag.141, curs
a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;b) [x] Coeficientul de luminozitate;c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;d) [ ] Spectrul luminii;e) [x] Coeficientul de pătrundere.
481. Este raţional iluminatul care
Sursa – [1] pag.103, cursa) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;b) [x] Nu produce efect stroboscopic;c) [x] Nu produce efecte de orbire;d) [x] Este uniform;e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.
63
482. Indici de apreciere a iluminării artificiale suntSursa – [2] pag.146, curs
a) [ ] Coeficientul de luminozitate;b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;e) [x] Uniformitatea iluminării.
483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor
Sursa – [2] pag.146, cursa) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;b) [x] Să fie uniformă;c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;e) [x] Să nu facă umbre.
484. Tipurile corpurilor de iluminat
Sursa – [1] pag.106, cursa) [x] Cu lumină difuză;b) [x] Cu lumină reflectată;c) [x] Cu lumină proiectată;d) [ ] Cu lumină combinată;e) [ ] Cu lumina mixtă.
485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după
Sursa – [2] pag.194, cursa) [ ] Dioxid de carbon;b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;c) [ ] Oxigen;d) [x] Cantitatea de pulberi;e) [x] Valoarea temperaturii aerului.
486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor suntSursa – [1] pag.101, curs
a) [ ] Volumul încăperii;b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;d) [ ] Componenţa chimică a aerului;e) [x] Presiunea vântului.
487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt
Sursa – [1] pag.102, cursa) [ ] Prin curenţi de aer;b) [x] De aspiraţie;c) [x] De refulare;d) [ ] Aeraţie;e) [x] De aspiraţie – refulare .
488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţieSursa – [1] pag.145, curs
489. Cerinţe igienice faţă de încălzire suntSursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă suprafeţele de încălzire;c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
64
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.
490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fiSursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Cu apă;b) [ ] Cu ulei;c) [x] Cu aer;d) [x] Cu aburi;e) [ ] Cu gaze .
491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelorSursa – [17] pag.217, curs
a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .
492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri suntSursa – [17] pag.217, curs
a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;b) [x] Se exclude poluarea aerului;c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:Sursa -curs
a) [ ] naturală;b) [ ] generală;c) [x] de aspiraţie;d) [x] de refulare;e) [x] de refulare – aspiraţie.
494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:Sursa -curs
a) [x] locală;b) [x] generală;c) [ ] de aspiraţie;d) [ ] de refulare;e) [x] mixtă.
496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;b) [x] aeraţie;c) [x] canale de extragere;d) [ ] geam;e) [ ] infiltraţie.
497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:
65
Sursa -cursa) [x] curenţi de aer;b) [ ] aeraţie;c) [ ] canale de extragere;d) [x] geam;e) [x] infiltraţie.
498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;b) [ ] nişe;c) [ ] umbrele;d) [x] oaze aeriene;e) [x] perdele de aer.
499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;b) [x] nişe;c) [x] umbrele;d) [ ] oaze aeriene;e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:Sursa -curs
a) [ ] geam;b) [ ] canale de extragere;c) [x] aspiraţie;d) [x] refulare;e) [x] refulare – aspiraţie.
501. Factorii ce determină ventilaţia naturală:Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;c) [x] presiunea vântului;d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.
502. Avantajele ventilaţiei naturale:Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;b) [x] accesibilitate după cost;c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;d) [ ] rază de acţiune mare;e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
a) [ ] accesibilitate după cost;b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;d) [x] rază de acţiune mare;e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
66
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi mecanice);d) [ ] accesibilitate după cost;e) [ ] simplitatea montări.
505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;c) [ ] deschideri de extragere a aerului;d) [x] reţea de conducte;e) [ ] mina de extragere a aerului.
506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:Sursa -curs
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;c) [x] deschideri de extragere a aerului;d) [x] reţea de conducte;e) [x] mina de extragere a aerului.
507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;e) [x] schimbul de aer este dirijat.
508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanicee) [x] schimbul de aer este dirijat.
509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:Sursa- curs
67
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.
