-
*~~; 663!1!!!~11!!!1!tl!11!!!!!!!
CUVÎNT ÎNAINTE
den afara bagat, nearatat de cine efacut.
isus acesta al lui Sirah era fecioru,si nepotu al lui Iisus,
tizului lui.Acesta dara în anii de jos au fost,dupa robie si
întumare si dupa totprorocii. Deci mosul lui Iisus, în
ce chip si el marturiseaste, om iubitoriu deosteneala au fost
între jidovi sipreaîntelept,carele nu numai ceale ale altora celor
mainainte de el întelepti barbati raspunsuri[au] adunat, ce si el
ale sale oarecarele au
. raspunsu, de multa întaleagere si întelep-ciune fiindu pline.
Deci, de vreame ce carteaaceasta cel dentîiu Iisus mai adunata
lasîn-du-o dentru oameni s-au dus, Sirah acestadupa el luîndu,
iaras la Iisus, fiiul lui, aulasat, care, de aceasta apucîndu-se,
la orîn-duiala cu buna tocmeala toata întelepciu-nea au adunat, si
pre al lui si al tatîne-sausi înca pre al mosu-sau nume
numindu-o.Dentru acest nume al întelepciunii mai vîr-tos cu
dragoste sa aiba pre ascult atoriulcatra a acestii carti cercetare
tragîndu,cuvinte dara de întelepciune, gîcitori sipilde cuprinde,
si o sama oarecare vechiiubite de Dumnezau istorii pentru
barbatiicei ce bine au placut lui Dumnezau, si rugasi lauda Lui, si
înca de facerile de bine careau învrednicit Dumnezau pre norodul
Luisi de rauta tile care au ispitit pre vrajmasiilor. Ucenic lui
Solomon acesta Iisus au fost,nemica mai putin decît acela, prejur
înte-lepciune si învatatura binevrind, mult-înva-
tat cu adevarat, si fiind, si numindu-se.
CUVÎNT îNAINTEîNTELEPCIUNII LUI IISUS, FIIUL LUI SIRAH.
ulte si mari noao pren leage si prenproroci si a altora carii
dupa ei auurmat fiind date, pentru carele cu-vine-se a lauda pre
Israil de învatatu-ra si de întelepciune, si ca nu numai
ceia ce ei sînguri cetescu sa cade stiutori afi, ce si celor den
afara cei ce sînt iubitoride învatatura sa poata fi de folos, si
zicîndsi scriind, mosu-mieu Iisus,cît de mult presine dînd si la a
legii si a prorocilor si aceloralalte de la parinti carti cetire,
siîntru aceastea destulf!. cuprindere cîstigînd,înainte sa aduse si
el a scrie cevasi decealea ce sa aduc la întelepciune si
laînvatatura, pentru ca cei iubitori de înva-tatura, si acestora
prinzatori facîndu-se,cu mult mai vîrtos vor adaoge pren
vietui-
-
664 Întelepciunea
CAP II
rea ceaea ce iaste pren leage. Chemati-vadara cu bun gîndu si cu
luare-aminte cetireasa faceti si iertare a avea preste care ni
savor parea la cealea ce la talmacire sînt oste-nite, la oarecare
den cuvinte a fi cu nepu-tinta, pentru ca nu atocma pot eale
întrueales jidoveaste zicîndu-se si cîndu sa vormuta la alta limba,
si nu numai aceastea, cesi altele, si leagea aceasta, si
prorociile, sicealealalte den carti nu putina au osabireaîntru
sines zicîndu-sa. Pentru ca în treizeci sioptu de ~ni, în zilele
acelui Facatoriu-d~-bine împarat, mergînd la Eghipet si pe ovreame
fiind, aflaiu nu de mica înva taturaasamanare, foarte de folos am
prepus eusa aduc oarecarea învatatura si iubire deosteneala, ca sa
talma~escu ac~asta carte,pentru ca multa privegheare si
stiintaaducînd întru treacerea vremii, ca,la savîrsitaducînd
cartea,sa o dau si celor ce în nemer-nicie vor vrea sa iubeasca
învatatura, maiînainte gatindu-se naravurile, în leage sa
traiasca.-îNTELEPCIUNEA LUI IISUS,,
FIIUL LUI SIRAH
CAP 1
1 la f1J D &1 oata în telepciunea e de la Domnul2 IW Ib~ si
cu El iaste în veac. Nasipulmarilor si picaturile ploii si
~ilele
3 Ir~ ~"\J veacului cine le va numara? InaI-timea ceriului si
latimea pamîntu-
lui si fara-fundul si întelepciunea cine va4 cerceta? Mai
înainte de toate s-au zidit
întelepciunea si înteleagerea mintii den veac.5 Izvorul
întelepciunii-cuvîntul lui Dumne-
zau întru ceale preanalte, si calatoriile ei-6 porunci
veacinice. Radacina întelepciunii
la cine s-au descoperit? Si mestersugurile ei7 cine le-au
conoscut? Unul iaste întelept,
înfricosat foarte, sazînd pre scaunul Lui.8 Domnul, El au zidit
pre ea si au vazut si au
numarat pre ea si ravarsa pre ea preste toatelucrurile Lui, cu
tot trupul dupa darea Lui,si au datu-o pre ea celor ce iubesc pre
El.
9 Frica Domnului - slava si lauda si veselie10 si cununa
bucuriei. Fri~aDomnu'lui bucu-
ra-va inima si va da bucurie si veselie si11 îndelungare de
viata. Celui ce sa teame
de Domnul bine-i va fi; la cea de aeoi12 si în ziua savîrsitului
lui afla-va har. In-
cepatura întelepciunii-a te teame deDomnul, si cu cei
credinciosi cu masuras-au zidit împreuna cu ei, si cu
oameniitemelia veacului au încuibat si cu semintia
13 lor sa va încreade. Sati~l întelepciu-nii-a te teame de
Domnul, si îmbata pre
167 - Biblia, 1688
ei den roadele ei. Toata casa ei va satu- 14ra de pofte si
sprijenitoarele de roadele ei.Cununa întelepciunii-frica Domnului,
0- 15draslind pace si sanatatea vindecarii. Si 16vazu si numara pre
ea; stiinta si conostintade înteleagere au plouat si slava celor ce
satin de ea înalta. Radacina întelepciunii 17-a te teame de Domnul,
si stîlparile ei-în-delungare de zile. FricaDomnuluiîmpin- 18ge
pacatele si, ramîind la el, întoarce urgia.Nu va putea mînia
nedireapta a sa îndirepta, 19pentru ca pripa mîniii lui cadeare e
lui.Pîna la o vreame îngadui-va cel îndelung- 20rabdatoriu, si apoi
la el va rasari veselie.Pîna la o vreame va ascunde cuvintele lui,
21si buzele celor credinciosi vor povesti înte-leagerea lui. în
comoarale întelepciunii 22- pilda stiintii ;iara urîciune iaste la
cel paca-tos iaste credinta cea dumnezaiasca. Pof- 23tind
întelepciunea, pazeaste poruncile, siDomnul va da tie pre ea.
Pentru ca înte- 24lepciunea si învatatura e frica Domnului,si
bunavrearea Lui-credinta si liniste.Sa nu fii neascultatoriu de
frica Domnului 25si sa nu te apropii de El cu inima îndoita.Sa nu
fa tamicesti în gurile oamenilor si 26în buzile tale pazeaste-te.
Nu te înalta 27pre tine, ca sa nu cazi si vei aduce sufletuluitau
necinste. Si va descoperi Domnul cea- 28le ascunse ale tale si în
mijlocul adunarii vasurpa pre tine, Caci nu te-ai apropiat 29la
frica Domnului si inima ta plina e de
viclesug.
atule, de vei sa te apropii a sluji 1Domnului Dumnezau,
gateastesufletul tau spre ispita. îndirep- 2teaza inima ta si rabda
si sa nu tegrabesti în vreamea aducerii. Li- 3
peaste-te de El si sa nu te departezi, pentruca sa cresti la
ceale de apoi ale tale. Tot 4ce sa va aduce tie priimeaste si întru
schim-barile smerirei taleîndelungeaza mînia.Caci cu focul sa
ispiteaste aurul, si oamenii 5cei priimit~în cuptoriul smereniei.
Creade 6Lui si va ajuta tie, îndirepteaza caile tale sinadejduiaste
pre El. Ceia ce va teameti de 7Domnul, asteptati mila Lui si nu va
abateti,pentru ca sa nu cadeti. Ceia ce va teameti 8de Domnul, Lui
creadeti, si nu va gresi pla-ta voastra. Ceia ce va teameti de
Domnul, 9nadejduiti spre bune si spre veselia veaculuisi a milii.
