FARMACIE - propuneri intrebari - Tema nr. 1 Farmacocinetica generală Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011) pag. 46-171 Procaina: este inactivata în tubul digestiv este activata în sânge 1 A. este inactivata în ficat este inactivata în sânge este inactivata în plamâni. B. C. D. E. * (pag. 109) Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia: eliminarea lenta prelungirea duratei de actiune 2 A. scaderea duratei de actiune aparitia efectelor adverse prelungirea duratei unei intoxicatii. B. C. D. E. * (pag. 101) Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0: 0,01 24,03 3 A. 50,00 75,97 99,99 B. C. D. E. * (pag. 52) Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este: intraosoasa bucala 4 A. intrarectala uretrala intraperitoneal. B. C. D. E. * (pag. 60, 68, 82) Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia: sterile izotone 5 A. izotone sau slab hipotone pH=7,4 neiritante tisulare. B. C. D. E. * (pag. 77, 80-81) Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie: sterile si apirogene izotone sau slab hipertone 6 A. pH strict = 7,4 fara substante hemolitice fara substante ce precipita proteinele plasmatice. B. C. D. E. * (pag. 77-78) Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie: malnutritie neoplasm 7 A. arsuri fracturi afectiuni ginecologice B. C. D. E. * (pag. 84) S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: metabolizeaza numai medicamentele liposolubile prezinta specificitate de substrat 8 A. utilizeaza oxigen molecular utilizeaza citocromul P450 redus sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic B. C. D. E. * (pag. 112-113) În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia: oxidari reduceri 9 A. hidrolize decarboxilari acetilari B. C. D. E. * (pag. 125) Pag. 1 din 284
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
FARMACIE- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Farmacocinetica generală
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)
pag. 46-171
Procaina:
este inactivata în tubul digestiv
este activata în sânge
1
A.
este inactivata în ficat
este inactivata în sânge
este inactivata în plamâni.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:
eliminarea lenta
prelungirea duratei de actiune
2
A.
scaderea duratei de actiune
aparitia efectelor adverse
prelungirea duratei unei intoxicatii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0:
0,01
24,03
3
A.
50,00
75,97
99,99
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:
intraosoasa
bucala
4
A.
intrarectala
uretrala
intraperitoneal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60, 68, 82)
Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:
sterile
izotone
5
A.
izotone sau slab hipotone
pH=7,4
neiritante tisulare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77, 80-81)
Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:
sterile si apirogene
izotone sau slab hipertone
6
A.
pH strict = 7,4
fara substante hemolitice
fara substante ce precipita proteinele plasmatice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77-78)
Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie:
malnutritie
neoplasm
7
A.
arsuri
fracturi
afectiuni ginecologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
metabolizeaza numai medicamentele liposolubile
prezinta specificitate de substrat
8
A.
utilizeaza oxigen molecular
utilizeaza citocromul P450 redus
sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112-113)
În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:
oxidari
reduceri
9
A.
hidrolize
decarboxilari
acetilari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 1 din 284
Prin N-oxidare nu se biotransforma:
fenacetina
anilina
10
A.
acetaminofen
imipramina
nicotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Apa totala din organism (masurata în l/70kg) este:
5
3
11
A.
10-12
20-35
35-52
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 97)
Circuitul entero-hepatic nu determina:
întârzierea eliminarii
cresterea duratei de actiune
12
A.
efecte adverse când eliminarea biliara este întârziata
efecte toxice hepatice pentru rifampicina
scaderea T1/2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia:
ulei de ricin
procainpenicilina
13
A.
eritromicina propionat
ulei de parafina
eritromicina lactobionat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55)
Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj:
pulmonar
pulmonar si hepatic
14
A.
hepatic
intestinal
hepatic si intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu exceptia:
paracetamol
fenilbutazona
15
A.
propranolol
warfarina
teofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Prin reducere nu se biotransforma:
cloramfenicol
cloralhidrat
16
A.
metadona
cortizon
cocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Se biotransforma prin hidroliza:
codeina
paracetamol
17
A.
etanol
fenobarbital
lidocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Nu reprezinta un tip de clearance:
clearance extrinsec
clearance intrinsec
18
A.
clearance sistemic total
clearance plasmatic
clearance-ul unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia:
ClT=ClH+ClE
ClE=ClR+ClnR
19
A.
ClT=ClH+ClR+ClnR
ClT=Ke x Vd
ClT=C/Ve
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104-105)
Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune:
diazepam
codeina
20
A.
fenilbutazona
amitriptilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa:
hemolitice
cu pH diferit de cel sanguin
21
A.
ce precipita proteinele plasmatice
cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
iritante tisulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 77-78)
Pag. 2 din 284
Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt:
calea de administrare
concentratia sanguina
22
A.
structura chimica
vârsta
doar b si d
B.
C.
D.
E.
(pag. 134)
Alimentele:
nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor
cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina)
23
A.
scad absorbtia pentru medicamentele degradate în stomac (ex: peniciline)
prezenta alimentelor este utila în cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor
scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Caile injectabile extravasculare sunt:
intramuscular
intravenos
24
A.
subcutan
intraarterial
intraosos
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica:
derivatii cuaternari de amoniu
substantele liposolubile
25
A.
barbiturice narcotice
L-DOPA
aminele
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Medicamente inactive metabolizate în metaboliti activi sunt:
amitriptilina
prednison
26
A.
fenilbutazona
azatioprina
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala
substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile
27
A.
formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene
pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice
pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Membranele biologice sunt mai permeabile pentru:
molecule cu greutate moleculara mica
molecule liposolubile
28
A.
substante nedisociate
cationi trivalenti
molecule legate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 49)
Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici:
are loc la nivelul porilor
sunt filtrate substante hidrosolubile
29
A.
se realizeaza în sensul gradientului de concentratie
intervin pompele ionice
prezinta o înalta specificitate sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine:
substante nedisociate lipofile
ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili
30
A.
derivati cuaternari de amoniu
substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate
baze organice slabe
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici:
este indicata exclusiv pentru actiunea locala
la copii nu pot aparea efecte sistemice
31
A.
este bine vascularizata
este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile
nu se pot administra solutii uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 70)
Pag. 3 din 284
Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de:
suprafata foarte mare (100mp)
reteaua capilara foarte bogata
32
A.
diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni
un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei
hipersecretia bronsica
B.
C.
D.
E.
(pag. 71-73)
Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara:
solutii izotone sunt preferabile
pH-ul preferabil este 7,4-8
33
A.
se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica
secretia lacrimala este un factor favorabil
solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
Sunt transportate semnificativ în hematii:
digitoxina
fenilbutazona
34
A.
antimalaricele
ciclosporina A
petidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 83-84)
Hiperalbuminemie se produce în:
afectiuni ginecologice
mialgii
35
A.
fracturi
schizofrenie
tumori benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
legarea este specifica
nu se pot stabili legaturi ionice
36
A.
echilibru între forma libera si cea legata este dinamic
forma libera este activa
forma legata este cea de rezerva
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Se leaga de proteine plasmatice în procent foarte mare:
fenilbutazona
sulfadimetoxina
37
A.
digitoxina
fenitoina
sulfafurazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte:
placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama
fatul are mecanisme active de transport
38
A.
de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile
de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate
de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 94-95)
Particularitatile difuziunii prin bariera sânge-lapte sunt:
nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice
difuzeaza purgative
39
A.
laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma
difuzeaza alcoolul
în laptele matern se pot concentra medicamentele acide
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt:
pH-ul intracelular este mai acid decât pH-ul interstitial si sanguin
substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular
40
A.
filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100
acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice
difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Pag. 4 din 284
Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici:
se exprima în litri (l)
se exprima în l/kg
41
A.
Vd aparent corespunde întotdeauna cu Vd real
Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa
Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus")
B.
C.
D.
E.
(pag. 98-99)
Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la:
izoniazida
lidocaina
42
A.
nifedipin
verapamil
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 111)
Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator:
oprirea voluntara a respiratiei
ritm respirator rapid
43
A.
particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri
particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-1 micrometri
particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece:
se produce inhibitie enzimatica incrucisata
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
44
A.
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona
este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
creste coagulabilitatea sângelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
O substanta medicamentoasa acida se afla în cantitate mai mare în forma nedisociata când:
pKa > pH
pH > pKa
45
A.
pKa - pH > 0
pH - pKa > 0
pH - pK = 0
B.
C.
D.
E.
(pag. 51)
Transportul activ al medicamentelor prin membrane:
se face contra gradientului de concentratie
nu prezinta specificitate sterica
46
A.
se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate
se realizeaza cu consum de energie
se face pentru substantele liposolubile, nedisociate
masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana
50
A.
absorbtia se realizeaza în principal pe calea transfoliculara
stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor"
stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 75-76)
Pag. 5 din 284
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)
pag. 172-231
Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:
Reversibilitate
Selectivitate
1
A.
Metabolizare
Modul de utilizare
Sensul actiunii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-181)
Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate în raport cu mesele:
Cu 30 de minute înainte
La 1 ora dupa
2
A.
La 1 ora înainte sau 3 ore dupa
În timpul mesei
Imediat dupa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica – actiune farmacodinamica:
Wohl
Hansch
3
A.
Free-wilson
Ariens
MTD Simon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Temperatura ambianta ridicata:
Creste procesele metabolice
Creste biotransformarile medicamentelor
4
A.
Scade permeabilitatea tisulara
Scade durata actiunii medicamentelor
Creste intensitatea actiunii medicamentelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Medicamentele administrate dimineata, înainte de masa cu 30 de minute, sunt:
Anorexigene
Antiacide
5
A.
Antiinflamatoare
Acid clorhidric si pepsina
Antihelmintice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate în timpul sau imediat dupa mese sunt:
Acid clorhidric si pepsina
Purgative
6
A.
Hipoglicemiante
Hipocolesterolemiante
Colecistokinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt:
Diuretice
Stimulatoarele secretiei gastrice
7
A.
Antiacide
Digitalice
Teofilina si aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Nu reprezinta bioritm circadian:
Tensiunea sanguina
Activitatea enzimatica
8
A.
Temperatura corpului
Functiile pulmonare
Concentratiile de neuromediatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Penicilinele injectabile se pot amesteca „in vitro” cu:
Glucoza
Lactat de sodiu
9
A.
Bicarbonat de sodiu
Clorura de sodiu
Aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208-209)
Sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
Antihipertensiv si diuretic
Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
10
A.
Pilocarpina si atropina
Adrenalina si propranololul
Procaina si sulfamidele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 210-212)
Pag. 6 din 284
Determina antagonism de efect:
Warfarina cu acidul acetilsalicilic
Tubocurarina cu gentamicina
11
A.
Penicilinele cu tetraciclinele
Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
Tranchilizante cu alcool
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Au latenta cea mai mica:
Formele farmaceutice retard
Medicamentele cu mecanism indirect de actiune
12
A.
Medicamente legate de proteine plasmatice
Medicamente administrate i.v.
Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Care afirmatie nu este corecta:
Digitoxina are T1/2 = 7 zile
Clorpropamida are T1/2=36 ore
13
A.
Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore
Strofantina are T1/2 = 1 zi
Tolbutamida are T1/2 = 6 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Notati afirmatia incorecta:
antiastmaticele au efect numai în cazul unei bronhoconstrictii
cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident în insuficienta cardiaca
14
A.
antipireticele scad febra si temperatura normala
analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati
tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin:
au activitate intrinseca
sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor
15
A.
cresc potenta agonistilor specifici
diminua potenta agonistilor specifici
nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin:
diminua pâna la anulare efectul maxim al agonistului specific
au activitate intrinseca
16
A.
nu blocheaza receptorii
nu schimba conformatia receptorului
cresc efectul maxim al agonistului specific
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta:
aminofenazona + sulfonamide antibacteriene
verapamil + propranolol
17
A.
atropina + fenotiazine
izoniazida + rifampicina
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Agranulocitoza este detrminata de asocierea:
izoniazida + rifampicina
verapamil + propranolol
18
A.
noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene
atropina + fenotiazine
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea:
anestezic general + tranchilizant
procaina + sulfamidele
19
A.
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 212, 210)
Notati afirmatia incorecte:
omul este o specie diurna
tonusul parasimpatic predomina noaptea
20
A.
tonusul parasimpatic predomina ziua
crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata
travaliul are loc de obicei la 4 dimineata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Pag. 7 din 284
Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta:
legarii de proteinele plasmatice în procent mare
difuziunii in toate trei sectoarele hidrice
21
A.
fixarii greu reversibile de substrat
distribuirii selective intr-un tesut
legarii de proteinele plasmatice in procent mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori:
Procent mare de legare de proteinele plasmatice
Difuziunea în toate trei sectoarele hidrice
22
A.
Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
Distribuirea selectiva într-un tesut
Fixarea greu reversibila de substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament:
calea de administrare
activitatea intrinseca
23
A.
numarul de receptori activati
doza eficace maxima
medicamentul este agonist total sau partial
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizati ce proprietati au antagonistii totali:
activitate intrinseca maxima
activitate intrinseca zero
24
A.
activitate intrinseca submaximala
afinitate pentru receptori
afinitate pentru receptori zero
B.
C.
D.
E.
(pag. 177, 226)
Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice, formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta?
actiunea reversibila
actiunea ireversibila
25
A.
durata scurta de actiune
durata lunga de actiune
durata ultrascurta de actiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Efecte bisens au:
adrenalina
paracetamolul
26
A.
noradrenalina
fenobarbitalul
acidul acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Boli autoimune ale receptorilor sunt:
miastenia gravis
diabetul zaharat, insulino-rezistent
27
A.
boala Grave
feminizarea fatului masculin
hipercolesterolemia ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Boli genetice ale receptorilor sunt:
boala Grave
feminizarea fatului masculin
28
A.
hipercolesterolemia ereditara
miastenia gravis
endocrinopatii generalizate ereditare
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute:
enzimatice
cardiace
29
A.
respiratorii
temperatura corpului
activitatea electrica a creierului
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pâna la un an sunt:
enzimatice
circaseptidiene
30
A.
mensuale
sezoniere
anuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin:
curbe frecventa-distributie bimodale
curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)
31
A.
curbe frecventa-distributie trimodale
curbe frecventa-distributie multimodale
curba cumulativa sigmoidala cuantala
B.
C.
D.
E.
(pag. 230)
Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu:
efect hipnotic
efect narcotic
32
A.
efect anticonvulsivant
coeficient de partaj L/A scazut
coeficient de partaj L/A ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Pag. 8 din 284
Care afirmatii sunt reale:
s-a stabilit o relatie între efectul placebo si gradul de inteligenta si sex
placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv
33
A.
efectul placebo este atribuit unei substante placebo
placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo
procentul efectelor placebo este diferit, în circumstante variate
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt:
efect rebound
toleranta
34
A.
sindrom de abstinenta
sensibilizare alergica
modificari în intensitatea si durata efectului
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Melatonina:
este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala
genereaza ritmul circadian veghe-somn
35
A.
secretia de melatonina creste cu vârsta
are un puternic efect antioxidant
este activa doar pe receptori din structuri cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 205)
Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece:
tonusul parasimpatic este crescut noaptea
tonusul parasimpatic este scazut noaptea
36
A.
nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea
nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea
eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a.m
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii:
accident hemoragic
inhibitie enzimatica
37
A.
deplasare de pe proteinele plasmatice
accident trombotic
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:
curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss)
determinata de tipul fiziologic
38
A.
consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale sau chiar multimodale
B.
C.
D.
E.
(pag. 218, 229-230)
Reprezinta sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
peniciline + tetracicline
39
A.
anestezic general + tranchilizant
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211, 214)
Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat:
meprobamat + alcool
pilocarpina + atropina
40
A.
adrenalina + histamina
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211)
Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile:
peniciline + aminoglicozide
heparina + medicamente cu functii amina
41
A.
pilocarpina + atropina
adrenalina + propranolol
histamina + antihistaminice
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Este antagonism utilizat în terapeutica:
naloxona + morfina
procaina + sulfamide antimicrobiene
42
A.
diuretice tiazide + antidiabetice
vitamina K + anticoagulante cumarinice
neostigmina + curarizante antidepolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Pag. 9 din 284
Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate:
reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
se exprima prin dozele eficace
43
A.
cu cât dozele eficace sunt mai mari cu atât potenta este mai mare
este dependenta de organism si de proprietatile substantei, farmacocinetice si farmacodinamice
pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
În cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste:
efectelor bisens
formei farmaceutice
44
A.
structurilor chimice modificate intentionat
structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard
solubilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta:
toxicitate foarte mare
toxicitate moderata
45
A.
toxicitate mica
toxicitate foarte mica
toxicitate deosebit de mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
calea de administrare
specia
46
A.
sexul
alimentatia
starea patologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 193, 201)
Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
viata sociala
stresul
47
A.
alimentatia
specia
sexul
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 193)
Instabile numai în solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt:
aminozidele
ampicilina
48
A.
vancomicina
carbenicilina
tetraciclinele
B.
C.
D.
E.
(pag. 209)
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Narcoticele au structuri chimice foarte diferite
Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip
49
A.
Orientarea spatiala poate crea “cicluri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut
Gruparile “farmacofore accesorii” nu influenteaza profilul farmacodinamic
B.
C.
D.
E.
(pag. 183, 184)
Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic:
Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida
Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-fenilbutazona
50
A.
Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-cimetidina
Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina
Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-tetracicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 213, 214)
Pag. 10 din 284
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)
pag. 232-274
Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta:
efect toxic la nivel SNC
efect secundar
1
A.
reactie adversa ototoxica
idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 235)
Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia:
aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol
leucopenie la citostatice
2
A.
anemie megaloblastica la fenitoin
hipocoagulabilitate la contraceptivele orale
methemoglobinemie la fenacetina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 236)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia:
kanamicina
amikacina
3
A.
vancomicina
viomicina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica:
amikacina
neomicina
4
A.
streptomicina
gentamicina
kanamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Poate induce colorarea dintilor în gri-negru:
metaciclina
peniciline
5
A.
tetraciclina
minociclina
antimalarice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica, cu exceptia:
tetracicline
griseofulvina
6
A.
bromuri
fenotiazine
sulfamide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Sarurile de calciu si vitamina D în exces pot determina:
miopatii fara mialgie
miopatii cu mialgie
7
A.
cancer de bazinet
sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie
insuficienta renala (nefrocalcinoza)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
se instaleaza repede
poate fi completa
8
A.
este reversibila
reprezinta toleranta cronica
este de scurta durata dupa întreruperea tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 259)
La întreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentând:
toleranta cronica
sindrom de retragere
9
A.
intoleranta dobândita
efect toxic la nivelul aparatului digestiv
efect de ricoseu (efect „rebound“)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Pag. 11 din 284
Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele, cu exceptia:
antihistaminice H2
aminofilina
10
A.
beta-adrenolitice
morfinomimetice
clonidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Sindromul de retragere („withdrawal“ sindrom) este declansat la întreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facând exceptie:
opiacee
morfinomimetice
11
A.
barbiturice
glucocorticosteroizi
benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
La pacientii cu deficit în pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare:
apnee prelungita (pâna la 2-3 ore)
anemie acuta hemolitica
12
A.
methemoglobinemie severa
icter
colici si voma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 246)
Peroxidul de hidrogen (H2O2) în contact cu sângele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
hemoglobinopatii
13
A.
acatalazie
tulburari de acetilare
intoleranta dobândita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea în doze mari si timp foarte îndelungat (circa 3 ani):
neuroleptice fenotiazinice
antimalarice
14
A.
glucocorticosteroizi
aminoglicozidele
sulfamidele cu eliminare rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 239)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia:
streptomicina
gentamicina
15
A.
viomicina
vancomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:
sunt favorizate de supradozare, în general
se remarca absenta relatiei gradate doza – efect
16
A.
sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective
se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic)
se datoreaza cumularii medicamentului în organism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate, cu exceptia:
au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani)
sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii
17
A.
constau în alterarea mesajului genetic cu modificari în genotip si fenotip
constau în initierea si dezvoltarea de celule canceroase
aminofenazona este implicata în producerea cancerului gastric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 242)
Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
este intoleranta dobândita
este intoleranta congenitala de grup
18
A.
se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament
apare chiar la prima doza
se datoreaza unor particularitati genetice înnascute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 243)
Pag. 12 din 284
Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
deficienta de pseudocolinesteraza
19
A.
deficienta de glucuroniltransferaza
acatalazia
deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 244)
Notati medicamentul contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar „sindrom cenusiu“, colaps si deprimare medulara:
carbimazol
cloramfenicol
20
A.
saruri de aur
paracetamol
reserpina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Notati tipurile de toxicomanii considerate minore:
la barbiturice hipnotice
la tranchilizante
21
A.
la alcool
la morfina
la heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Tetraciclina este contraindicata la mama în timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:
hipotiroidism
obstructie nazala
22
A.
colorarea galbena a dintilor
dismicrobism intestinal cu tulburari digestive
tensiune arteriala instabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:
bromocriptina
metronidazol
23
A.
furosemid
paracetamol
estradiol
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce:
sedare
sindrom de abstinenta la nou-nascut
24
A.
hipoglicemie
anemie hemolitica
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 270)
Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen:
fluorouracil
dietilstilbestrol
25
A.
indometacin
acenocumarol
fenitoin
B.
C.
D.
E.
(pag. 269, 271)
Deficienta de NADH-methemoglobin-reductaza eritrocitara:
determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
26
A.
se evidentiaza prin dispnee si cianoza
se evidentiaza prin tulburari psihice severe
este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante
B.
C.
D.
E.
(pag. 244, 245, 246)
Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti:
sindrom de lupus sistemic
porfirie acuta intermitenta
27
A.
neuropatii periferice
apnee prelungita
hepatita (la asocierea cu rifampicina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive:
granulocitopenie imuna
agranulocitoza
28
A.
anemie hemolitica autoimuna
deficienta imunitara latenta
soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Pag. 13 din 284
La acetilatorii lenti, urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse:
izoniazida
hidralazina
29
A.
suxametoniu
procainamida
sulfasalazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente:
streptomicina
amikacina
30
A.
furosemid
viomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 238)
Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic:
peniciline
antihistaminice H1
31
A.
dextrani
azocoloranti
substante iodate radiografice de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta în:
spitalizare si izolare în camera sterila
reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat
32
A.
tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide în doze mici
blochează receptorii astfel încât agoniştii, chiar în concentraţii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul;
se fixează ireversibil de macromoleculele receptoare;
17
A.
scad potenţa agonistului;
determină curba log doză-efect a agonistului cu o înălţime şi o pantă mai mică sau acesta va deveni inactiv;
determină atât deplasarea spre dreapta cât şi modificarea curbei log doză–efect a agonistului.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Următoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului, cu excepţia:
fenobarbital;
propantelină;
18
A.
carbamazepină;
rifampicină;
fenitoină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 216)
Hidralazina provoacă scădere tensională prin vasodilataţie directă, dar aceeasta determină o reacţie simpatică şi din aceeastă cauză se impune pentru tratamentul HTA asocierea:
hidralazină-hipnotic;
hidralazină-simpatomimetic-sedativ;
19
A.
hidralazină-propranolol-diuretic;
hidralazină-digoxină;
hidralazină-antiaritmic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204, 216)
Agoniştii parţiali administraţi în doze mari:
acţionează prin adiţie cu agoniştii deplini;
acţionează prin potenţare cu agoniştii deplini;
20
A.
acţionează prin antagonism necompetitiv cu agoniştii deplini;
antagonizează efectul agoniştilor deplini;
acţionează prin eliberarea receptorilor agoniştilor deplini.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Precizaţi principalele incompatibilităţi ale soluţiilor injectabile pentru heparină:
gentamicină;
cefalotină;
21
A.
eritromicină;
barbiturice;
ser fiziologic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notaţi principalele incompatibilităţi ale gluconatului de calciu cu soluţii injectabile:
tetracicline;
sulfat de magneziu;
22
A.
bicarbonat de sodiu;
ser glucozat;
noradrenalină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este diminuată de sucralfat:
gentamicină;
ftalilsulfatiazol;
23
A.
tetraciclină;
fenitoină;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbţie în administrare cronică prin afectarea toxică a mucoasei intestinale?
neomicină;
acid aminosalicilic;
24
A.
colchicină;
aminofilină;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este diminuată de antiacidele pe bază de aluminiu, calciu sau magneziu:
digoxin;
ketoconazol;
25
A.
ciprofloxacin;
preparate de fier;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pentru care medicamente metoclopramida determină realizarea mai rapidă a concentraţiei sanguine maxime prin accelerarea absorbţiei?
digoxin;
acid acetilsalicilic;
26
A.
paracetamol;
pivampicilina;
gentamicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 18 din 284
Care sunt medicamentele al căror timp de înjumătăţire este prelungit de cimetidină?
diazepam;
nitrazepam;
27
A.
fenitoină;
anticoagulante orale;
barbiturice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 198)
Notaţi medicamentele a căror metabolizare este inhibată de fenilbutazonă:
furosemid;
anticoagulante orale;
28
A.
corticosteroizi;
fenitoină;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Precizaţi medicamentele care pot determina interacţiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizării:
cloramfenicol;
eritromicină;
29
A.
alopurinol;
disulfiram;
primidonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198, 200)
Notaţi caracteristicile inducţiei enzimatice:
efectul inductor începe după 2-3 zile de tratament;
efectul inductor începe din prima zi de tratament;
30
A.
efectul inductor este maxim după o săptămână;
efectul inductor dispare odată cu întreruperea tratamentului;
efectul inductor se menţine câteva zile, săptămâni după oprirea tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care sunt mecanismele care explică eficacitatea fenobarbitalului în icterul nuclear la nou-născut?
inducţia sintezei anhidrazei carbonice;
inducţia sintezei glucuroniltransferazei;
31
A.
inducţia sintezei colinesterazei;
inducţia sintezei hialuronidazei;
inducţia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Precizaţi medicamentele a căror eficacitate scade la asocierea cu rifampicină:
ampicilină;
anticoagulante orale;
32
A.
antidiabetice orale;
glucocorticoizi;
contraceptive hormonale orale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Notaţi diureticele cele mai folosite în tratamentul intoxicaţiilor medicamentoase acute:
hidroclorotiazidă;
furosemid;
33
A.
spironolactonă;
manitol;
acetazolamidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Precizaţi medicamentele a căror eliminare urinară este crescută prin alcalinizarea urinii:
fenobarbital;
salicilaţi;
34
A.
acetazolamidă;
sulfatiazol;
amfetamină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Precizaţi interacţiunile de tip antagonism competitiv:
papaverină - atropină;
izoprenalină - propranolol;
35
A.
aminofilină - adrenalină;
hidralazină - propranolol;
morfină - naloxonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202, 204)
Notaţi medicamentele a căror eliminare urinară este scăzută de către probenecid:
penicilină;
fenilbutazonă;
36
A.
salicilaţi;
metadonă;
metotrexat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Pag. 19 din 284
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide, imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid ascorbic;
bicarbonat de sodiu;
37
A.
chinină;
acid citric;
clorură de amoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Notaţi exemple de asocieri de tip antagonism competitiv:
izoprenalină - propranolol;
scopolamină - atropină;
38
A.
morfină - naloxon;
furosemid - propranolol;
codeină - paracetamol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202)
Notaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tetraciclină:
se absoarbe mai puţin în mediu alcalin;
formează chelaţi insolubili sau inactivi cu metalele bi- sau trivalente;
39
A.
absorbţia este diminuată când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin calciu sau aluminiu;
absorbţia este crescută când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin magneziu sau cu preparate de fier;
absorbţia intestinală este diminuată de sucralfat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Notaţi afirmaţiile adevărate:
sulfasalazina este activată sub influenţa florei intestinale;
izoprenalina este activată prin sulfoconjugare sub acţiunea florei intestinale;
40
A.
clorpromazina micşorează absorbţia levodopa;
levodopa este metabolizată şi inactivată parţial în mucoasa gastrică;
procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectării intramusculare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195, 196)
Care dintre următoarele medicamente cresc motilitatea intestinală scăzând absorbţia medicamentelor puţin solubile?
laxative;
neostigmină;
41
A.
neuroleptice fenotiazinice;
metoclopramidă;
parasimpatolitice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Rifampicina:
stimulează metabolizarea;
scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
42
A.
poate fi cauză de eşec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale;
potenţează efectul glucocorticoizilor la asocierea cu aceştia;
administrată la bolnavii cu dependenţă la metadonă poate declanşa sindrom de abstinenţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Alcalinizarea urinii măreşte eliminarea:
amfetaminei;
fenobarbitalului;
43
A.
salicilaţilor;
probenecidului;
metadonei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide sau imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid folic;
acid ascorbic;
44
A.
probenecid;
clorură de amoniu;
clorochină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Administrarea de bicarbonat de sodiu grăbeşte eliminarea toxicului prin urină în intoxicaţia cu:
fenobarbital;
opioide;
45
A.
amfetamină;
imipramină;
salicilaţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 202)
Notaţi medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determină creşterea efectului anticoagulant:
barbiturice;
salicilaţi;
46
A.
acid valproic;
omeprazol;
eritromicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Pag. 20 din 284
Probenecid inhibă, prin competiţia pentru transportori, secreţia tubulară, respectiv eliminarea urinară pentru:
penicilină;
digoxin;
47
A.
salicilaţi;
levodopa;
fenilbutazonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre interacţiunile asupra excreţiei urinare:
deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizează eliminarea lor urinară;
penicilinele şi salicilaţii inhibă secreţia tubulară a probenecidului;
48
A.
diureticele, mărind fluxul de urină, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbţiei lor tubulare;
modificarea pH-ului urinii influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor sau metaboliţilor acizi sau baze slabe;
medicamentele slab acide se elimină urinar mai mult când urina este acidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este scăzută de sucralfat:
fenitoină;
chinolone antibacteriene;
49
A.
tetracicline;
gentamicină;
digoxină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ şi creşte activitatea:
enzimelor microzomale oxidative;
aldehid-dehidrogenazei;
50
A.
glucuroniltransferazei;
sărurilor biliare;
vitaminei D.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Tema nr. 5
Particularitati farmacologice in unele sari patologice
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.
pag. 174-190
Precizaţi medicamentul care prezintă risc de supradozare şi risc de acumulare cu fenomene toxice în insuficienţa cardiacă:
penicilină;
idocaină;
1
A.
fenobarbital;
cefalexin;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175, 176)
Notaţi clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci:
barbiturice;
beta-blocante;
2
A.
glucocorticoizi;
blocante ale canalelor de calciu;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este clasa de medicamente care poate produce răspuns eritropoietic crescut în insuficienţa renală?
digitalice;
androgeni;
3
A.
aminoglicozide;
anticoad.anticoagulante;
antidiabetice orale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Ce medicament determină la hepatici apnee toxică la doze mici?
teofilină;
fenitoină;
4
A.
suxametoniu;
lidocaină;
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Pag. 21 din 284
Scăderea eficacităţii cloxacilinei în insuficienţa renală este determinată de:
creşterea concentraţiei formei libere;
acumularea medicamentului în sânge;
5
A.
creşterea metabolizării hepatice;
creşterea eliminării renale;
diminuarea absorbţiei digestive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180)
Precizaţi medicamentele care determină apariţia edemelor la cardiaci:
digitalice;
a.digitalice;
antiaritmice;
6
A.
anestezice generale;
glucocorticoizi;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este medicamentul care nu determină la cardiaci aritmii ectopice?
propranolol;
teofilină;
7
A.
cafeină;
levodopa;
digitalice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tinerii cu hipertensiune arterială labilă răspund bine la medicaţia:
diuretică;
blocantă beta-adrenergică;
8
A.
digitalică;
antiaritmică;
vasodilatatoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Esofagita de reflux contraindică:
antiacidele;
omeprazolul;
9
A.
metoclopramidul;
ranitidina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Precizaţi medicamentul pentru care timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră deoarece are un indice terapeutic mare:
digitoxină;
prednison;
10
A.
furosemid;
fenitoină;
diazepam.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Administrată la bolnavi cu insuficienţă cardiacă, lidocaina realizează:
un volum de distribuţie crescut;
o concentraţie sanguină scăzută;
11
A.
concentraţii relativ mari în miocard şi creier;
eliminare rapidă sub formă de metaboliţi toxici;
incidenţă scăzută a reacţiilor adverse la introducerea intravenoasă rapidă de doze mari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
La bolnavii cu insuficienţă cardiacă, procainamida:
prezintă concentraţii scăzute în sânge, miocard, creier;
eliminarea nu este influenţată de afectarea funcţiei renale;
12
A.
prezintă timpul de înjumătăţire scăzut la cardiaci cu funcţie renală necorespunzătoare;
poate determina acumularea de metaboliţi toxici ca N-acetilprocainamida;
nu determină fenomene toxice la administrarea intravenoasă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
Referitor la modificări fiziopatologice la cardiaci care pot influenţa reactivitatea tisulară la unele medicamente, următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia:
deficit al pompei cardiace – favorizarea acţiunii de deprimare miocardică;
miocard alterat cu hiperexcitabilitate – favorizarea aritmiilor ectopice;
tulburări de conducere în miocard – favorizarea retenţiei hidrosaline.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 22 din 284
Următoarele medicamente determină micşorarea conducerii atrio-ventriculare putând determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburări de conducere în miocard, cu excepţia:
digoxină;
blocante beta-adrenegice;
14
A.
verapamil;
simpatomimetice;
procainamidă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
timpul de înjumătăţire al antibioticelor aminoglicozide creşte de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric;
doza obişnuită de gentamicină (60-80 mg) se administrează la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;
15
A.
streptomicina se administrează în doză de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei între 70 şi 10 ml/min;
penicilinele se elimină mai ales renal;
doze foarte mari de benzilpenicilină (peste 20 000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie şi anemie hemolitică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180, 181)
Notaţi afirmaţia falsă:
digoxina se elimină renal, nemodificată în proporţie de circa 2/3;
în insuficienţa renală gravă timpul de înjumătăţire plasmatic al digoxinei creşte la 80-100 ore ;
16
A.
la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxină de 3 ori lună;
procainamida prezintă tendinţa la acumulare în insuficienţa renală;
utilizarea propranololului în insuficienţa renală severă trebuie evitată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181, 182)
Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
tranzitul intestinal accelerat nu influenţează absorbţia medicamentelor puţin liposolubile;
preparatele retard de nitroglicerină şi digoxina sub formă de comprimat nu au absorbţia modificată în condiţiile unui tranzit gastrointestinal rapid;
17
A.