513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);b) [ ] accesibilitate după cost;c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
514. Condiţionarea aerului:Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză de mişcare a aerului, puritate;d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:Sursa -curs
a) [ ] cost;b) [x] destinaţia încăperii;c) [x] volumul încăperii;d) [x] caracterul noxelor emanate;e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.
517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.
518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:Sursa curs
a) [ ] umiditatea aerului;b) [ ] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [x] bioxidul de carbon.
519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este:Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.
520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:
68
Sursa -cursa) [x] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.
521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:Sursa- curs
a) [x] de laborator;b) [x] de calcul;c) [ ] de observaţie;d) [ ] chestionare;e) [ ] experimentului cronic.
522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului; d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
523. Volumul necesar de ventilaţie:Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО 2 să nu
depăşească nivelul admis;c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ;d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească
nivelul admis;e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
524. Multiplul necesar de aer :Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО 2 să nu
depăşească nivelul admis;c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ;d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească
nivelul admis;e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
Igiena spitalelor
525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitaluluiSursa – [1] pag.233, curs
526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgieSursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;c) [x] Nu se admit;d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
69
527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
Sursa – [11] pag.385, cursa) [ ] Pot fi comune;b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;c) [x] Nu pot fi comune;d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.
528. Blocul de operaţie e raţional de amplasatSursa – [11] pag.378, curs
a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .
529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasaSursa – [1] pag.240, curs
a) [ ] În blocul central;b) [x] În bloc separat;c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .
530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicescSursa – [1] pag.233, curs
a) [ ] Nu mai mică de 45%;b) [x] Nu mai mică de 60%;c) [ ] 20-30%;d) [ ] 10-15%;e) [ ] 5-10% .
531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale suntSursa – [1] pag.250, curs
a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;b) [ ] Deversarea în bazine de apă;c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.
532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil terapeutic)Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] Da;b) [x] Nu;c) [ ] Da, pentru spitale mari;d) [ ] Da, pentru spitale mici;e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.
533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilorSursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Da;b) [x] Nu;c) [ ] Da, în spitale mici;d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;e) [ ] Da, în anumite secţii.
534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi deSursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] 37m3;b) [ ] 7m3;c) [ ] 90m3;
70
d) [x] 80 m3;
e) [ ] 100m3.
535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
Sursa – [1] pag.236, cursa) [x] Numărul de paturi;b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;e) [ ] Profilul spitalului.
536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic esteSursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] 4m2;b) [ ] 5 m
2;c) [ ] 6 m2
;
d) [x] 7 m2;
e) [ ] 8 m2.
537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie
Sursa – [1] pag.238, cursa) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5c) [ ] +5–6d) [x] +10–8e) [ ] ±6.
538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator
539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor de îngrijire medicală
Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Cu un coridor construit unilateral;b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;c) [ ] Cu două coridoare;d) [ ] Compactă;e) [ ] De colţ .
540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane
Sursa – [1] pag.239, cursa) [ ] Da;b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;c) [x] Nu;d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţiSursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;c) [x] Nu se admit;d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
71
542. Boxa completă diferă de semiboxă
Sursa – [1] pag.240, cursa) [ ] Nu diferă;b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;d) [ ] Are grup sanitar;e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .
543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu
Sursa – [2] pag.248, cursa) [x] Raze ultraviolete reflectate;b) [ ] Raze ultraviolete directe;c) [ ] Metoda de explozie;d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt
Sursa – [2] pag.248, cursa) [ ] Lampa eritem uveolă;b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;c) [x] Lampa bactericid uveolă;d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este
549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în
unităţile
Sursa – [11] pag.285, cursa) [ ] Patologia gravidităţii;b) [ ] Fiziologie postnatală;c) [x] Observare;d) [ ] În toate unităţile;e) [ ] În blocul de naştere .
550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
Sursa – [11] pag.377, cursa) [ ] Secţia medicală;b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;c) [ ] Salonul;d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;e) [ ] Sala de proceduri .
551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.238, cursa) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.