Uitati-valaneamurilecealeden 10ceput si vedeti: cine s-au încrezut
Domnu-lui si s-au rusinat? Sau cine au îngaduit 11în frica Lui si
s-au parasit? Sau cine L-auchemat pre El si l-au trecut cu
vedearea?Pentru ca înduratoriu si milostiv-Domnul, 12si lasa pacate
si mîntuiaste în vreameanecazului. Vai inemilor fricoase si mîni-
13
-
lui Iisus a lui Sirah 665
lor slabe si pacatosului ce sa suie pre doao14 carari! Vai de
inema slaba, ca nu creade,15 pentru aceaea nu sa va acoperi. Vai
voao,
celor ce ati pierdut rabdarea! Si ce veti face16 cînd va cerca
Domnul? Ceia ce sa tem
de Domnul nu vor fi neascultatori graiurilorLui, si cei ce
iubesc pre El pazi-vor caile
17 Lui. Ceia ce sa tem de Domnul cerca-vorbunavrearea Lui, si
cei ce iubescu pre El
18 satura-se-vor de leage. Ceia ce sa tem deDomnul gati-vor
inemile lor si înaintea Lui
19 vor smeri sufletele lor. Sa cadem în mî-nile Domnului, si nu
în mînile oamenilor,
20 Pentru ca, în ce chip e marirea Lui, asa simila Lui.
CAP III
1 Irit· '~d udecata parintelui auziti, fetilor,si asa facet,
pentru ca sa va mîn-
2 11_ al tui ti. Ca Domnul au marit preparinte spre feciori si
judecata
3 I~I mumei au întarit preste fii. Celce cinsteaste pre tata
curati-va pacatele, sica cel ce aduna comoara iaste cel ce sla-
4 veaste pre muma lui. Cel ce cinsteastepre tata veseli-sa-va de
feciori si în ziua rugii
5 lui asculta-se-va. Cel ce mareaste pre tatasa va îndelunga cu
zilele, si cel ce va asculta
6 pre Domnul odihni-va pre muma lui. Celce sa teame de Domnul
cinsti-va pre tatasi ca stapînilor va sluji celor ce l-au
nascut
7 pre el. Cu fapta si cu cuvîntul cinsteastepre tata-tau, ca sa
vie tie blagoslovenie de
8 la el. Pentru ca blagoslovenia tataluiîntareaste casele
feciorilor, iara blestemul
9 mumei dezradacineaza temeliile. Nu teslavi întru necinstea
tatîne-tau, ca nu iaste
10 tie marire catra necinste. Pentru ca slavaomului-den cinstea
tatîne-sau, si ocara
11 feciorilor-muma întru necinste. Fatule,sprejeneaste la
batrîneate pre tata-tau si
12 sa nu-l mîhnesti pre el în viata lui. Side-s va piarde si
înteleagerea, da iertaciunesi nu-l necinsti pre el cu toata
vîrtutea ta,
13 Pentru ca milostenia tatalui nu sa va uitasi, în locul
pacatelor, sa va zidi lînga tine.
14 In ziua necazului tau aduce-S-va aminte de15 tine. Ca seninul
preste înghetu, asa sa16 vor topi pacatele tale. Cîtu e de
hulitoriu
cel ce paraseaste pre tata si blestemat deDomnul cel ce
urgiseaste pre muma lui!
17 Fatule, cu blîndeate petreci lucrurile tale, si18 de catra
omul priimit te vei îndragi. Cu
cît esti mare, cu atîta te smereaste pre tine,19 si înaintea
Domnului vei afla har. Caci
mare e putemicia Domnului si de catra cei20 smeriti sa
slaveaste. Ceale mai greale de
tine nu le cerca si ceale mai tari decît tine21 nu le cerceta.
Ceale ce ti s-au poruncit
tie, aceastea cugeta, pentru ca nu-ti sînt
de treaba tie ceale ascunse. Intru priso- 22sala lucrurilor tale
nu iscodi, pentru ca maimult decît înteleagerea omului s-au
aratattie. Caci ca pre multi au însalat gîndul lor, 23si socoteala
rea au lunecat cugetele lor.Inema aspra va pati rau la ceale de
apoi, 24Si cela ce iubeaste primejdia va cadea 25întru ea. Inema
aspra îngreuia-se-va de 26dureri, si cel pacatos adaoge-vapacat
prestepacat. In aducerea trufasului nu iaste 27vindecare, pentru ca
rasadul rautatii s"auradacinat întru el. Inema celui de-nteles
28socoti"va pilda, si ureachea ascultatoriuluipohta înteleptului.
Stinge-va apa focul 29învapaiat, si milostenia va cura ti
pacatele.Cela ce rasplateaste daruri îs aduce aminte 30de ceale de
apoi si, în vreamea cadearii, va
afla întarire.
CAP IV
atule, viata saracului sa nu o lip- 1sesti si sa nu porti de val
ochii ceilipsit. Suflet flamînd sa nu mîh- 2nesti si sa nu
scîrbesti pe barbatîntru neavearea lui. Inema scîr- 3
bita sa nu o turburi si sa nu tragi darea ce-lui ce sa roaga. De
rugatoriul ce sa neca- 4jaste nu te lepada si sa nu-t întorci
fatade"catra sarac. De la cel ce sa roaga sa 5nu întorci ochiul si
sa nu dai loc omuluisa te bleasteme. Pentru ca blestemînd 6pre tine
în amaraciunea sufletului lui, rugalui va asculta Cel ce-au facut
pre el. Iubit 7te fa pre tine la adunare si la cel mare sme-reaste
capul tau. Pleaca la sarac ureachea 8ta si raspunde lui de pace cu
liniste.Scoate pre cel napastuit den mîna celui ce-l 9napastuiaste
si sa nu fii slab de inima cîndvei judeca tu. Fa-te la cei saraci
ca un 10tata si în loc de barbat mumei lor. Si vei 11fi ca un fiiu
Celui Preaînaltat, si te vaîndragimai mult [decît) muma ta.
Intelepciu- 12nea fii s-au înaltat si sa apuca de cei ce ocearca
pre ea. Cel ce iubeaste pre ea iu- 13beaste viata, si cei ce sa
mîneca catra easa vor satura de veselie. Cel ce tine pre 14ea
mosteni-va slava, si oriunde mearge bla-gosloveaste pre el Domnul.
Cei ce poslu- 15sasc ei sluji-vor la Cel Sfint, si pre cei ceiubesc
pre ea iubeaste-i Domnul. Cel ce 16asculta pre ea judeca-va limbi,
si cel ce sa vaapropia lînga ea lacui-va nadejduindu-se.Si de te
vei încreade, mosteni-vei de tot pre 17ea, si întru tineare vor fi
neamurile lui. Caci 18îndaratnicit mearge cu el dentîiu, teamere
siînfricosare va aduce asupra lui. Si va munci 19pre el întru
învatatura ei, pîna unde se va în-creade sufletului lui, Si va
ispiti pre el întru 20direptatile ei; si iara sa va întoarce cu
buna
-
666 Întelepciunea
21 tocmeala catra el Si va veseli pre el si22 va descoperi
luiceale ascunse ale ei. De
va rataci, parasi-l-va pre el si va da pre dîn-23 sul în mîinile
caderii lui. Pazeaste vrea-
mea si te pazeaste de rau si pentru sufletul24 tau sa nu te
rusinezi. Pentru ca iaste ru-
sine care aduce pacat, si iaste rusine adu-25 cînd slava si har.
Sa nu iai obraz asupra
sufletului tau si sa nu te rusinezi la cadearea26 ta. Nu opri
cuvîntul la vreamea mîntuirii,27 Pentru ca în cuvînt sa va cunoaste
întelep-28 ciunea si învatatura în graiul limbii. Nu
te prici cu adevarul, si pentru neînvatatura29 ta rusineaza-te.
Sa nu te rusinezi a mar-
turisi asupra pacatelor tale si nu sili curge-30 rea apei. Si sa
nu te astemi pre tine la
omul nebun si sa nu iai fata puteamicului.31 Pîna la moarte
sileaste pentru adevar, si
Domnul Dumnezau sa va lupta pentru tine.32 Nu te face aspru la
limba ta si leanes si33 pricajit întru faptele tale. Nu fii ca
un
leu în casa ta si facînd naluciri între slugile34 tale. Nu fie
mîna ta întinsa spre luare si
la dat strînsa.
CAP V
1 mute asaza pre averile tale si sa nu2, zici: "Destul îm
iaste". Nu urmasufletului tau si vîrtutei tale ca sa
3 ~, ~ r~ mergi în pohtele inimii tale. Sisa nu zici: "Cine ma
va asupri?"
Pentru ca Domnul, izbîndind, va izbîndi4 asupra ta. Sa nu zici:
"Gresit-am, si ce
mi s-au facut mie?" Pentru ca Domnul5 iaste mult-îngaduitoriu.