întârzierea golirii stomacului şi a tranzitului intestinal micşorează absorbţia levodopei;
sulfasalazina are eficacitate crescută după rezecţia de colon;
pivampicilina eliberează rapid ampicilina activă în boala celiacă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185, 186)
Următoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependentă critic de circulaţia hepatică, cu excepţia:
lidocaină;
propranolol;
18
A.
morfină;
nortriptilină;
teofilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Suxametoniu poate determina la hepatici, datorită deficitului de pseudocolinesterază, la doze mici:
reacţii hipoglicemice;
apnee toxică;
19
A.
convulsii;
acidoză lactică;
icter medicamentos.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Notaţi afirmaţia adevărată:
majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreţie renală;
timpul de înjumătăţire al cefalosporinelor scade în prezenţa insuficienţei renale;
20
A.
tetraciclina şi oxitetraciclina sunt indicate în prezenţa insuficienţei renale;
eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificată în insuficienţa renală;
pentru co-trimoxazol excreţia ambelor componente – sulfametoxazol şi trimetoprim – este crescută pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min şi nu trebuie modificat intervalul între doze.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Pag. 23 din 284
Notaţi afirmaţiile adevărate:
bolnavii uremici sunt relativ rezistenţi la vitamina D;
în steatoree absorbţia calciului, fierului este deficitară;
21
A.
în esofagita de reflux se recomandă anticolinergice de tip atropinic pentru creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior;
în colita ulceroasă sunt indicate opiodele şi loperamida;
diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita coma hepatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184, 186, 187,190)
Care dintre următoarele medicamente determină edeme, agravarea insuficienţei cardiace şi hipertensiunii arteriale la cardiaci?
digitalice;
glucocorticoizi;
22
A.
verapamil;
levodopa;
carbenoxolonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele medicamente favorizează aritmiile ectopice la cardiaci?
digitalice;
fenilbutazonă;
23
A.
verapamil;
antidepresive triciclice;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Notaţi medicamentele cu tendinţă la acumulare şi creşterea concentraţiei sanguine prin diminuarea eliminării renale în caz de insuficienţă renală:
captopril;
digoxină;
24
A.
cloxacilină;
fenitoină;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1180)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre afecţiunile tubului digestiv ce pot influenţa cinetica medicamentelor:
tranzitul intestinal accelerat în enteritele acute diminuează absorbţia;
în caz de stenoză pilorică curba concentraţie plasmatică în funcţie de timp nu se modifică pentru medicamentele administrate oral;
25
A.
în caz de obstrucţie intestinală se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală pentru absorbţie crescută;
în enterita segmentară sau boala Crohn absorbţia lincomicinei şi a co-trimoxazolului este întârziată, iar absorbţia propranololului este crescută;
la femei cu diverticuloza intestinului subţire creşte absorbţia asociaţiilor estroprogestative.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Notaţi medicamentele ce pot declanşa sau precipita coma hepatică la cirotici:
teofilină;
morfină;
26
A.
anticoagulante cumarinice;
diuretice kaliuretice (abuziv);
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notaţi medicamentele ce pot determina apariţia blocului atrio-ventricular la pacienţi cu tulburări de conducere în miocard:
simpatomimetice;
cafeină;
27
A.
verapamil;
digoxină;
fenilbutazonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
în insuficienţa cardiacă tiopentalul tinde să se acumuleze în creier cu prelungirea efectului;
toate situaţiile hemodinamice cu diminuarea fluxului sanguin renal favorizează epurarea digoxinei;
28
A.
propranololul micşorează fluxul sanguin hepatic şi poate diminua epurarea altor medicamente cu clearance-ul hepatic mare;
în insuficienţa cardiacă (mai ales în formele grave) şi în stările de şoc trebuie evitată administrarea intravenoasă rapidă de doze mari de lidocaină;
în cazul teofilinei, insuficienţa cardiacă creşte mult timpul de înjumătăţire – până la 25 de ore.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176, 177)
Pag. 24 din 284
Când clearance-ul creatininei are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesară scăderea dozelor pentru cefalotină, existând risc de:
hemoliză;
afectare toxică a rinichiului;
29
A.
fenomene de encefalopatie;
ototoxicitate;
aritmii ectopice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
La doze mari de carbenicilină sodică, administrate la bolnavi uremici, s-au semnalat:
acidoză;
hipernatremie;
30
A.
convulsii;
hipertensiune arterială;
hemoragii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavii cu insuficienţă renală?
creşte hidroxilarea în rinichi a vitaminei D;
hidroliza esterazică a procainei este inhibată;
31
A.
acetilarea sulfafurazolului este stimulată;
degradarea metabolică a hormonului paratiroidian în ţesutul renal este inhibată;
acetilarea izoniazidei este inhibată (la acetilatori lenţi).
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Notaţi medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu prudenţă sau evitate, după caz, la renali:
antibiotice aminoglicozidice – nefrotoxice;
fenotiazine neuroleptice – pigmentaţii cutanate;
c
32
A.
fenilbutazona – necroză corticală;
sulfamide antidiabetice - hipoglicemie şi acidoză lactică;
metoxifluran – insuficienţă renală acută (mai ales la asocierea cu cefaloridină sau tetraciclină).
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Anticoagulantele orale sunt contraindicate în prezenţa obstrucţiei biliare şi la hepatici deoarece:
pot fi cauză de tromboze;
pot fi cauză de accidente hemoragice;
33
A.
declanşează coma hepatică;
la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă absorbţia deficitară a acestei vitamine;
la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă sinteza hepatică necorespunzătoare a unor factori ai coagulării.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189, 190)
Notaţi afirmaţiile adevărate:
administrarea de lidocaină la cirotici creşte riscul toxicităţii neurologice, impunând reducerea dozelor la jumătate;
în hepatita acută virală epurarea lidocainei este mult diminuată şi se contraindică administrarea;
34
A.
pentru diazepam timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră, deoarece are un indice terapeutic mare;
metildigoxina realizează concentraţii sanguine scăzute la hepatici, impunând creşterea dozelor;
prednisonul tinde să realizeze niveluri sanguine active mai mari în insuficienţa hepatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 189)
În insuficienţa cardiacă scăderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrointestinale şi al ţesutului subcutanat şi muscular determină micşorarea absorbţiei digestive şi de la locul injectării pentru:
fenitoină;
lanatozidă C;
35
A.
digoxină;
procainamidă;
nifedipină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Referitor la medicamente, insuficienţa cardiacă le poate influenţa:
absorbţia;
distribuţia;
36
A.
epurarea;
inhibiţia enzimatică;
inducţia enzimatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Pag. 25 din 284
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă procainamida prezintă:
fluxul sanguin hepatic crescut;
volum de distribuţie scăzut;
37
A.
concentraţii crescute în sânge;
concentraţii crescute în miocard;
concentraţii crescute în creier;
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Precizaţi medicamentele care la cardiaci pot precipita insuficienţa cardiacă:
digitalice;
chinidină;
38
A.
disopiramidă;
verapamil;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizaţi medicamentele care pot declanşa aritmii grave la cardiaci:
efedrină;
izoprenalină;
39
A.
amfetamină;
adrenalină;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 178)
Precizaţi medicamentele care în insuficienţa renală, prin diminuarea eliminării renale, au risc crescut de reacţii toxice:
izoniazidă;
sulfamide;
40
A.
ranitidină;
captopril;
famotidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Când în insuficienţa renală clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesară scăderea dozelor pentru:
oxacilină;
cefaloridină;
41
A.
amplicilină;
amoxicilină;
cefalotină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Medicamente cu risc toxic crescut în insuficienţa renală sunt:
fenobarbital;
captopril;
42
A.
atenolol;
nitroprusiat de sodiu;
enalapril.
B.
C.
D.
E.
(pag. 182)
În insuficienţa renală prin scăderea reactivităţii tisulare scade eficacitatea pentru:
atropină;
vasopresină;
43
A.
insulină;
diazepam;
oxazepam.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Selectaţi medicamentele care au risc crescut de hiperkaliemie în insuficienţa renală:
furosemid;
spironolactonă;
44
A.
triamteren;
anticoagulante;
suxametoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Diureticele tiazidice, administrate în doze mari, în insuficienţa renală determină:
agravarea insuficienţei renale;
favorizarea hemoconcentraţiei;
45
A.
scăderea filtrării glomerulare;
tendinţă de acumulare prin insuficienţa eliminării renale;
creşterea diurezei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Precizaţi substanţele medicamentoase metabolizate în tubul digestiv:
levodopa;
teofilină;
46
A.
clorpromazină;
sulfasalazină;
pivampicilină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Pag. 26 din 284
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este scăzută în steatoree:
vitamina C;
vitamina D;
47
A.
vitamina K;
calciul;
fierul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este mai mică în diverticuloza intestinului subţire:
sulfafurazol;
ampicilină;
48
A.
acid acetilsalicilic;
estroprogestative;
propranolol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Mecanismele care determină risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt:
scăderea eliminării renale;
epurare hepatică deficitară;
49
A.
diminuarea legării de proteinele plasmatice;
creşterea concentraţiei proteinelor plasmatice;
modificarea electroliţilor serici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notaţi medicamentele a căror epurare este micşorată ca urmare a deficitului de metabolizare de către ficatul bolnav:
Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat?
Este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este o penicilina cu spectru larg
1
A.
poate produce dureri la locul injectarii i.m.
este antibiotic de electie în lues
efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 971-972)
Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat?
Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ
au potential alergizant foarte mare
2
A.
administrarea parenterala prezinta cel mai mic risc de declansare a reactiilor adverse
au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic
spectrul antimicrobian difera în cadrul diverselor grupe de peniciline
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-971)
Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?
Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina
spectrul antibacterian este identic cu cel al penicilinei G
3
A.
poate produce la locul injectiei i.m. durere, noduli, induratii
este indicata în infectii grave
se administreaza pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 973)
Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:
amoxicilina
oxacilina
4
A.
cloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-978)
Pag. 27 din 284
Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg, active pe Pseudomonas:
carbenicilina
ticarcilina
5
A.
piperacilina
azlocilina
temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-982)
Apartine grupului monobactamilor:
imipenem
aztreonam
6
A.
mecilinam
meropenem
piperacilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 981-982, 996-997)
Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte, cu exceptia:
este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomac
absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul plin
7
A.
are potential alergizant foarte mic
este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili
se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 970, 976-977)
Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala?
fenoximetilpenicilina
oxacilina
8
A.
ampicilina
carbenicilina
amoxicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-980)
Urmatoarele enunturi despre amoxicilina sunt corecte, cu exceptia:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina
absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor
9
A.
concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina
se administreaza oral, i.m., i.v.
nu difuzeaza în secretiile traheobronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 978)
Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu:
Treponema
Candida albicans
10
A.
Pseudomonas
virusuri
stafilococi secretori de beta-lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-981)
Mecilinamul apartine:
penicilinelor antistafilococice
penicilinelor active pe enterobacteriacee
11
A.
penicilinelor active fata de Pseudomonas
penicilinelor cu spectru larg
monobactamilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968, 982, 997)
Alegeti singurul enunt incorect:
procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu potential alergizant crescut
pivampicilina este un prodrog
12
A.
benzilpenicilina este o penicilina naturala
benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte mica
sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967, 970-972, 976-977)
Alegeti singurul enunt incorect:
mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni
cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta-lactamica
13
A.
nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7-aminocefalosporanic
toate cefalosporinele au difuziune buna în tesuturi si în lichidele biologice, dar difera între ele în functie de gradul de difuziune în lichidul cefalorahidian
eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Pag. 28 din 284
Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia I:
sunt utile în infectii cu bacterii gram pozitive, rezistente la peniciline
se utilizeaza în meningite
14
A.
substantele active dupa administrare orala sunt indicate în infectii respiratorii
substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectiilor chirurgicale
în cazul infectiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 985)
Face parte din clasa cefalosporinelor parenterale din generatia I:
cefaclor
cefixima
15
A.
ceftibuten
cefazolina
cefetamet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 988, 995-996)
Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala?
cefazolina
cefalotina
16
A.
cefalexina
ceftazidima
cefepima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:
este o cefalosporina din generatia a IV-a
are un spectru antibacterian larg
17
A.
prezinta avantajul fata de cefalosporinele din generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent
este indicata în infectii urinare
are absorbtie orala buna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 993-994)
Face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a IV-a:
cefepima
cefalexina
18
A.
cefaclor
cefixima
cefalotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 993-995)
Nu face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a III-a:
cefotaxima
cefalexina
19
A.
ceftriaxona
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Face parte din clasa cefalosporinelor orale vechi:
cefotaxima
ceftriaxona
20
A.
cefalexina
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Penicilinele:
au ca nucleu comun acidul peniciloic
au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic
21
A.
au un nucleu comun format dintr-un nucleu dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic
au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic
au structura aminociclitol-aminoglicozidica
B.
C.
D.
E.
(pag. 967, 983, 1006)
Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit:
benzatinbenzilpenicilina
benzilpenicilina
22
A.
ampicilina
procainbenzilpenicilina
oxacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt:
benzilpenicilina
fenoximetilpenicilina
23
A.
ampicilina
amoxicilina
bacampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Pag. 29 din 284
Sunt active fata de Pseudomonas:
carbenicilina
cefalotina
24
A.
piperacilina
ticarcilina
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 971, 987, 993)
Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa penicilinelor active fata de enterobacteriacee:
mecilinam
fenoximetilpenicilina
25
A.
temocilina
pivmecilinam
benzatinbenzilpenicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967-968, 973-974)
Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde:
stafilococul penicilinazosecretor
spirochete: treponema
26
A.
Pseudomonas aeruginosa
coci grampozitiv: streptococi, pneumococi
coci gramnegativ: gonococi, meningococi
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 971)
Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice:
oxacilina
benzilpenicilina
27
A.
flucloxacilinadicloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Sunt reactii adverse provocate de peniciline:
retinita pigmentara fara afectarea vederii
reactii alergice
28
A.
favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea orala a penicilinelor cu spectru larg
reactia Herxheimer
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 970, 971)
Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:
în scarlatina
în infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili sau Proteus mirabilis
29
A.
pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut
în infectii grave
în sifilis
B.
C.
D.
E.
(pag. 973)
Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt:
legare de proteinele membranare PBP
legarea covalenta a penicilinelor de transpeptidazele care asigura soliditatea peretelui bacterian
30
A.
fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana
activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze
fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana
B.
C.
D.
E.
(pag. 969)
Fenoximetilpenicilina:
este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este indicata în infectii usoare
31
A.
se administreaza oral ca sare de potasiu sub forma de comprimate
este preferabil ca administrarea sa se faca pe stomacul gol
este numita si penicilina G
B.
C.
D.
E.
(pag. 974)
Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta-lactamaza utilizate în terapeutica:
ampicilina-sulbactam
amoxicilina-acid clavulanic
32
A.
oxacilina-acid clavulanic
oxacilina-sulbactam
ticarcilina-acid clavulanic
B.
C.
D.
E.
(pag. 975, 977, 978, 981)
Pag. 30 din 284
Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina
absorbtia sa este influentata de prezenta alimentelor
33
A.
are difuziune buna în tesuturi, inclusiv în secretiile traheobronsice
se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian
se administreaza oral, i.m., i.v
B.
C.
D.
E.
(pag. 978)
Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline:
capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata atât moleculelor de antibiotic cât si unor metaboliti care functioneaza ca haptene
procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina
34
A.
ampicilina este puternic sensibilizanta
aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase scade riscul alergiilor
administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de declansare a reactiilor adverse
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ampicilina:
este un prodrog
este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili
35
A.
este indicata în uretrita gonococica
este o penicilina cu spectru îngust
se elimina predominant renal, în forma activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 976-977)
Carbenicilina:
se absoarbe dupa administrare orala
este o penicilina antistafilococica
36
A.
poate produce accidente hemoragice, la doze mari si la bolnavi cu insuficienta renala
poate produce tulburari electrolitice, în cazul unui tratament intensiv, cu doze mari
se asociaza cu aminoglicozidele în aceeasi seringa sau sac perfuzor
B.
C.
D.
E.
(pag. 980-981)
Mecilinam:
se elimina renal, realizând concentratii urinare mari
are spectru antibacterian larg
37
A.
se absoarbe dupa administrare orala
nu provoaca reactii alergice
este indicat în infectii urinare cu germeni sensibili
B.
C.
D.
E.
(pag. 982)
Rezistenta bacteriana la peniciline poate apare:
prin secretie de beta-lactamaze
prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care acetileaza gruparile amino
38
A.
prin modificarea receptorilor membranari specifici
prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil
datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de subunitatile ribozomale 30S
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 1008)
Imipenem:
are un spectru antibacterian îngust
se foloseste în terapeutica asociat cu cilastatin
39
A.
este bacteriostatic
este indicat în infectii nosocomiale cu germeni gram negativ multirezistenti
se administreaza oral
B.
C.
D.
E.
(pag. 996, 997)
Aztreonam:
este un antibiotic cu nucleu betalactamic monociclic
are mecanism de actiune bacteriostatic
40
A.
este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ aerobi
este indicat în infectii nosocomiale cu bacili gram negativ rezistenti la alte antibiotice
face parte din grupa carbapenemilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 996-998)
Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt:
reactii de hipersensibilizare
ototoxicitate
41
A.
reactii hematologice
hepatotoxicitate
hipotensiune ortostatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 984-985)
Sunt cefalosporine din generatia a II-a:
cefepima
cefamandol
42
A.
cefuroxima
cefoxitina
cefoperazona
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 988-993)
Pag. 31 din 284
Sunt cefalosporine parenterale din generatia a III-a:
cefotaxima
ceftriaxona
43
A.
ceftazidima
cefoperazona
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 991-993)
Sunt active dupa administrare orala:
benzilpenicilina
amoxicilina
44
A.
cefaclor
ceftazidima
piperacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 971, 978, 981, 992, 994)
Sunt cefalosporine orale noi:
cefixima
cefazolina
45
A.
cefalotina
ceftibuten
cefetamet
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995-996)
Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin:
fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni
fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor bacterieni
46
A.
împiedicarea formarii legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian
inhibarea ADN-girazei
activarea autolizinelor bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Cefuroxima:
este indicata în infectii urinare cu germeni sensibili
este activa ca atare dupa administrare orala
47
A.
sub forma de cefuroxim-axetil are biodisponibilitate orala buna
este o cefalosporina din generatia a II-a
este o cefalosporina orala "veche"
B.
C.
D.
E.
(pag. 984, 989)
Fac parte din clasa cefalosporinelor orale:
cefalexina
cefaclor
48
A.
cefixima
cefetamet
cefalotina
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995)
Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine:
sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic
nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu aminoglicozidele
49
A.
au mecanism de actiune bacteriostatic
se elimina predominant digestiv
au indicatii terapeutice diferite în functie de generatia din care fac parte
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-985)
Benzilpenicilina este antibiotic de electie în:
infectii cu streptococ hemolitic
infectii cu meningococ
50
A.
lues
infectii cu enterobacteriacee
infectii cu pneumococ
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 972)
Tema nr. 7
Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide
Actiunile farmacodinamice principale, de intensitate variabila functie de grupa chimica, semnalate la analgezice -antipiretice sunt urmatoarele, cu exceptia:
analgezica
sedativa
1
A.
antipiretica
antiinflamatoare
antispastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Referitor la actiunea antipiretica a analgezicelor-antipiretice:
sunt hipotermizante
reduc pragul perceperii durerii
2
A.
inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic
nu influenteaza centrii termoreglarii
inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Diflunisal:
este derivat de pirazolona
nu se absoarbe la administrare per os
3
A.
are durata scurta de actiune
este analgezic si antiinflamator mai potent ca acidul acetilsalicilic
se poate administra in sarcina si alaptare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195, 196)
Aminofenazona:
este metebolitul activ al fenacetinei
se administreaza numai injectabil
4
A.
este antiinflamator puternic
a fost retrasa din uz in multe tari
poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Paracetamol:
nu traverseaza bariera hematoencefalica
este antiinflamator
5
A.
este antipiretic de electie la copii mici, in viroze
se poate administra in caz de insuficienta hepatica si renala
este contraindicat in dureri reumatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198-200)
Pag. 53 din 284
Reactiile adverse posibile la doze mari de paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
citoliza hepatica
purpura trombocitopenica
6
A.
necroza tubulara
sindrom Reye
rabdomiolize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Acidul acetilsalicilic se administreaza ca antiagregant plachetar, la adult, in doza de:
0,1 - 0,3 g o data pe zi
0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile
7
A.
0,5 g de 4 ori pe zi
0,5 g de 6 ori pe zi
5 g pe zi in 3 - 5 prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt caracteristice acidului acetilsalicilic, cu exceptia:
analgezic moderat
antiagregant plachetar, la doze foarte mari antiinflamatorii
8
A.
antiinflamator puternic
hipoglicemiant
uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Metamizol:
este incriminat in inducerea cancerului gastric
are efect antiinflamator puternic
9
A.
se utilizeaza numai injectabil
se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3 prize
se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3 ori/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Indicatiile terapeutice pentru paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
cefalee si nevralgii
poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular acut
10
A.
mialgii
febra de etiologie diversa
dismenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
Ulcer gastroduodenal
Astm bronsic
11
A.
Sarcina
Alergie la salicilati
Cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194, 195)
Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:
salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai
are T1/2 mare
12
A.
cinetica de biotransformare este de ordinul 2
se leaga de albuminele plasmatice in procent mic
la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate produce tulburari metabolice grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 192, 193)
Acidul acetilsalicilic:
produce bronhoconstrictie
este hiperglicemiant
13
A.
reduce filtrarea glomerulara
produce soc anafilactic
produce sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se caracterizeaza prin:
convulsii
mioza punctiforma
14
A.
delir
alcaloza respiratorie
acidoza metabolica
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
In ce situatii este contraindicat acidul acetilsalicilic:
alergii la salicilati
sarcina
15
A.
mialgii
cefalee
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Se poate administra acid acetilsalicilic in urmatoarele situatii:
infectii virale la copii, sub 4 ani
reumatism poliarticular acut
16
A.
tromboze arteriale
nevralgii
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pag. 54 din 284
Care din substantele urmatoare face parte din derivati de chinolina:
fenacetina
acetaminofen
17
A.
diflunisal
salipirina
glafenina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 189)
Referitor la efectele adverse ale analgezicelor – antipireticelor este fals enuntul:
produc euforie
nu produc toleranta
18
A.
nu produc deprimare respiratorie
nu produc toxicomanie
nu produc farmacodependenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 191)
Efectele secundare la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
microhemoragii gastrice
bronhoconstrictie
19
A.
hiperglicemie si hipercolesterolemie
eritem nodos
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Alegeti care din urmatoarele substante este derivat de acid salicilic:
diflunisal
aminofenazona
20
A.
acetaminofen
metamizol
salipirina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188))
Actiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
Analgezic moderat
Antiinflamator puternic
21
A.
Bronhodilatator moderat
Antiagregant plachetar la doze mici subanalgezice
Uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Ce efect advers poate produce acidul acetilsalicilic?
aritmii ventriculare
tuse uscata
22
A.
depresie
sindrom de sevraj
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 194)
Metamizol:
Este aminofenazona
Se utilizeaza p.o. si i.m.
23
A.
Este contraindicate în colici renale
Este incriminat în inducerea cancerului gastric
Este lipsit de efecte adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Care enunt este fals:
diflunisalul are durata de actiune lunga
diflunisalul se leaga in procent foarte mare de proteinele plasmatice
24
A.
diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator
diflunisalul are efect antipiretic mai slab
diflunisalul este contraindicat in diateze hemoragice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Acetilsalicilatul de lizina:
nu este tolerat gastric
nu are efect analgezic-antipiretic
25
A.
are T1/2 mediu
are hidrosolubilitate scazuta
provoaca hemoragii gastrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notati elementele prin care se monitorizeaza rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:
melena
gingivoragii, echimoze
26
A.
electrocardiograma
tinitus (zgomote in urechi)
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pag. 55 din 284
Acidul acetilsalicilic:
are un prim pasaj intestinal si hepatic redus
in sange este rapid hidrolizat
27
A.
metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele plasmatice
determina acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
este contraindicat in tromboze arteriale si profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 191-195)
Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic cuprinde:
ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6 ori/zi
ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani, 65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore
28
A.
ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize
in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi
in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 - 3 zile, apoi 2/3 din doza de atac
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Sindromul Reye:
este carcteristic pentru paracetamol
a determinat retragerea din consum in multe tari pentru aminofenazona
29
A.
este caracterizat prin hepatita fulminanta si edem cerebral
este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale
este frecvent fatal
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Diflunisal:
are durata lunga de actiune ce permite administrarea la 12 ore
este administrat in caz de hipersensibilitate la salicilati
30
A.
se administreaza in afectiuni reumatismale inflamatorii, in tratamente de durata
ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore
ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in 1 - 2 prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Aminofenazona:
este derivat de pirazolona
are efect analgezic, antipiretic, dar si antiinflamator moderat
31
A.
este contraindicata in febra de etiologie diversa
este lipsita de efecte adverse
frecvent determina noduli locali la injectare i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 197)
Metamizol:
este aminofenazona
este utilizat p.o. si i.m.
32
A.
are efect antiinflamator intens
determina agranulocitoza
se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3 ori/zi (max. 3 g/zi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
Notati indicatiile terapeutice pentru metamizol:
artralgii
poliartrita reumatoida
33
A.
cefalee
colici renale si biliare
profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Propifenazona:
nu este incriminata in inducerea cancerului gastric
foarte rar determina soc anafilactic
34
A.
are efect antiinflamator intens
se administreaza numai injectabil
la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300 mg de 3 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Paracetamol:
are absorbtie per os rapida si aproape completa
are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina, responsabil de toxicitatea hepatica si renala
35
A.
tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile
se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica
se evita la copiii mici in viroze
B.
C.
D.
E.
(pag. 198-200)
Pag. 56 din 284
Intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin:
necroza acuta hepatica
icter
36
A.
hipotermie
encefalopatie
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Metamizolul:
este prodrog al acidului acetilsalicilic
este antipiretic slab
37
A.
este analgezic si antispastic mai intens
este indicat in colici biliare, renale
este contraindicat in mialgii si artralgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
In intoxicatia acuta cu paracetamol:
latenta este de 1 saptamana pentru semnele clinice
latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta hepatica
38
A.
se administreaza ca antidot acetilcisteina in primele 12 ore
efectul letal este la 2,5 g/zi
apare necroza hepatica acuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Acidul acetilsalicilic:
are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 min)
este analgezic si antipiretic moderat
39
A.
este antiinflamator puternic
este proagregant plachetar la doze mici subanalgezice
este contraindicat in sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192-194)
Notati reactiile adverse care apar la doze mari de paracetamol:
Antidepresivele timoleptice de tip amine triciclice utilizate curent in farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu exceptia:
Imipramina
Desipramina
2
A.
Maprotilina
Clomipramina
Amoxapina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei, cu exceptia:
Fluoxetin
Fluvoxamin
3
A.
Paroxetin
Moclobemid
Citalopram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Care dintre urmatoarele antidepresive este blocant modern al receptorilor alfa-2 presinaptici?
Imipramina
Moclobemid
4
A.
Fenelzina
Mirtazapin
Doxepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Antidepresivele timoleptice clasice tip amine triciclice sunt caracterizate prin urmatorul profil farmacotoxicologic, cu exceptia:
Hipotensiune ortostatica
Hipertensiune arteriala
5
A.