552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului
Sursa – [1] pag.232, cursa) [ ] Spitale mari de profil larg;b) [x] Spitale de tuberculoză;c) [x] Spitale de psihiatrie;d) [ ] Maternităţi;e) [ ] Policlinici stomatologice.
553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală sunt
Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Saloanele;b) [x] Sălile de proceduri;c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;d) [ ] Grupurile sanitare;e) [ ] Coridoarele .
560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase
Sursa – [1] pag.240, cursa) [x] În boxa de internare – examinare;b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;c) [ ] În secţia de internare a spitalului;d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.
562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.238, cursa) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.
563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc
74
Sursa – [1] pag.232, cursa) [x] Zonarea funcţională a terenului;b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.
564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [1] pag.380, cursa) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;e) [ ] Educaţia sanitară .
565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor
Sursa –cursa) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor
Sursa –cursa) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina după
Sursa – [2] pag248, cursa) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină după
Sursa – [2] pag.248, cursa) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.
569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt
Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;d) [ ] Condiţionarea aerului;e) [x] Educaţia igienică.
570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
75
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;d) [ ] Condiţionarea aerului;e) [x] Educaţia igienică.
571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .
572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [x] Ventilaţia artificială eficace;d) [x] Condiţionarea aerului;e) [ ] Educaţia igienică.
573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt
Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;e) [ ] Profilul spitalului.
574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
Sursa – [1] pag.385, cursa) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;b) [x] Patologie;c) [x] Destinaţia încăperii;d) [ ] Căile de termoliză;e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.
575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt
Sursa – [1] pag.385, cursa) [x] Prezenţa filtrului;b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile
Sursa –cursa) [x] Fiziologie postnatală;b) [x] Patologie a gravidităţii;c) [x] De observare;d) [x] Blocul de naştere;e) [ ] Fiziologie prenatală.
577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane
Sursa –cursa) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
Sursa – [1] pag.231, cursa) [x] Decentralizate;b) [x] Centralizate;c) [x] Mixte;d) [x] Bloc-centralizate;e) [ ] Centre de diagnostic.
579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale
Sursa – [1] pag230, cursa) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag. 380, cursa) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;b) [x] De arhitectură şi planificare;c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;d) [x] Sanitar-tehnice;e) [x] Sanitar-antiepidemice.
581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat
Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Temperatura aerului;b) [ ] Radiaţiile calorice;c) [x] Umiditatea relativă a aerului;d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;e) [x] Viteza de mişcare a aerului.
582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt
Sursa – [2] pag.247, cursa) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;b) [x] Cantitatea de CO2;
c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .
583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să
Sursa – [1] pa.g234, cursa) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;c) [ ] Să fie numai centralizată;d) [ ] Să fie numai decentralizată;e) [x] Să corespundă specificului spitalului.
584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt
Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] De arhitectură şi planificare;b) [ ] Sanitar-tehnice;c) [x] De imunizare activă;d) [x] De imunizare pasivă;
77
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.
585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Sanitar antiepidemice;b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;c) [ ] Sanitar-tehnice;d) [x] De imunizare activă;e) [x] De imunizare pasivă.
586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt
Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] De imunizare după plan;b) [ ] De imunizare urgentă;c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;d) [x] De arhitectură şi planificare;e) [x] Sanitar-tehnice .
INFECŢIILE NOZOCOMIALE
587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – cursa) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute;b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
Sursa – cursa) [x] Scăderii reactivităţii;b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
Sursa – cursa) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – cursa) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;c) [x] Purtători de germeni patogeni;d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
78
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – cursa) [x] În ambulator;b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:
Sursa – cursa) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;e) [ ] Maladii somatice.
594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:
597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în următoarele direcţii:
Sursa – cursa) [x] Crearea unui regim antimicrobian;b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.
598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:
Sursa – cursa) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;b) [x] Organizarea lucrului;c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;d) [ ] Regimul de muncă al personalului;e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
79
599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:
606. Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu excepţia uneia
Sursa –cursa) [ ] Deviere de la sigma;b) [ ] Scară de regresie;c) [ ] Complexă;d) [x] Greutatea corpului;e) [ ] Scara de centile.