Pentru curatenie
nu te face fara frica saadaogi pacat preste6 pacat. Si sa nu
zici: "Îndurarea Lui iaste
multa, multimea pacatelor meale va curati".7 Pentru ca mila si
urgia e de la El, si asupra8 pacatosilor sa va odihni mînia Lui.
Nu
întîrzia a te întoarce catra Domnul si nu9 treace den zi în zi.
PeIltru ca fara de
ve;;tsteva iesi mîni;;tDomnului, si în vreamea10 izbîndirii te
vei piarde. Nu te ravarsa pre
averi nedireapte, pentru ca nemica nu vei11 folosi în ziua
aducerii. Nu vîntura în tot
vîntul si nu mearge în toata calea-asa e12 pacatosul cel îndoit
la limba. Fii în-
temeiat întru înteleagerea ta, si unul fie cu-13 vîntul tau.
Fa-te grabnic întru auzul tau
si întru îndelungarea mîniei graiaste ras-14 punsul. De iaste la
tine Înteleagerea, ras-
pundeaproapelui; iara de nu, mîna ta fie15 peste gura-ta. Slava
si necinste a e în graiu,16 si limba· omului e cadearea lui. Sa nu
te
chemi soptitoriu si cu limba ta nu hicleni,17 Ca asupra furului
iaste rusinea si hula rea18 preste cel îndoit la limba. Între mare
si
între mic nu fii necunoscatoriu.
CAP VI
i în loc de priaten nu te face vraj- 1mas, Pentru ca numele rau
ru- 2sine si ocara va mosteni-asa epacatosul cel îndoit la limba.Sa
nu te semetesti în sfatul sufle- 3
tului tau, pentru ca sa nu sa hraneasca caun junc sufletul tau.
Frunzele tale va 4mînca de tot si roadele tale vei piarde si tevei
lasa pre tine ca un lemn uscat. Sufle- 5tul rau piarde pre cela ce
au cîstigat pre elsi bucurie vrajmasilor face-l-va pre el.Gîtlejul
dulce înmulti-va pe priatenii lui, 6si limba graitoare de bine
înmulti-va buneleînchinaciuni. Cei ce au pace cu tine fie 7multi,
iara sfeatnicii tai unul dintr-o mie.De cîstigi priaten, în ispita
cîstiga pre el si 8nu te încreade lui curund. Pentru ca ias- 9te
priaten în vreamea lui si nu va ramîneaÎn ziua necazului tau. Si
iaste priaten de 10sa muta în vrajba si cearta ocarîi tale
vadescoperi. Si iaste priaten ohstitoriu de 11mease si nu va
ramînea lînga tine în ziuanecazului tau. Si în bunatatile tale va
12fi ca tine si preste slugile tale sa va vaznesi.De te vei smeri,
fi-va împotriva ta si de fata 13ta sa va ascunde. De catra
vrajmasii tai 14osebeaste-te si de catra priatenii tai te iaaminte.
Priatenul credincios-acopere- 15mÎnt tare, si cel ce au aflat pre
el aflat-aucomoara. Priatenul credincios nu iaste 16schimbare si nu
iaste cumpanitura bunatati-lor lui. Priatenul credincios-iarba
vietii, 17si cei ce sa tem de Domnul afla-vor pre el.Cel ce sa
teame de Domnul îndirepteaza 18prietesugul lui, caci dupre cum el,
asa siaproapele lui. Fatule, den tinereatele tale 19aleage
învatatura, si pîna la carunteateletale vei afla în telepciunea. Ca
cel ce ara 20si samana apropii-te lînga dînsa si asteaptaceale bune
roadele ei. Pentru ca în lucra- 21rea ei putin vei osteni si curînd
vei mîncaden roadele ei. Cît iaste de grea foarte la 22cei
neînvatati si nu va ramînea întru el celfara de inima. Ca piatra
ispitirii vîrtos 23va fipreste el, sinu va zabavia o lepada pre
ea.Pentru ca întelepciunea dupa numele ei ias- 24te si nu la multi
iaste aratata. Asculta, 25fatule, si priimeaste gîndul mieu si nu
te le-pada de sfatul mieu. Si baga picioarele 26tale în obeadele ei
si în lantul ei grumazultau. Supune umarul tau si tine pre ea 27si
sa nu te superi legaturilor ei. Cu tot 28sufletul tau apropie-te la
ea si cu toata pu-tearea ta pazeaste caile ei. Cerceteaza si
29cearca, si sa va conoaste tie, si apucîndu-osa nu o lasi pre ea.
Pentru ca la ceale 30de apoi vei afla odihna ei, si sa va
întoar-
-
lui Iisus a lui Sirah,
31 ce tie în veselie. Si vor 'fi tie obeade1espre acoperemînt
vîrtutei si lanturile ei spre
32 podoaba slavei. Pentru ca podoaba deaur iaste pre ea, si
legaturile ei -rasucitura
33 de iachinth. Cu podoaba de marire tevei îmbraca cu ea si
cununa bucuriei ît vei
34 pune tie. De vei vrea, fatule, învata-te-vei, si de vei da
sufletul tau, iscusit vei fi.
35 De vei îndragi a auzi, priimi-vei, si de vei36 pleca ureachea
ta, întelept vei fi. în mul-
timea batrînilor stai; si cine e întelept-ca-37 tra el te
lipeaste. Toata poveastea dum-
nezaiasca pofteaste sa auzi, si pildele înte-38 leagerii sa nu
scape. De vei vedea pre cel
întelept, mîineca catra el, si treaptii carari-39 lor lui roaza
piciorul tau. Cugeta întru
poruncele Domnului si întru învataturile40 Lui cerceteaza
pururea. Acesta va întari
inima ta, si pofta întelepciunii tale sa vada tie.
CAP VII
1m u face reale, si de nu, va prinde2 pre tine raul.
Departeaza-te de
la c..el nedirept, si sa va abate de la3 tine. Fiiule, nu samana
pre braz-dele strîmbata tii, si nu le vei sece-
4 ra pre eale cu sapte parti mai mult. Nuceare de la Domnul
domnie, nici de laîmpa-
5 rat sadeare de slava. Nu te îndireptaînaintea Domnului si la
împarat nu te înte-
6 lepti. Nu cearea te face judecatoriu, canu cumva nu vei putea
a radica strîmbatatile,
7 Ca nu cîndai te vei sfii de fata siluicului si8 vei pune
piadeca întru direptatea ta. Nu
gresi la multimea cetatii si nu te supune în9 gloata. Sa nu legi
de doao ori pacatul,
pentru ca într-unuia nu vei fi nevinovat.10 Sa nu zici: "La
multimea darurilor meale
va cauta si, cînd voiu aduce eu la Dumne-Il zaul cel înalt, va
priimi". Sa nu fii cu
putin suflet la ruga ta si a face milostenie12 sa nu treci cu
vederea. Nu batjocori pre
om fiind în amaraciunea sufletului lui, pen-tru ca iaste Cel ce
smereaste si Cel ce nalta.
13 Nu ara minciuni asupra fratelui tau, nice14 la priaten
aseamenea fa. Nu vrea a minti
toata minciuna, pentru ca desimea ei nu e15 spre bine. Nu fii
vorbitoriu întru multi-
mea batrînilor si sa nu îndoiesti cuvîntul16 la ruga ta. Sa nu
urasti lucrarea cea cu
truda si lucrarea pamîntului cea de Cel17 Preaînalt zidita. Nu
te socoti pre tine
în multimea pacatosilor, adu-ti aminte18 ca urgia nu va zabovi.
Smereaste sufle-
tul tau foarte, caci izbînda celui necurat19 foc si viarme
iaste. Sa nu schimbi
priatenul pentru nedobînda, nici prefratele-ti cel chiar cu
aurul lui Sufir.
20 Nu uita muiarea buna si înteleapta, pen-tru ca harul ei-mai
mult decît aurul.
667
Nu chinui sluga ce lucreaza cu adevaru, nici 21pre naimit dînd
sufletul lui. Sluga buna 22sa o iubeasca sufletul tau; sa nu-l
lipsestipre el de slobozie. Dobitoace la tine sînt? 23Socoteaste
pre eale si, de sînt tie de folos,ramîie la tine. Fii tie sînt?
Invata-i pre 24ei si îndupleca den tinereate grumazul lor.Ai feate?
Ia aminte trupului lor si sa nu 25îmblînzesti catra eale fata ta.