Aritmii
Retentie urinara
Glaucom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Antidepresivele se afla in relatie de sinergism cu urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente, cu exceptia:
Analgezice opioide
Antiepileptice
6
A.
Simpatomimetice
Amfetamina
Petidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 93)
Pag. 63 din 284
Notati reactia adversa care nu caracterizeaza antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
7
A.
Insomnie sau somnolenta
Tulburari de memorie
Sindromul neuroleptic malign
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Mianserina:
Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil
Este amina triciclica
8
A.
Este in grupa antidepresivelor atipice
Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)
Potenteaza efectele amfetaminei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt urmatoarele, cu exceptia:
Greata
Anorexie
9
A.
Anxietate
Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala
Disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102-103)
Actiunile farmacodinamice specifice antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO), sunt urmatoarele, cu exceptia:
Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in SNC si periferie
Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala (paradoxal)
10
A.
Efect psihostimulant slab
Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu crize hipertensive
Potentarea efectelor tiraminei, cu crize hipertensive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Notati afirmatia falsa despre moclobemid:
Este IMAO-A selectiv
Determina reactia adversa "cheese effect" (efectul branzei) exacerbata la asocierea cu alimente bogate in tiramina
11
A.
Este indicat in depresii atipice
Are latenta lunga (2-4 saptamani)
Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in trei prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Este indicat in schizofrenie
12
A.
Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5-HT 3
Determina reactii adverse de tip serotoninergic exacerbate
Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza unica, seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Antidepresivele de tip inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO):
Se administreaza numai injectabil
Absorbtia per os este scazuta
13
A.
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este de aproximativ 2-3 zile
Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in depresiile rezistente la amine triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Reactiile adverse frecvente ale antidepresivelor inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) clasice, neselective si ireversibile, sunt urmatoarele, cu exceptia:
Insomnie si agitatie
Hipotensiune ortostatica
14
A.
"Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu crize de HTA grave la asocierea alimentelor bogate in tiramina
Sindrom parkinsonian
Pierdere in greutate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
In care dintre urmatoarele afectiuni nu este indicata fluoxetina?
Depresie majora
Epilepsie
15
A.
Afectiuni obsesiv-compulsive
Stare de panica
Bulimie nervoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 103)
Pag. 64 din 284
Profilul farmacotoxicologic al antidepresivelor atipice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
Risc scazut de convulsii tonico-clonice
Efect sedativ slab
16
A.
Efecte anticolinergice slabe sau absente
Efect hipotensiv slab sau absent
Efecte cardiace absente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie
Scad efectele simpatomimeticelor
17
A.
Au efect anticataleptic
Nu determina hipotensiune ortostatica
Au latenta scurta (1-5 ore)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Antidepresivele:
Sunt neuroleptice
Sunt denumite si timoanaleptice
18
A.
Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia
Se administreaza in starea de rau epileptic
Se administreaza ca inductoare ale anesteziei generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 85)
Care dintre urmatoarele antidepresive timoleptice face parte din grupul aminelor triciclice?
Doxepina
Mianserina
19
A.
Diazepam
Trazodon
Clobazam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
Se trateaza obligatoriu medicamentos formele usoare de depresie
Indicatia principala este depresia endogena moderata si severa
20
A.
In depresia agitata se administreaza timolepticele activatoare
In depresia severa sunt contraindicate antidepresivele triciclice
La varstnici aminele triciclice nu determina reactii adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 92)
Antidepresivele:
Influenteaza pozitiv starea timica
Fac parte din grupa psihoanaleptice
21
A.
Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata de GABA
Se administreaza ca anticonvulsivante si miorelaxante
Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide
B.
C.
D.
E.
(pag. 85)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor triciclice:
Imipramina
Viloxazina
22
A.
Amitriptilina
Mianserina
Doxepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor tetraciclice:
Maprotilina
Desipramina
23
A.
Amoxapina
Trazodon
Mianserina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile sunt:
Fenelzina
Nialamida
24
A.
Moclobemid
Mirtazapin
Tranilcipromina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele inhibitoare selective ale recaptarii noradrenalinei sunt:
Doxepina
Amitriptilina
25
A.
Maprotilina
Desipramina
Citalopram
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Pag. 65 din 284
Antidepresivele inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei (ISRS) sunt:
Citalopram
Imipramina
26
A.
Fluoxetin
Fluvoxamin
Paroxetin
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Antidepresivele blocante moderne ale receptorilor alfa-2 presinaptici:
Sunt reprezentati de mianserina
Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica
27
A.
Stimuleaza sinapsele serotoninergice
Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in fanta sinaptica
Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand eliberarea NA in fanta sinaptica
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
In depresia agitata timereticele sau timolepticele activatoare sunt contraindicate
In depresia severa de electie sunt antidepresivele triciclice administrate intr-o singura doza, seara
28
A.
IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace decat aminele triciclice
In depresiile psihoreactive de electie sunt aminele triciclice
In starile depresive postpartum se pot administra antidepresivele triciclice deoarece nu trec in laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 92)
Antidepresivele potenteaza efectele:
Amfetaminei
Analgezicelor opioide
29
A.
Antiepilepticelor
Antihipertensivelor simpatolitice
Catecolaminelor si simpatomimeticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Notati actiunile farmacodinamice ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie
Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu crize hipertensive)
30
A.
Efect anticataleptic
Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa
Efect anticolinergic central si periferic
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice, sunt:
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
31
A.
Deprimare medulara cu agranulocitoza
Efecte secundare de tip anticolinergic
Stimulare cardiaca intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Notati afirmatiile false despre antidepresivele atipice:
Constituie a doua generatie de antidepresive timoleptice
Au durata de actiune extrem de lunga
32
A.
Prezinta toxicitate cardiovasculara
Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice tipice
Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Mianserina:
Este amina tetraciclica
Inhiba relativ slab recaptarea NA
33
A.
Determina sedare, convulsii
Contraindicata in depresii
Determina reactii adverse cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:
Inhiba recaptarea catecolaminelor
Au afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici
34
A.
Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei
Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1
Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1 adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Pag. 66 din 284
Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de tip efecte secundare serotoninergice sunt:
Anxietate
Glaucom cu unghi inchis
35
A.
Anorexie
Retentie urinara si constipatie
Dureri de cap si disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Notati medicamentele implicate in sindromul serotoninergic sever:
Risperidon
Fluoxetina
36
A.
Ondansetron
Amitriptilina
Trazodona
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Fluoxetina:
Este neuroleptic sedativ
Este biotransformata de catre S.O.M.H. la norfluoxetin, metabolit activ
37
A.
Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate interindividuala
Nu determina hipotensiune arteriala si cardiotoxicitate
Se administreaza in starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:
Depresie majora
Afectiuni obsesiv-compulsive
38
A.
Epilepsie
Inductia anesteziei
Starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) frecvent intalnite, de tip efecte secundare serotoninergice sunt:
Cardiotoxicitate
Greata, voma, diaree
39
A.
Anorexie
Cefalee vasculara
Depresie majora
B.
C.
D.
E.
(pag. 102-103)
Pentru antidepresivele inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de actiune confera:
Latenta scurta, 1-4 ore
Latenta lunga, 1-4 saptamani
40
A.
Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea administrarii
Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea administrarii
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Moclobemid:
Este IMAO-A selectiv
Asocierea cu alimente bogate in tiramina determina "cheese effect" (efectul branzei), cu crize de HTA grave
41
A.
Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza
Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide
Se administreaza in depresiile atipice
B.
C.
D.
E.
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2 responsabili de agitatia psihomotorie
42
A.
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 responsabili de greata si voma
Este IMAO-A selectiv
Este ISRS
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Clasificarea antidepresivelor in functie de criteriul farmacoterapeutic cuprinde:
Timoleptice clasice tipice
Neurotonice
43
A.
Timoleptice noi atipice
Timeretice clasice si noi
Tranchilizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 85-86)
Clasificarea antidepresivelor timoleptice in functie de structura chimica cuprinde:
Amine triciclice
Ciclopropilamine
44
A.
Hidrazine
Benzamide
Amine tetraciclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 87-88)
Pag. 67 din 284
Notati antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile:
Urmatoarele mecanisme la nivel molecular sunt descrise în cadrul clasei de anticonvulsivante (antiepileptice), cu exceptia:
blocarea canalelor de sodiu
blocarea canalelor de calciu tip T
15
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea eliberarii GABA
împiedicarea eliberarii de glutamat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Fenitoina poate determina următoarele efecte adverse, cu excepţia:
ataxie
agresivitate
16
A.
nistagmus
hiperplazia gingiilor
hirsutism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 129)
Notaţi antiepilepticul care, la administrare prelungită, poate determina tulburări psihice:
carbamazepina
clonazepam
17
A.
fenitoina
fenacemida
fenobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
În tratamentul antiepileptic cronic cu doze mari de fenobarbital pot să apară următoarele efecte adverse, cu excepţia:
sedare
ataxie
18
A.
osteomalacie
spina bifida
anemie megaloblastică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 122)
La întreruperea bruscă a unui tratament antiepileptic cronic cu fenobarbital se declanşează:
toleranţă încrucişată cu alte medicamente
inductie enzimatica
19
A.
sindrom de sevraj
ataxie
anemie megaloblastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Următoarele medicamente sunt anticonvulsivante, cu excepţia:
morsuximida
clonazepam
20
A.
oxcarbazepina
levodopa
primidona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Notati medicamentele care sunt anticonvulsivante (antiepileptice):
fenacemida
fenitoina
21
A.
levodopa
selegilina
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Care dintre urmatorii compusi reprezinta metaboliti activi pentru unele dintre antiepileptice?
acidul valproic
fenobarbital
22
A.
dimetadiona
trimetadiona
epoxid
B.
C.
D.
E.
(pag. 124)
Pentru anticonvulsivante (antiepileptice) mecanismul la nivel molecular consta în:
deschiderea canalelor de sodiu
deschiderea canalelor de calciu de tip L
23
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea selectiva a recaptarii GABA
stimularea anhidrazei carbonice cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Pag. 70 din 284
Deschiderea canalelor de clor prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A este caracteristica pentru urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice):
fenitoina
fenobarbital
24
A.
etosuximida
clonazepam
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele) care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:
sultiam
lamotrigin
25
A.
tiagabin
vigabatrin
acetazolamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Principiile de tratament al epilepsiei constau în:
se administreaza exclusiv un singur antiepileptic
dozele de întretinere variaza larg, interindividual
26
A.
tratamentul se începe cu doze mari
optimizarea posologiei se face prin monitorizarea concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului
tratamentul se întrerupe brusc
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
În status epilepticus:
antiepilepticele se administreaza i.v., lent
antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si în doze mari
27
A.
în stare grava, refractara la antiepileptice, se recurge la anestezie generala
de electie se administreaza tranchilizante majore
la nevoie se asociaza 2 – 3 antiepileptice pentru inductie enzimatica si cresterea eficacitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Fenobarbitalul în doze mari antiepileptice si în tratament cronic determina urmatoarele efecte adverse:
anemie megaloblastica
cataracta
28
A.
osteomalacie
ataxie
delir
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Potentialul farmacotoxicologic ridicat al fenitoinei se manifesta prin:
icter
dermatita exfoliativa
29
A.
nevralgie de trigemen
sindromul hidantoinic fetal
spina bifida
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina este indicata în:
marele rau epileptic
depresie respiratorie si coma
30
A.
nevralgie de trigemen
sarcina
diabet insipid hipofizar
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Acidul valproic este indicat în:
marele rau epileptic
micul rau epileptic
31
A.
status epilepticus
crize mioclonice
nevralgie de trigemen
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Tratamentul cu acid valproic se caracterizeaza prin:
supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie
exista o buna corelatie între concentratiile plasmatice si efectele terapeutice
32
A.
se impune monitorizarea functiei hepatice
nu exista risc de efecte teratogene
la administrarea prelungita apar tulburari psihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de clonazepam ca anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea urmatoarele efecte adverse:
sedare
nistagmus si diplopie
33
A.
ataxie
hipotonie
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 71 din 284
Indicatiile terapeutice pentru clonazepam sunt:
status epilepticus
marele rau epileptic
34
A.
micul rau epileptic
aritmii cardiace
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de carbamazepina pot aparea urmatoarele efecte adverse:
epilepsie psihomotorie
nevralgie de trigemen
35
A.
hepatotoxicitate grava
spina bifida
fibrilatie ventriculara
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) au structura chimica de iminostilbeni?
primidona
feneturida
36
A.
carbamazepina
clonazepam
oxcarbazepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
În starea de rau epileptic, iar experimental în convulsiile prin excitante SNC se administreaza:
diazepam
clonazepam
37
A.
fenitoina
carbamazepina
acidul valproic
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129, 131)
În crizele mioclonice se utilizeaza:
neostigmina
acid valproic
38
A.
clonazepam
edrofoniu
levodopa
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
La care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu se poate realiza pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor plasmatice)?
fenitoina
carbamazepina
39
A.
acidul valproic
fenacemida
clonazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 125, 131)
La doze mari, fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic si determina:
sindrom de sevraj
ataxie
40
A.
toleranta dobândita încrucisata cu alte medicamente asociate
creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice la asocierea cu acestea
cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii medicamentelor asociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Fenacemida:
este antiepileptic cu spectru larg
se utilizează de elecţie în marele rău epileptic şi în status epilepticus
41
A.
este antiepilepticul cel mai toxic
la administrarea prelungită determină delir şi agresivitate
este utilizat numai de rezervă
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Fenitoina este indicată în:
marele rău epileptic
epilepsia psihomotorie
42
A.
micul rău epileptic
crize mioclonice
aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
În tratamentul cronic cu fenobarbital, sindromul de sevraj apare:
datorită inducţiei enzimatice
datorită sensibilizării receptorilor glutamat-ergici
43
A.
prin favorizarea eliberării GABA
la întreruperea bruscă a tratamentului
datorită hepatotoxicităţii
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Pag. 72 din 284
Fenitoina administrată i.v. rapid şi în doze mari poate determina:
HTA
deprimare respiratorie
44
A.
oprirea inimii
paranoia, delir
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina:
are structură chimică de tip benzodiazepine
în administrare cronică poate determina depresie respiratorie şi comă
45
A.
se administrează în sarcină
se administrează în marele rău epileptic
este indicată în nevralgia de trigemen
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129)
La doze terapeutice mari de fenitoină, când sistemul oxidazic microzomal hepatic este saturat:
viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin I
viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin zero
46
A.
creşteri mici ale dozelor antrenează creşteri mari ale concentraţiilor plasmatice
se întrerupe brusc tratamentul pentru a determina inducţia enzimatică
viteza de biotransformare este independentă de concentraţie
Urmatoarele medicamente sunt bronhodilatatoare adrenomimetice, cu exceptia:
efedrina
terbutalina
1
A.
teofilina
formoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Următoarele bronhodilatatoare sunt adrenomimetice, cu excepţia:
ketotifen
izoetarina
2
A.
fenoterol
carbuterol
reproterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
În tratamentul de fond (zilnic) în astmul bronsic persistent moderat, de electie se administrează:
Hidrocortizon hemisuccinat i.v.
Antiinflamator corticosteroid inhalator
3
A.
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata lunga de actiune inhalator
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata scurta de actiune inhalator
Teofilina retard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 326)
Pag. 107 din 284
Care dintre urmatoarele substante sunt bronhodilatatoare?
nedocromil
ketotifen
4
A.
Fenspirid
teofilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Este bronhodilatator parasimpatolitic:
adrenalina
orciprenalina
5
A.
fenoterol
aminofilina
oxitropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Nu este corecta afirmatia:
in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare beta – 2 adrenergice cu durata scurta de acţiune
in criza de astm bronsic se administreaza antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.
6
A.
in criza de astm bronsic se administreaza metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg la 6 ore
in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare musculotrope
in criza de astm bronsic se administreaza corticosteroizi inhalatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Care este calea de administrare utilizata in astmul bronsic, in profilaxia de durata:
injectabil
sublingual
7
A.
per os
intrarectal
inhalator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 328)
Zileuton:
Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza
Inhiba selectiv COX-2
8
A.
Nu are toxicitate hepatica
Se administreaza exclusiv inhalator
Are durata lunga de actiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 343; 347)
Care din substantele urmatoare face parte din grupa bronhodilatatoarelor parasimpatolitice:
Teofilina
aminofilina
9
A.
ipratropium
salbutamol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 336)
Cand trebuie reduse dozele de teofilină ?
in insuficienta hepatica
la fumatori
10
A.
la copii, în comparatie cu necesarul de al adult
BPOC
Bronsita astmatiforma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 341; 342)
La trecerea de la corticosteroizi sistemici la cei inhalatori se poate produce moarte prin:
Disfonie
atrofia mucoasei respiratorii
11
A.
sindrom de tip Cushing
tulburari psihice
insuficienta suprarenala acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 352)
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata scurta de actiune, debut rapid si indicate exclusiv în terapia crizei de astm bronsic sunt:
adrenalina
salmeterol
12
A.
isoprenalina
fenoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330; 331)
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata lunga de actiune, debut tardiv si indicate exclusiv în profilaxia de lunga durata a crizelor de astm bronsic sunt:
salbutamol
salmeterol
13
A.
reproterol
Formoterol
bambuterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 331)
Pag. 108 din 284
Bronhodilatatoarele adrenomimetice :
Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mari
Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mici
14
A.
Determina hipersecretie bronsica
Amelioreaza clearance-ul mucociliar
Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Teofilina:
Are efect iritant tisular
Se administreaza s.c. si i.m.
15
A.
Se administreaza pe cale respiratorie
Se administreaza per os si exclusiv i.v.
Se administreaza în preparate retard per os, înainte de culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 339; 342)
Ipratropium:
Se administreaza în bronsita cronica obstructiva cu hipersecretie de mucus
Are T ½ lung
16
A.
Difuzeaza prin bariera hematoencefalica
Realizeaza o bronhodilatatie moderata
Se administreaza inhalator si nazal
B.
C.
D.
E.
(pag. 336; 337)
Notati inhibitoare ale degranularii mastocitelor:
ipratropium
orciprenalina
17
A.
ketotifen
nedocromil
triamcinolon
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene urmatoarele substante:
Ketotifen
budesonid
18
A.
salbutamol
montelukast
zafirlukast
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Farmacoterapia astmului persistent usor:
tratamentul zilnic nu este necesar
tratamentul simptomatic se face la nevoie
19
A.
tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze moderate
tratamentul zilnic – de alternativa teofilina retard
tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze mci
B.
C.
D.
E.
(pag. 326)
In criza severa de astm si starea de rau astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei antiastmatice este:
Antibioterapie, în caz de sputa purulenta
Oxigenoterapie intermitenta
20
A.
Intubare si ventilatie mecanica asistata
Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic
Neuroleptanalgezie
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
Teofilina este contraindicata în cazul pacientilor cu:
epilepsie
Tahiaritmii
21
A.
bronsita astmatiforma
BPOC
Infarct miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 341)
Montelukast:
Se absoarbe rapid per os
Nu se metabolizeaza hepatic
22
A.
Se utilizeaza în profilaxia bronhospasmului indus defort
Se utilizeaza în criza de astm bronsic
Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 345; 346)
Bronhodilatatoarele adrenomimetice:
sunt derivati de beta-feniletilamine
selectivitatea lor se reduce la doze mari
23
A.
se clasifica in functie de vechime si selectivitate in 3 generatii
cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul, orciprenalina, pirbuterol
cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si izoprenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330, 331)
Pag. 109 din 284
Efedrina:
face parte din grupa saligeninelor
are biodisponibilitate inalta p.o.
24
A.
se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga durata a crizei de astm bronsic
Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia gresita este:
este caracterizata de disfunctie sistolica
scade debitul cardiac
1
A.
compensator organismul reactioneaza prin inhibarea unor mecanisme neuroendocrine
consecintele diminuarii debitului cardiac sunt: staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee
se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la care se pot asocia diuretice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 372, 374)
Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:
are liposolubilitate mare
se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
2
A.
se epureaza majoritar prin biotransformare hepatica
pragul toxic este de 30-40 ng/ml
in urgente se administreaza prin injectare i.v
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 385)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxina este gresita?
se epureaza majoritar prin excretie renala, in forma nemetabolizata
este contraindicata in faza acuta dupa infarctul de miocard
3
A.
prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in insuficienta renala
are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare completa, efectul dispare in circa 6 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care din urmatoarele functii ale miocardului poate favoriza aparitia focarelor ventriculare ectopice, generatoare de aritmii ectopice?
inotropa
batmotropa
4
A.
tonotropa
cronotropa
dromotropa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 381)
Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?
verapamilul
lidocaina
5
A.
amiodarona
sotalolul
atenololul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 396)
Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:
paracetamol
barbiturice
6
A.
fenitoina
fenilbutazona
rifampicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
Pag. 117 din 284
In aritmiile induse de supradozarea digitalicelor, se indica:
chinidina
fenitoina
7
A.
procainamida
disopiramida
amiodarona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Caracteristica farmacocinetica comuna tuturor glicozidelor cardiotonice este:
se acumuleaza in insuficienta hepatica
se acumuleaza in insuficienta renala
8
A.
au biodisponibilitate mare administrate oral
se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
se distribuie preferential in miocard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 379)
Afirmatia gresita pentru amrinona este:
inhiba fosfodiesteraza miocardica
are efect inotrop pozitiv
9
A.
se administreaza oral
produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea postsarcinii
este exclusa diluarea cu solutie de glucoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 390-391)
Referitor la adenozina, alegeti afirmatia gresita:
este nucleozid natural
T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)
10
A.
se administreaza i.v. in bolus rapid
este mediator al sistemului adrenergic
are efect antiaritmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410, 411)
Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
tahicardia paroxistica atriala (i.v.)
insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni
11
A.
insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala
edem pulmonar acut
tahicardia ventriculara (i.v.)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 382-383)
Dobutamina:
are actiune antiaritmica
actioneaza antagonist pe receptori beta - adrenergici
12
A.
creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca
scade debitul cardiac
are biodisponibilitate buna per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 389)
Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca antiaritmice?
nifedipina
amlodipina
13
A.
verapamilul
prazosinul
molsidominul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410)
In insuficienta cardiaca acuta se administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:
digoxin
furosemid
14
A.
nitroglicerina
morfina
verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 383,418)
Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu exceptia:
amiodarona - verapamil
verapamil - digoxin
15
A.
verapamil - chinidina
amiodarona - chinidina
hidralazina - beta adrenolitic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 408, 410, 440)
Alegeti medicamentul care nu are actiune antiaritmica:
verapamil
milrinona
16
A.
lidocaina
propafenona
atenolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 391)
Pag. 118 din 284
Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu
cimetidina
paracetamol
17
A.
fenilbutazona
fenobarbital
acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Afirmatia gresita pentru chinidina este:
este alcaloid utilizat ca sulfat
are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica
18
A.
se poate administra si in prezenta blocului A-V
alcalinizarea urinei creste durata de actiune
doza maxima este de 2g/ 24 h
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 401-402)
Referitor la amiodarona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:
eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa 2 - 4 saptamani
durata efectului dupa intreruperea tratamentului este de circa 10 - 30 de zile
19
A.
poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza
poate fi administrat in sarcina
se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407-408)
Nu sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei III:
teofilina
amrinona
20
A.
aminofilina
milrinona
dobutamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 389, 390)
La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie digitalica) se iau urmatoarele masuri:
oprirea administrarii digitalicelor
in aritmii ventriculare - chinidina
21
A.
in bradicardie accentuata - atropina
in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar
in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici antidigitalice
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica a glicozizilor cardiotonici sunt adevarate?
actiunea de tip cardiotonic este imprimata de aglicon
este indicata în tratamentul hemoragiilor capilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 595)
Etamsilatul:
este un derivat de cumarina
creste rezistenta capilara
38
A.
micsoreaza gradul de adezivitate plachetara
poate produce tulburari renale, nefropatii
se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 596)
Acidul e-aminocaproic:
are actiune antifibrinolitica
se administreaza oral si parenteral
39
A.
nu este metabolizat
are timp de înjumatatire lung (24 ore)
inhiba activatorii plasminogenului (în doze mici)
B.
C.
D.
E.
(pag. 596, 597)
Aprotinina:
este o polipeptida de origine animala
se administreaza oral
40
A.
inhiba actiunea catalitica a unor proteaze: plasmina, activatorii plasminogenului
poate produce reactii alergice, uneori soc anafilactic
este indicata în sindroame hemoragice prin fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 597, 598)
Heparina:
se absoarbe pe cale orala
traverseaza bariera hemato-placentara
41
A.
are actiune anticoagulanta atât in vitro, cât si in vivo
prelungeste timpul de coagulare
prelungeste timpul de sângerare
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Tratamentul cu heparina este contraindicat în:
stari hemoragice
ulcer activ
42
A.
embolii arteriale
infarct miocardic
accident vascular cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Pag. 135 din 284
Heparina este utilizata în:
tromboze venoase
embolie pulmonara
43
A.
leziuni organice susceptibile la sângerare
profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare
stari de defibrinare însotite de coagulare intravasculara diseminata
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Nadroparina:
este o heparina fractionata obtinuta prin depolimerizare
traverseaza bariera hemato-placentara
44
A.
este indicata în tratamentul trombozei venoase profunde
este utila pentru prevenirea coagularii în circulatia extracorporala
prezinta un risc hemoragic crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Alegeti enuntul corect referitor la anticoagulantele cumarinice:
se leaga de proteinele plasmatice în proportie mare
actiunea cumarinelor poate fi pusa în evidenta in vitro
45
A.
traverseaza bariera placentara
mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
au o perioada de latenta lunga
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 603)
Anticoagulantele orale se folosesc în urmatoarele situatii clinice:
tratamentul accidentului vascular cerebral
tratamentul si profilaxia trombozei venoase profunde
46
A.
tratamentul emboliei pulmonare
profilaxia accidentelor tromboembolice
profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 604)
Streptochinaza:
este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica
se administreaza pe cale orala
47
A.
este lipsita de proprietati antigenice
este indicata în caz de accident vascular cerebral
este utilizata în infarct miocardic recent (în primele ore de la debut)
B.
C.
D.
E.
(pag. 613, 614)
Sunt medicamente fibrinolitice:
streptochinaza
nadroparina
48
A.
urochinaza
enoxaparina
hirudina
B.
C.
D.
E.
(pag. 600, 601, 613)
Alegeti enunturile corecte:
sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie antidot în supradozarea heparinei
ionii de magneziu sunt indispensabili în procesul normal al coagularii sângelui, intervenind în majoritatea etapelor declansate ca urmare a lezarii vasului
49
A.
supradozarea heparinei se manifesta prin formarea trombilor
vitamina K este indicata în supradozarea anticoagulantelor orale
actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina
B.
C.
D.
E.
(pag. 591, 594, 595, 600)
Cresc efectul anticoagulant al anticoagulantelor orale derivati de cumarina:
colestiramina
fenilbutazona
50
A.
rifampicina
eritromicina
consumul crescut de varza (prin aport de vitamina K)
protecţia celulei hepatice de acţiunea diferitelor toxice
asigurarea integrităţii epiteliilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B2 este:
copil până la un an: 0,4-0,5 mg
copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg
3
A.
bărbaţi: 1,3-1,4 mg
femei: 1,2-1,3 mg
femei însărcinate: 1,5 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Vitamina B1 este implicată în:
transformarea glucidelor în lipide
favorizarea depunerii glicogenului în ficat
4
A.
sinteza acetilcolinei
intervine în activitatea glandelor sexuale
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Pag. 141 din 284
Deficitul de vitamină B1 în care se impune administrarea preparatelor cu vitamină poate avea diferite cauze:
aport crescut de glucide
aport insuficient la persoanele în vârstă
5
A.
sterilitate
alcoolismul, ciroza şi afecţiunile gastro-intestinale în cadrul cărora apare un proces de malabsorbţie
aport scăzut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Necesarul zilnic recomandat de vitamină B1 este:
femei: 1,0-1,1 mg
femei gravide:1,5 mg
6
A.
femei: 1,2-1,5 mg
femei care alăptează: 1,6 mg
femei care alăptează: 1,4 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Carenţa vitaminei PP poate fi rezultatul:
neoplasmelor
deficitului alimentar
7
A.
aminoaciduriei
aportului de carne
hipotiroidismului
B.
C.
D.
E.
(pag. 822)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B6 este:
bărbaţi: 1,5 mg
femei: 2 mg
8
A.
femei însărcinate: 2,2 mg
femei care alăptează: 2,1 mg
bărbaţi: 1,6 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor complexului B, vitamine hidrosolubile. În funcţie de substituenţii fixaţi de ionii de cobalt din structura sa, avem:
Vitamina C posedă câteva acţiuni farmacologice, însă ea intervine ca şi coenzimă şi agent reducător într-o serie de procese biochimice. Astfel:
favorizează depunerea calciului în oase
intervine în transformarea acidului folic în acid folinic
12
A.
are acţiune antialergică
favorizează depunerea glicogenului în ficat
intervine în metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
(pag. 834)
Acidul folic este sintetizat de plante şi microorganisme, dar nu este sintetizat de om. Sunt bogate în acid folic:
vegetalele proaspete, nefierte
nuci
13
A.
drojdia de bere
ficatul
lapte
B.
C.
D.
E.
(pag. 831)
Vitamina B6 scade efectul:
barbituricelor
L-dopa
14
A.
anestezicelor locale
fenitoinei
antiaritmicelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Pag. 142 din 284
Carenţa biotinei poate apare în câteva situaţii cum ar fi:
persoanele ce consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)
sugarii cu seboree
15
A.
pacienţii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzimă
beri-beri
sindromul picioarelor arzânde (burning feet)
B.
C.
D.
E.