607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [2] pag.347, cursa) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;e) [ ] Nu suferă de boli cronice .
608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV
Sursa – [15] pag.291, cursa) [x] Nu mai puţin de 1,5m2;b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m
2 ;c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m
2;d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m
2 ;e) [ ] 3 – 4 m
2 .609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
Sursa – [1] pag.221, cursa) [ ] De separare individuală;b) [x] De separare pe grupe de vârstă;c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;e) [ ] De separare după sex.
610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară
612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi scaune de
Sursa – [15] pag.345, curs
81
a) [ ] 2 grupe;b) [ ] 3 grupe;c) [ ] 4 grupe;d) [x] 5 grupe;e) [ ] 6 grupe.
613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin metoda
Sursa –cursa) [ ] Scara de centile;b) [ ] Deviere de la sigmă;c) [ ] Scara de regresie;d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;e) [x] Complexă .
614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar
Sursa – [1] pag.224, cursa) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;e) [ ] Să corespundă clasei elevului .
615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi
Sursa – [3] pag.279, cursa) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;b) [x] Iluminat neuniform;c) [x] Poziţie incorectă la masă;d) [x] Regim de lucru incorect;e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
Sursa –cursa) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;c) [x] Determinarea grupului de sănătate;d) [ ] Educaţie sexuală;e) [ ] Consultaţie profesională .
617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va ţine cont de criteriile
Sursa – [1] pag.212, cursa) [x] Starea de sănătate;b) [x] Gradul dezvoltării fizice;c) [x] Gradul de pregătire fizică;d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, cursa) [ ] Nu suferă de boli cronice;b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;d) [x] Au patologii congenitale compensate;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt
620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt
Sursa –cursa) [ ] Înălţimea;b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;c) [x] Gradul de maturizare sexuală;d) [x] Starea aparatului locomotor;e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa –cursa) [x] Deviere de la sigmă;b) [x] Scară de regresie;c) [x] Complexă;d) [ ] Retrospectivă;e) [x] Scara de centile.
622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, cursa) [x] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Nu suferă de boli acute;c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .
623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, cursa) [ ] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;e) [ ] Nu suferă de boli acute.
624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
Sursa – [1] pag.225, cursa) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;e) [ ] Regimul zilei incorect.
625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar
629. Măsuri de profilaxie a miopiei la eleviSursa –curs
a) [x] Iluminare artificială generală raţională;b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .
630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, cursa) [x] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Nu suferă de boli acute;c) [x] Suferă rar de boli acute;d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.
631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii
Sursa – [1] pag.225, cursa) [x] Distanţa scaunului este nulă;b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;e) [x] Distanţa scaunului este +15.
633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa – [15] pag.31, cursa) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi morfofuncţionale;d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fiziceSursa – [1] pag.206, curs
84
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce determină procesul de creştere;b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei corpului;c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.
635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi indicii
636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
Sursa – [1] pag.208, cursa) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;b) [ ] Masa corpului;c) [x] Osificarea mâinii;d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;e) [x] Caracterele sexuale secundare.
637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –cursa) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;c) [ ] Dezvoltarea fizică;d) [ ] Alimentaţie;e) [ ] Deprinderea copiilor.
638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
Sursa – [11] pag.452, cursa) [x] Vârsta biologică;b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;c) [x] Starea sănătăţii;d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt
Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi, alimentaţia etc.);b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi sistemelor;e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.
640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
641. Regimul protector în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;
642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;c) [x] Apariţia epuizării treptate;d) [x] Apariţia modificărilor patologice;e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.
643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune
Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;e) [x] Fortificare sănătăţii.
644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor
Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] De antrenament;b) [x] Pregătitor;c) [x] De bază;d) [ ] De rezervă;e) [x] Special.
647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii
Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] Sănătoşi;b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;c) [x] Din grupul trei de sănătate;d) [ ] Din grupul patru de sănătate;e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .
648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii
Sursa – [2] pag.350, cursa) [x] Sănătoşi;b) [x] Din grupul unu de sănătate;c) [x] Din grupul doi de sănătate;d) [ ] Din grupul trei de sănătate;e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.
86
649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii
Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] Din grupul doi de sănătate;b) [ ] Din grupul trei de sănătate;c) [x] Din grupul patru de sănătate;d) [x] Din grupul cinci de sănătate;e) [ ] Sănătoşi.
650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include
Sursa –cursa) [x] Evidenţa bolilor cronice;b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;d) [x] Studierea morbidităţii curente;e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.
652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include
Sursa – [1] pag.208, cursa) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.
653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor
Sursa – [1] pag.217, cursa) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .
654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor:
Sursa -cursa) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.
655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:
Sursa- cursa) [x] endocrini;b) [x] metabolici;c) [ ] alimentari;d) [ ] ai mediului de trai;e) [x] genetici.
87
656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
Sursa- cursa) [ ] vârsta copilului;b) [x] condiţiile de habitat;c) [x] activitatea copilului;d) [x] clima şi mediul geografic;e) [x] alimentaţia.
657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
Sursa- cursa) [x] profesia părinţilor;b) [x] asigurarea materială a familiei;c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;d) [ ] greutatea corporală;e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:
Sursa -cursa) [ ] gradul de accelerare;b) [x] vârsta copilului;c) [ ] vârsta mamei;d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;e) [x] grupa de sănătate.
659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor sunt:
Igiena militară660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se efectuează
Sursa – [2] pag.184, cursa) [ ] Din fântâni arteziene;b) [ ] Din bazine de suprafaţă;c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;d) [x] De la punctul de distribuire a apei;e) [ ] Din fântâni tubulare.
661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin
676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor sunt
Sursa – [7] pag.19-42, cursa) [x] Exerciţii fizice la popasuri;b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;c) [x] Ventilaţia tancurilor;d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
90
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.
677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor
Sursa – [7] pag.29-35, cursa) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;c) [x] Apare hipoacuzia ;d) [x] Scade pragul auzului;e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
Sursa – [7] pag.34, cursa) [x] Reviziile tehnice ale tancului;b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.
679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează
Sursa – [1] pag.246, cursa) [x] Secţii rontghenodiagnostic;b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".
688. Radiaţiile ionizante formează în aer
Sursa – [1] pag.247, cursa) [x] Ozon (O3);
b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;e) [ ] Azot .
689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie ca component principal se utilizează
692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile ionizante
Sursa – [2] pag.276, cursa) [ ] Protecţia cu cantitatea;b) [ ] Protecţia cu timpul;c) [ ] Protecţia cu distanţa;d) [ ] Protecţia cu ecrane;e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.
693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an
Sursa –cursa) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;d) [x] Populaţia în ansamblu;e) [ ] Pacienţi .
694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt
Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Flux de electroni;b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);d) [ ] Flux de pozitroni;e) [ ] Flux de neutroni.
699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha
Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Flux de electroni;b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);d) [ ] Flux de pozitroni;e) [ ] Flux de neutroni.
700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer
Sursa –cursa) [ ] Micrometri;b) [ ] Milimetri;c) [ ] Centimetri;d) [ ] Metri;e) [x] Sute de metri .
701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer
Sursa –cursa) [ ] Micrometri;b) [ ] Milimetri;c) [x] Centimetri;d) [ ] Metri;e) [ ] Sute de metri.
702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive
IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ711. Particularităţile muncii agricole:
Sursa – cursa) [x] Caracter sezonier;
95
b) [x] Efort fizic sporit;c) [x] Prezenţa factorului biologic;d) [ ] Regim de muncă raţional;e) [x] Folosirea pesticidelor.
712. Ramurile muncii în gospodăria sătească:
Sursa – cursa) [x] Agricultura;b) [x] Zootehnia;c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:
716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:
Sursa – cursa) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:
Sursa – cursa) [x] Umiditatea crescută a aerului;b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.
718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:
Sursa – cursa) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;c) [x] Deşeurile industriale;d) [x] Deşeurile de la abatoare;e) [ ] Apele meteorice.