Da-ti fata 26denlauntru si vei fi savîrsind lucru mare, sila om
de-nteles o daruiaste pre ea. Muiare 27iaste tie dupa suflet? Sa nu
o scoti pre ea,si la cea urîta nu da pre tine. Cu toata 28inima
cinsteaste pre tata-tau si durerile mu-mei sa nu le uiti. Adu-ti
aminte ca pren 29ei te-ai nascut; si ce vei rasplati lor precumei
tie? Cu tot sufletul tau teame-te de 30Domnul si pe preotii Lui
lauda. Cu toata 31putearea îndrageaste pre Cela ce au facutpre tine
si pre poslusnicii Lui sa nu-i para-sesti. Teame-te de Domnul si
slaveaste 32pe preotu si da partea lor, în ce chip s-auporuncit
tie, Începatura si pmtru pacat 33si darea bratelor si jîrtvele
sfintirii siîncepa-tura. Si la sarac întinde mîna ta, pentru 34ca
sa sa savîrsasca blagoslovenia ta. Da- 35rul darii înaintea a tot
celui viu, si asupramortului sa nu opresti harul. Nu lipsi de 36la
cei ce plîngu si cu cei ce sajalescujaleaste.Nu te lenevi a cauta
pre bolnav, pentru ca 37dentru aceastea te vei îndragi. Întru toate
38cuvintele tale îti adu aminte de ceale de
apoi ale tale, si în veac nu vei gresi.
CAP VIII
u te învrajbi cu omul sîluic, ca nu 1cîndai vei cadeaîn mînile
lui. Nu 2te prici cu omul bogat, ca nu dn-dai va birui cumpana ta.
Pentru 3ca pre multi aurul i-au pierdut si
inimile împaratilor au plecat. Nu te certa 4cu omul limbut si sa
nu gramadesti prestefocul lui leamne. Nu glumi cu cel nepe-
5depsit, ca sa nu sa necinsteasca stramosiitai. Nu ocarî om ce sa
întoarce de la pa- 6cat, adu-ti aminte ca toti sîntem întru vini.Sa
nu necinstesti omul la batrîneatele lui, 7pentru ca si dentru noi
îmbatrînescu.Nu te bucura pentru mort, adu-ti aminte ca 8toti
murim. Sa nu treci cu vedearea 9poveastea înteleptilor si în
pildele lor teameasteca, Caci de la ei veiînvataînvata- 10tura si a
sluji la cei mai mari. Nu uita Ilpoveastea celor batrîni, pentru ca
si eiau învatat de la parintii lor; Caci de la 12ei vei învata în
teleagere si la vreamea tre-bii a da raspunsu. Nu atîta carbunii
13pacatosului, ca sa nu arzi în vapaia focu-lui lui. Sa nu stai
împotriva de catra 14
-
668 Întelepciunea
fata batjocoritoriului, ca sa nu saza ca un15 hiclesug la gura
ta. Sa nu împrumutezi
la omu mai tare decît tine; si, de-l vei îm-16 prumuta, te fa ca
cînd ai fi pierdut. Sa nu
te chizasuiesti preste putearea ta; si, de tevei chezasui, ca
cînd vei sa platesti grijaste.
17 Nu te judeca cu judecatoriul, pentru ca du-18 pre marirea lui
vor judeca lui. Cu cel
îndraznet sa nu mergi în cale, ca sa nu sa19 îngreoiaze asupra
ta, Pentru ca el dupe
voia lui va face si cu nebunia lui vei peri20 împreuna. Cu cel
mînios sa nu faci vraj-21 ba si nu mearge cu el pren pustie,
Caci
ca o nemica iaste sîngele înaintea ochilorlui, si unde nu iaste
ajutoriu te va surpa.
22 Cu cel nebun nu te sfatui, pentru ca nu va23 putea sa
priimeasca cuvînt. Inaintea stri-
inului sa nu faci ascunsu, pentru ca nu stii24 ce sa va naste.
La tot omul nu arata
inema ta, si sa nu ti se pomeneasca tie har.
CAP IX
u rîvni muiarea sînului tau, nici saînveti asupra ta învatatura
rea.Sa nu dai muierii sufletul tau, sasa suie ea preste vîrtutea
ta. Nute timpina cu muiarea ce sa face
talanita, ca nu cîndai vei cadea în laturile ei.4 Cu ceaea ce
cînta nu fii adease, ca nu cîndai5 te vei prinde întru
mestersugurile ei. Pre
fecioara nu o înteleage bine, ca nu cîndai te6 vei zminti întru
certarile ei. Sa nu dai
la curve sufletul tau, ca sa nu pierzi mos te-7 nirea ta. Nu te
vedea împrejur în· ulitile
cetatii si întru pustiile ei nu te rataci.8 Intoarce ochiul de
la muiarea frumoasa si9 sa nu întelegi frumuset striine. In
frum~-
seatea muierii multi s-au ratacit, si den-10 tr-aceasta iubirea
ca focul sa atîta. Cu mu-
iarea maritata sa nu sazi nice într-un chip11 si sa nu
pilduiesti cu dînsa în casa, Ca nu
cÎndai sa va pleca sufletul tau asupra ei si12 cu duhul tau vei
luneca la peire. Nu parasi
pe priatenul cel vechiu, pentru ca cel proas-13 pat nu iaste
potriva cu el. Vin nou-pri-
atenul cel nou; de sa va învechi, cu veselie14 vei bea pre el.
Sa nu rîvnesti slava paca-
tosului, pentru ca nu stii ce va fi savîrsitul15 lui. Sa nu
voiesti întru bunavrearea ce-
lor necredinciosi, adu-t aminte ca pîna la16 iad nu sa vor
îndirepta. Departe te fe-
reaste de omul care are biruinta a omorî,17 si nu vei banui de
frica mortii. Si, de
te vei apropia, sa nu gresasti, pentru ca sa18 nu ia viata ta.
Cunoaste ca în mijlocul
laturilor treci si pre polimarele cetatilor19 umbli. Dupre
vîrtutea ta ia aminte
pre cei de aproape si cu cei întelepti te20 sfatuiaste. Si cu
cei de-nteles fie
168 - Biblia, 1688
gîndul tau, si toata poveastea ta în leageaCelui Preaînalt.
Barbati direpti fie tie 21împreuna-tinatori, si în frica Domnului
fiefala ta. În mîna mesterilor lucrul sa va 22lauda, si
povatuitoriui narodului-înteleptîn cuvîntul lui. Groznic e în
cetatea lui 23barbatul limbut, si cel dîrzu la cuvîntul lui
urî-se-va.
CAP X
udecatoriul întelept învata-va pre 1narodul lui, si povatuirea
celuide-nteles rînduita va fi. Dupa 2judecatoriul narodului lui
-asa sislugele lui, si dupa povatuitoriul
ceta tii -toti ceia ce Iacuiesc într-însa.Împaratul neînvatat
piarde pre norodul lui, 3si cetatea sa va lacui întru înteleagerea
ce-lor sîlnici. In mîna Domnului-stapînirea 4pamîntului, si pre cel
de folos îl va radicala vreame preste el. În mîna Domnului
5-buna-calatoria omului, si la fata cartura-riului va pune slava
Lui. Preste toata ne- 6direptatea sa nu pizmesti aproapelui si
nuface nemica cu lucrurile semetiei. Urîta 7e înaintea Domnului si
a oamenilor trufia,si dentr-amîndoao va gresi cu
nedireptate.Imparatia de la limba la limba sa muta, 8pentru
strîmbata ti si semetii si averi. Ce 9sa semeteaste pamîntul si
cenusa? Caci înviata am lepadat droburile lui. Boala 10îndelungata
taie-o doftorul; si împaratul-astazi, si mîine sa va savîrsi.
Pentru ca, 11murind, omul va mosteni tîrîtoare si hiarasiviermi.
Incepatura trufiii omului celuia 12ce sa departeaza de Domnul, si
de la Cel cel-au facut pre el sa departeaza inema lui.Caci
începatura pacatului e trufia, si cel ce 13o tine pre ea ploua-va
scîrba. Pentru 14aceaea trecu cu marirea Domnul aducerilesi surpa
desavîrsit pre ei. Scaunele birui- 15torilor le surpa Domnul si au
pus pre ceiblînzi în locul lor. Radacinele limbilor 16zmultu-Ie-au
Domnul si rasadi pre smeritiîn locul lor. Orasale limbilor prapadi
17Domnul si' le-au pierdut pre eale pîna latemeliile pamîntului.
Uscat-au dentru ei 18si au pierdut pre ei si au ostoit de la
pamîntpomenirea lor. Nu s-au zidit la oameni 19trufia, nici urgia
mîniei la nasterile muieri-lor. Samînta cinstita carea iaste?
Samînta 20omului. Samînta cinstita carea e? Cei ce 21sa tem de
Domnul. Samînta necinstita 22carea e? Samînta omului. Samînta ne-
23cinstita carea e? Cei ce calca poruncile.Intre mijlocul fratilor
cel ce-povatuiaste pre 24ei cinstit iaste, si cei ce sa tem de
Domnul-înaintea ochilor Lui. Bogatul si slavi- 25tul si
saracul-lauda lor frica Domnului.