(pag. 828)
Ergocalciferolul se administrează:
profilactic la gravide şi femei ce alăptează 1500-2000u.i./zi
curativ la gravide şi femei ce alăptează 400000u.i./zi la 4-6 săptămâni
16
A.
pentru profilaxia rahitismului la sugar 400-1000u.i./zi
pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 000u.i. oral, injectabil într-o priză sau 5000-15 000u.i./zi în 2-3 prize, timp de 3-6 săptămâni asociat cu calciu.
profilactic în rahitism 200 000 – 400 000u.i. la 6 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este:
copil până la un an:0,0075-0,010mg
copil 1-10 ani:0,050 mg
17
A.
bărbaţi: 0,020 mg
femei:0,100 mg
femei care alăptează 0,200mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Vitamina K1 se găseşte în:
ouă
unt, lapte
18
A.
grăsimi animale
tomate
ficat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este:
copii până la un an:3-4 mg
copii între 1-10 ani: 8-9 mg
19
A.
bărbaţi: 11 mg
femei: 9 mg
femei care alăptează: 9-10 mg.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Vitamina PP este indicată pentru a trata sau a preveni:
pelagra
hepatita cronică
20
A.
prevenirea cancerelor
sterilitatea
ca hiperlipemiant în tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP este:
copil până la un an: 3-4 mg
copil 1-10 ani: 7-8 mg
21
A.
bărbaţi: 12-13 mg
femei: 13-15 mg
femei însărcinate: 20 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Carenţa de vitamină B12 produce:
anemie hemolitică
anemie pernicioasă sau anemie Biermer
22
A.
sindrom Hodgkin
anemie feriprivă
limfom non-hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Necesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este:
bărbaţi: 0,3-0,4 mg
femei: 0,2-0,3 mg
23
A.
femei însărcinate: 0,3 mg
femei care alăptează: 0,4 mg
copil până la 1 an:0.15-0,2mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Acidul folic este implicat în:
menţinerea troficităţii mucoasei digestive
catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic
24
A.
metabolismul lipidic
metabolismul glucidic
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Pag. 143 din 284
Carenţa severă de vitamină C:
se numeşte scorbut şi este foarte rar întâlnită
apare la persoanele care consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)
25
A.
se numeşte sindromul picioarelor şezânde(burning feet)
poate apare datorită aminoaciduriei
se poate instala în cadrul sindromului de malabsorbţie lipidică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Doze mari de vitamină C pot da:
reacţii alergice
creşterea riscului de formare a calculilor renali oxalici
26
A.
hipokaliemie
poate favoriza evoluţia tumorilor prin creşterea sintezei de AND
avort habitual
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina C este:
copii până la un an: 30-35 mg
copii 1-10 ani: 35-40 mg
27
A.
femei: 50 mg
femei însărcinate: 60 mg
bărbaţi: 40-50 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Vitamina C mai poate fi folosită în:
diabet non-insulinodependent
ciroză
28
A.
hepatită
stări astenice
sterilitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Acidul folic se utilizează în afectiunile urmatoare, cu exceptia:
tratamentul carenţelor
deficit de vitamina D
29
A.
tratamentul anemiei megaloblastice
la femei insarcinate
prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Forma sub care se găseşte vitamina A este:
alfa-tocoferol
dihidrotahisterol
30
A.
3-dehidro-retinolul (vitamina A2)
adermina
filochinona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 807)
Vitamina K este implicată în coagularea sângelui, intervenind în formarea unor factori ai coagulării:
factorul VIII
factorul V
31
A.
factorul VI
factorul X
factorul IV
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de coenzimă, intervenind în metabolismul carbohidraţilor. El participă:
la reacţii de transcetolizare a glucidelor în calea pentozofosfatică
intervine în metabolismul seleniului
32
A.
intervine în activarea glandelor sexuale
este implicat în metabolismul acizilor nucleici
creşte retenţia din urină a calciului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Hipovitaminoza B1 îmbracă mai multe forme printre care:
fragilitate eritrocitară
anemie hemolitică la prematuri
33
A.
sindrom Wernicke-Korsakoff
scorbut
boală hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Un alt rol important al vitaminei B12 este:
stimulează absorbţia calciului şi fosfatului la nivelul intestinului
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale
34
A.
creşte retenţia din urină a calciului şi fosfatului
în menţinerea troficităţii mucoasei digestive
în activitatea glandelor sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Pag. 144 din 284
Un conţinut ridicat de vitamină C prezintă:
cerealele nedecorticate
căpşunii
35
A.
drojdia de bere
cerealele integrale
ulei de soia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 834)
Vitamina A:
este necesară pentru formarea pigmenţilor fotosensibili în retină şi prevenirea nictalopiei (hemeralopiei)
are proprietăţi anticanceroase, favorizând transformarea celulelor maligne în celule normale şi inhibând creşterea tumorilor
36
A.
este necesară pentru reproducere şi dezvoltarea embrionară
intervine în metabolismul seleniului
intervine în metabolismul acizilor nucleici
B.
C.
D.
E.
(pag. 808)
Pentru absorbţia vitaminei A este necesară prezenţa:
sărurilor biliare
lipazei pancreatice
37
A.
proteinelor şi grăsimilor alimentare
acidului nicotinic
factorului intrinsec al lui Castle
B.
C.
D.
E.
(pag. 807)
Manifestările clinice ale carenţei vitaminei A sunt:
tulburări de vedere nocturnă (hemeralopie)
sindrom de malabsorbţie
38
A.
scăderea rezistenţei la infecţii
uscăciunii pielii şi a mucoaselor
hemoragie digestivă
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Carenţa vitamina A poate fi datorată:
unor diete dezechilibrate (aport insuficient)
consum de alimente care conţin substanţe aşa numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peşti
39
A.
bolilor renale (eliminare crescută)
diabetului (conversia carotenoidelor deficitare)
aport crescut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina A este:
bărbaţi: 1 mg
femei: 0,8 mg
40
A.
femei însărcinate 1,2 mg
femei care alăptează: 1,3-1,4 mg
femei însărcinate:1,4 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Cei mai importanţi compuşi din grupul calciferolilor sunt:
ergocalciferol (D2)
colecalciferol (D3)
41
A.
calcitriol
alfa tocoferolul
tiamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Vitamina D la nivel intestinal:
stimulează absorbţia calciului şi fosfatului
stimulează absorţia lipidelor
42
A.
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale ce permit hidroliza polifosfaţilor neabsorbabili în fosfaţi absorbabili
hidrolizează fosfatazele alcaline intestinale
transformă glucidele în lipide
B.
C.
D.
E.
(pag. 811)
Vitamina D este folosită în prevenirea şi tratamentul stărilor carenţiale (hipovitaminozei D). Ea se indică în:
rahitism
hipoparatiroidie
43
A.
dermatoze
hipocalcemie
hiperparatiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Tratamentul hipervitaminozei D constă în:
oprirea vitaminei D
diminuarea calciului
44
A.
aport de lichide
administrarea de menadionă
creşterea calciului
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Pag. 145 din 284
Vitamina E poate fi indicată în:
osteoporoză
avort habitual
45
A.
hepatita cronica
distrofii musculare
hemoragii digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Colecalciferolul se administrează:
profilactic în rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6 luni
curativ în rahitism 200 000 u.i. pe săptămână, 2 săptămâni
46
A.
profilactic în rahitism 400-1000 u.i./zi
curativ în osteomalacie 200 000 u.i. la 2 săptămâni pentru 3 luni
curativ în osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 813)
Vitamina E îndeplineşte mai multe roluri în organism:
are efect antioxidant in vitro şi in vivo
intervine în metabolismul seleniului
47
A.
are activitate antiagregantă plachetară
favorizează transformarea acidului piruvic în aminoacizi
intervine în formarea unor factori anticoagulanţi – proteina C şi S
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Vitamina E este indicată pentru prevenirea şi tratarea stărilor carenţiale la:
cei cu malabsorţie intestinală
diateze hemoragice
48
A.
femei însărcinate şi care alăptează
la vârstnici cu tulburări de circulaţie periferică
Biodisponibilitatea unui medicament este influentata de urmatorii factori, cu exceptia:
compozitiei formei farmaceutice
particularitatilor procedeului de preparare a medicamentului
1
A.
particularitatilor procedeului de preparare a materialelor de ambalaj
eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj
timpului de rezidenta la locul de administrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 111,112/Leucuta)
Se tine seama la alegerea caii de administrare de :
formele polimorfe
forma hidratata a substantei medicamentoase
2
A.
forma anhidra a substantei medicamentoase
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Pag. 151 din 284
Sunt destinate administrarii pe cale orala:
unguente,
comprimate,
3
A.
supozitoare,
sisteme transdermice,
linimente.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide:
solutie,
spray,
4
A.
unguente,
crème,
comprimate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediata indeplinesc urmatoarele conditii:
biocompatibilitate,
biodegradabilitate,
5
A.
antigenitate,
inertie,
toate variantele de mai sus.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Nu reprezinta tipuri de echivalenta:
echivalenta farmaceutica,
echivalenta farmacologica,
6
A.
echivalenta chimica,
echivalenta sublima,
bioechivalenta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179/Popovici)
Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
toxicitate marcata,
forma farmaceutica stabila,
7
A.
forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,
forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,
sa fie activ terapeutic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Doua medicamente sunt bioechivalente daca:
ele sunt echivalente sau aleternative farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o asemena masura incat efectele lor sunt practic similare (definitia europeana),
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana),
8
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 119,120/Leucuta)
Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:
instabilitatea,
sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,
9
A.
sa fie iritant,
lipsa efectelor adverse,
toxicitatea.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Nu se administreaza oral:
comprimate,
solutii,
10
A.
sisteme terapeutice transdermice,
suspensii apoase,
emulsii U/A.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile:
este biodegradabila,
nu este inerta fata de moleculele ionizate,
11
A.
este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,
nu este inerta fata de moleculele neionizate,
nu se hidrateaza cu apa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 75/Popovici)
Pag. 152 din 284
Alegerea cãii de administrare depinde de:
forma anhidrã a substantei medicamentoase
forma hidratatã a substantei medicamentoase
12
A.
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
formele polimorfe
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Principalele forme farmaceutice destinate administrãrii orale sunt:
supozitoare
unguente
13
A.
linimente
sisteme transdermice
comprimate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Dacã pentru anumite preparate farmaceutice forma fizicã finalã este cea solidã, cele mai întâlnite tipuri de formulare sunt:
solutie
crème
14
A.
spray
comprimate
unguente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediatã sunt:
biocompatibilitate
antigenitate
15
A.
inertie
biodegradabilitate
toate variantele de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:
inertie fata de moleculele din tractul gastro-intestinal
foarte solubili în apa
16
A.
biocompatibili
de culoare verde
incolori
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenta:
numai variantele b) si c) sunt corecte,
realizarea formei farmaceutice,
17
A.
stabilitatea formei farmaceutice,
toxicitatea formei farmaceutice,
biodisponibilitatea formei farmaceutice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:
relativa optima
optimizationala
18
A.
statica
relativa
absoluta
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Determinarea biodisponibilitatii în lichidele biologice nu se realizeaza prin:
determinari în urina
testul de dizolvare
19
A.
determinari în sânge
determinarea efectului pe oameni
determinari efectuate pe animale
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când:
se folosesc în tratament analgezice,
se utilizeaza antidiabetice,
20
A.
se folosesc în tratament antiinflamatoare,
se utilizeaza antiaritmice,
substanta medicamentoasa are indice terapeutic îngust.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata modificand:
mirosul formei farmaceutice
starea chimica a substantei medicamentoase
21
A.
tehnologia de preparare
culoarea medicamentului
forma farmaceutica
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Pag. 153 din 284
La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:
factori specifici formei farmaceutice,
factori fiziologici,
22
A.
factori patologici,
factori specifici substantei medicamentoase,
culoarea substantei medicamentoase.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:
irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
tehnologia de preparare
23
A.
compozitia sucurilor digestive
motilitatea tractului gastro-intestinal
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri:
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina
cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina
24
A.
viteza cu care se produce absorbtia
viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active
viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism
B.
C.
D.
E.
(pag. 178/Popovici)
Doua medicamente sunt echivalente farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si inocuitate
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)
25
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
(pag. 119-121/Leucuta)
Doua medicamente sunt alternative farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si inocuitate
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)
26
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
(pag. 119-121/Leucuta)
Bioechivalenta se poate evalua prin urmatoarele moduri:
Test in vivo la om in care se masoara concentratia substantei medicamentoase ori a metabolitului activ excretate in urina in functie de timp
Test in vivo pe subiecti umani in care se masoara concentratia elementului activ, substanta medicamentoasa, entitate activa, metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid biologic in functie de timp
27
A.
Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat aprobat de FDA
Test in vivo la animal de prevedere a biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta
Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea bioechivalentei
B.
C.
D.
E.
(pag. 123/Leucuta)
Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in umatoarele etape:
alegerea subiectior
stabilirea marimii lotului
28
A.
alegerea formelor farmaceutice studiate si a dozelor administrate
alegerea modului de administrare si standardizarea administrarii
alegerea locatiei desfasurarii studiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 124-126/Leucuta)
Pag. 154 din 284
Criteriile de validare a metodelor de dozare, in cazul analizei probelor biologice sunt:
specificitatea
sensibilitatea
29
A.
stabilitatea
liniaritatea
doar raspunsurile b si c
B.
C.
D.
E.
(pag. 129,130/Leucuta)
Proprietatile fundamentale urmarite in cazul caracterizarii unei substante medicamentoase in faza preformularii sunt:
spectroscopia UV
solubilitatea
30
A.
punctul de topire
modalitatea de interactiune cu receptorii
stabilitatea in solutie si in stare solida
B.
C.
D.
E.
(pag. 388/Leucuta)
Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina
31
A.
se foloseste la determinarea biodisponibilitatii
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica
este utilizata in calculele farmaceutice
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor:
aromatizantii,
conservantii antimicrobieni,
32
A.
edulcorantii,
antispumantii,
colorantii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
sunt substante auxiliare,
sunt substante active,
33
A.
scad biodisponibilitatea unor substante active,
scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
cresc biodisponibilitatea unor substante active.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77/Popovici)
Excipientii influenteaza:
realizarea formei farmaceutice,
stabilitatea formei farmaceutice,
34
A.
biodisponibilitatea substantei active,
toxicitatea substantei active,
sunt corecte raspunsurile a) si c).
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
amelioreaza eliberarea substantei active,
impiedica dizolvarea substantei active,
35
A.
cresc viteza de dizolvare a substatei active,
cresc absorbtia substantei active,
impiedica pasajul transmembranar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77,78/Popovici)
Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:
puncte de topire ridicate,
puncte de topire scazute,
36
A.
solubilitate mica in apa,
solubilitate mai mare in apa,
activitate biologica superioara.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice, biologice si microbiologice:
antioxidanti
reglatori de pH
37
A.
agenti de uscare
conservanti antimicrobieni
umectanti
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare cu solubilitate selectiva în mediile gastro-intestinale:
plasticizanti
agenti de acoperire neenterica
38
A.
gelifianti
pseudoemulgatori
agenti de acoperire enterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 78/Popovici)
Pag. 155 din 284
Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt:
excipientii
substantele medicamentoase
39
A.
pH-ul
gradul de umplere a tractului gastro-intestinal
enzimele
B.
C.
D.
E.
(pag. 193/Popovici)
Între momentul administrarii medicamentelor si cel al efectului terapeutic substanta medicamentoasa trebuie sa strabata o serie de etape grupate în 3 faze; care sunt:
faza biofarmaceutica
faza psihologica
40
A.
faza farmacocinetica
faza farmacodinamica
faza apoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 163/Popovici)
Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea comprimatelor cu matritã hidrofilã sunt:
biodegrababili
biocompatibili
41
A.
inerti fatã de moleculele din tractul gastro-intestinal
de culoare verde
foarte solubili în apã
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Excipientii pot influenta:
realizarea formei farmaceutice
stabilitatea formei farmaceutice
42
A.
biodisponibilitatea formei farmaceutice
toxicitatea formei farmaceutice
numai variantele b si c sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Cele mai importante tipuri de bioechivalentã sunt:
bioechivalentã
echivalentã farmaceuticã
43
A.
echivalentã chimicã
echivalentã sublimã
echivalentã farmacologicã
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Determinarea biodisponibilitãtii în lichidele biologice se realizeazã prin:
determinarea efectului pe oameni
testul de dizolvare
44
A.
determinãri în sânge
determinãri efectuate pe animale
determinãri în urinã
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu se recomandã substituirea unui medicament cu altul când:
substanta medicamentoasã are indice terapeutic îngust
se utilizeazã antiaritmice
45
A.
se utilizeazã antidiabetice
se utilizeazã antianginoase
se folosesc în tratament analgezice-antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegând:
starea fizicã a substantei medicamentoase
forma farmaceuticã
46
A.
starea chimicã a substantei medicamentoase
culoarea medicamentului
tehnologia de preparare
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
În cazul administrãrii extravasculare biodisponibilitatea este influentatã de:
factori specifici substantei medicamentoase
culoarea substantei medicamentoase
47
A.
factori specifici formei farmaceutice
factori fiziologici
factori patologici
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteazã biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oralã:
tehnologia de preparare
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
48
A.
irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
motilitatea tractului gastro-intestinal
compozitia sucurilor digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Pag. 156 din 284
Optimizarea formularii si tehnologiilor farmaceutice prin metoda raspunsurilor multiple (dependenta de model), poate fi realizata prin urmatoarele moduri:
prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns
prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent unic
49
A.
prin optimizarea coeficientului “cerinta”
prin optimizarea unui coeficient adimensional care cuprinde toate caracteristicile dorite avand calitatea de a fi coeficientul dorit
prin optimizarea folosind Planurile Simplex
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-417/Leucuta)
Punctele de topire ale substantelor medicamentoase se determina prin:
topirea in capilara
microscopie cu placa incalzita
50
A.
termoizolare
analiza termica prin calorimetrie diferentiala
masurarea densitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 393/Leucuta)
Tema nr. 31
Preparate parenterale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol I pag. 394-536
Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:
etuva
tunel de sterilizare
1
A.
autoclav
cuptor Pasteur
sterilizator Poupinel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407)
Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:
masurarea presiunii si temperaturii cu aparate
spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372
2
A.
Bacillus stearotermophilus
tuburi cu indicatori de fuziune
amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
costul mare al operatiei de sterilizare
durata mare de timp pentru desorbtie
3
A.
gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat
functionarea la temperaturi inalte
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
bactericid
fungicid
4
A.
virulicid
sporocid
un lichid de culoare galbena
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
vaccinurile
pulberile liofilizate
5
A.
amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala
preparatele care contin substante termolabile
preparatele care contin substante termostabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:
hiperglicemie
glicozurie
6
A.
anemie hemolitica
diureza osmotica
pierderea apei si electrolitilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 431)
Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:
180°C timp de 30 minute
98°C timp de 30 minute
7
A.
134°C timp de 3 minute
128°C timp de 10 minute
121 °C timp de 15 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de sterilizare:
tindalizare
sterilizare prin filtrare
8
A.
sterilizare cu gaz
sterilizare prin caldura uscata
sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1072)
Pag. 157 din 284
Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea preparatelor injectabile urmatoarele substante auxiliare:
coloranti
agenti de emulsionare si suspendare
9
A.
antioxidanti
conservanti antimicrobieni
solubilizanti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni în cazul preparatelor:
care se administreaza în volume mai mici de 5 ml
care se administreaza în volume mai mari de 5 ml
10
A.
care se administreaza în volume mai mari de 15 ml
care se administreaza în cantitate mai mare 10 g
care se administreaza în volume mai mari de 10 ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
„Probei de pasaj” trebuie sa-i corespunda conform FR X:
suspensiile injectabile
suspensiile cu administrare i.v.
11
A.
emulsiile de uz intern
pulberile pentru solutii injectabile
solutiile injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:
90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
12
A.
sa fie de cel mult 5 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493/FR X)
Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la:
121 °C timp de 15 minute
160°C timp de 120 minute
13
A.
180°C timp de 30 minute
170°C timp de 60 minute
140°C timp de 4 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:
preparatele injectabile
preparatele perfuzabile emulsie A/U
14
A.
concentratele pentru solutii injectabile
pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
implanturile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 140)
Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:
substante active
agenti de suspendare
15
A.
solutii tampon
coloranti
conservanti antimicrobieni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni, conform FR X, in cazul:
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 5 ml
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mici de 5
16
A.
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 10 ml
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 15 ml
preparatelor perfuzabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:
90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
17
A.
10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
in FR X nu se regaseste nici o prevedere in acest sens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor injectabile, conform FR X prin acul de seringa nr.:
16
5
18
A.
15
10
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Pag. 158 din 284
Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru preparate injectabile sunt:
ulei de floarea soarelui
ulei de arahide
19
A.
ulei de in
ulei de floarea soarelui neutralizat
ulei de migdale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
În starea de alcaloza se administreaza
solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, în formele usoare
carbonat acid de sodiu
20
A.
acetat de sodiu
lactat de sodiu
solutii acidifiante pe cale orala, în formele mai grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:
are un pH egal cu cel al sangelui
are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
21
A.
are un pH usor acid
are un pH usor alcalin
are un pH 7,35-7,40
B.
C.
D.
E.
(pag. 436)
Amestecul tampon acid boric-borax:
se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
22
A.
nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
administrat injectabil are proprietati hemolitice
este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:
se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600
se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000
23
A.
se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa
se asociaza cu alcoolul si apa
nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 443)
Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
confectionarea fiolelor
confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate
24
A.
conditionarea unguentelor
conditionarea comprimatelor
conditionarea capsulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 456)
Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:
solutii apoase
solutii uleioase
25
A.
emulsii U/A
emulsii A/U
suspensii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
In starea de alcaloza nu se administreaza:
carbonat acid de sodiu
acetat de sodiu
26
A.
lactat de sodiu
solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare
perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Emulsiile perfuzabile:
sunt de tip A/U
sunt de tip U/A
27
A.
contin uleiuri vegetale ca faza externa
contin apa distilata pentru preparate parenterale
contin emulgatori tip A/U
B.
C.
D.
E.
(pag. 519)
Selectati aminoacizii esentiali:
leucina
arginina
28
A.
histidina
lizina
valina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
gelifundolul
polividona
29
A.
dextranul 1
hemacelul
plasmagelul
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Pag. 159 din 284
Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt:
solutiile injectabile apoase
comprimatele pentru solutii injectabile
30
A.
pudrele sterile
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza:
monogliceride acetilate
lactat de sodiu
31
A.
lecitine obtinute din galbenusul de ou
acetat de sodiu
lecitine obtinute din soia
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
In metabolismul reconstituant se folosesc:
perfuziile pentru terapia afectiunilor cardiovasculare
perfuzii cu hidrolizate de proteine
32
A.
perfuziile cu aminoacizi
perfuziile cu hemacel
perfuziile cu dextrani
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:
sã prezinte presiune coloid-osmoticã
masã molecularã relativã corespunzãtoare
33
A.
solubilitate în apã
solubilitate în lipide
sã nu fie filtrabile renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
În functie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile se clasifica in:
emulsii U/A
emulsii A/U
34
A.
solutii pentru dializã peritonealã si hemodializã
perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
solutii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Principalele diferente între perfuzii si preparatele injectabile sunt:
perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
35
A.
perfuziile se administreazã numai în spital
numai perfuziile sunt preparate sterile
volumul perfuziilor este mai mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin:
urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri
mãsurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
36
A.
urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen
testul Limulus
mãsurarea hipertermiei la iepuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlã multidozã sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc urmãtoarele conditii:
sa permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop
sa nu-si modifice calitãtile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
37
A.
sa fie compatibile cu substantele active
sa nu permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop
sa asigure pãtrunderea aerului în recipient
B.
C.
D.
E.
(pag. 461)
Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:
ß-propiolactona
oxidul de etilen
38
A.
formaldehida
oxigenul
dioxidul de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 412)
Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica
emulsiilor de uz intern
suspensiilor cu administrare i.v.
39
A.
solutiilor injectabile
suspensiilor injectabile
pulberilor pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 512/FR X)
Pag. 160 din 284
Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã:
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
40
A.
solutiile injectabile apoase
pudrele sterile
comprimatele pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
cu dextrani
cu aminoacizi
41
A.
cu hemacel
cu metronidazol
cu hidrolizate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:
miros
uniformitatea continutului
42
A.
endotoxine bacteriene - pirogene
culoare
gust
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:
implanturi
pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
43
A.
concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
preparate perfuzabile
preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 138)
Nu reprezinta o diferenta între perfuzii si preparatele injectabile:
doar perfuziile sunt preparate sterile
volumul preparatelor injectabile este mai mare
44
A.
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
perfuziile se administreazã numai în ambulatoriu
perfuziile contin conservant
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Preparatele parenterale trebuie sa prezinte urmatoarele calitati obligatorii
sterilitate
lipsa particulelor insolubile
45
A.
apirogenitate
pH=9
inocuitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt:
izotonie
izohidrie
46
A.
capacitate tampon
culoare verde
toleranta
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta:
filtre din retele poroase solide
filtre de sticla fritata
47
A.
filtre de azbest
filtre presa cu rame
filtre Millipore
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:
sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal
sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
48
A.
sunt preparate nesterile
sunt preparate sterile
se regasesc in monografia Parenteralia
B.
C.
D.
E.
(pag. 135)
In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia:
agentilor pentru cresterea solubilitatii
agentilor coloranti
49
A.
agentilor izotonicizanti
agentilor pentru ajustarea pH-ului
agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantelor active.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 135)
Pag. 161 din 284
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:
in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 137)
Tema nr. 32
Preparate oftalmice
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol. I pag. 558-601
Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:
Bacillus stearotermophilus
Pseudomonas aeruginosa
1
A.
Serratia sp.
Klebsiela sp.
M. tuberculosis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 565/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:
prepararii pe cale aseptica
sterilizarii
2
A.
adaosului de substante colorante
filtrarii sterilizante
combinarea procedeelor a), b) si d)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:
are loc la 180 °C - 30 minute,
are loc la 140 °C - 60 minute,
3
A.
are loc la 160 °C - 60 minute,
se aplica pentru solutiile apoase,
se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:
mioticelor
solutiilor irigatoare in chirurgia oculara
4
A.
produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor
colirelor multidoza
colirelor unidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:
solutiile hipotonice se izotonizeaza
solutiile coloidale se izotonizeaza
5
A.
solutiile hipertonice se izotonizeaza
daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia
daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:
valoarea pH-ului sanguin
valoarea pH-ului lichidului lacrimal
6
A.
egala cu 7
valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima
egala cu 10
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 570/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:
diferite metode de sterilizare
preparare pe cale asepticã
7
A.
adãugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte doar raspunsurile a si b
sunt corecte rãspunsurile a, b si c
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:
98-100°C timp de 30 de minute
etuvã la 121°C timp de15-20 minute
8
A.
autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
etuvã la 115°C timp de 25-30 minute
autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Pag. 162 din 284
Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:
care contin antibiotice
unidozã
9
A.
multidozã
care contin apa potabila
conditionate în recipiente de sticlã
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentratia substantei active este sub 1%, se face prin:
dizolvarea substantei active în solutii izotonice sterile
dizolvarea substantei active în apã
10
A.
dizolvarea substantei active în solutie de clorurã de sodiu 0,009%
dizolvarea substantei active în solutii hipertonice sterile
suspendarea substantei active în solventul respectiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Ca solventi si vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeazã:
solutii tampon izotonice sterile
apa distilatã proaspãt fiartã si rãcitã
11
A.
glicerinã
ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat
apa pentru preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:
preparare pe cale asepticã
sterilizare
12
A.
filtrare sterilizantã
adãugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte rãspunsurile a, b, c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:
autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
98-100°C timp de 30 de minute
13
A.
etuvã la 121°C timp de15-20 minute
autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
etuvã la 115°C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:
care contin miotice
care contin enzime
14
A.
multidozã
unidozã
conditionate în recipiente de sticlã
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii, cu exceptia:
sã fie inerti din punct de vedere chimic
sã fie liposolubili
15
A.
sã nu obstrueze cãile lacrimale
sã fie tolerati de mucoasa ocularã
sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
agenti solubilizanti
vascozifianti
16
A.
corectori de gust
corectori de miros
corectori de pH
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Dextranii:
se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic
sunt bine tolerati de mucoasa oculara
17
A.
la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape
sunt macromolecule
se obtin prin fermentatia zaharozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Zefirolul:
este clorura de benzalconiu
este acetat de clorhexidina
18
A.
se foloseste in concentratii 0,01-0,02%
se foloseste in concentratii 1-2%
este bactericid pe germeni gram - si gram +
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Pag. 163 din 284
Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape:
cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare
obtinerea unei suspensii apoase
19
A.
completarea la volumul prevazut
conditionarea primara
aplicarea unei etichete de uz intern
B.
C.
D.
E.
(pag. 584/Popovici)
Baile oculare nu trebuie sa fie:
sterile
cu particule in suspensie
20
A.
izotonice
izohidrice
conditionate in recipiente nesterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Lentilele de contact moi:
sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)
sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)
21
A.
au pori de 0,1-0,2 nm
au pori de 2,2-3 nm
se aplica pe partea interioara a globului ocular
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
solutia de metilceluloza 1%
alcoolul polivinilic
22
A.
gelatina
uleiul de ricin
uleiul de arahide
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:
comprimate
suspensii
23
A.
capsule
solutii
geluri
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Sistemul OCCUSERT:
contine pilocarpina baza
contine pilocarpina nitrica
24
A.
contine un element de control al cedarii substantei
este un sistem terapeutic transdermic
contine nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 593/Popovici)
Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:
metode ce utilizeazã formule de calcul
metode grafice
25
A.
metode ce utilizeazã tabele
metoda celor mai mici pãtrate
metoda dreptunghiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Ochiul tolereazã mai bine:
solutiile cu pH 7,5-9,5
solutiile cu pH 4,5-5
26
A.
solutiile usor acide
solutiile usor alcaline
solutiile cu pH 5-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic
sã nu obstrueze cãile lacrimale
27
A.
sã fie tolerati de mucoasa ocularã
sã fie liposolubili
sã fie inerti din punct de vedere chimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:
sunt mai transparenti decât sticla
se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare
28
A.
se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
sunt dificili de sterilizat prin cãldurã
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile:
sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice,
indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã,
29
A.
sunt sterile,
nu sunt prevãzute de FR X,
sunt forme farmaceutice solide.
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Pag. 164 din 284
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o bazã de unguent oftalmicã sunt:
sã fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã
sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã
30
A.
sã fie liposolubilã
sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
sã fie hidrosolubilã
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã
se instileazã în fundul de sac conjunctival
31
A.
sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã
sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:
natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã
culoarea ochilor
32
A.
factori biologici
proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
firma producãtoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:
metoda dreptunghiului
metode ce utilizeazã formule de calcul
33
A.
metoda celor mai mici pãtrate
metode ce utilizeazã tabele
metode grafice
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:
6-7,5
usor alcalin
34
A.
usor acid
7,5-9,5
5,5-6,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:
sunt dificili de sterilizat prin cãldurã
sunt mai transparenti decât sticla
35
A.
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare
se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice, sunt valabile afirmatiile:
sunt forme farmaceutice solide
sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice
36
A.
sunt sterile
indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã
nu sunt prevãzute de FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
O bazã de unguent oftalmicã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
sã fie hidrosolubilã
sã fie liposolubilã
37
A.
sã nu fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã
sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã
sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã
38
A.
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã
se instileazã în fundul de sac conjunctival
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:
proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
factori biologici
39
A.
firma producãtoare
natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã
culoarea ochilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Pag. 165 din 284
Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt:
scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile
cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva
40
A.
cresc tensiunea superficiala
scad rezistenta barieiei epiteliale
scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 574/Popovici)
În tratamentul cataractei se utilizeaza colire cu:
aminoacizi
vitamina C
41
A.
apa oxigenata
atropina
citocrom C
B.
C.
D.
E.
(pag. 575/Popovici)
Pentru conditionarea colirelor se folosesc:
celofanul,
plastomerii,
42
A.
bachelita,
sticla,
elastomerii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Monografii de colire oficinale în FR X:
picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1%
picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25%
43
A.
picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1%
picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1%
picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 711,713/FRX)
Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele categorii de excipienti:
excipienti pentru ajustarea tonicitatii
excipienti pentru ajustarea vascozitatii
44
A.
excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pH-ului
excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei active
excipienti care sa influenteze negativ actiunea terapeutica a preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza
45
A.
Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice
Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca:
15 zile
4 saptamani
46
A.
8 saptamani
30 zile
45 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 130/Supl 2004)
Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot fi conditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult:
50 ml
100 ml
47
A.
150 ml
200 ml
250 ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131/Supl 2004)
Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:
sunt unguente, crème sau geluri sterile
sunt unguente sau crème sterile
48
A.
contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare
au un aspect omogen
se conserva in recipiente bine inchise
B.
C.
D.
E.
(pag. 133/Supl 2004)
Pag. 166 din 284
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
49
A.
implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local
implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic
implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 134/Supl 2004)
In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
picaturi auriculare
solutii bentru bai oculare
50
A.
pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
preparate oftalmice semisolide
implanturi oftalmice
B.
C.
D.
E.
(pag. 127-134/Supl 2004)
Tema nr. 33
Preparate nazale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol. I pag. 320-339
Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
1
A.
in inflamatii creste spre domeniul alcalin
in inflamatii scade spre domeniul acid
doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Solutiile izotonice au:
aceeasi concentratie molara
aceeasi concentratie procentuala
2
A.
acelasi pH
aceeasi concentratie molara si acelasi pH
concentratie molara diferita si acelasi pH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati "Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
Coeficientii de disociere a substantelor active
Raportul dintre concentratia ‰ si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat
3
A.
Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat
Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia %
Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia ‰
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:
Testosteron
Cloramfenicol
4
A.
Nitroglicerina
Nicotina
Lidocaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solventii indicati pentru preparate nazale sunt:
Solutia izotonica de NaCl 9%
Solutia de glucoza 50%
5
A.
Parafina lichida
Polietilenglicoli lichizi
Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332,333)
Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:
5-6,5
5-7,5
6
A.
6-7,5
5-8
6-8,5
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
Pag. 167 din 284
Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:
In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator
In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
7
A.
In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare
In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1%
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
8
A.
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1 ‰
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10 ‰
F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
Venena
Separanda
9
A.
Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda
Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena
Nici o varianta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
Tampon acetat
Tampon citrat
10
A.
Tampon fosfat
T.H.A.M
Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Sa fie hidrosolubili
Sa fie liposolubili
11
A.
Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 333)
Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:
Clorura de benzalconiu 1%
Tiomersalul 0,02%
12
A.
Clorbutanolul 0,05-0,1%
Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
Clorocrezol 0,05-0,1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc
Carbopolii
Metilceluloza
13
A.
Guma arabica
Guma tragacanta
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Mucoasa nazala are o permeabilitate:
Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile.
14
A.
Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 337)
La nivelul nucoasei nazale:
Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
15
A.
Se evita efectul de prim pasaj hepatic
Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
Are loc un pseudoefect al primului pasaj
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Pag. 168 din 284
Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca:
Raceli
Deviatie de sept nazal
16
A.
Poliartrita reumatoida
Rinite virale
Rinite alergice si cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
În plus, faţă de soluţii, la prepararea erinelor se ţine seamă şi de:
pH (pentru erinele lichide);
izotonie (pentru erinele soluţii);
17
A.
eficacitate terapeutică;
realizarea unei toxicităţi locale;
scăderea rapidă a conţinutului în substanţa activă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Pe cale nazală nu se administrează:
sisteme bioadezive nazale
microsfere nazale
18
A.
sisteme membranare sau rezervoare
unguente nazale
alveoconuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 320)
Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este:
acid
alcalin
19
A.
neutru
cuprins între 6-7,5
cuprins între 4-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 823/ FR X)
Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc următoarele substanţe auxiliare cu excepţia:
solubilizanţilor
agenţilor pentru ajustarea pH-ului
20
A.
agenţi pentru creşterea vâscozităţii
conservanţilor antimicrobieni potriviţi
agenţilor pentru scăderea vâscozităţii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
FR X nu menţionează ca monografii individuale de picături pentru nas soluţia de:
clorhidrat de efedrină 0,1%
clorhidrat de nafazolină 0,1%
21
A.
clorhidrat de nafazolină 0,2%
clorhidrat de nafazolină 1%
clorhidrat de pseudoefedrină 0,2%
B.
C.
D.
E.
(pag. 824/ FR X)
Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas este contraindicată folosirea ca solvent a :
soluţiilor apoase izotonice
soluţiilor apoase hipertonice
22
A.
soluţiilor apoase hipotonice
uleiului de floarea soarelui neutralizat
parafinei lichide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:
izotonic
tamponat la pH 7,5-8
23
A.
neiritant
netoxic
uşor hipertonic
B.
C.
D.
E.
(pag. 329,332)
În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:
pH
culoare
24
A.
izotonie
miros
vascozitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Referitor la pH-ul erinelor este falsă afirmaţia:
influenţează clearance-ul muco-ciliar
influenţează epiteliul mucoasei nazale
25
A.
asigură stabilitatea substanţei medicamentoase
asigură eficacitatea terapeutică
nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Pag. 169 din 284
Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni:
rinite acute
rinite alergice
26
A.
sinuzite
inflamaţii
toate răspunsurile sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemele tampon folosite în cazul erinelor, pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, sunt:
fosfat monosodic/fosfat disodic
acid citric/citrat de sodiu
27
A.
acid boric/borax
trimetamol
rezorcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemul tampon acid boric/borax:
se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
28
A.
influenţează negativ clearance-ul mucociliar
la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Condiţiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt:
să influenţeze negativ clearance-ul mucociliar
să nu lezeze mucoasa nazală
29
A.
să nu irite mucoasa nazală
dacă sunt insolubile să aibă un diametru mai mic de 50µm
să nu influenţeze negativ clearance-ul mucociliar
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice:
medicamente cardiovasculare
hormoni
30
A.
prostaglandine
analgezice
antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:
sa corespunda conditiilor de calitate din farmacopee
sa asigure stabilitatea substanţelor încorporate
31
A.
sa nu reacţioneze cu substanţele asociate şi cu recipientul
sa fie miscibili cu mucusul nazal
sa aiba acţiune farmacologică proprie
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Controlul calităţii erinelor, conform FR X, cuprinde:
determinarea pH-ului
masa totală pe recipient
32
A.
dozarea substanţei active
determinarea conţinutului în solvent
determinarea volumului preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 823)
Erinele se mai numesc:
nasoguttae
otoguttae
33
A.
solutii
oculoguttae
auristillae
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Mentionati anexele cavitatii nazale:
piramida nazala
cavitatile nazale
34
A.
narile
glandele sudoripare
sinusurile paranazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Următoarele enzime nu sunt continute in secretiile din celulele mucusului nazal:
anhidraza carbonica
lizozim
35
A.
leucinaminpeptidaza
monooxigenaza
alcooldehidrogenaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325,326)
Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul mucoasei nazale nu este influentată de:
saruri coloidale de argint
adrenalina
36
A.
apa distilata
mentol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 331)
Pag. 170 din 284
In terapia endonazala nu se utilizeaza urmatoarele clase de medicamente:
hormoni
antihistaminice
37
A.
anestezice locale
anestezice generale
prostaglandine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332)
Referitor la agentii folositi pentru marirea vascozitatii erinelor, sunt adevarate afirmatiile:
scad timpul de contact cu mucoasa nazala
se folosesc sub forma de solutii concentrate
38
A.
sunt substante liposolubile
nu sunt inerti farmacologic
maresc timpul de contact cu mucoasa nazala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 333)
Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie nazala:
laurilsulfat de sodiu
saponine
39
A.
acid oleic
metilceluloza
bacitracina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 334)
La administrarea medicamentelor pe mucoasa nazala apar dificultati la trecerea prin bariera:
hematoencefalica
fizica
40
A.
temporara
reprezentata de epiderm
chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Conditiile de absorbtie transnazala sunt modificate de:
consideratii de formulare
parametrii fizico-chimici ai recipientului de conditionare secundara
41
A.
forma farmaceutica
parametrii fizico-chimici ai substantei medicamentoase
starea foselor nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Calea transcelulara a pasajului transnazal:
este importanta pentru absorbtia substantelor lipofile
este importanta pentru absorbtia substantelor hidrofile
42
A.
implica un transport activ al substantelor active
implica un transport pasiv al substantelor active
implica trecerea prin membrana celuleor apicale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Clasificarea medicamentelor rinofaringiene are la baza criteriile urmatoare:
natura solventului
culoarea recipientului de conditionare primara
43
A.
durata efectului terapeutic
actiunea terapeutica
modul de administrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
In functie de modul de administrare medicamentele rinofaringiene se clasifica in:
spalaturi
forme oficinale
44
A.
instilatii
inhalatii
erine multidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Primele forme farmaceutice utilizate petru tratarea afectiunilor nazale au fost:
microsferele nazale
gelurile bioadezive
45
A.
inhalatiile
fumigatiile
sisteme bioadezive pulverulente
B.
C.
D.
E.
(pag. 321)
La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru actiunea sistemica urmatoarele clase terapeutice:
antiinfectioase
antiinflamatoare
46
A.
vaccinuri
parasimpatolitice
cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Pag. 171 din 284
Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri de celule:
cilindice ciliate
cilindrice neciliate
47
A.
calciforme
bazale
romboidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 324)
Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
creioane nazale
solutii pentru spalaturi nazale
48
A.
pulberi nazale
picaturi nazale
comprimate nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 121)
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze:
denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati
denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
49
A.
denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
ca preparatul nu este steril
cand este cazul, ca preparatul este steril
B.
C.
D.
E.
(pag. 122)
Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:
instalarea unor stari patologice
modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii
1
A.
scaderea functiei bariera mecanica
scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
subtierea stratului cornos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517/Leucuta)
Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:
psoriazis
cheratinizarea excesiva
2
A.
ranile penetrante
jupuirea pielii
infectiile cutanate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:
cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
3
A.
contin substante active intr-un rezervor
sunt forme farmaceutice transparente
cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Pag. 177 din 284
Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:
este un proces de difuziune activ
decurge contrar gradientului de concentratie
4
A.
nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase
nu depinde de starea pielii
este un proces de difuzie pasiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520/Leucuta)
Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
substantelor astringente
antibioticelor
5
A.
substantelor cheratolitice
substantelor degresante
substantelor reducatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518/Leucuta)
Substantele active se absorb transepidermic astfel:
prin peretii foliculilor pilosi
prin glandele sebacee
6
A.
prin glandele sudoripare
prin stratul cornos, intra sau intercelular
raspunsurile corecte sunt c si d
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 519/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
sunt baze de unguent lavabile
au continut redus de substante insolubile solide
7
A.
filmul format pe tegument este transparent
in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
sunt mai grase decat unguentele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:
viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
8
A.
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
au actiune rapida
cinetica este intotdeauna de ordinul1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului
pe tegumente realizeaza film opac
9
A.
in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%
nu au efect de filtru solar
au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:
sunt incompatibili cu substantele active
au actiune farmacologica
10
A.
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
sunt alergeni
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:
pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A
se numesc si evanescente
11
A.
formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele
se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun
sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor:
cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
au actiune farmacologica
12
A.
sunt alergizanti
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 527/Leucuta)
Pag. 178 din 284
Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat:
coeficientul de repartitie U/A
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
13
A.
activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
prezenta unei duble legaturi C2-C3
clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Bazele de absorbtie hidratate:
se numesc si coldcreme
sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moleculare mici si mari
14
A.
Sunt emulsii apa/ulei
unguentul emulgator este un astfel de exemplu
lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Bazele de unguent lavabile:
pot fi baze anhidre
pot fi hidratate de tip U/A
15
A.
pot fi hidratate de tip A/U
se mai numesc si crème
dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:
instabilitate fizica
prezenta caracterului sensibilizant
16
A.
puritate
eficienta-efect terapeutic bun
stabilitate fizico-chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai mica in urmatoarele cazuri:
cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic
17
A.
cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 529/Leucuta)
Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante:
dimetilsulfoxid
propilenglicol
18
A.
dimetilacetamida
dimetilformamida
miristat de izopropil
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
19
A.
clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
natura chimica a substantei medicamentoase
cantitatea de excipient folosita
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:
prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient
dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil
20
A.
unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A
lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila
dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 523/Leucuta)
Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie:
sunt anhidre si hidratate
cele hidratate au proprietati emoliente
21
A.
unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
cele hidratate se numesc si coldcreme
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:
dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient
difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
22
A.
parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi
retinere in derm
difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm
B.
C.
D.
E.
(pag. 521/Leucuta)
Pag. 179 din 284
Absorbtia transfoliculara a substantei active se realizeaza prin:
glandele sebacee
glandele endocrine
23
A.
glandele sudoripare
anexele pielii
peretii foliculilor pilosi
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Produse naturale organice formatoare de geluri:
tragacanta
agar
24
A.
bentonita
pectine
carragenan
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon
sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%)
25
A.
au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice
sunt foarte grase
sunt transparente
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte:
unguentele
crèmele
26
A.
gelurile
emplastrele medicamentoase
solutiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 153/Supl 2004)
Preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pot contine:
antioxidanti
conservanti antimicrobieni
27
A.
stabilizanti
agenti de crestere a solubilitatii
emulgatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 152/Supl 2004)
In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape:
preformulare
fabricare
28
A.
ambalare
conservare
distributie
B.
C.
D.
E.
(pag. 153,154/Supl 2004)
Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:
masurarea consistentei prin penetrometrie
masurarea densitatii
29
A.
masurarea vascozitatii
masurarea conductibilitatii electrice
masurarea tensiunii superficiale
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Conservarea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate:
se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin apa
se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin componente volatile
30
A.
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate, daca preparatele sunt sterile
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin apa
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin componente volatile
B.
C.
D.
E.
(pag. 154,155/Supl 2004)
Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa mentioneze:
denumirea tuturor etapelor prepararii
daca preparatul este steril, atunci cand este cazul
31
A.
denumirea tuturor substantelor oficinale continute
denumirea tuturor conservantilor adaugati
conditiile de preparare
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Pag. 180 din 284
Dintre componentele bazelor de unguent utilizate pentru prepararea unguentele hidrofobe fac parte:
grasimile
parafinele solide
32
A.
cerurile
glicerina
polialchilsiloxanii lichizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea unguentelor de tip emulsii sunt:
monogliceride
alcoolii de lana
33
A.
alcooli grasi sulfatati
esteri ai sorbitanului
alcooli grasi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul ulei in apa folositi la prepararea unguentelor emulsie sunt:
alcoolii grasi sulfatati
eter cetostearil de macrogol
34
A.
polisorbatii
alcoolii grasi
esteri ai acizilor grasi cu macrogolii
B.
C.
D.
E.
(pag. 155,156/Supl 2004)
Cremele sunt:
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori
35
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide
Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele sunt:
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori
36
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila
Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 158/Supl 2004)
Referitor la emplastre, sunt incorecte urmatoarele afirmatii:
Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de sensibilizarea pielii
37
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, dupa administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157,158/Supl 2004)
Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:
Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor
Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
38
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Sunt constituite din material sintetic sau natural
B.
C.
D.
E.
(pag. 158)
Pag. 181 din 284
Gelurile hidrofile pot contine:
Amidon
Derivati celulozici
39
A.
Ulei de parafina
Propilenglicol
Silicati de magneziu si aluminiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Gelurile lipofile pot sa contina:
Ulei de parafina
Polietilena
40
A.
Uleiuri grase
Derivati celulozici
Sapunuri de aluminiu sau zinc
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele se pot clasifica in:
Crème
Geluri
41
A.
Paste
Cataplasme
Nici unul dintre raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156,157/Supl 2004)
Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata:
Masa sau volumul eliberat
Marimea particulelor
42
A.
Sterilitatea
Dizolvarea
Nici unul din raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Principalele functii ale pielii sunt:
invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor organismului
functie termoreglatoare
43
A.
rol de reglarea presiunii sanguine
functie de reproducere
functie de protectie impotriva noxelor externe
B.
C.
D.
E.
(pag. 516,517/Leucuta)
Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:
aparatul pilosebaceu
sebumul
44
A.
stratul cornos
epidermul
stratul spinos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 514,515/Leucuta)
Care din urmatoarele variante sunt zone terapeutice la nivelul pielii:
stratul Malpighi
stratul cornos
45
A.
suprafata externa
glandele pielii
epidermul viu si dermul superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 517,518/Leucuta)
Absorbtia percutanata se poate realiza prin urmatoarele cai:
transcornean
transepidermic
46
A.
transfolicular
raspunsurile a si b
raspunsurile a si c
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Absorbtia decurge in urmatoarele etape consecutive:
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
47
A.
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Fac parte din categoria acceleratorilor absorbtiei percutanate:
tensioactivii
dimetilsulfoxidul
48
A.
acidul salicilic
dimetilformamida
acidul oleic
B.
C.
D.
E.
(pag. 527,528/Leucuta)
Pag. 182 din 284
Factori ce influenteaza absorbtia percutanata:
factori meteorologici
factori fiziologici
49
A.
natura chimica a substantei medicamentoase
tipul vehicolului
natura adjuvantilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 525-528/Leucuta)
Excipientul poate avea urmatoarele roluri in formularea preparatelor dermatologice:
În funcţie de solubilitatea şi permeabilitatea substanţelor active, comprimatele se clasifică în:
comprimate cu substanţe active din clasa III SCB
comprimate cu substanţe active din clasa IV SCB
1
A.
comprimate cu substanţe active din clasa V SCB
comprimate cu substanţe active din clasa VI SCB
comprimate cu substanţe active din clasa VII SCB
B.
C.
D.
E.
(pag. 387)
Legăturile de adsorbţie în care intervin aglutinanţii întâlniţi la prepararea comprimatelor sunt:
aglutinant-matriţă
aglutinant-poanson
2
A.
aglutinant- aglutinant
aglutinant-substrat
substrat-substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 411)
Factorii dependenţi de material şi de formulare care influenţează structura comprimatelor şi rezistenţa mecanică sunt următorii cu excepţia:
proprietăţile fizico-chimice ale particulelor solide,
etapele de amestecare,
3
A.
umiditatea relativă,
tipurile de formulare pentru comprimarea directă, granularea umedă şi uscată,
selectarea şi influenţa substanţelor auxiliare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 416)
Se numesc capsule operculate:
Capsulele amilacee
Capsulele gelatinoase moi
4
A.
Capsulele gelatinoase tari
Perlele
Casetele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 193/FRX)
Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:
Orala
Rectala
5
A.
Vaginala
Auriculara
Oculara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 192/FRX)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:
1%
2%
6
A.
3%
10%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie sa fie de cel mult:
10%
1%
7
A.
3%
15%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX10)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie sa fie de cel mult:
1%
10 %
8
A.
3%
2%
4%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa cu efervescenta în cel mult:
20 minute
25 minute
9
A.
10 minute
15 minute
5 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Pag. 194 din 284
Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina-solutie acida în cel mult:
25 minute
40 minute
10
A.
15 minute
30 minute
o ora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Uniformitatea masei comprimatelor se determina, conform FR X, pe:
10 comprimate neacoperite
5 comprimate neacoperite
11
A.
20 comprimate neacoperite
25 comprimate neacoperite
15 comprimate neacoperite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 248/FRX)
Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor:
Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%
Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
12
A.
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 192/FRX)
Sunt corecte afirmatiile:
Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel
Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec
13
A.
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193/FRX)
Sunt oficinale urmatoarele capsule:
Capsule cu ampicilina
Capsule cu bromura de calciu
14
A.
Capsule cu ciclofosfamida
Capsule cu acetat de retinol
Capsule cu rifampicina
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193-200/FRX)
Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:
Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active
Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active
15
A.
Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pastreaza in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284-286/FRX)
Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca:
Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel
16
A.
Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 285/FRX)
La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare:
Agenti de curgere
Dezagraganti
17
A.
Agenti de crestere a vascozitatii
Aglutinanti
Diluanti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Pag. 195 din 284
Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X
La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1%
La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3%
18
A.
Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura
Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare
Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:
Comprimatele neacoperite
Drajeurile
19
A.
Comprimatele filmate
Comprimatele efervescente
Nu exista acest termen in F.R. X
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:
Alginati
Stearat de magneziu
20
A.
Bentonita
Polietilenglicol 4000
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 563/Leucuta)
Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:
Amidon
Lactoza
21
A.
Manitol
Zahar
Laurilsulfat de sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 565/Leucuta)
Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:
Ulei de vaselina
Uleiuri minerale
22
A.
Stearat de magneziu
Ciclamati
Dioxid de siliciu coloidal
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 567/Leucuta)
Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili:
Acetoftalat de celuloza
Etil celuloza
23
A.
Polivinilacetoftalat
Polivinilpirolidona
Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 571/Leucuta)
La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile:
Metilceluloza
Acid poliacrilic
24
A.
Carbopoli
Gliceride
Polivinilpirolidona
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 583/Leucuta)
Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor se foloseste:
lactoza
papaverina clorhidrica
25
A.
manitolul
amidonul
zaharul
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 565/Leucuta)
Liantii derivati de celuloza cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt:
metilceluloza
carboximetil celuloza sodica
26
A.
hidroxipropilmetil celuloza sodica
guma arabica
guma tragacanta
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 566))
Colorantii folositi la obtinere comprimatelor autorizati de M.S. sunt
eritrozina
indigotina
27
A.
siropul de lamaie
siropul de portocale
riboflavina
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta, p. 568))
Pag. 196 din 284
Aromatizantii se folosesc la prepararea urmatoarelor comprimate
comprimate bucale
comprimate masticabile
28
A.
comprimate vaginale
comprimate enterosolubile
comprimate pentru supt
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 568))
Granularea:
asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii
reduce curgerea in matrita
29
A.
asigura o coeziunea mai buna in comprimat
se face prin compactizare
nu se face prin compactizare
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 563))
Formularea comprimatelor are ca obiective :
calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului
puritatea chimica si microbiologica
30
A.
substanta medicamentoasa sa ramana in comprimat la locul de absorbtie
utilizarea unor emulgatori corespunzatori
obtinerea unui punct de solidificare adecvat
B.
C.
D.
E.
(pag. (Leucuta, p. 564))
Dezagragantii utilizati ca excipienti la prepararea comprimatelor – afirmatii adevarate :
talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai frecvent folositi
se folosesc sub forma dispersiilor in apa (mucilagii)
31
A.
se adauga amestecului de pulberi intragranular
se adauga amestecului de pulberi intergranular
imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita
B.
C.
D.
E.
(pag. (Leucuta, p. 566))
Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la prepararea comprimatelor :
micsoreaza frecarea suprafetei laterale a comprimatului de matrita
usureaza curgerea granulatului din palnia de umplere in matrita
32
A.
maresc coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor
se folosesc in formularea comprimatelor solubile
micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 566))
Comprimatele sublinguale:
trebuie sa se dezagrege lent
sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest fel
33
A.
se mai numesc si pastile
se mai numesc tablete triturate
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 575))
Comprimatele vaginale :
cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu actiune locala
se folosesc comprimate efervescente
34
A.
se pot folosi comprimate implantabile
se pot folosi capsule implantabile
sunt acoperite cu selac
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 577))
Elementul esential al comprimatelor cu cedare prelungita este:
dezagregarea rapida
producerea unui efect terapeutic prelungit
35
A.
toti componentii sunt solubili in apa
micsorarea vitezei de cedare a substantei medicamentoase
marirea vitezei de cedare a substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Avantajele comprimatelor cu cedare prelungita
lipsa de flexibilitate in medicatie
mentinerea nivelului medicamentos pe operioada cat mai scurta
36
A.
usurinta eliminarii rapide a substantei medicamentoase in caz de supradozare
fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos
lipsa efectelor adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Sistemele cu eliberare continua :
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa indiferent de pH
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa la pH acid
37
A.
preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu straturi concentrice
preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu laminate
sunt forme acoperite cu un film polimeric insolubil in apa indiferent de pH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 582))
Pag. 197 din 284
Rasinile schimbatoare de ioni ;
sunt utilizate pentru prelungirea cedarii substantelor medicamentoase
se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei medicamentoase de pe complexul format cu rezina
38
A.
sunt utilizate pentru cedarea rapida a substantelor medicamentoase
utilizarea lor este limitata la substantele minerale
se folosesc polimeri hidrodispersabili
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 582))
In capsulele gelatinoase tari nu se conditioneaza
pulberi
granule
39
A.
Brichete
Bujiuri
suspensii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 584))
Dintre factorii farmacocinetici implicati in formularea comprimatelor cu cedare modificata nu face parte:
volumul de distributie
constanta de viteza a eliminarii
40
A.
fractiunea F absorbita
doza D administrata
Valoarea pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Medicamentele cu actiune repetata:
cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu cedare imediata
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare lenta
41
A.
dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza cu cedare lenta
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare imediata
necesita administrari repetate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Referitor la formularea materialului de umplut capsulele gelatinoase tari este adevarat ca:
amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad avnsat de omogenizare
substantele prescrise in cantitati mici nu reclama asocierea unui diluant
42
A.
adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de prafuire
asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea unui lubrifiant
substantele prescrise in cantitati mici reclama asocierea unui edulcorant
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 585))
In cazul produselor cu actiune prelungita
cedarea substantei medicamentoase are loc imediat
cedarea substantei medicamentoase are loc cu viteza lenta
43
A.
concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o perioada scurta
durata actiunii terapeutice este redusa
absorbtia substantei medicamentoase se face pe o perioada mai scurta de timp
B.
C.
D.
E.
*
(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o p)
Comprimatele efervescente :
sunt comprimate complet solubile in apa
sunt comprimate complet insolubile in apa
44
A.
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa
se asociaza plastifianti
cedeaza lent substanta cu actiune locala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 576))
Prepararea comprimatelor efervescente include una din urmatoarele posibilitati:
prepararea concomitenta a fractiunii acide si alcaline
granularea separata a fractiunilor cu un solvent organic volatil hidrofil
45
A.
granularea prin comprimare directa
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 30 minute
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 5 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 577))
Pag. 198 din 284
Comprimatele de mestecat :
au ca excipienti glicerol
liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon
46
A.
lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa
se numesc si tablete triturate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 575))
Comprimarea directa :
este practicabila doar foarte rar asupra substantelor medicamentoase
se face prin compactizare
47
A.
se face pe cale umeda
este practicabila frecvent asupra substantelor medicamentoase
caracteristicile comprimatelor nu depind de cele ale excipientilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 563))
Dezagregantii ca excipienti la formularea comprimatelor
reduc fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
accentueaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
48
A.
nu se umfla in contact cu apa
nu elibereaza gaze
nu influenteaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 566))
Comprimatele obisnuite
sunt comprimate neacoperite pentru uz oral
sunt enterosolubile
49
A.
reprezinta o mica parte din productia de comprimate
sunt gastrorezistente
se dezagrega lent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Drajefierea:
reprezinta acoperirea cu film continuu a comprimatelo
cresterea in greutate a comprimatului este de 2-5%
50
A.
cresterea in greutate a comprimatului este de 5%
comprimatele trebuie sa posede o convexitate optima
se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu exceptia
selac
sirop vascos de zahar
51
A.
acetoftalat de celuloza
polivinilacetoftalat
ftalat de hidroxipropil metilceluloza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt urmatoarele cu exceptia :
izolare samburelui
neaplicarea unui strat de acoperire intermediar
52
A.
aplicarea stratului de acoperire intermediar
finisarea
polisarea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 570))
Conform FR X comprimatele efervescente se pastreaza:
in recipiente bine inchise
in prezenta unei substante deshidratate
53
A.
la loc racoros
la 30 grade Celsius
in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. 286)
Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la aerosil:
dioxid de siliciu coloidal,
dioxid de calciu coloidal,
54
A.
ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte singur,
ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte amestecul aerosil:amidon hidroxiliat 85:15,
este un bun agent emulgator.
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Utilizarea coloranţilor la prepararea comprimatelor urmăreşte anumite scopuri, cum ar fi:
diferenţierea concentraţiei substanţelor active, pentru a apărea accidente,
considerente de ordin estetic,
55
A.
considerente de ordin comercial,
identificarea produselor la dozare,
diferenţierea inovatoarelor de generice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Pag. 199 din 284
Marcaţi scara corectă a biodisponibilităţii substanţelor active în cazul formelor farmaceutice administrate pe cale orală:
Din categoria agenţilor formatori de film, utilizaţi la acoperirea formelor farmaceutice solide, ca polimeri solubili în apă numai la pH mai mare de 5, fac parte:
Eudragit NE 30
CAP
57
A.
CMEC
HPMCP
Eudragit RL
B.
C.
D.
E.
(pag. 571)
Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film a formelor solide trebuie să aibă următoarele calităţi:
proprietăţi care să influenţeze negative biodisponibilitatea
stabilitate scăzută în prezenţa luminii şi căldurii
58
A.
să fie netoxic şi inert farmacologic
să fie solubil în cât mai multe sisteme de solvenţi
să fie insolubil în cât mai multe sisteme de solvenţi
B.
C.
D.
E.
(pag. 570)
Defectele ce pot să apară la acoperirea cu zahăr a formelor farmaceutice solide sunt:
erodarea nucleelor,
fragmentarea nucleelor,
59
A.
lipirea comprimatelor de pereţii tobei,
lipirea comprimatelor de pereţii mojarului,
înveliş cu aspect marmorat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Tema nr. 39
Exercitarea profesiunii de farmacist
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006.
-
Adunarea generala a farmacistilor unui colegiu teritorial este formata din:
7 membri, pentru un numar de pâna la 100 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
toţi farmaciştii înscrişi în colegiul teritorial respectiv
1
A.
11 membri, pentru un numar de 101 pâna la 500 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
13 membri, pentru un numar de 501 pâna la 1.000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
19 membri, pentru un numar de peste 1000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 590)
Biroul consiliului colegiului teritorial al Colegiului Farmacistilor din România este format din:
un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar
un preşedinte
2
A.
3 vicepreşedinţi
un preşedinte şi un secretar
un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 594-2)
Organele de conducere, la nivel naţional, ale Colegiului Farmaciştilor din România sunt:
Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii, cu excepţia:
aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat;
alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori;
4
A.
adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
adoptă Codul deontologic al farmacistului;
elaborează Codul deontologic al farmacistului;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 598, 604)
Pag. 200 din 284
Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege, cu excepţia:
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
5
A.
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre prevăzute la lit. d) ori echivalate în România.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 554-2)
Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de farmacist se realizează de către:
Colegiul Farmaciştilor din România şi de Ministerul Sănătăţii Publice;
numai de Colegiul Farmaciştilor din România;
6
A.
numai de Ministerul Sănătăţii Publice;
farmacistul-şef al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;
managerul compartimentului de resurse umane al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi, cu excepţia:
prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
fabricarea şi controlul medicamentelor;
7
A.
prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din drogherii;
fabricarea şi controlul medicamentelor;
prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558)
Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale, cu excepţia:
farmacovigilenţă;
marketing şi management farmaceutic;
8
A.
activităţi didactice sau administraţie sanitară.
necolaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558-2)
Este nedemn să exercite profesia de farmacist, cu excepţia:
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care a intervenit reabilitarea;
9
A.
farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre disciplinară.
farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 562)
Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu, cu excepţia:
profesia de medic;
oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului;
10
A.
starea de sănătate fizică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.
starea de sănătate psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.
profesia de asistent de farmacie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563)
Pag. 201 din 284
Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
Farmaciştii se pensionează la vârsta prevăzută de lege
În unităţile sanitare publice farmaciştii membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, profesori universitari, cercetători ştiinţifici gradul I, doctori în ştiinţe farmaceutice care desfăşoară activităţi farmaceutice pot continua, la cerere, activitatea, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
11
A.
Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (a) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face numai în baza certificatului de membru
Farmaciştii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de sănătate, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565)
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte:
Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, apolitic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, politic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
12
A.
Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.
Ministerul Sănătăţii Publice urmăreşte modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciştilor din România.
Colegiul Farmaciştilor din România cuprinde toţi farmaciştii care întrunesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 576)
Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii, cu excepţia:
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice prin asigurarea controlului aplicării regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea farmaceutică în care se desfăşoară;
apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate;
13
A.
apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;
poate să influenţe decizia unui farmacist în exercitarea actului profesional;
asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 579)
Pag. 202 din 284
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu excepţia:
să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
14
A.
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, acestea nefiind obligate să dea informaţiile solicitate;
să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România şi să fie informaţi în timp util despre aceasta;
să poarte însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 584)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu excepţia:
să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;
15
A.
să păstreze secretul profesional;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
să nu păstreze secretul profesional;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 585)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacişti, sunt următoarele,cu excepţia:
să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică;
să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;
16
A.
să respecte drepturile legale ale pacienţilor;
să nu acorde asistenţă farmaceutică de urgenţă dacă este în afara programului;
să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală, profesională şi civică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 586)
În cazul aparitiei situatiei de incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, în câte zile este obligat farmacistul să anunte colegiul al carui membru este:
o saptamana
doua saptamani
17
A.
10 zile
20 zile
30 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563-2)
Exercitarea profesiei de farmacist se face, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, pe baza:
certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
Autorizatia de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din România
18
A.
Autorizatia de libera practica eliberata de Ministerul Sanatatii
diplomei de licenta eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 557)
În ceea ce priveste farmacistii care au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata urmatoarea afirmatie:
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi ani a Colegiului Farmacistilor din România
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Colegiului Farmacistilor din România si a aprobarii angajatorului
19
A.
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Ministerului Sanatatii
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza aprobarii angajatorului
Pot profesa în continuare în unităţi sanitare private în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565-3)
Pag. 203 din 284
Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist se realizeaza de catre:
numai Colegiul Farmacistilor din România
numai Ministerul Sanatatii Publice
20
A.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
Colegiul Farmacistilor din România împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice
Agentia Nationala a Medicamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Conform Legii nr. 95/2006, membrii Colegiului Farmacistilor din România sunt obligati:
să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional;
să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
21
A.
să nu păstreze secretul profesional;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
să achitesau nu, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585)
Consiliul colegiilor teritoriale are un numar de:
7 membri, pentru un număr de până la 100 de farmacişti înscrişi;
11 membri, pentru un număr de 101 până la 500 de farmacişti înscrişi;
22
A.
13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de farmacişti înscrişi;
toti farmacistii înscrisi în colegiul respectiv
19 membri, pentru un număr de peste 1.000 de farmacişti înscrişi
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 592)
Atributiile Adunarii generale a colegiilor teritorile sunt, cu exceptia:
aprobă proiectul de buget al colegiului şi, în baza raportului cenzorilor, descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;
alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România;
23
A.
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor si examenelor pentru farmacisti
stabileste sistemul de credite de educatie continua pe baza caruia se evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a farmacistilor
stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 590-3)
Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din România sunt urmatoarele:
elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
24
A.
adopta Codul deontologic al farmacistului
colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor şi examenelor pentru farmacişti;
adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Pag. 204 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt adevarate:
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi, un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii Publice ca autoritate de stat şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie.
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale;
25
A.
Cheltuielile de deplasare şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcatuit din presedintii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2 vicepresedinti
Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 60, 6031)
Atributiile Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt:
adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din România
26
A.
fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;
soluţionează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii;
alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional;
27
A.
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 1 vicepreşedinte şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 606, 607)
Atribuţiile Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional;
aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;
28
A.
elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului
informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 607)
Atribuţiile preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;
29
A.
aproba cuantumul indemnizatiei lunare a membrilor Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale
angajează personalul de specialitate şi administrativ;
convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 609, 611)
Pag. 205 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire la raspunderea disciplinara a farmacistului sunt adevarate:
Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România
Farmacistul nu răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România
30
A.
Plângerea împotriva unui farmacist se depune la colegiul al cărui membru este.
Plângerea împotriva unui farmacist se depune la preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România.
Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, cu respectarea principiului egalităţii, a dreptului de apărare, precum şi a principiului contradictorialităţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 613,614,615)
Biroul consiliului, în baza anchetei disciplinare efectuate de către departamentul de jurisdicţie profesională, poate decide:
respingerea plângerii ca vădit nefondată;
solicitarea completării anchetei disciplinare;
31
A.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplină.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia superioara de disciplină.
retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
B.
C.
D.
E.
(pag. art 614)
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală judeţeană, respectiv de cea a municipiului Bucureşti, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.
32
A.
În cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.
Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 5 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615, 616)
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile de disciplina sunt false:
Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.
Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 4 ani.
33
A.
Funcţia de membru al comisiei de disciplină este compatibilă si cu altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.
Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 5 ani.
Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 616)
Sancţiunile disciplinare sunt:
mustrare;
avertisment;
34
A.
vot de blam;
suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă determinată, de la o lună la un an;
nici unul din punctele A,B,C,D
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618)
Pag. 206 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:
retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu este o sanctiune disciplinara
Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţa de judecată prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, cu privire la interzicerea exercitării profesiei.
35
A.
Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept cel putin 1 an
Se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori altor forme de pregătire profesională.
În termen de 15 zile de la comunicare, farmacistului cercetat disciplinar poate contesta la Comisia superioară de disciplină decizia pronunţată.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618, 619)
În cazul în care s-a primit o plângere împotriva unui farmacist se efectueaza o ancheta disciplinara. În baza acestei anchete, biroul consiliului poate decide:
respinge plângerea ca vadit nefondata
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia profesional-stiintifica si de învatamânt
36
A.
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia administrativ financiara si contabila
solicita completarea anchetei disciplinare
dispunere trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 614)
În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, politica si fara scop patrimonial
În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.
37
A.
Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, apolitica si cu scop patrimonial
Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
Colegiile teritoriale functioneaza in afara Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 576, 588, 615)
În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.
Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.
38
A.
Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează numai la nivel naţional.
Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Craiova.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară, în condiţiile legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 576,577,578)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:
să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;
să folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor locale;
39
A.
nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie.
să conteste sancţiunile primite;
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 584)
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:
adunarea generală a farmaciştilor
consiliul;
40
A.
biroul consiliului;
preşedintele.
Nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 589)
Pag. 207 din 284
Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la atributiile Colegiului Farmacistilor din România, sunt valabile:
elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului;
iniţiază, promovează, organizează şi acreditează în domeniul său de competenţă forme de educaţie farmaceutică continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi, cu excepţia programelor de studii complementare în vederea obţinerii de atestate;
41
A.
nu poate controla modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului;
nu poate organiza judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional;
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice, organizaţii patronale şi sindicale, precum şi cu alte asociaţii ori cu organizaţii neguvernamentale, în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Care sunt afirmatiile corecte cu privire la suspendarea calitatii de membru:
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
42
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 10 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 582)
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:
Accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se poate face, conform Legii nr. 95/2006, de catre farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţien
Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 30 zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.
43
A.
Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 569)
Pag. 208 din 284
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România.
Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.
44
A.
Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie sa informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, ca de exemplu engleza.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 575)
Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaţiile lunare ale membrilor ale membrilor Colegiului farmacistilor din Romania sunt adevarate:
Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 3 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
45
A.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 1 an şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 625,627)
Pag. 209 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala sunt adevarate:
Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.
Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.
46
A.
Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Certificatul de membru al CFR devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 564,565,639)
Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:
apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;
întocmeşte şi actualizează permanent Registrul unic al farmaciştilor din România, administrează pagina de Internet de publicare a acestuia şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii Publice un raport privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist;
47
A.
ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca Registrul unic al farmacistilor din Romania
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
să păstreze secretul profesional;
să achite, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
48
A.
să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă
să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional;
Nici una din obligaţiile prevazute al punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585, 586)
Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 5 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
49
A.
Unul dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
Doi dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
Membrii comisiilor de disciplină îşi vor alege un preşedinte, care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplină.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615)
Pag. 210 din 284
Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege:
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;
50
A.
certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 554)
Tema nr. 40
Deontologia farmaceutica
Bibliografie asociata temei:
Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 490/2009
-
Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop, cu exceptia:
ocrotirea drepturilor pacienţilor;
respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;
1
A.
respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie;
apărarea demnităţii profesiunii de farmacist
apărarea prestigiului profesiunii de farmacist
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod art. 2)
Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:
exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană;
în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;
2
A.
în orice situaţie primează interesul unitatii farmaceutice unde se lucreaza;
respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;
adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod -art.4)
Conform Codului deontologic al farmacistului, principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:
respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri de urgenta;
colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;
3
A.
în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să-şi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în nici un fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta.
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică, aptitudini practice şi performanţe profesionale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.4)
Pag. 211 din 284
Conform Codului deontologic al farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale, farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să-şi asume responsabilitatea.
Pentru respectarea principiilor codului, farmacistul este obligat să-şi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei.
4
A.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent de farmacie pe teritoriul României.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României.
Codul deontologic al farmacistului exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 1,5)
În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:
trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte;
trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească;
5
A.
trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare; în măsura posibilităţilor, el va transmite în scris proceduri standard de operare;
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale;
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale, nerespectand independenţa profesională a farmaciştilor din subordineatunci cand nu iau o decizie corecta;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:
se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;
se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;
6
A.
nu are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa;
trebuie să accepte, în măsura posibilităţilor, elevi şi studenţi, pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce.
trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
Cu privire la competenta profesionala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Farmacistul trebuie să-şi asigure şi să-şi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională, prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională, în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară.
În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale, farmacistul este obligat să-şi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România;
7
A.
Farmacistul trebuie sa ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.
Farmacistul nu trebuie să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.
Farmacistul este obligat sa evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 13, 14)
Pag. 212 din 284
Informaţiile referitoare la pacienti pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:, cu exceptia:
când pacientul şi-a dat consimţământul scris;
când pacientul şi-a dat consimţământul oral;
8
A.
când tutorele pacientului a consimţit în scris, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;
când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;
stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.17)
Cu privire la confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris sau verbal al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
9
A.
Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.
Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 15, 18, 19)
Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii privind relaţiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:
toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
10
A.
farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;
farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist.
niciunul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.20)
În interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. În acest sens, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia;
în colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului;
11
A.
farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini medicului pentru a nu crea neîncredere pacientului.
armacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini asistentului medical pentru a nu crea neîncredere pacientului
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.21)
Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:
atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale ;
atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;
12
A.
eliberarea de medicamente in oferte propuse de diferiti producatori;
folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi
nefolosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 23)
Pag. 213 din 284
Privind servicii farmaceutice de urgenţă, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii sau nu, servicii farmaceutice de urgenţă.
decizia farmacistului in furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;
13
A.
în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza serviciile farmaceutice de urgenta;
orice intervenţie de acest tip va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31)
Cu privire la serviciile farmaceutice de urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale;
medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă;
14
A.
se pot elibera si medicamente stupefiante in cazuri de dependenta;
medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind obligatoriu avizul medicului;
în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31-2)
Cu privire la eliberarea de catre farmacist a medicamentelor fara prescriptie medicala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala doar daca acestea se incadreaza in categoria OTC-urilor;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
15
A.
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art.33)
Conform Statutului Colegiului farmacistilor din Romania, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi nu este autonom în raport cu Ministerul Sănătătii Publice.
16
A.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate reprezentarea intereselor profesiei de farmacist şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.2)
Pag. 214 din 284
Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Farmaciştilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut, în urmatoarele domenii principale de activitate, cu exceptia:
profesional;
etic şi deontologic;
17
A.
jurisdicţie profesională şi litigii;
administrativ şi organizatoric;
comercial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 3)
Cu privire la relatiile dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si colegiile teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există autonomie organizatorică.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie organizatorică.
18
A.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie financiară.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie funcţională.
Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.4,5)
Cu privire la relatia dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Colegiul Farmaciştilor din România participă la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Colegiul Farmaciştilor din România nu are dreptul sa participe la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
19
A.
În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se va înfiinţa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale
Trimestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.
Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.12)
Pag. 215 din 284
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii, cetăţeni români, domiciliaţi în România, autorizaţi să practice profesia de farmacist.
Farmaciştii pensionari care nu mai desfăşoară activitate profesională nu pot fi, la cerere, membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
20
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, fara pierderea dreptului de liberă practică
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 13, 14)
Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei de farmacist, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.
21
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Pe durata suspendării, la cerere, a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.
Reînscrierea în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii şi cu avizul favorabil al Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, acordat în baza unei reatestări profesionale organizate de Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.14)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:
dreptul să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;
dreptul să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
22
A.
drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;
dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;
dreptul să folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor teritoriale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.16)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:
nu pot purta însemnele corpului profesional decat daca fac parte din Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania;
dreptul de a fi judecaţi pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele competente ale Colegiului Farmaciştilor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare;
23
A.
dreptul de a contesta sancţiunile primite;
dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie
dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.16)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:
să respecte dispoziţiile Statutului si ale Codului deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional;
24
A.
să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională, iniţiate ori organizate de organele de conducere naţionale sau locale;
să participe la şedinţele ori la adunările organiuate, chiar daca nu au fost convocaţi;
să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotărârile organelor de conducere;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 17)
Pag. 216 din 284
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:
să participe la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, chiar în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;
să păstreze secretul profesional;
25
A.
să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt înregistraţi;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 17)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacist, sunt, cu exceptia:
să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie;
să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România;
26
A.
să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile profesionale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică, numai daca este in timpul orelor de serviciu;
să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;
să informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de câte ori constată sau apreciază că independenţa profesiei le-a fost încălcată prin decizii administrative.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 18)
Cu privire la educatia profesionala continua sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Consiliul naţional;
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Adunarea generala naţionala;
27
A.
Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.
Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.
La stabilirea numărului de credite se vor avea în vedere numai programele şi celelalte forme de educaţie profesională acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 19, 20)
Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea generala nationale sunt adevarate:
Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi din reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret.
Adunarea nationala generala este alcatuita din toti farmacistii cu Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.
28
A.
Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.
Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 5 ani.
Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial, se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 25)
Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:
adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;
29
A.
elaboreaza Statutul Colegiului Farmaciştilor din România ;
aprobă modificarea Codului deontologic al farmacistului;
adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 26)
Pag. 217 din 284
Urmatoarele afirmatii despre Adunarea nationala generala sunt adevarate:
Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.
Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.
30
A.
Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în ultimul trimestru al anului în curs.
Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin jumatate plus unu din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 27, 28)
Atribuţiile Consiliului naţional:
elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
aproba Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
31
A.
elaborează Codul deontologic al farmacistului;
aproba Codul deontologic al farmacistului;
elaborează proiectele de modificare ale Codului deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 37)
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, atribuţiile Consiliului naţional sunt:
stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor
colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;
32
A.
colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;
colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea principiilor şi criteriilor privind teritorializarea şi înfiinţarea de noi farmacii, laboratoare şi depozite farmaceutice;
fixează cotizaţia care trebuie plătită în mod obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului colegiului teritorial, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 37)
În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de specialitate:
Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate;
Comisia de etică şi deontologie profesională;
33
A.
Comisia de farmacovigilenta;
Comisia acreditări şi avizări;
Comisia superioară de disciplină.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.)
Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv al Consiluilui national sunt adevarate:
Biroul executiv al Consiliul naţional este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.
Biroul executiv al Consiliul naţional este format din membrii birourilor executive ale consiliilor teritoriale ale CFR.
34
A.
Biroul executiv se întruneşte o dată la două săptămâni sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.
Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 5 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut -art. 43,44)
Atribuţiile Biroului executiv sunt:
asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România;
aproba raportul anual de activitate şi gestiune;
35
A.
acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România;
aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;
elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale;
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 45)
Pag. 218 din 284
Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:
ocrotirea drepturilor pacienţilor;
respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;
36
A.
apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie;
apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist;
respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele:
în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;
respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;
37
A.
adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri;
colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Cu privire la responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale.
să-şi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă, chiar daca depaseste termenele stabilite;
38
A.
să-şi îndeplinească personal atribuţiile şi, la nevoie, să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale, asumându-şi răspunderea;
să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere;
să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, în scopul optimizării tratamentelor;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.8,9)
Farmacistul, în timpul exercitării actului profesional, este obligat să respecte următoarele reguli:
Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea unor servicii către pacient;.
să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient, încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului;
39
A.
să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale;
să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale;
să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii, fără discriminare, în ordinea solicitării acestora, cu excepţia situaţiilor de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9,10)
Responsabilitatea farmaciştilor-sef consta in:
Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere, farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii.
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, indiferent de aptitudinile personale;
40
A.
trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;
nu trebuie sa se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;
se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 11,12)
Pag. 219 din 284
Cu privire la confidentialitate, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională;
Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi, obţinute în cursul activităţilor profesionale;
41
A.
Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite informatiile;
Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.15, 18, 19)
Informaţiile privind pacientii pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:
când pacientul şi-a dat consimţământul verbal;
când tutorele pacientului a consimţit verbal, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;
42
A.
când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;
stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;
in alte situatii neprevazute de lege.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.17)
Cu privire la confidentialitatea informatiilor despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul verbal sau scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
43
A.
Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris sau verbal al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 18, 19)
Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate:
toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii nu pot sa îşi rezolve singuri litigiile;
44
A.
farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;
farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist;
farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 20)
Pag. 220 din 284
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii:
daca medicamentele sunt OTC-uri;
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de urgenta;
45
A.
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice intervenţie de tipul serviciilor farmaceutice de urgenta va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului;
daca medicamentele sunt stupefiante;
daca medicamentele sunt psihotrope.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 31,32,33)
In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de urgenţă se vor respecta următoarelor principii:
dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 5 zile in cazul bolilor acute;
dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;
46
A.
pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale, respectiv medicaţia curentă, existenţa altor afecţiuni sau alergii, precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului;
decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;
în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31)
Sunt considerate servicii farmaceutice de urgenta urmatoarele cazuri:
pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
pacientul este bolnav acut şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
47
A.
pacientul prezintă o schemă de tratament care nu e parafată de medicul prescriptor;
pacientul este în tranzit şi nu îşi poate continua tratamentul;
alte situaţii de urgenţă în care farmacistul va decide, după caz, eliberarea unui medicament pe o durată limitată, până la obţinerea unei prescripţii, cu îndrumarea pacientului către medicul de familie, centrul de sănătate sau permanenţă, compartimentul ori unitatea de primire a urgenţelor sau apelarea numărului de urgenţă 112.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.33)
Farmacistul răspunde disciplinar in urmatoarele cazuri:
pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale;
pentru nerespectarea Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională;
48
A.
pentru nerespectarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România;
pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România;
pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 36)
Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează, conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, de catre:
comisia de disciplina de la nivel judetean;
comisia imagine, relaţii interne şi externe;
49
A.
comisia de etică şi deontologie profesională de la nivel judeţean;
comisia superioara de disciplina;
comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 38)
Pag. 221 din 284
Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate are urmatoarele obiective:
comisia va colabora cu toate instituţiile implicate şi va acţiona prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către toate părţile implicate.
comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale.
50
A.
Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor
reprezintă farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de farmacist;
supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului farmacistului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.12, 60)
Tema nr. 41
Regimul legal general at medicamentelor de uz uman
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.
-
Conform Legii nr. 95/2006, definitia medicamentului este urmatoarea:
orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om;
orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice;
1
A.
orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru stabilirea unui diagnostic medical;
orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la animale;
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele definitii sunt corecte:
medicament radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci când este gata de folosire, conţine încorporaţi, în scopuri experimentale, unul sau mai mulţi radionuclizi (izotopi radioactivi);
medicament homeopat - orice medicament obţinut din substanţe numite suşe homeopate în acord cu un procedeu de fabricaţie homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau, în abstanţa acesteia, de farmacopeele utilizate în prezent în România şi în statele membre ale Uniunii Europene; un medicament homeopat conţine doar un singur principiu activ;
2
A.
generator de radionuclizi - orice sistem care încorporează un radionuclid-părinte fixat, care serveşte la producerea unui radionuclid-fiică obţinut prin eluţie sau prin orice altă metodă şi care nu poate fi folosit într-un medicament radiofarmaceutic;
kit (trusă) - orice preparat care urmează să fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final, în mod obişnuit înaintea administrării lui;
reacţie adversă - un răspuns pozitiv, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori pentru restabilirea, corectarea sau modificarea unor funcţii fiziologice;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006 privind medicamentul se refera la urmatoarele medicamente:
medicamentelor preparate în farmacie conform unei prescripţii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale);
medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective (numite formule oficinale);
3
A.
medicamentelor destinate studiilor de cercetare şi dezvoltare, dar fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la implementarea bunei practici în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman;
sângelui total, plasmei sau celulelor sangvine de origine umană;
plasma preparată printr-o metodă care presupune un proces industrial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 697, 695)
Pag. 222 din 284
Cu privire la autorizarea de punere pe piata a unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate;
4
A.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerand deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant nu exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care, conform legislaţiei naţionale, este autorizată să utilizeze aceste medicamente potrivit instrucţiunilor fabricantului, într-un centru sanitar acreditat şi pornind exclusiv de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau precursori radionuclidici autorizaţi.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 700, 701)
Cererea de autorizare de punere pe piata trebuie sa fie insotita de unele documente si informatii, printre care si rezultatele obtinute la, cu exceptia:
testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);
testele preclinice toxicologice;
5
A.
testele preclinice farmacologice;
studiilor clinice;
studiile clinice nu sunt obligatorii, dacă nu poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 702, 704)
Cu privire la procedura speciala de autorizare simplificata urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au cale de administrare parenterala:
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;
6
A.
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate pentru care exista unui grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului;
O cerere pentru autorizare simplificată poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.
O cerere pentru autorizare simplificată nu poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 711)
Cu privire la autorizarea pentru utilizare traditionala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul nu e obligat sa depuna o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.
7
A.
Autorizarea pentru utilizare tradiţională este o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc anumite criterii;
Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene
Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714, 715)
Pag. 223 din 284
Cu privire la autorizatia de punere pe piata a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
După acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România, luând în considerare diferitele forme de prezentare autorizate.
Deţinătorul nu trebuie să anunţe Agenţia Naţională a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă temporar.
8
A.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin o luna înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.
Pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 729)
O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament este valabilă timp de:
5 ani;
10 ani;
9
A.
1 an;
2 ani;
3 ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 730)
Cu privire la autorizaţia de punere pe piaţă reînnoite, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă nu pot fi menţinute în circuitul terapeutic decat dupa soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă pot fi menţinute în circuitul terapeutic până la soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.
10
A.
O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 5 ani;
O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 10 ani;
Dacă pentru un medicament nu se solicită reînnoirea autorizaţiei de punere pe piaţă, medicamentul poate fi menţinut în circuitul terapeutic până la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică, dar nu mai mult de o luna de la expirarea autorizaţiei de punere pe piaţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor;
dacă produsul conţine mai mult de 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
11
A.
substanţele active exprimate calitativ şi cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului;
modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare; se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
Pag. 224 din 284
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:
o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu indiferent de modul de administrare al medicamentelor;
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
12
A.
data de expirare în termeni clari (lună/an);
condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul;
numărul seriei de fabricaţie;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
Sunt obligatorii următoarele informaţii ce trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar, cu exceptia:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă;
13
A.
data de expirare;
condiţii speciale de păstrare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 764)
Pe ambalajele primare de mici dimensiuni trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele informatii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 5 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
14
A.
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie;
numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
La eliberarea autorizaţiilor de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului specifică clasificarea medicamentelor în:
medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală si medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală;
medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală si medicamente care se elibereaza pe retete speciale;
15
A.
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 780)
Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:
prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;
sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană;
16
A.
conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate;
contin substante netestate clinic;
sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 781)
Pag. 225 din 284
In ceea ce priveste distributia angro a medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII;
17
A.
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată;
În ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie, în special obligaţii de serviciu public, mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.
Pentru toate furnizările de medicamente, distribuitorul angro autorizat trebuie să emită un document însoţitor care indică: data; numele şi forma farmaceutică ale medicamentului; cantitatea furnizată; numele şi adresa furnizorului şi destinatarului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 787, 792, 793)
Publicitatea pentru medicamente include:
orice mod de informare prin contact direct (sistemul "door-to-door");
orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente;
18
A.
informaţii privind sănătatea umană sau boli, cu condiţia să nu existe referinţe, chiar indirecte, la medicamente;
etichetarea si prospectul;
publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 797)
Este interzisa publicitatea pentru un medicament in urmatoarele cazuri:
medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în România;
medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în Uniunea Europeana;
19
A.
informaţiile conţinute în materialul publicitar pentru un medicament nu corespund cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului;
medicamente care nu se eliberează cu prescripţie medicală;
conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale, precum convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971, şi legislaţia naţională.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 798)
Este interzisă pe teritoriul României publicitatea pentru medicamente in urmatoarele cazuri:
publicitatea este destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;
publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;
20
A.
publicitatea destinată publicului larg doar pentru acele medicamente care, prin compoziţie şi scop, sunt destinate a fi utilizate fără intervenţia unui medic, în scopul stabilirii diagnosticului, prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile farmaciştilor;
se eliberează numai cu prescripţie medicală;
se eliberează fara prescripţie medicală;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 799)
Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine:
umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;
animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;
21
A.
vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;
chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;
nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 695)
Pag. 226 din 284
Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:
umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;
animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;
22
A.
vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;
chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;
nu pot fi sange uman si produse derivate din sange uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul din urmatoarele medicamente:
In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul dintre urmatoarele medicamente:
globulina antivariolică;
globulina antilimfocitică;
24
A.
antiinflamatoarele nesteroidiene;
antitoxina difterică;
toxine folosite pentru testele Schick şi Dick.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
O reactie adversă gravă are urmatoarea definitie, cu exceptia:
o reacţie adversă care cauzează moartea;
o reacţie adversă care pune în pericol viaţa, necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării;
25
A.
o reacţie adversă care provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă;
un răspuns nociv şi nedorit, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru tratamentul unei dureri de cap;
o reacţie adversă care provoacă anomalii/malformaţii congenitale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Prospectul unui medicament consta in urmatoarele:
document cuprinzând informaţiile pentru utilizator, care însoţeşte medicamentul;
recipientul sau orice altă formă de ambalaj aflată în contact direct cu medicamentul;
26
A.
ambalajul în care este introdus ambalajul primar;
informaţiile de pe ambalajul primar sau secundar;
document cuprinzand informatiile despre farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Cu orivire la autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Agentia Europeana a Medicamentului;
27
A.
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Ministerul Sanatatii;
O autorizaţie de punere pe piaţă nu poate fi eliberată decât unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,702)
Pag. 227 din 284
Solicitantul unei autorizatii de punere pe piata trebuie sa prezinte urmatoarele rezultate:
solicitantul nu trebuie să furnizeze rezultatele testelor preclinice şi ale studiilor clinice, dacă poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată;
rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);
28
A.
După eliberarea autorizaţiei de punere pe piaţă, deţinătorul autorizaţiei nu poate permite utilizarea documentaţiei farmaceutice, preclinice şi clinice din dosarul medicamentului, în vederea examinării solicitărilor ulterioare în legătură cu alte medicamente având aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă de substanţe active şi aceeaşi formă farmaceutică.
rezultatele testelor preclinice (toxicologice şi farmacologice);
rezultatele studiilor clinice;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 702, 704,707)
Medicamentele homeopate au aplicabile urmatoarele dispoziţiile speciale:
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orala;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externa;
29
A.
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabila;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;
genţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.711)
Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare - autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate;
sunt preparate de uz oral;
30
A.
sunt preparate de uz extern;
sunt inhalatii;
sunt preparate perfuzabile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului nu sunt suficiente;
au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului;
31
A.
sunt preparate injectabile;
sunt preparate de uz oral;
sunt preparate pentru inhalatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată dacă:
cererea nu este conformă cu prevederile legale cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii;
compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
32
A.
compoziţia calitativă şi cantitativă este conformă cu cea declarată;
produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
produsul poate fi dăunător la concentratii mai mari decat cele precizate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 718)
Pag. 228 din 284
Cu privire la medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că: produsul este un medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională care se foloseşte pentru indicaţia specificată, exclusiv pe baza utilizării îndelungate;
orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că utilizatorul trebuie să consulte un medic sau alt profesionist din domeniul sănătăţii dacă simptomele persistă în timpul utilizării medicamentului sau dacă apar reacţii adverse care nu sunt menţionate în prospect;
33
A.
trebuie să conţină următoarea atenţionare: "Acest medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională se foloseşte pentru indicaţia/indicaţiile specificată/specificate, exclusiv pe baza utilizării îndelungate";
La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să ia în considerare monografiile comunitare pentru plante, elaborate şi publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenţiei Europene a Medicamentelor.
Când sunt elaborate noi monografii comunitare de plante, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă apreciază dacă este necesară modificarea documentaţiei de autorizare în conformitate cu monografia respectivă. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă informează Agenţia Naţională a Medicamentului în legătură cu modificarea respectivă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 720, 721)
O autorizaţie de punere pe piaţă este valabilă:
5 ani;
Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.
34
A.
2 ani;
Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.
4 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 730)
Autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre:
Agenţia Naţională a Medicamentului;
Agenţia Europeană a Medicamentelor prin procedura centralizată;
35
A.
numai de catre Agentia Nationala a Medicamentului;
Ministerul Sanatatii;
Colegiul farmacistilor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700)
O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament poate fi eliberata:
Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care, conform legislaţiei naţionale, este autorizată să utilizeze aceste medicamente ;
unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene;
36
A.
numai unui solicitant stabilit in Romania;
de către Agenţia Naţională a Medicamentului sau de catre Agentia Europeana a Medicamentului conform procedurii centralizate;
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,701,702)
Un medicament generic autorizat nu va fi comercializat înainte de: .
trecerea a 2 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă;
trecerea a 4 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
37
A.
trecerea a 6 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
trecerea a 8 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
trecerea a 10 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.704)
Pag. 229 din 284
In cazul medicamentelor homeopate, se vor respecta urmatoarele reguli:
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii publice;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată de Colegiul farmacistilor din Romania;
38
A.
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate perfuzabile;
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz intern;
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz extern.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700,711,712)
Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale, cu exceptia:
Se stabileşte o autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului;
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura mai grea de autorizare;
39
A.
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare;
plantele medicinale din aceasta categorie se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate;
plantele medicinale din acesta categorie sunt preparate de uz oral, extern şi/sau pentru inhalaţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale:
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Ministerul Sanatatii;
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului
40
A.
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Colegiul Farmacistilor din Romania;
Se stabileşte o procedură de autorizare, denumită autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ anumite criterii;
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Validarea autorizaţiei de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre:
Agentia Nationala a Medicamentului;
Agentia Europeana a Medicamentului;
41
A.
Ministerul Sanatatii Publice;
Colegiul Farmacistilor din Romania;
nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.726)
O autorizatie de punere pe piata a unui medicament isi pierde valabilitatea in urmatoarele cazuri:
dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani consecutivi în România;
dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România;
42
A.
daca în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
daca în primii 30 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
daca nu este reinnoita dupa 5 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Pag. 230 din 284
Medicamentele autorizate în vederea punerii pe piaţă în Uniunea Europeană se autorizează în România conform unor proceduri simplificate prezentate în reglementările Agenţiei Naţionale a Medicamentului prin:
procedura centralizata;
procedura descentralizata;
43
A.
recunoastere mutuala;
nu exista astfel de proceduri simplificate;
aceste proceduri nu se refera la medicamentele autorizate in vederea punerii pe piata in UE.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.733)
Agenţia Naţională a Medicamentului emite autorizaţia de fabricaţie, care este valabilă:
3 de zile;
3 de luni;
44
A.
3 de ani;
10 de ani;
30 de ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.750)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
substanţele active exprimate doar calitativ, fara a fi si cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
45
A.
modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare; se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise;
nu este necesar a se trece data de expirare în termeni clari (lună/an);
condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu;
în cazul medicamentelor injectabile, topice sau de uz oftalmic, toţi excipienţii trebuie declaraţi;
46
A.
nu exista medicamente pentru care trebuie declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al medicamentului;
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică nu este obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul primar;
numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
47
A.
numărul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului;
numărul seriei de fabricaţie;
în cazul medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală, instrucţiunile de utilizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 763)
Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar:
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor;
48
A.
numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă;
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Pag. 231 din 284
Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe ambalajele primare de mici dimensiuni:
precauţii speciale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente, dacă este cazul, precum şi referinţe la orice sistem adecvat de colectare existent;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
49
A.
modul de administrare;
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Prospectul este întocmit în acord cu rezumatul caracteristicilor produsului şi include o serie de informaţii:
pentru identificarea medicamentului;
pentru identificarea pacientului caruia I se administreaza medicamentul respectiv;
50
A.
indicaţiile terapeutice;
instrucţiuni necesare şi uzuale pentru utilizarea corectă a medicamentului, în special: doza recomandată; modul şi, dacă este cazul, calea de administrare; frecvenţa administrării, specificându-se, dacă este cazul, momentul potrivit la care medicamentul poate sau trebuie să fie administrat;
o descriere a reacţiilor adverse care pot să apară în timpul utilizării normale a medicamentului şi, dacă este cazul, măsurile care trebuie luate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.769)
Tema nr. 42
Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 1095/2005.
-
Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai putin controlate.
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai strict controlate.
1
A.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I şi II din anexa se afla sub controlul si supravegherea Colegiului Farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339-art. 7, 10)
Pag. 232 din 284
Privind cultivarea plantelor ce contin substante stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu nu au obligatia de a livra asemenea seminte numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa.
2
A.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar pentru cele din tabelele III nu este interzisa.
Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Sanatatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339 - art.11, 12)
Privind producerea, fabricarea si distributia plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii.
Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din Romania.
3
A.
Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea acestor activitati nu poate depasi termenul autorizatiei de functionare.
Orice producator sau importator autorizat are dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe numai cantitatile de substante si preparate necesare operatiunii aprobate.
In vederea aprobarii cantitatii de substante si preparate, producatorii si importatorii transmit anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor diferitelor substante si preparate pe care le produc, fabrica sau importa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)
Privind transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele prevazute in lege;
preparatele sunt transportate in containere fara sigilii si care sa permita controlul;
4
A.
nu este obligatoriu a comunica autoritatilor competente orice circumstante care ar permite traficul ilegal;
transportul este insotit de documentele prevazute de lege;
transportul este insotit de un farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005-art.33)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare;
5
A.
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - 34, 37)
Pag. 233 din 284
Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul II din anexa se efectueaza pe formulare separate.
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul I din anexa se efectueaza pe formulare separate.
6
A.
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul III din anexa se efectueaza pe formulare separate.
Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute in tabelul II din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu.
Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute intabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenireasustragerii acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.43)
Reglementarile privind publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 sunt:
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicul larg.(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa.
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor
7
A.
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa nu este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor
Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa, pentru cele dintabelul I neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite de interes terapeutic pentru medicina;
Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 art 47)
Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii, conform Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:
Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani.
8
A.
Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani.
Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează la 3 ani în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Valabilitatea autorizaţiei nu poate depăşi termenul autorizaţiei de funcţionare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.11,13)
Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara activitati cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope astfel:
ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de funcţionare;
ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii dupa o inspectie programata;
9
A.
nu sunt obligate să asigure evidenţa acestor substanţe şi preparate;
nu sunt obligate sa asigure protectia fizica acestor substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;
activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 25)
Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara activitatea cu substantele si medicamentele psihotrope si stupefiante astfel:
în baza autorizaţiei de funcţionare, nefiind necesara si o autorizatie de stupefiante;
în baza autorizaţiei de stupefiante;
10
A.
nu sunt obligate să asigure evidenţa;
nu sunt obligate sa asigure condiţii de protecţie fizică a acestor substanţe şi preparate.
activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 25)
Pag. 234 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia medicala pentru preparate stupefiante sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici în scop medical, oricărui pacient, indiferent de natura bolii lui, dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament.
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, numai de medici specialisti.
11
A.
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici, oricărui pacient, numai pentru anumite boli precizate in lege, dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament.
Responsabilitatea pentru aprecierea necesităţii şi legitimităţii utilizării în actul medical a acestor preparate, precum şi pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului care face prescrierea.
Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine medicamente pentru maxim 10 zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile medicale pentru preparate stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, destinate pacientului, farmaciei şi, după caz, casei de asigurări de sănătate; un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
12
A.
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde.
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbena.
Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului prezentelor norme metodologice, se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse celui mai riguros control.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme -art.32,33)
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile cu medicamente stupefiante sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţiile se completează integral şi lizibil.
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă.
13
A.
Orice modificare, indiferent de numar, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă.
Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei.
O prescripţie poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite, şi numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.36, 37)
Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este urmatoarea:
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, în cel mult 30 de zile;
14
A.
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrieri;
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, în cel mult 10 de zile;
În cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.36)
Pag. 235 din 284
Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea fractionata a stupefiantelor sunt adevarate, cu exceptia:
Cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului.
Cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat, chiar daca pacientul nu solicita acest lucru;
15
A.
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate.
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare.
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art. 37,38)
In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea preparatelor cu substante stupefiante si psihotrope se face astfel, cu exceptia:
pentru cele prevazute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop
pentru cele prevazute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop
16
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în patru exemplare autocopiante
un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii.
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi, în cazuri speciale, pentru 72 de ore.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 41)
Prescrierea medicamentelor psihotrope si stupefiante se face astfel, cu exceptia:
Nu se admite prescrierea cu menţiunea "după aviz" sau "după sfat".
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi, în cazuri speciale, pentru 72 de ore.
17
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante;
un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei
În condica de prescripţii medicale se specifică: numărul patului şi al foii de observaţie, numele şi vârsta bolnavului; denumirea completă a medicamentelor; cantitatea, în cifre şi în litere; modul de întrebuinţare, cu menţionarea dozei şi a intervalului de administrare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.41)
In cazul calatoriilor internationale, se respecta urmatoarele norme privind regimul medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu exceptia:
Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal nu se consideră export şi nici import.
Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal se consideră import.
18
A.
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic;
solicitantul este obligat să îl prezinte autorităţii vamale la ieşirea din ţară. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile
Pentru fiecare medicament se emite un certificat separat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.45, 46)
Pag. 236 din 284
Pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se respecta urmatoarele norme:
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea, nefiind necesar un reprezentant al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
19
A.
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice.
Distrugerea se consemnează într-un proces-verbal, încheiat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare membru al comisiei şi un exemplar pentru titularul aprobării de distrugere.
În aceleaşi condiţii, la solicitarea poliţiei se distrug şi plantele, substanţele şi produsele stupefiante şi psihotrope confiscate, cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice şi de cercetare ştiinţifică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 51,52,53)
Evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se face conform urmatoarelor norme, cu exceptia:
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în anexa;
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în anexa;
20
A.
Registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă.
Obligaţia înscrierii revine tuturor persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi cu plantele, substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005;
Facturile şi, după caz, comenzile pentru substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se completează şi se păstrează pe formulare separate de celelalte facturi.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.56)
Pag. 237 din 284
Conform legii nr. 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
21
A.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I si II din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5)
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, se afla sub controlul si supravegherea:
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii doctori.
22
A.
Colegiului Farmacistilor din Romania;
Inspectoratului General al Politiei Romane;
Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei Natiunilor Unite.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legeda 339/2005 - art.7)
Conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al plantelor, substamntelor si preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu privire la cultivarea plantelor ce contin substante psihotrope sau stupefiante, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I nu;
23
A.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul II si III nu;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul III nu;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I si III nu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.11)
comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de:
Ministerul Sanatatii;
Colegiul Farmacistilor din Romania;
24
A.
Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul Farmacistilor din Romania;
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
Inspectoratul General al Politiei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.15)
Pag. 238 din 284
Conform legii, transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele norme:
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele din anexa.
transportul este insotit de documentele prevazute de lege;
25
A.
transportul nu trebuie insotit de documentele prevazute de lege;
preparatele sunt transportate in containere cu sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;
orice circumstante care ar permite traficul ilegal trebuie comunicate autoritatilor competente in cel mai scurt timp.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art. 33)
Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope astfel:
conform autorizatiei de functionare;
in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de Ministerul Sanatatii;
26
A.
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de stupefiante;
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de functionare;
nu este nevoie de nici un document.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339 - art. 34)
Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale
numai pe baza prescriptiilor medicale;
pot fi eliberate si fara prescriptie medicale;
27
A.
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare verde;
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena;
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.37)
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la substantele si preparatele psihotrope si stupefiante:
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor.
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
28
A.
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/225 - art.37)
Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in:
tabelele I, II si III din anexa;
tabelele I si III din anexa;
29
A.
tabelele I si II din anexa;
tabelele II si III din anexa;
tabelul II din anexa;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)
Pag. 239 din 284
Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al substantelor si preparatelor psihotrope si stupefiante, in cazul in care exista sau se presupune in mod justificat ca exista un risc iminent si grav pentru sanatate, autoritatile sanitare vor adopta masurile de precautie, care vor consta in:
blocarea marfii, retragerea de pe piata si interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale;
suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
30
A.
continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale.
suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.50)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante interzise, lipsite de interes recunoscut in medicina sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
31
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 399 - anexa)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes recunoscut in medicina, supuse unui control strict, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
32
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - anexa)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes in medicina, supuse controlului, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
33
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - anexa)
Heroina este o substanta stupefianta care, conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al substantelor si produselor psihotrope si stupefiante, este incadrat in tabelul nr.:
I;
II;
34
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 399/2005 - anexa)
In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către:
asistentii de farmacie;
farmacistul desemnat pentru aceasta;
35
A.
asistentii de farmacie si farmacistii;
inlocuitorul farmacistului desemnat pentru aceasta;
studentii veniti in practica.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.25)
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă de catre:
medici;
numai medici specialisti;
36
A.
numai medici oncologi;
medici veterinari;
farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Pag. 240 din 284
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare astfel:
una pacientului;
una farmaciei;
37
A.
casei de asigurari de sanatate, dupa caz;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite;
un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, astfel:
unul pacientului;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite;
38
A.
unul farmaciei;
un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia;
În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne la farmacia de unde s-a ridicat stupefiantul.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.32)
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe stupefiante sunt:
de culoare galbena daca sunt din tabelul II;
formulare speciale, numerotate şi vizate cu timbru sec;
39
A.
de culoare verde daca sunt din tabelul III;
formulare obisnuite, de culoare alba;
de culoare roz.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.33)
Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele norme metodologice:
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena;
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
40
A.
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul II si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul III si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.33)
In cazul in care se fac modificari pe o reteta speciala reglementata de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al produselor psihotrope si stupefiante, se respecta urmatoarele reguli:
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei;
41
A.
Orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fara a fi obligatorie şi ştampilă;
Modificările pot fi făcute chiar daca afecteaza lizibilitatea prescripţiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.36)
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II si III din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult:
10 zile daca sunt din tabelul II;
10 zile daca sunt din tabelul III;
42
A.
30 de zile daca sunt din tabelul III;
30 de zile daca sunt din tabelul II;
30 zile indiferent de tabelul din care fac parte.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.36)
Pag. 241 din 284
O prescriptie cu preparate psihotrope/stupefiante poate cuprinde:
cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite;
În cazul depăşirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare dozei maxime pentru 3 zile;
43
A.
numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile;
Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil (inoperabil sau netratabil prin citostatice, agenţi fizici sau hormoni);
Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unei arterită avansată în stadiul de gangrenă, cu dureri de decubit, ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie;
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37)
Cantitatea totală de preparate psihotrope/stupefiante poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului, cu respectarea urmatoarelor reguli:
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel putin două zile lucrătoare;
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 2 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
44
A.
aceste preparate nu se pot elibera fractionat indiferent de solicitarea pacientului.
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37,38)
În unităţile sanitare cu farmacie proprie, eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face astfel:
pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop;
pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia respectiva;
45
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei;
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în patru exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.41)
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru o perioada de:
24 de ore;
in cazuri speciale, pentru 72 de ore;
46
A.
o saptamana;
doua saptamani;
trei saptamani.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.41)
Pag. 242 din 284
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic;
solicitantul este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară;
47
A.
solicitantul nu este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară;
Certificatul are valabilitatea de 30 de zile;
Certificatul are valabilitatea de 10 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.46)
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sarespecte urmatoarele reguli:
Certificatul se solicită de către medicul care prescrie medicamentul sau de către pacient;
Certificatul se solicită numai de către medicul care prescrie medicamentul;
48
A.
Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, dar nu mai mult de 30 de zile;
Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, indiferent de numarul de zile;
să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.46,47,48)
In ceea ce priveste distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se vor respecta urmatoarele norme:
se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sanatatii, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării
se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării;
49
A.
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice;
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor;
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.51,52,53)
Pag. 243 din 284
In ceea ce priveste evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope , se vor respecta urmatoarele norme:
evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat in legislatia in vigoare;
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în legislatia in vigoare;
50
A.
registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă;
Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente;
Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.56,57)
Tema nr. 43
Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 890/2010.
-
Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda numai pe baza de prescriptie medicala, gratuite sau compensate;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
1
A.
informarea si consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor si intretinerea starii de sanatate;
prepararea medicamentelor magistrale;
prepararea medicamentelor oficinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
In farmacia comunitara nu se pot desfasura urmatoarele activitati:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
2
A.
vanzarea de produse cosmetice;
vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de uz individual;
utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire" pentru medicamentele de uz uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2)
Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia:
medicamentelor magistrale;
produselor destinate truselor de urgenta impuse prin lege;
3
A.
medicamentelor oficinale;
produselor cosmetice;
dispozitivelor si aparaturii medicale de uz individual.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
4
A.
vanzarea de produse cosmetice;
vanzarea de produse parafarmaceutice;
testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2,4)
Urmatoarele activitati sunt realizate de asistentii medicali de farmacie numai sub supravegherea farmacistului:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
5
A.
vanzarea de produse de puericultura;
vanzarea de produse destinate aromaterapiei;
testarea tensiunii arteriale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.5)
Pag. 244 din 284
Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de catre asistentii medicali de farmacie fara a fi sub supravegherea farmacistului:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
testarea glicemiei;
6
A.
vanzarea de produse parafarmaceutice;
vanzarea de consumabile pentru aparatura medicala de uz uman;
vanzarea de produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 5)
Personalul care are calitatea de a autoriza sau de a controla farmaciile comunitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
7
A.
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 5 ani in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 10 ani in specialitate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.10)
Criteriul demografic luat in considerare la infiintarea unei farmacii comunitare se refera la:
in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
8
A.
in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 2.000 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de locuitori.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.12)
Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la oficinele locale de distributie:
oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile in care mai exista farmacii;
oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile fara servicii farmaceutice;
9
A.
infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare tirulare;
oficina comunitara locala de distributie poate fi infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada sezonului estival;
oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza in cazul in care se infiinteaza o farmacie comunitara in localitatea respectiva.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.13)
Farmacia comunitara poate fi amplasata in urmatoarele locuri, cu exceptia:
la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din strada;
la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale;
10
A.
la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora;
la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora;
la parter in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.14)
Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din:
administrator, farmacisti, asistenti medicali de farmacie;
farmacisti, asistenti medicali de farmacie, studenti in practica;
11
A.
farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de farmacie;
farmacisti, farmacisti rezidenti;
numai farmacisti specialisti, farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.16)
Pag. 245 din 284
Emblema farmaciei comunitare este reprezentata de:
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe fond alb;
12
A.
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe fond alb;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe fond verde;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.17)
In ceea ce priveste suspendarea in mod voluntar a activitatii unei farmacii comunitare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
daca perioada de suspendare depaseste 10 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului Farmacistilor din Romania.
daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din Romania;
13
A.
detinatorul autorizatiei de functionare poate cere intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile;
Ministerul Sanatatii Publice poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile;
farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.21)
Farmacia isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare in urmatoarele situatii, cu exceptia:
la cererea titularului autorizatiei de functionare;
dizolvarea societatii comerciale;
14
A.
retragerea autorizatiei de functionare;
modificarea autorizatiei de functionare prin schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia este eliberata autorizatia de functionare;
faliment.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.22)
Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu exceptia:
functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii;
detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala;
15
A.
eliberarea in drogherii a medicamentelor eliberate cu prescriptie medicala;
drogheria functioneaza in prezenta unui student la Facultate de Farmacie;
drogheria este condusa de un medic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.38)
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta unui asistent medical de farmacie;
drogheria functioneaza in prezenta unui farmacist care nu este specialist;
16
A.
drogheria este condusa de un farmacist care nu este specialist;
functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Agentia Nationala a Medicamentului sau de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz;
eliberarea in drogherii a retetelor compensate sau gratuite.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.38)
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind produsele medicamentoase care nu au autorizatie eliberata de Agentian Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale;
17
A.
eliberarea in drogherii a produselor de puericultura;
impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si de control;
respectarea programului de functionare a farmaciei comunitare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
Pag. 246 din 284
In ceea ce priveste supravegherea si inspectia in farmaciile comunitare sau drogherii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
inspectia de autorizare in farmaciile comunitare se exercita de Ministerul Sanatatii;
inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel mult o data la 5 ani;
18
A.
Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie;
inspectia de autorizare in drogherii se exercita de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor medicale;
impiedicarea activitatii organelor de inspectie constituie contraventie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31,32,35)
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
comercializarea medicamentelor a caror valabilitate este depasita;
respectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica;
19
A.
impiedicarea activitatii organelor de inspectie si control;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind unele medicamente care se elibereaza cu prescriptive medicala;
nerespectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele afirmatii sunt false:
este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”;
este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”;
20
A.
este interzisa in denumirea drogheriei a unui nume derivate sau prescurtat din cuvantul “farmacie”;
nu este interzisa folosirea de catre drogherii a insemnelor farmaciei comunitare;
firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea de “drogherie”.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.30)
Drogheria isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii:
intarzierea platii farcturilor catre furnizori;
la cererea detinatorului autorizatiei de functionare;
21
A.
intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile;
retragerea autorizatiei de functionare;
intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.28)
Localul unei drogherii poate sa indeplineasca urmatoarele conditii:
va avea o suprafata utila de minim 50 m2;
va avea o suprafata utila de minim 30 m2, excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul sanitar si biroul asistentului medical de farmacie sef;
22
A.
va avea o suprafata utila de minim 40 m2;
trebuie amplasat la parterul cladirilor;
poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.25)
In legatura cu drogheriile, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
drogheria poate fi condusa numai de catre un asistent medical de farmacie sef;
drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef;
23
A.
drogheria poate fie condusa numai de catre un farmacist-sef;
poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai este membru al Colegiului Farmacistilor din Romania;
poate fi asistent medical de farmacie sef, asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica, membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.23)
Mutarea sediului unei farmacii comunitare se face in urmatoarele conditii:
se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale;
inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu, fara a se mai face inspectia de catre Ministerul Sanatatii;
24
A.
inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe baza raportului de inspectie favorabil si dupa modificarea autorizatiei de functionare cu noul sediu;
se comunica Agentiei Nationale a Medicamentului;
se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi modificata autorizatia de functionare cu inscrierea mentiunii noului sediu.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.19)
Pag. 247 din 284
Referitor la personalul dintr-o farmacie comunitara, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea unui asistent medical de farmacie;
orice alt personal necesar functionarii farmaciei comunitare isi desfasoara activitatea sub controlul farmacistului-sef;
25
A.
orice persoana care desfasoara activitate farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa poarte un ecuson inscriptionat cu numele si prenumele sau, calificarea si titlurile profesionale, precum si cu numele farmaciei comunitare;
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea administratorului farmaciei care este medic;
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indumarea oricarui farmacist din farmacia comunitara respective.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.16)
In legatura cu autorizatia de functionare emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
cuprinde toate datele referitoare la personalul angajat al farmaciei comunitare respective;
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite in scop medical;
26
A.
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite sau nu in scop medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9)
Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati:
vanzarea de produse cosmetice;
consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor;
27
A.
administrarea oricarui vaccin;
vanzarea de produse homeopate;
nu este permisa eliberarea medicamentelor de uz veterinar.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o farmacie comunitara:
testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti;
prepararea medicamentelor magistrale intr-o farmacie comunitara cu autorizatie de functionare pe care este precizat “fara receptura”;
28
A.
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
vanzarea de plante anodine;
vanzarea de produse de puericultura este interzisa.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele activitati:
vanzarea produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptive medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor;
29
A.
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
echipamente destinate protectiei sau imbunatatirii sanatatii;
prepararea medicamentelor magistrale de catre farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Functionarea unei farmacii comunitare se realizeaza in urmatoarele conditii:
in cadrul unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate comercialiyarea cu amanuntul a produselor farmaceutice;
poate fi condusa de un asistent medical de farmacie primar;
30
A.
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca estespecialist sau primar;
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca acesta are o vechime de minim 1 an;
poate fi condusa de un farmacist-sef care detine certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.7)
Pag. 248 din 284
Tema nr. 44
Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si dozarea medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 353-382
Pentru determinarile cantitative in IR se alege:
banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus
oricare din benzile din spectru
1
A.
intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O
intotdeauna banda caracteristica gruparii C-O-
intotdeauna prima banda din spectru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
Referitor la identificarea unei substante cu ajutorul unei substante de referinta, care din afirmatiile de mai jos nu este corecta:
ambele substante se pregatesc in acelasi mod
inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi conditii experimentale
2
A.
nu este necesara efectuarea spectrelor IR in aceleasi conditii experimentale
maximele de absorbtie ale celor doua substante trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate
daca apar abateri privind pozitia maximelor, se aduc cele doua substante in aceeasi stare de cristalizare si se refac spectrele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Care din urmatoarele metode de analiza pot da spectre considerate ca o "amprenta a moleculei"?
spectrometria UV
spectrometria VIS
3
A.
spectrometria de fluorescenta
spectrometria de masa
spectrometria IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in spectrometria IR:
trebuie sa fie complet transparenti
se poate utiliza apa
4
A.
se poate utiliza tetraclorura de carbon
se poate utiliza sulfura de carbon
trebuie sa fie anhidri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza:
bromura de sodiu
clorura de sodiu
5
A.
fluorura de calciu
bromura de potasiu
bromura de cesiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 362)
Sursa de radiatii IR este:
lampa de argon
lampa de xenon
6
A.
lampa Nernst
lampa de hidrogen
lumina alba
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR?
molecula de clor
molecula de oxigen
7
A.
molecula de hidrogen
molecula de dioxid de carbon
molecula de azot
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Numarul de unda folosit in domeniu IR este o marime direct proportionala cu:
intensitatea luminii transmise
intensitatea luminii incidente
8
A.
transmitanta substantei de analizat
lungimea de unda
frecventa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:
electronice
numai de rotatie
9
A.
de rotatie si electronice
de rotatie si de vibratie
de vibratie si electronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Unitatea de masura a numarului de unda este de obicei:
inversul centimetrului
metru
10
A.
centimetru
inversul micrometrului
micrometrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pag. 249 din 284
In cazul spectrelor IR pentru gaze:
se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul
se folosesc cuve cu apa in care este barbotat continuu gazul
11
A.
se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru
se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita
nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul incorect:
pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este necesara modificarea momentului sau de dipol
12
A.
pot produce tranzitii electronice
moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb radiatii IR
molecula de dioxid de carbon poate avea un moment de dipol indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Hidrocarburile saturate produc spectre de absorbtie in IR:
complexe
suprapuse
13
A.
simple
cu picuri foarte multe
nu absorb in IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Regiunea spectrala IR apropiat corespunde lungimii de unda:
0,1 - 100 centimetri
1 - 1000 milimetri
14
A.
50 - 1000 micrometri
200 - 400 nanometri
0,75 - 2,5 micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535)
Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea:
transmitantei in procente in functie de numarul de unda
transmitantei in procente in functie de lungimea de unda
15
A.
absorbantei in functie de lungimea de unda
transmitantei in procente in functie de concentratia analitului
absorbantei in functie de concentratia analitului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii IR este necesara modificarea:
lungimii de unda
temperaturii
16
A.
presiunii
momentului sau de dipol
numarului de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
pot fi folosite pentru identificare
17
A.
pot caracteriza doar substante medicamentoase cu OH fenolic
cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezinta acelasi tip de legatura
pot fi folosite pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radiatiile IR sunt corecte?
au lungimi de unda relativ mari si energii mici
produc tranzitii electronice
18
A.
produc numai tranzitii de vibratie
produc tranzitii de vibratie
produc tranzitii de rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Domeniul spectral IR este cuprins intre:
200 - 400 nanometri
200 - 600 nanometri
19
A.
400 - 800 nanometri
750 - 1000 nanometri
0,75 - 1,00 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
In specrometria IR cei mai folositi diluanti (solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii:
bromura de potasiu
parafina lichida
20
A.
apa
tetraclorura de carbon
nujol
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Pag. 250 din 284
Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua metode sunt corecte afirmatiile:
metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei pentru probe lichide
metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe solide
21
A.
in cazul probelor lichide pot sa apara modificari datorate temperaturii
inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influentata de dimensiunile particulelor
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Pentru identificarea unei substante medicamentoase in IR:
probele se pregatesc numai in topitura
probele se pregatesc numai dispersate in KBr
22
A.
probele se pregatesc in solutie, suspensie sau stare solida
se alege o banda caracteristica din spectru
se alege aceeasi banda pentru orice substanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Care din urmatoarele molecule pot absorbi in IR:
oxigen
azot
23
A.
dioxid de carbon
cloretena
clor
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Radiatiile IR:
au lungimi de unda mai mari
au lungimi de unda mai mici
24
A.
implica energii mai mici
pot produce tranzitii electronice
pot produce tranzitii de vibratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care din urmatorii solventi pot fi folositi in obtinerea spectrelor IR?
acetat de plumb
nujol
25
A.
tetraclorura de carbon
sulfura de carbon
azotatul de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
In general, pentru obtinerea spectrelor IR se utilizeaza un spectrometru cu:
un fascicul
doua fascicule
26
A.
trei fascicule
patru fascicule
cinci fascicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi:
vapori de apa
neon
27
A.
dioxid de carbon
argon
oxid de azot
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat:
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide
28
A.
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide
transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR in controlul medicamentelor, care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa
este o metoda sigura de identificare a substantelor organice
29
A.
constituie un criteriu de puritate a unei substante
este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor
este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa distrugerea integritatii moleculelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 382)
Pag. 251 din 284
Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara:
camera de ionizare
dispozitiv port-cuva
30
A.
monocromator
amplificator-detector
sursa de radiatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de:
solutii in solventi transparenti si perfect anhidri
suspensii in nujol
31
A.
solutii in metanol sau etanol
dispersii (sub forma de comprimate) in KBr
pelicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara:
polimorfismul
marimea particulelor
32
A.
solventii reziduali
umiditatea
indicele de aciditate
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si energii mai mici
radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si energii mai mari
33
A.
radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci nu absorb in IR
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un moment de dipol si deci absorb in IR
34
A.
apa absoarbe puternic in IR
molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR
spectrofotometria IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
La obtinerea spectrelor IR, solventul:
nu implica probleme deosebite
alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru
35
A.
trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac
apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des
cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Pentru identificarea unei substante se compara spectrul IR al acesteia cu:
spectre similare combinate
spectrul standard similar
36
A.
spectrele electronice
spectrele unor substante asemanatoare
spectre simple
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Determinarile cantitative in IR au la baza masurarea urmatorilor valori:
energia radiatiei incidente
variatia frecventei radiatiei
37
A.
variatia intensitatii radiatiei
energia radiatiei transmise
energia absorbita
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Determinarea calitativa prin spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin:
identificarea speciilor moleculare
identificarea izomerilor si stereoizomerilor
38
A.
identificarea polimorfilor
identificarea omologilor aceleiasi clase
stabilirea echilibrului ceto-enolic
B.
C.
D.
E.
(pag. 360)
Spectrofotometria in IR este folosita pentru determinarea cantitativa a:
penicilinelor de semisinteza
gradul de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv
39
A.
simvastatinei
acidului nicotinic
acidului ascorbic
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
Pag. 252 din 284
In spectrofotometria in IR, pentru analize structurale se foloseste regiunea:
IR indepartat
IR apropiat
40
A.