-
lui Iisus a lui Sirah 669
9
7
3
56
4
12
8
CAP XII
tile meale". Si nu stie care vreame treace 18si va lasa pre eale
altora si va muri. Stai 19întru fagaduinta ta si voroveaste întru
easi în lucrul tau te vei creaste. Nu te mira 20întru lucrurile
pacatosului, creade în Dom-nul si ramîi în truda ta. Caci usor
iaste 21înain'tea ochilor Domnului de pripa si faraveaste a
îmbogati pre sarac. Blagoslo- 22venia Domnului-în plata celui
bun-credin-ciosului, si într-un ceas, grabnic, rasare
bla-goslovenia Lui. Sa nu zici: "Ce iaste mie 23treaba? Si care de
acum vor fi ale mealebunatati?" Sa nu zici: "De ajunsu-m 24sînt
mie, si ce ma voiu mai chinui de acum?"În ziua
bunatatilor-nepomenirea realelor, 25si în ziua celor reale nu va fi
pomenire deceale bune. Caci usor e înaintea Domnu- 26lui, în ziua
savîrsitului, sa dea omului dupacaile lui. Rautatea ceasului uitare
face 27hranii, si la savîrsirea omului -descoperirealucrurilor lui.
Mai înainte de savîrsit nu 28ferici pre nimeni, si întru fiii lui
cunoaste-sa-va barbatul. Nu pre tot omul baga în 29casa ta, pentru
ca multe sînt mestesugurilevicleanului. Potîmichea vînatoare în
cos- 30uita, asa e inima trufasului, si ca iscoadace priveaste
cadearea. Pentru ca ceale 31bune spre reale primenindu-Ie
hicleneaste,si întru ceale alease va pune asupra ta hula.De
scînteaia focului înmultescu-se carbu- 32nii, si omul pacatos la
sînge hicleneaste.Pazeaste-te de ficlean, pentru ca reale mes-
33tersuguiaste, ca nu cîndai în veac va da tiehula. Lacuiaste pre
cel strein, si te va 34întoarce în turburari si te va înstreina
pre
tine de ale tale.
m''-,',',e faci bin e,cunoaste Cui,faci, si va, fi har
bunatatilor tale. Fa bine
bunului-credincios si vei afla ras-platire, si de nu de la el,
iara de
, la Cel de Sus. Nu sînt bune lacel ce îndeseaste la reale si la
cel ce miloste-nie nu harazeaste. Da celui binecredin-cios, si sa
nu ajutoresti celui pacatos; fabine celui smerit, si sa nu dai la
cel necredin-cios. Conteneaste pîinile lui si sa nu dailui, ca nu
cu eale sa te asupreasca. Pen-tru ca îndoite reale vei afla în
toate bunata-tile care vei face lui. Caci ca si Cel deSus au urît
pre pacatosi, si la cei necredin-ciosi va rasplati izbîndire. Da
celui bun,si sa nu ajutoresti celui pacatos. Nu se vaizbîndi întru
bunatati priatinul, si nu se vaascunde întru rautati vrajmasul. La
buna-tatile omului-vrajmasii lui în mîhnire, siînrautatile lui si
priatinul sa va desparti. Sa 10nu crezi pre vriijmasul tau în veac;
Ca în Ilce chip arama sa rugineaste, asa si rautatealui. Si de se
va smeri si va mearge în- 12
CAP XI
26 Nu e dirept a batjocori pre saracul cel înte-legatoriu, si nu
se cade a slavi pre omul
27 pacatos. Maritul si judecatoriul si pu-teamecul mari-se-va,
si nu iaste dentru eicineva mai mare decît cel ce sa teame de
28 Domnul. La robul întelept cei slobozivor sluji, si barbatul
stiut nu va rapsti înva-
29 tîndu-se. Nu te maiestri a face fapta ta,30 nu te slavi în
vreamea supararii tale. Mai
bunu e cel ce lucreaza în toate, decît îm-blînd au marindu-se si
lipsindu-se de pîine.
31 Fatule, în blîndeate mareaste sufletul tau32 si da lui cinste
dupa vrednicia lui. Pre
cel ce gresaste la sufletul lui cine-l va îndirep-ta? Si cine va
mari pre cel ce ocaraste via-
33 ta lui? Saracul sa mareaste pentru sti-inta lui, si avutul sa
slaveaste pentru avutia
34 lui. Iara cel ce sa slaveaste întru saracie,dara în avutie cu
cît? Si cel neslavit întru
avutie, dara în saracie cu cît?
1 ~II ntelepciunea au înaltat capul sme-ritului si între
mijlocul celor mari
2 lNta va pune pre el. Sa nu lauzi prebarbat în frumuseatea lui
si sa nute scîrbesti de om întru vedearea
3 lui. Mica iaste între zburatoare albina, si4 începatura
dulcetilor iaste rodul ei. Întru
îmbracarea hainelor sa nu te lauzi si în ziuamaririi sa nu te
semetesti, caci minunate-slucrurile Domnului si ascunse faptele
Lui,
5 întru oameni. Multi tirani au sazut pretarîna, iara cel
nepriceput au purtat stema.
6 Multi puteamici s-au necinstit foarte, si sla-7 viti s-au dat
la mînile altora. Mai nainte
de ce nu vei cerca, nu huli; gîndeaste întîiu8 si atuncea
dojaneaste. Mai nainte de ce
nu vei auzi, nu raspunde; si în mijlocul cu-9 vintelor nu te
învalui. Pentru lucrul care
nu iaste de treaba ta, nu te prici; si în jude-cata pacatosilor
nu sadea împreuna.
10 Fatule, nu prejur multe fie fapteletale,pen-tru ca, de vei
înmulti, nu vei fi fara vina.
Il Si de vei goni nu vei prinde, si nu vei scapa12 fugind. Iaste
trudind si ostenind si sîrgu-
ind, si cu atîta mai mult salipseaste.13 Iaste slab si
trebuindu-se de sprijeneala,
lipsindu-se de vîrtute si cu saracia prisoseas-te; si ochii
Domnului au cautat lui spre bine,si l-au îndireptat pre el den
smerenia lui.
14 Si înalta capul lui" si sa mirara multi de el.15 Bunatatile
si realele, viata simoartea, saracia16 si avutia de la Domnul
iaste. Darea
Domnului ramîne la cei binecredinciosi,si bunavrearea Lui în
veac sa va bine-
17 calatori. Iaste cel ce sa îmbogateastedengrija si strînsoarea
lui, si aceasta epartea platei lui, zicînd el: "Aflat-amodihna si
acum voiu mînca den bunata-
-
670 Întelepciunea
duplecat, îmbarbateaza sufletul tau si te13 fereaste de el. Si
vei fi lui ca dnd ai fi
sters 'o oglinda, si ~ei cunoaste ca n-a"~ru·14 ginit
desavîrsit. Nu pune pre el sa stea
lînga tine, ca nu, întorcîndu-sa, va sta pre15 locul tau. Sa
nu-l pui sa saza den direap-
ta ta, ca nu cîndai va cerca sadearea ta, sila cea de apoi vei
cunoaste cuvintele meale,
16 si pre cuvintele meale te vei omili. Sanu legi de doao ori
pacat, pentru ca întru
17 unul nu te vei nevinui. Cine va milui des-cîntatoriu muscat
de sarpe si pre toti ceia
18 ce sa apropie la fiara? Asa pre cela cemearge înainte la
barbatul pacatos si sa
19 framînta în pacatele lui. Un ceas cu tineva astepta si, de te
vei abate, nu va rabda.
20 Si în buzele lui îndulci-va vrajmasul, simulte21 va sopti
si-t va grai bune zicînd, Si în
inima va sfatui sa te surpe în groapa; întru22 ochii lui va
Iacrama, Si de va afla vrea-23 me, nu se va satura de sînge. Reale
de se
vor întimpina tie, vei afla pre el acolo maiînainte de tine si,
ca cînd va ajutori, va sapa
24 supt calcîiul tau. Clati-va capul lui si vabate cu palmele
lui, si multe va sopti si va
premeni fata lui.
CAP XIII
1 I~I ela ce sa atinge de smoala mînji-sa-va, si cela ce sa
împreuna cu
2 Il\~ trufasul asamana-sa-va lui. Greu-tate mai mare de tine sa
nu radicisi cu cel mai tare de tine simai avut
3 nu te împreuna. Ce sa va împreuna oalacatra caldare? Ea va
izbi, si ea sa va zrobi.