IR mediu
cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri
cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Domeniul spectral IR apropiat:
este mai sarac in informatii specifice decat cel mediu
este utilizat mai ales pentru determinari cantitative
41
A.
este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri
este utilizat atat pentru identificari cat si pentru dozari
este utilizat mai ales pentru determinari calitative
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Substantele solide supuse analizei prin spectrofotometrie in IR, se pot pregati:
in solutie
in suspensie
42
A.
in emulsie
in stare gazoasa
in topitura
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase
43
A.
se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase
se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru identificarea substantelor medicamentoase
permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la domeniul spectral IR:
este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
pentru analize structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat
44
A.
din punt de vedere analitic intereseaza regiunea IR medie
domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare
regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Transformarea radiatiei luminoase emisa de sursa de radiatii IR intr-un fascicul monocromatic se realizeaza cu ajutorul:
cuvelor
monocromatorului
45
A.
amplificatorului
detectorului
inregistratorului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Numarul de unda folosit in domeniul spectral IR este:
raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a radiatiei transmise
o marime direct proportionala cu transmitanta
46
A.
o marime proportionala cu frecventa
o marime direct proportionala cu lungimea de unda
o marime a carei unitate de masura este centimetrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba structura de dipol
perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente
47
A.
sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR
cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice
sa fie perfect simetrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR?
monocromator
cuve de cuart
48
A.
sursa de radiatii
detector termic
detector refractometric
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Sursele luminoase in FTIR pot fi:
bara de carbura de siliciu
filament gros
49
A.
lampa cu deuteriu
bastonas scobit confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide
lampa cu hidrogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Pag. 253 din 284
Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de:
temperatura
pH
50
A.
concentratie
lungimea de unda
presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Tema nr. 45
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelo
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 17-239
Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi:
izopropanol - amoniac - apa
formamida - benzen
1
A.
n-butanol - acid acetic - apa
apa - fenol
ulei de parafina - DMF - metanol - apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Selectati metodele cromatografice oficinale in FR X:
cromatografia pe strat subtire
cromatografia cu fluide supercritice
2
A.
cromatografia de gaze
cromatografia de schimb ionic
cromatografia de lichide sub presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale:
adsorbtia pe suporturi inerte
repartitia intre cele doua faze
3
A.
adsorbtia pe suporturi solide
excluderea-difuzia
schimbul ionic
B.
C.
D.
E.
(pag. 18)
In cromatografia de gaze se folosesc urmatoarele gaze purtatoare:
argon, azot
heliu, argon
4
A.
metan, azot
hidrogen, heliu
oxigen, dioxid de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Numarul platourilor (talerelor) teoretice caracterizeaza eficacitatea coloanei cromatografice si este dependent de:
lungimea coloanei
inaltimea platoului teoretic
5
A.
dinamica fazei mobile
latimea platoului teoretic
diametrul coloanei
B.
C.
D.
E.
(pag. 58)
Care dintre urmatorii parametrii caracterizeaza retentia in cromatografia de lichide pe coloana?
factorul de intarziere
timpul de retentie
6
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
factorul de capacitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic este influentata de:
forma picurilor
difuzia turbulenta si longitudinala
7
A.
simetria picurilor
temperatura
coeficientul de distributie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase:
acizi si baze tari
aditivi
8
A.
combustibili
sedative
derivati polihalogenati
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Pag. 254 din 284
Calitatea sorbentilor este determinata de:
faza stationara
calitatea separarii
9
A.
polaritate
stabilitatea mecanica
mecanismul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74)
Cromatografia chirala preparativa:
este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura
nu se realizeaza separari chirale cu faze stationare Chiralpack
10
A.
nu are utilitate in industria farmaceutica
nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tertbutil-eter
retentia pe coloane chirale este numai chirala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 147)
Cromatografia de excludere sterica:
nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor
tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
11
A.
nu se poate aplica pentru volume mici de proba
face parte din cromatografia planara
faza mobila este un gel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Sephadex-ul:
contine molecule solubile in apa
este gel de dextran
12
A.
Sephadex G200 are pori foarte mici
isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N
exista numai Sephadex G200
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 119)
Identificati raspunsul corect referitor la specificitate:
este o caracteristica a analitilor separati cromatografic
este o caracteristica a tuturor detectorilor
13
A.
este o caracteristica a detectorilor ce dau un raspuns discriminant
presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit
nu este o caracteristica a detectorilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 121)
Cromatografia de gaze:
se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C
se poate folosi pentru separarea unor substante organice si medicamentoase
14
A.
nu se aplica pentru separarea substantelor volatile
nu impune o anumita temperatura pentru mentinerea moleculelor in starea gazoasa
fazele stationare sunt particule inerte fizic si chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Cuplajul LC-GC:
nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor
nu este o metoda de analiza exacta
15
A.
se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa
este imposibila cuplarea LC cu GC
analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este posibila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156)
Faza stationara:
este formata din particule fine lichide
gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide
16
A.
omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caracteristica
este formata din particule fine, solide, sferice
in cromatografia de gaze faza stationara este un gaz inert chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Schimbatorii de ioni:
nu trebuie sa prezinte stabilitate termica
pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat
17
A.
sunt solubili in apa
silicea are rezistenta mecanica slaba
au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centimetrilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198)
In cromatografia de lichide de inalta performanta:
faza stationara este apa
faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari
18
A.
faza stationara este un lichid polar vascos
faza mobila poate fi un gaz inert
solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi folositi ca faza mobila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 161)
Pag. 255 din 284
Principalul parametru al evaluarii unei separari in cromatografia plana este:
factorul de capacitate
factorul de retentie
19
A.
izoterma de distributie
factorul de intarziere
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza mobila:
dioxidul de carbon
hidrogenul si argonul
20
A.
oxigenul
oxizi de azot
solventi organici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Cele mai utilizate faze stationare lichide in cromatografia de gaze sunt:
chromosorbul
gelurile de dextran
21
A.
sitele moleculare
polieteri ai glicolilor
alumina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Parametrul cantitativ al unei separari prin cromatografia de gaze este:
timpul de retentie
aria picului cromatografic
22
A.
coeficientul de distributie
factorul de intarziere
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 221)
Separarea, identificarea si dozarea tetraciclinelor este posibila folosind:
cromatografia de gaze
metodele volumetrice de analiza
23
A.
cromatografia de lichide de inalta performanta
cromatografia plana
metode refractometrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Medicamentele ce contin molecule chirale se pot separa folosind:
metode optice
metode volumetrice
24
A.
metode electrochimice
metode cromatografice
metode termogravimetrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Procesele de separare in cromatografia pe coloana se realizeaza in:
injector
detector
25
A.
coloana cromatografica
reductor
inregistrator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor silanol libere cu radicali:
vinil
amino
26
A.
carboxil
ciano
octadecil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 70)
Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar:
gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M=10000-150000000
agaroza este un polizaharid de D-galactoza
27
A.
nu sunt sensibile fata de solventii organici
agar-agarul se obtine prin extractie din alge
se mai numesc si Sephadex-uri
B.
C.
D.
E.
(pag. 118)
La determinarea concentratiei compusilor separati prin GC se pot folosi:
largimea picului la baza
factorul dependent de detector
28
A.
concentratia analitului
metoda normarii ariilor
metoda curbei de calibrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
Pag. 256 din 284
Avantajele cromatografiei planare sunt:
ofera posibilitatea separarii compusilor colorati
ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale
29
A.
in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec
nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor
optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationara poate fi:
rasina schimbatoare de ioni
nepolara
30
A.
polara
silicagel grefat cu lanturi C18
silicagel grefat cu grupe amino
B.
C.
D.
E.
(pag. 219)
Fazele stationare in cromatografia de gaze:
sunt suporturi poroase
lichide formate din compusi cu volatilitate mare
31
A.
nu prezinta stabilitate termica
trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 89)
Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica:
se mai numeste cromatografie de excludere-difuzie
faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
32
A.
faza stationara este un gel
faza stationara este un compus macromolecular reticulat
este utilizata la separarea polipeptidelor si a proteinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Gelurile de poliacrilamida:
se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie
se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
33
A.
sunt usor solubile in apa
se mai numesc si biogeluri
se umfla usor in solutii apoase fiind puternic polare
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Agaroza:
face parte din clasa xerogelurilor
face parte din clasa aerogelurilor
34
A.
gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30 grade C
se obtin prin extractie din alge
este o substanta neionica
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta:
este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent
35
A.
forme si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent
se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:
detectorul UV
detectorul de conductivitate
36
A.
detectorul amperometric
detectorul refractometric
detectorul electrochimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Etapele analizei cromatografice sunt:
identificarea analitilor separati
inregistrarea cromatogramelor
37
A.
determinarea maximului de absorbtie pentru fiecare analit
calcularea ariilor picurilor
deplasarea selectiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Marimile de retentie ce caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica sunt:
inaltimea talerului teoretic
raportul de retentie
38
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
factorul de capacitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 40-44)
Pag. 257 din 284
Rezolutia separarii cromatografice a doi compusi:
depinde de distanta ce separa varfurile picurilor
trebuie sa fie mai mare decat 1
39
A.
depinde de diametrul coloanei cromatografice
trebuie sa fie mai mica decat 1
depinde de vitezele de migrare ale celor doi compusi
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o analiza cromatografica sunt:
rezolutia
eficacitatea
40
A.
liniaritatea
timpul de raspuns
limita de detectie
B.
C.
D.
E.
(pag. 62)
Cele mai utilizate faze stationare in cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt:
silicagelul
n-hexanul
41
A.
alumina
polietilenglicolii
acetonitrilul
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca tehnici de lucru:
cromatografia gaz-lichid
cromatografia de afinitate
42
A.
cromatografia gaz-solid
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia pe strat subtire
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice se disting:
cromatografia de adsorbtie
cromatografia de repartitie
43
A.
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia plana
cromatografia de excludere sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Cromatografia prin schimb ionic este utilizata in special pentru separarea:
alcaloizilor si aminoacizilor
peptidelor si proteinelor
44
A.
medicamentelor neionizabile
ionilor metalici esentiali
antibioticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
In cromatografia de excludere sterica se utilizeaza ca geluri:
polimerii porosi
agaroza
45
A.
alumina
poliacrilamida
polistirenul
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Detectorii utilizati in HPLC sunt:
de conductibilitate termica
de fluorescenta
46
A.
electrochimic
de ionizare in flacara
UV cu retea de diode
B.
C.
D.
E.
(pag. 67)
In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea fazelor stationare hidrofobe, se folosesc:
arenele
apa
47
A.
alcanii lichizi
glicerina
metanolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt:
polistirenul
alumina
48
A.
silicagelul
pulberea de celuloza
agar-agarul
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Rasinile schimbatoare de cationi contin ca grupari functionale:
grupe carboxil
grupe aminice
49
A.
saruri cuaternare de amoniu
grupe amidice
grupe sulfonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
Pag. 258 din 284
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze?
faza stationara este un gaz
faza stationara este un solid
50
A.
faza mobila este un lichid
faza mobila este un gaz
faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Tema nr. 46
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C., Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 319-330
Prezenta intr-o molecula organica a gruparii carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:
n -- sigma*
n -- pi*
1
A.
pi -- pi*
sigma -- sigma*
d -- d*
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303)
Efectul hipercromic datorat influentei unei auxocrom existent intr-un compus organic, se manifesta prin:
deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mare
cresterea intensitatii absorbtiei
2
A.
deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mica
nu modifica absorbtia cromoforilor
scaderea intensitatii absorbtiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Interactiunile dintre analit si solvent in spectrometrie, poarta numele de:
efect hipercromic
absorbanta specifica
3
A.
reactie de halocromie
solvatocromie
efect hipocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Transmitanta (T) se defineste ca:
diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
4
A.
raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si intensitatea radiatiei transmise
produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
raportul absorbantelor substantelor la doua lungimi de unda diferite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Tranzitiile d -- d* sunt specifice:
hidrocarburilor saturate
alcoolilor
5
A.
compusilor anorganici cu electroni in orbitali de tip d
compusilor carbonilici
hidrocarburilor nesaturate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 301)
Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac de regula intr-un domeniu spectral de la:
1 - 10 unitati de absorbanta
0,01 - 5 unitati de absorbanta
6
A.
0,1 - 2 unitati de absorbanta
0,1 - 10 unitati de absorbanta
5 - 10 unitati de absorbanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Spectrometria in UV-VIS se aplica in domeniul spectral:
0 - 180 nm
180 - 1100 nm
7
A.
1100 - 2100 nm
2100 - 3000 nm
1100 - 1500 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Legaturile sigma din structura substantelor organice au o stabilitate:
mare
mica
8
A.
medie
foarte mare
foarte mica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 298)
Pag. 259 din 284
Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura pi* si este o tranzitie de intensitate:
mare
medie
9
A.
mica
foarte mare
nu au loc astfel de tranzitii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 299)
Reactia prin care se formeaza carbocationi a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini, determinand o deplasare a dublelor legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se numeste:
reactie de hipocromism
reactie de batocromism
10
A.
reactie de halocromie
reactie dubla
reactie de monocromism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Legea lui Lambert-Beer este valabila:
pentru solutii concentrate
pentru solutii diluate
11
A.
numai pentru solutii colorate
numai pentru solutii incolore
pentru suspensii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici pentru oxime?
-NH2
-NOH
12
A.
-ONO
-N=O
-ONO2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari, poarta numele de:
efect hipsocromic
efect hipercromic
13
A.
efect hipocromic
reactie de halocromie
efect batocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Domeniul spectral vizibil este situat intre:
400 - 1100 nm
400 - 700 nm
14
A.
180 - 400 nm
700 - 1100 nm
180 - 1100 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Pentru determinarile spectrofotometrice in domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii:
filtrul optic
fotodioda
15
A.
fotomultiplicatorul
lampa cu deuteriu
lampa cu filament de wolfram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Absorbanta molara in spectrofotometria UV-VIS depinde direct proportional de:
concentratia analitului
grosimea stratului de solutie
16
A.
masa molara a analitului
lungimea de unda
numarul de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la legea Lambert-Beer sunt corecte?
este utilizata pentru determinarea densitatii relative a solutiilor studiate
se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
17
A.
nu sunt prevazute abateri chimice
este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate aplica:
solutiilor incolore diluate
solutiilor colorate diluate
18
A.
solutiilor incolore sau colorate
solutiilor colorate concentrate
suspensiilor colorate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 315)
Pag. 260 din 284
Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UV-VIS, o molecula poate efectua urmatoarele tipuri de tranzitii:
de intindere
de vibratie
19
A.
de rotatie
de deformare
electronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 298)
Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice urmatorilor compusi organici:
hidrocarburi saturate
alcooli
20
A.
hidrocarburi aromatice
amine
derivati halogenati
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pentru evaluarea spectrofotometrica a puritatii unei substante medicamentoase se poate utiliza:
raportul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite
produsul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite
21
A.
diferenta dintre absorbantele substantei la doua lungimi de unda diferite
raportul absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda
diferenta absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei solutii depinde de:
grosimea stratului de solutie
natura solventului
22
A.
concentratia analitului
structura chimica a analitului
absorbanta molara a analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila prin reprezentarea grafica:
absorbantei functie de concentratie
transmitantei functie de lungimea de unda
23
A.
intensitatii radiatiei transmise functie de intensitatea radiatiei incidente
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de intensitatea radiatiei transmise
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Radiatiile policromatice provenite de la sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma in benzi inguste (radiatii monocromatice), folosind:
detectoare
filtre optice
24
A.
fotodiode
fante
fotomultiplicatoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Solventii utilizati in determinarile spectrofotometrice din domeniul UV-VIS, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita pentru determinarea analitului
sa nu produca fenomene de solvatocromie
25
A.
sa produca deplasari bato si hipsocrome
sa aiba puritate spectrala
sa solubilizeze cu usurinta proba
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot apare:
in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M
in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M
26
A.
datorita radiatiilor policromatice provenite de la sursa
in solutii cu o forta ionica ridicata
datorita radiatiilor monocromatice selectate cu filtrele optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 310)
Referitor la absorbanta specifica sunt adevarate afirmatiile:
se defineste ca absorbanta unui strat de solutie cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de substanta dizolvata in 100 mL
foloseste la determinarea concentratiei unui analit
27
A.
este independenta de lungimea de unda la care se fac determinarile
este constanta la o lungime de unda data
are aceeasi valoare la o anumita lungime de unda indiferent de substanta studiata
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Pag. 261 din 284
Electronii din structura compusilor organici, care nu contribuie la absorbtiile din domeniul spectral UV-VIS sunt:
pi
pi*
28
A.
sigma
n
din invelisul electronic inchis
B.
C.
D.
E.
(pag. 302)
In spectrofotometria UV-VIS pentru determinari cantitative trebuie sa se tina seama de curba de calibrare a carei liniaritate se verifica prin:
metoda celor mai mici patrate
metoda regresiei liniare simple
29
A.
metoda curbei Gauss
metoda standardului intern
metoda normarii ariilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
In cazul unui amestec de tetraciclina si epitetraciclina al carui spectru in UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula:
concentratia molara a tetraciclinei
concentratia procentuala a tetraciclinei
30
A.
concentratia molara a epitetraciclinei
concentratia procentuala a epitetraciclinei
concentratia procentuala in amestec
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate realiza prin reprezentarea grafica a:
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de timp
31
A.
intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea stratului absorbit
transmitantei functie de lungimea de unda
concentratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Care din solventii urmatori se utilizeaza in spectrometria UV-VIS?
glicerina
dioxan
32
A.
acetonitril
metanol
eter
B.
C.
D.
E.
(pag. 319)
Din punct de vedere al participarii sau neparticiparii electronilor la tranzitiile electronice, intr-o molecula se disting urmatoarele tipuri de electroni:
invelis de electroni inchis
electroni de tip sigma
33
A.
electroni de tip pi
electroni de tip n
electroni de tip sigma*
B.
C.
D.
E.
(pag. 303)
In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta:
absorbanta molara
produsul dintre absorbtivitate si masa molara a analitului
34
A.
o marime independenta de concentratie
o marime dependenta de concentratie
absorbtivitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor folosite in spectrofotometria UV-VIS sunt:
zgomotul de fond al sursei luminoase
zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
35
A.
procesele de reflexie si difuzie
procesele de adsorbtie
procesele de repartitie
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Detectia analitilor in spectrofotometria UV-VIS se realizeaza cu:
monocromatorul
fotomultiplicatorul
36
A.
fotodioda
retele de difractie
filtre optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 306)
Tranzitiile n -- pi* sunt:
tranzitii de rotatie
tranzitii electronice
37
A.
tranzitii de vibratie
specifice compusilor carbonilici
specifice alcoolilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pag. 262 din 284
Domeniul spectral UV-VIS se compune din urmatoarele zone spectrale:
UV apropiat
UV indepartat
38
A.
IR mediu
IR foarte apropiat
vizibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi utilizate pentru:
studii de structura-activitate
determinarea valorilor Ka pentru morfina
39
A.
analiza anionului fluorura din preparatele farmaceutice
separarea enantiomerilor unei substante medicamentoase
determinarea puritatii unor medicamente
B.
C.
D.
E.
(pag. 313-316)
Betcarotenul poate fi determinat spectrofotometric in domeniul vizibil:
prin tratare cu acid sulfuric concentrat
prin tratare cu clorura de stibiu (III)
40
A.
ca urmare a unui proces solvatocromic
prin tratare cu acizi Lewis
ca urmare a unei reactii de halocromie
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
La analiza unei substante medicamentoase prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare:
spectrul de masa
curba de calibrare
41
A.
un etalon al substantei analizate
absorbanta specifica
absorbanta molara
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Lungimea de unda se poate exprima in:
angstromi
nanometri
42
A.
micrometri
cm-1
milivolti
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre urmatoarele lungimi de unda apartin domeniului IR foarte apropiat:
600 nm
800 nm
43
A.
500 nm
1000 nm
200 nm
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Absorbanta unei substante in UV-VIS depinde de mai multe marimi, exceptand:
volumul solutiei
grosimea stratului de solutie
44
A.
indicele de refractie al solutiei
densitatea relativa a solutiei
concentratia analitului in solutie
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Absorbtia luminii de catre o molecula in domeniul spectral UV-VIS, conduce la:
tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie inferioare pe nivelele de rotatie superioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic superior pe unul inferior
45
A.
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie inferioare pe nivelele de vibratie superioare
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie superioare pe nivelele de vibratie inferioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic inferior pe unul superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 299)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este maxima iar transmisia este minima
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mici
46
A.
tranzitiile care au loc cu o energie mica implica absorbtii la lungimi de unda mari
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mari
maximul de absorbtie este lungimea de unda la care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele componente:
sursa de eluent
fante de intrare si de iesire
47
A.
coloana cromatografica
detector
inregistrator
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Pag. 263 din 284
Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot obtine informatii despre:
punctul de topire al unei substante
concentratia substantei
48
A.
identificarea substantei
puritatea substantei
timpul de retentie al substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 309-312)
Transmitanta nu este dependenta de urmatorii parametrii:
pH
concentratie
49
A.
indice de refractie
densitate relativa
grosimea stratului de solutie
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii:
este logaritmul zecimal al transmitantei
este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise
50
A.
este invers proportionala cu concentratia substantei analizate
este proportionala cu grosimea stratului absorbant
se mai numeste si extinctie specifica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1036)
Tema nr. 48
Controlul limitelor de impuritati in substante si produse farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 249-287
Pentru determinarea zincului ca impuritate trebuiesc indepartati ionii interferenti, si anume:
calciu
magneziu
1
A.
arsen
potasiu
fier
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 266)
Impuritatile organice usor carbonizabile se detecteaza din substante minerale incolore:
cu acid sulfuric (R)
cu amoniac
2
A.
cu acid azotic
cu hipofosfit de sodiu
prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Care este afirmatia incorecta?
FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice
conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice
3
A.
nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
FR X prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee
in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete cu dop rodat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1123)
Procedeul cu acid sulfuric:
se foloseste pentru controlul limitei de impuritati anorganice
determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
4
A.
in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajate de gaze, amestecul nu se agita
peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata
acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
La controlul limitei de calciu:
nu se folosesc solutii etalon
se obtine un precipitat de oxalat de calciu, microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
5
A.
sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035 mg/mL
solutia de analizat si proba etalon se compara dupa 24 ore
FR X nu recomanda controlul limitei de calciu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
In cazul impuritatilor anorganice
limitele admise se exprima in microgram/mL
pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime folosite
6
A.
conservarea necorespunzatoare nu conduce la impurificarea substantelor
FR X nu prevede determinarea impuritatilor anorganice
se determina prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1187)
Pag. 264 din 284
La controlul limitei de arsen:
FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator in violet
7
A.
FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
se realizeaza doar printr-un singur procedeu
arsenura de hidrogen se depune sub forma unui precipitat rosu-caramiziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Controlul limitei de fer, conform FR X, se executa:
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric
8
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu
prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu
nu se executa in cazul substantelor organice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Conform FR X subtantele organice usor carbonizabile:
se determina prin calcinare in flacara timp de 10 minute
se determina prin reactia de culoare cu saruri de bariu
9
A.
se determina prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
se determina numai prin procedeul cu acid azotic
se determina printr-o reactie redox cu permanganat de potasiu si acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Care dintre metodele de mai jos sta la baza controlului limitei de fosfati in substantele medicamentoase, conform FR X?
precipitarea cu nitrat de argint
tratarea cu o solutie acida de permanganat de potasiu
10
A.
calcinarea in flacara timp de 10 minute
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in hidroxid de sodiu
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in acid nitric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1178)
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru impuritati organice usor carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este incorecta?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
11
A.
se deceleaza impuritatile organice usor carbonizabile din substante minerale incolore
nu se folosesc solutii etalon
metoda este prevazuta de FR X
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1173)
Conform FR X, controlul limitei de zinc se executa:
prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric
prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
12
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu
prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150 grade
prin calcinare in flacara 10 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1170)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FR X:
in solutia analizata nu trebuie sa apara un precipitat galben
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
13
A.
determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
se determina prin reactie cu nitratul de argint
nu este necesara compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1162)
Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de:
mercur
plumb
14
A.
calciu
zinc
magneziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu, ionul de zinc formeaza:
un precipitat galben
o solutie galbena
15
A.
un precipitat brun
un precipitat alb
un precipitat albastru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
Pag. 265 din 284
La controlul limitei de calciu, solutia de baza din care se prepara solutia etalon de comparatie, contine:
carbonat de calciu in acid acetic
clorura de calciu in apa
16
A.
sulfat de calciu in apa
carbonat de calciu in acid sulfuric
oxalat de calciu in apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Limita de carbonati in substantele medicamentoase se determina cu:
o solutie de hidroxid de bariu
o solutie de molibdat de amoniu
17
A.
o solutie de sulfura de sodiu
un acid mineral
o solutie de nitrat de argint
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L serveste la determinarea limitei de:
carbonati
ioduri
18
A.
fosfati
azotati
bromuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 267)
Selectati raspunsurile incorecte referitoare la controlul limitei de carbonati:
FR X nu prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
19
A.
nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon dupa 10 minute
B.
C.
D.
E.
(pag. 1127)
Conform FR X, controlul limitei de nitrati:
se executa prin reactia de culoare cu saruri de bariu
se executa prin procedeul cu acid sulfuric
20
A.
se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
se executa prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat solutia etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1112)
Substantele organice usor carbonizabile se determina conform FR X, astfel:
prin procedeul cu acid azotic
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
21
A.
prin calcinare
prin procedeul cu acid sulfuric
prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1139)
Alegeti raspunsurile corecte referitoare la limita de metale grele in substante organice:
substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic (R)
substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)
22
A.
substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric (R)
FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in rezidul de la calcinare nu interfereaza
se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 1057)
Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza:
un precipitat alb-galbui amorf
o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
23
A.
un precipitat alb cazeos
un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac
o tulbureala albastra
B.
C.
D.
E.
(pag. 1164)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
ionul fier (III) se identifica cu piridina
24
A.
ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu
ionul clorura se determina cu nitratul de argint
FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Pag. 266 din 284
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt adevarate?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute
25
A.
se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore
nu se folosesc solutii etalon
aceasta metoda nu este prevazuta in FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 1161)
Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte?
ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (III) de potasiu
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
26
A.
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat verde
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru functie de concentratie
solutia etalon de fier se prepara la nevoie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1167)
Referitor la determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric:
acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade celsius
se aplica substantelor organice
27
A.
se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius
se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice
se efectueaza la temperatura de 150 grade celsius
B.
C.
D.
E.
(pag. 1143)
FR X prevede pentru controlul limitei de arsen:
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
28
A.
procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice
nu exista doua procedee pentru controlul limitei de arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FR X:
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
29
A.
se foloseste o solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
compararea solutiei de analizat cu solutia etalon se face dupa 24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1156)
Precizati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de impuritati organice usor carbonizabile, conform FR X:
se determina prin metoda refractometrica
se determina prin procedeul prin calcinare
30
A.
se determina prin metode cromatografice
se determina prin metode spectrofotometrice
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
La determinarea limitei de cloruri, se formeaza un precipitat:
alb de clorura de calciu
alb de clorura de argint
31
A.
solubil in amoniac
greu solubil in apa si acid azotic diluat
galben de clorura de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-262)
La controlul limitei de fosfati:
se formeaza un precipitat galben de molibdat de amoniu
se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu
32
A.
la concentratii mici apare o tulbureala galbena de fosfomolibdat de amoniu
la concentratii mari se obtine un precipitat usor solubil in apa
se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Controlul limitei de metale grele se refera la metalele ce precipita sub forma de sulfuri greu solubile in mediu acid, si anume:
Hg2+
Zn2+
33
A.
Cu2+
Fe2+
Bi3+
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Pag. 267 din 284
In cazul decelarii impuritatilor de arsen se pot utiliza urmatoarele procedee:
cu hartie indicator pentru arsen
cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu
34
A.
cu molibdatul de amoniu
cu hipofosfitul de sodiu
mineralizarea substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Tetraiodomercuratul (II) de potasiu:
este utilizat ca reactiv pentru decelarea impuritatilor de amoniu si fer
in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler
35
A.
cu ionul amoniu formeaza un precipitat galben-brun
in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un complex de culoare galbena
este o combinatie complexa greu solubila in apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
Controlul limitei de azotati:
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare galbena
36
A.
are loc in mediu de acid sulfuric
are loc in mediu de hidroxid de sodiu
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului salicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru decelarea impuritatilor de:
fosfati
azotati
37
A.
cloruri
carbonati
sulfati
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
In procedeul cu acid sulfuric pentru determinarea limitei de impuritati organice usor carbonizabile:
se detecteaza impuritatile organice din substantele organice
se detecteaza impuritatile organice din substantele minerale incolore
38
A.
solutia se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor
limitele admise se determina prin comparare cu solutii etalon
se detecteaza impuritatile anorganice din substante organice
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Dintre ionii metalici de mai jos, nu se deceleaza ca impuritati conform FR X:
Na+
Sb3+
39
A.
Bi3+
K+
Ca2+
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-260)
Procedeul cu hartie indicator pentru arsen consta in:
imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica de MgCl2
reducerea arsenului la hidrogen arseniat
40
A.
aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator
reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica
folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura stanoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Precipitarea metalelor grele sub forma de sulfuri greu solubile se realizeaza cu:
sulfat de sodiu
carbonat de sodiu
41
A.
fosfat trisodic
sulfura de sodiu
tioacetamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
In vaccinuri adsorbite se determina impuritati de:
aluminiu
arsen
42
A.
calciu
fier
metale grele
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Controlul limitei de calciu:
se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat de amoniu
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o solutie de acid oxalic
43
A.
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 g/mL
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 mg/mL
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu oxalatul de amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Pag. 268 din 284
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu
limita de calciu se determina cu nitrat de argint
44
A.
limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II) de potasiu
limita de metale grele se determina cu sulfura de sodiu
limita de fosfati se determina cu molibdatul de amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258-262)
Referitor la determinarea limitei de cloruri, alegeti afirmatia corecta:
se determina cu oxalatul de amoniu
se determina cu azotatul de argint
45
A.
se obtine un precipitat alb de clorura de argint
se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu
se obtine un precipitat alb de azotat de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
La controlul limitei de calciu:
proba este corespunzatoare daca reactia pentru Ca2+ este negativa
proba este corespunzatoare daca tulbureala sau precipitatul aparut sunt mai putin intense decat cele din proba etalon
46
A.
FR X prevede alta metoda de identificare daca proba contine ioni de fier
ionii de fier nu interfera in analiza
FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 256,1010)
La controlul limitei de carbonati:
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu
47
A.
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu cristalizat
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de amoniu
solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Solutia etalon de arsen utilizata la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
se prepara din solutia de baza
se prepara la nevoie
48
A.
se trateaza in mod identic cu proba
contine ioni As(III) si As(V)
contine ioni As(V)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1009)
Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?
zinc
amoniu
49
A.
fer
metale grele
arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011)
Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaza ca reactiv principal:
hipofosfitul de sodiu
solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu
50
A.
solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu
reactivul Nessler
complexonul III
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Tema nr. 49
Toxicomanii: morfinomania si heroinomania, cocainomania, toxicomanii induse de halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD), tabagismul
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991.