4 Bogatul au facut strîmbatate, si el au împu-5 tat; Saracul
s-au napastuit, si el sa va6 ruga. De vei fi de folos, lucreaza în
tine;7 si de te vei lipsi, parasi-te-va. De vei avea,
trai-va împreuna cu tine si te va desarta, si8 pre el nu-l va
durea. Treaba are cu tine,
si te va însala si va rîde tie si-t va da na-9 deajde. Grai-va
tie bune si-t va zice:
"Ce-ti e treaba?" Si te va rusina pre tineîntru mîncarile lui,
pîna unde te va desartapre tine de doao ori au de trei, si la cea
de
10 apoi va preaimputa tie. Dupa aceaea teva vedea pre tine si te
va parasi si capul lui
Il va clati asupra ta. Pazeaste-te ca sa nu teratacesti si sa nu
te smeresti întru veselia
12 ta. De te va chema cel puteamicu, te fa ate da în laturi, si
cu atîta mai vîrtos te va
13 chema. Nu cadea asupra, ca sa nu te îm-pingi, si nu sta
departe, ca sa nu te uiti.
14 Nu îndelunga a vorovi cu el si nu creade la15 mai multe
cuvintele lui. Pentru ca, den
multa voroava, ispiti-te-va si, ca cînd te-arbatjocori,
cerca-te-va. Nemilostiv e cel cenu pazeaste cuvintele si nu sa va
cruta pen-
16 tru rautate si legaturi. Pazeaste si ia a-
minte foarte, ca cu cadearea ta umbli.Toata vita iubeaste
aseamenea ei si tot 17omul pe aproapele lui. Tot trupul dupa 18neam
sa aduna, si la cel de potriva lui sa valipi barbatul. Ce sa va
împreuna lupul cu 19mielul? Asa cel pacatos catra cel
binecredin-cios. Ce pace iaste la leoaie catra cîine? 20Si ce pace
e celui bogat catra cel sarac?
. Vînaturile leilor-magari salbateci în pustii; 21asa pasunile
bogatilor-saracii. Scîrba e 22trufasului plecarea, asa iaste scîrba
la celbogat saracul. Bogatul, clatindu-se, înta- 23reaste-sa de
catra priaten; iara cel smerit,cazînd, sa împinge de aproape de
priaten.Bogatul, smintindu-se, multi sprijenitori; 24grait-au
negraite,. si au îndireptat pre el.Smeritul au gresit, si l-au
dojanit pre el; 25raspuns-au în tele agere , si nu i s-au dat
luiloc. Bogatul au grait si toti au tacut, si 26cuvîntul lui l-au
înaltat pîna la nori. Sa- 27racul au grait si zisara: "Cine e
acesta?"Si de sa va împiedeca, rastuma-l-vor pre el.Buna e avutia
la care nu iaste pacat, si rea 28e saracia în.gurile
necredinciosilor. Inima 29omului primeneaste fata lui, ori la
reale, orila bune. Urma inimii întru ceale bune- 30fata blînda; si
aflarea de pilde-gîndurile
cu osteneala.
CAP XIV
ericit barbatul care n-au alunecat 1cu gura lui si nu s-au
umilit în mîh-nireagresalii. Fericit caruia n-au 2clevetit sufletul
lui si carele n-au ca-zut de la nadeajdea lui. La barba- 3
tul ticait nu e buna avutia; si la omul zavisnicpentru ce-s
averile? Cel ce aduna, den 4sufletul lui, aduna altora, si întru
bunata ti-le lui desfata -sa-vor altii. Cel ce-si iaste 5lui rau,
cui va fi bun} Si nu sa va veseliîntru averile lui. Decît cel ce
zavistuiaste 6pre sine, nu iaste mai rau; si aceasta e raspla-tirea
rautatii lui. Si de face bine, den 7uitare face; iara la cea de
apoi arata rautatealui. Rau iaste cela ce zavistuiaste [cu]
8ochiul, întorcînd fatasi trecînd cu vedeareasuflete. Allacomului
ochiu nu sa satura 9de parte, si nedireptatea celui rau
usucasufletul. Ochiul rau e zavisnic pre pîine 10si lipsit preste
masa lui. Fatule, în ce chip 11vei putea, fa bine tie si aduceri
Domnuluicu vrednicie apropie. Adu-ti aminte ca 12mortea nu va
zabovi si fagaduinta iaduluinu s-au aratat tie. Mai înainte de ce
vei 13muri, fa bine priatenului si, dupa puteareata, întinde si da
lui. Sa nu întîrziezi de la zi- 14ua cea buna, si partea pohtei
ceii bune sa nute treaca. Au nu altuia vei lasa trudele ta- 15
-
lui Iisus a lui Sirah 671
7
2
6
34
5
1
8
9
24
25
26
zînd toate. Si ochii Lui sînt preste cei ce 19sa tem de El, si
El va cunoaste tot lucrulomului. Si n-au poruncit nemenui a pagî-
20
ni, si n-au dat slobozire nimenui a gresi.
CAP XVI
Il] u pohti multime de fii fara de fo-los, nici te bucura pre
fii' pagîni.De sa vor înmulti, nu te bucurapre ei, de nu iaste
frica Domnuluiîmpreuna cu ei. Sa nu te încrezi
la viata lor, si nu te opri pre locul lor. Camai bun iaste unul
decît o mie si a muri fa-ra feciori, decît a avea feciori pagîni.
Pen-tru ca de la unul de-nteles sa valacui-împre-una cetatea, iara
fealiul celor fara de leagesa va pustii. Multe ca aceastea am
vazutîntru ochii miei, si mai tari decît aceasteaau auzit ureachea
mea. In adunarea paca-tosilor atîta-se-va foc, si în
limbaneasculta-toare atîtatu-s-au mînie. N-au iertat pen-tru cei
den ceput urias, carii s-au departatcu vîrtutea lor; N-au cru tat
pentru ne-memicia lui Lot, pre carii i-au urît pentrutrufia lor;
N-au miluit limba pierzarii, 10pre cei radicat în pacatele lor; Si
asa 11sase sute de mii de pedestri, cei adunatiîntru învîrtosarea
inemii lor. De va fi 12unul tare în cerbice, minunat iaste acestade
sa va cura ti. Ca mila si urgia de la El 13-iaste; puteamic
curateniilor iaste si tumîn-du urgia. Dupa multa mila Lui, asa e si
14multa mustrarea Lui; pre om dupa faptelelui judeca. Nu va scapa
întru hrapiri pa- 15catosul, si nu va întîrzia îngaduinta
celuibinecredincios. La toata milostenia va 16face loc;
fiestecarele dupa faptele lui asava afla. Sa nu zici ca "De Domnul
ma 17voiu ascunde; au den naltime cineva îs vaaduce aminte de mine?
In narod mare 18nu ma voiu pomeni, caci [ce] iaste sufletulmieu
întru nenumarata zidire?" Iata, ce- 19riul si ceriul ceriului lui
Dumnezau, fara-fundul si pamîntul sa vor clati întru soco-tinta
Lui. Si asijderea muntii si teme- 20liile pamîntului, cînd va cauta
catra eale,cu cutremur sa clatena. Si asupra lor nu 21va cugeta
inema, si caile Lui cine si le vaaduce aminte? Si vihor carele nu-l
va ve- 22dea om, iara ceale mai multe ale lucrurilorLui-în
ascunsuri. Lucrurile direptatii 23cine va vesti? sau cine va rabda?
Pentru ca
departe e fagaduinta. Micsorîndu-se cuinima cugeta aceastea, si
barbatul cel faraminte si ratacit cugeta ceale nebunesti.Auzi-ma,
fatule, si învata stiinta si spre cu-vintele meale ia aminte cu
inima ta. Ara ta-
voiu în cumpana învatatura si cu arnaruntul
CAP XV
le si ostenealele tale spre împartealii de16 sortu? Da si ia si
sfinteaste sufletul tau,
caci nu iaste în iad a cerca desfataciune.17 Tot trupul ca haina
sa vecheaste, pentru ca
fagaduinta e de veac cu moarte a muri.18 Ca frunza ce
înverzeaste pre copaciu des,19 unele oboara si altele rasare. Asa e
ro-
dul trupului si al sîngelui, una savîrsaste si20 alta naste. Tot
lucrul ce putrezeaste sa
sfirsaste, si cel ce lucreaza pre el cu el sa21 va duce. Fericit
barbatul carele întru în-
telepciune sa va savîrsi si carele întru înte-22 leagerea lui va
vorovi. Cel ce gîndeaste
caile ei în inema lui si Întru ascunsele lui23 socoti-se-va.
lesiia dupa dînsa ca un
urmatoriu si la întrarile ei pîndeaste.24 Cel ce sa pleaca pren
ferestrile ei si la usile25 ei va asculta, Cel ce saIasluiaste
aproape
de casa ei si va înfige parus în paretii ei,întinde-va cortul ei
dupa mînile ei si va
26 saIaslui în rapaosul bunatatilor. Pune-vafiii lui în
acoperemîntul ei si supt crangile
27 ei sa va aciua. Acoperi-se-va de catra eade zaduf si întru
slava ei va odihni.
1 _~~ ela ce sa teame de Domnul face-vabine, si cel ce iaste
tiitoriu de leage
2 l.~ apuca-o-va pre ea. Si va întimpi-na lui ca muma si ca
muiarea fecio-
3 IlWlifl~J1 ria va priimi pre dînsul. Hrani-I-va pre el cu
punea în teleagerii si cu apa în-
4 telepciunii va adapa pre el. Razama-se-vapre ea si nu se va
clinti, si pre ea sa va opri
5 si nu se va rusina. Si va înalta pre el maimult decît pre cei
de aproape ai lui si întrumijlocul adunarii deschide-va gura
lui.
6 Veselie si cununa bucuriei si nume veacinic7 va mosteni. Nu
vor cuprinde pre ea oa-
meni fara de-nteleagere, sibarbati pacatosi8 nu o vor vedea pre
ea. Departe iaste de
trufie, si barbati mincinosi nu-s vor aduce9 aminte de dînsa. Nu
e frumoasa lauda în
gura pacatosului, caci nu s-au trimis de la10 Domnul. Pentru ca
întru întelepciune sa
va grai lauda, si Domnul la cale buna va11 pune pre ea. Sa nu
zici ca "Pentru Dom-
nul m-am departat", pentru ca ceale ce au12 urît nu vei face. Sa
nu zici ca"EI m-au
însalat", ca nu-i trebuie omul pacatos.13 Toata scîrba au urît
Domnul, si nu iaste iu-14 bita celor ce sa tem de Dînsul. El den
ce-
put au facut pre om si l-au lasat pre el în15 mîna sfatului sau.
De vei vrea, vei pazi
poruncile si credinta a face bune-placute.16 Pus-au lînga tine
foc si apa; oriunde vei17 vrea, vei tinde mîna ta. Inaintea
oameni-
lor iaste viata si moartea, si carea-i va pla-18 cea, sa va da
lui. Ca multa e întelepciu-
nea Domnului; vîrtos întru pute are si va-
-
672 Întelepciunea
27 voiu vesti stiinta. în judecata Domnu-lui-lucrurile Lui den
ceput, si den lucrarea
28 Lui au osebit partile lor. Au împodobitîn veac lucrurile Lui
si începaturile lor la
29 neamurile lor. Fiestecarele pre aproapelesau n-au mîhnit, si
pîna în veac nu vor caI-
30 ca graiul Lui. Si dupa aceasta Domnulla pamînt au cautat si
au umplut pre el de
31 bunatatile Lui. De sufletul a toata vitaau acoperit fata lui,
si la el-întoarcerea lor.
CAP XVII
1 I~I omnul au zidit den pamînt pre omsi iaras l-au întors la
dînsul pre el.
2 I~~ ~I Zilele numarului si vreame au dat·lui, si au dat lor
biruinta celor ce
3 I~ sînt preste el. Dupa Sines i-auîmbracat pre ei cu vîrtute
si dupa chipul
4 Lui au facut pre ei. Si au pus frica luipreste tot trupul, si
a domni hiaralor si pa-
5 sarilor. Sfatul si limba si ochii, urechi6 si inima au dat sa
socoteasca lor. Stiinta
înteleagerii i-au umplut pre ei si bune si7 reale au aratat lor.
Pus-au ochiul Lui
preste inimile lor, a arata lor marimea lu-8 crurilor Lui. Puse
înaintea lor stiinta si9 leagea vietii cu sorti au dat lor.
Fagadu-
inta veacului au întarit cu ei si judeca tile10 Lui au aratat
lor. Marimea slavii au va-
zut ochii lor, si slava glasului lor au auzit11 ureachea lor. Si
zise lor: "Feriti-va de
tot nedireptul". Si au poruncit lor, fieste-12 caruia pentru cel
de aproape. Caile lor-
înaintea Lui pururea, nu sa vor ascunde de13 ochii Lui.
Fiestecariia limba au pus po-
vatuitoriu, si partea Domnului Israil iaste.14 Toate lucrurile
lor-ca soarele înaintea Lui;
si ochii Lui neînceta ti preste caile lor.15 Nu s-au ascuns
nedireptatile lor dela El, si
toate pacatele lor-înaintea Domnului.16 Milostenia barbatului
iaste ca o peceate cu
El, siharul omului ca lumina ochiului va pazi17 Dupa aceaea Sa
va scula si va rasplati lor,
si rasplatirea lor la capul lor va rasplati.18 însa la cei ce sa
pocaiesc dat-au întoarcere,
si mîngîie pre cei ce savîrsasc rabdarea.19 întoarce-te catra
Domnul si paraseaste pa-
catele, roaga-te înaintea featii si împutineaza20 poticneala.
Sîrguiaste spre Cel înalt si te
întoama de la nedireptate si foarte uraste21 scîrba. Pre Cel
Preaînalt cine-L va lauda
în iad în locul celor vii (si vii) si pentru cei22 ce dau
marturisiri? De la cel mort, ca
cînd n-ar fi, au perit marturisirea; cel viu23 si sanatos va
lauda pre Domnul. Cît e
de mare milostenia Domnului si curatirea24 celor ce sa întorc
spre El! Pentru ca nu
pot toate sa fie la oameni, caci nu e fara de25 moarte fiiul
omului. Ce e mai luminos de-
cît soarele? Si aceasta lipseaste. Si rau va cu-
169 - Biblia. 1688
geta trupul si sîngele. Putearea înaltimei 26ceriului El
socoteaste, si oamenii toti ~pa-
mînt si cenusa.
CAP XVIII
ela ce traiaste în veac au zidit toate 1de obste. Domnul singur
Sa va 2îndirepta. Nimarui n-au facut 3sa vesteasca faptele Lui; si
cine vaiscodi marimile Lui? Taria ma- 4
rimei Lui cine o va numara si va adaoge apovesti milele Lui? Nu
iaste-a împutina, 5nici a adaoge, si nu iaste a iscodi
minunileDomnului. Cînd istoveaste omul, atuncea 6înceape; si cînd
va înceta, atuncea sa va lipsi.Ce e omul si ce e folosinta lui? Ce
e raul 7lui si ce e binele lui? Numarul zilelor· 8omului-mult o
suta de ani; Ca o pica- 9tura de apa den mare si graunt de
nasip,asa sînt de putini anii în ziua veacului.Pentru aceaea au
îndelungat cu mînia Dom- 10nul asupra lor si au turnat preste ei
milaLui. Vazut-au si au conoscut prapadirea 11lor, ca e rea;
peritru aceaea au înmultit cu-ratania Lui. Mila omului-spre
aproapele 12lui, iara mila Domnului -preste tot trupul;Mustrînd si
certînd si înva tînd si întorcînd 13ca pastoriul turma lui. Pre cei
ce priimesc 14certarea îi miluiaste si pre cei ce sa nevoiescspre
judecatile Lui. Fatule, întru buna- 15tati sa nu dai hula, si în
toata darea mîh-nirea cuvintelor. Au nu va potoli roua pe 16zaduf?
Asa, e mai bun cuvîntul decît darea.Iata, nu iaste cuvîntul mai bun
decît darea 17cea buna? Si amîndoao-Ia omul cel plinde dar. Nebunul
cu nemultamire va 18împuta, si darea soarbe ochii zavistnicului.Mai
nainte de ce vei grai, te învata; si mai 19nainte de boala, te
vindeca. Mai nainte 20de judecata cerceteaza-te pre tine, si
înceasul socotealei vei afla curatire. Mai 21nainte de ce vei boli
tu, smereaste-te; si învreamea pacatelor arata întoarcere. Nu 22te
împiedeca a da ruga la vreame buna, sisa nu astepti pîna la moarte
a te îndirepta.Mai nainte de ce te vei ruga gateaste-te pre 23tine,
si nu te face ca omul ce ispiteaste preDomnul. Adu-ti aminte de
mînie în ziua 24savîrsirei si de vreamea izbîndirii întru
în-.toarcerea featii. Adu-ti aminte de vreamea 25foametei în
vreamea saturarii, saracia silipsa-în zilele avutiei. De dimeneata
pî- 26na în sara sa primeneaste vreamea, si toatesînt
grabniceînainteaDomnului. Omulîn- 27telept în toate sa va sfii si
în zilele pacatelorferi-se-va de gresale. Tot întelegatoriul au
28conoscut întelepciunea si la cel ce au aflatpre ea va da
marturisire. Cei de în teles la 29cuvinte si ei s-au înteleptit si
au plouat pil-de alease contenire a sufletului. Dupa pof- 30
-
lui Iisus a lui Sirah 673
tele tale nu mearge si de catra poftele tale31 te opreaste; De
vei da sufletului tau buna-
vrearea poftei, face-te-va bucurie vrajmasi-32 lor tai. Nu te
veseli spre multa desfata-
ciune, nici sa te legi cu împreunarea ei.33 Nu te face sarac
facînd sfat de osteneala
dentru împrumutare, si nimica nu iastetie în sac.
CAP XIX
1 I~I ucratoriul betiv nu sa va îmbogati;cel ce defaima ceale
putine, pre
2 1~lml putinel va cadea. Vinul si mu-ierile departa-vor pre cei
de înteles,si cel ce sa lipeaste de curve mai
3 îndraznet va fi. Moliile si viermii vormosteni pre el, si
sufletul îndraznet sa va
4 rîdica. Cel ce creade curînd usor e la ini- .ma, si pacatuind
la sufletul lui va gresi.
5 Cel ce sa veseleaste cu inima huli-se-va, sicel ce uraste
voroava împutineaza-se cu
6 rautatea. Nicidinioara sa nu îndoiesticuvîntul, si nimica tie
nu se va împu tina.
7 Întru priaten si întru vrajmas nu povesti si,8 de nu iaste tie
pacat, nu descoperi; Pen-
tru ca au auzit pre tine si au pazit pre tine,9 si cu vreame
urî-te-va. Auzit-ai cuvînt?
Sa moara cu tine; cuteaza, ca nu te va10 sparge. De catra fata
cuvîntului avea-va
dureare cel nebun, ca de catra fata pruncu-11 lui ceaea ce
naste. Sageata înfipta în
coapsa trupului, asa e cuvîntul în pîntecele12 nebunului. Mustra
pe priaten, cîndai n-au
facut, si, înca de au facut, ca sa nu mai13 adaoga vreodata.
Mustra pe priaten, cîn-
dai n-au zis, si, de-au zis, ca sa nu îndoiasca.14 Mustra pe
prieten, pentru ca de multe ori
sa face pîra, si nu creade tot cuvîntul.15 Iaste de sa luneca,
si nu den suflet, si cine16 n-au gresit cu limba lui? Mustra
pre
aproapele tau, mai nainte de a-l înfricosa,17 si-i da loc la
leagea Celui Înalt. Toata
întelepciunea-frica Domnului, si în toata18
întelepciunea-facerea legii. Si nu iaste
întelepciunea stiinta rautatii; si nu iasteunde e sfatul
pacatosilor întelepctune.
19 Iaste rautate, si aceasta e scîrba; si iaste ne-20 bun
împutinîndu-se cu întelepciunea. Mai
bun e cel împutinat la înteleagere cu fricadecît cel ce
prisoseaste cu mintea si calca
21 leagea. Iaste maiestrie chiara si aceastae nedireapta, si
iaste care întoarce harul ca
22 sa arate judecata. Iaste care umbla rau,plecat cu negreata,
si ceale den launtrul lui
23 sînt pline de ficlesug; Plecîndu-s obrazulsi aiurea auzind~
unde nu s-au conoscut,
24 mai nainte te va ajunge; Si savai decatra împutinarea
vîrtutei sa va opri apacatui, de va afla vreame, va face rau.
25 Dupa vedeare sa va cunoaste omul, sidentruîntimpinarea featii
sa va cunoaste cel înte-
lept. Podoaba omului si rîsul dintilor 26si calcarea omului
vesteaste de ale lui.Iaste mustrare care nu iaste înfrumusa tata,
27
si iaste care tace, si acesta e întelept.
CAP XX
îtu e mai bine a mustra decît a sa 1
mînia, Si cel ce sa marturiseaste, 2de catra scadeare sa va
opri. Poh- 3ta hadîmului - a strica fetia fecioa-
rei, asa si cel ce face în viata jude-cati. Iaste care tace
aflîndu-se întelept, 4si iaste care e urît de mult graiul1ui. Iaste
5care tace pentru ca nu are raspuns, si iastecare tace stiind
vreamea. Omul întelept 6tacea-va pîna la o vreame, iara cel
balmajî-toriu si nebun va treace preste vreame.Cel ce înmulteaste
cuvintele urî-se-va, si 7cel ce sa volniceaste întru sine
urî-se-va.Iaste sporiu întru reale la om, si iaste aflare 8spre
cadeare. Iaste dare care nu-t va folo- 9si, si iaste dare cariia
iaste rasplatire îndoita.Iaste împutinare pentru slava, si iaste
care 10de la smerire au radicat capul. Iaste cum- 11parînd mult pre
putin, si platind pre ealecu sapte parti. Cel întelept la cuvînt
fa- 12ce-va pre sine iubit, iara harurile nebunilorsa vor varsa.
Darea celui fara minte nu-t 13va folosi, pentru ca ochii lui sînt
pentruunul multi. Putine ale va da si multe va 14ponoslui, si va
deschide gura lui ca un pris-tav. Astazi va împrumuta si mîine va
15ceare; urît om iaste unul ca acesta. Nebu- 16nul va zice: "Nu-m
iaste priaten si nu iastehar la bunatatile meale; cei ce manînca
pîi-nea mea sînt rai cu limba". De cîte ori si 17cît vor batjocuri
pre el? Lunecarea de la 18pamînt-mai mult decît de la limba; asae
cadearea railor, degraba va veni. Omul 19fara har-basnu fara
vreame; în gura celuineînvatat sa va îndesi. Den gura nebunu- 20lui
sa va izgoni pilda, pentru ca nu o va zicepre ea în vreamea ei.
Iaste care sa opreas- 21te a pacatui de lipsa, si întru odihna lui
nusa va omili. Iaste care-s piarde sufletul 22lui pentru rusine, si
de catra fata cea faraminte va piarde pre el. Iaste har pentru
23rusine fagaduind priatenului, si-l cîstigapre el vrajmas în
zadar. Hula rea iaste 24minciuna la om, în gura cea neînva tata
sava îndesi. Mai alesu e furul decît cela ce 25îndeseaste la
minciuna, si amîndoi pierzareavor mosteni. Naravul omului mincinos
26-necinste, si rusinea lui-cu el neîncetat.
(Cuvintele pildelor)Cel intelept la cuvînt înainte sa 'va
27aduce pre sine, si' omul întelept pla-'
-
674 Întelepciunea
28 cea-va celor mari. Cel ce lucreaza pamîn-tul înalta-va
stogullui, si cel ce place celor
29 mari curati-va nedireptatea.Osl,eatele sidarurile orbesc
ochii înteleptilor si, ca Z;.t-
30 bala în gura, întoarce mustrarile. întelep-ciunea ascunsa si
comoara neivita, ce e folo-
31 sul într-amîndoao? Mai bunu e omulascunzînd nebunia lui decît
om ascunzînd
întelepciunea lui.
CAP XXI
1 I~I atule, gresit-ai? Sa nu mai adaogiînca; si pentru ceale
mai denainte
2 Ir~~ ale tale, te roaga. Ca de fata.sarpelui fugi de pacat,
pentru ca,de te vei apropia, musca-te-va.
3 Din tii leului - din tii lui, omorînd sufletele4 oamenilor. Ca
sabia cu doao ascutite-
toata nelegiuirea, la rana ei nu iaste vinde-5 care. Groaza si
sudalma pustii-vor boga-6 tia, asa casa trufasului sa va pustii.
Ruga
saracului -den gura pîna la urechile Lui, si7 judecata Lui de
pripa vine. Cel ce uraste
mustrarea-în urma pacatosului; si cel cesa teame de Domnul
întoarce-se-va cu inema.
8 Cunoscutu e de departe cel tare în limb a, si9 cel întelept
stie cînd luneca el. Cel ce
zideaste casa lui cu bani striini-ca cel ce10 strînge lui pietri
de iarna. Cîlti adunati
-adunarea celor fara de leage, si conceni-11 rea lor-para de
foc. Calea pacatosilor
-netezita de pietri, si la istovul ei-groapa12 iadului. Cel ce
pazeaste leagea îsi conte-
neaste cugetul lui; si savîrsitul fricii Dom-13
nului-întelepciunea. Nu sa va certa ca-
rele nu iaste hîtru; iaste hîtrie care Înmul-14 teaste
amaraciunea. Mintea înteleptului
ca un potop sa va înmulti, si sfatul lui-ca[15] izvorul vietii.
Inima nebunului-ca un
vas zdrobit, si toata mintea nu o va tinea.16 Cuvîntul întelept
de va auzi cel stiutoriu,
Iauda-I-va pre el si preste el va adaoge.17 Auzi rasfatatul si
tînji lui si-l întoarse pre el18 den dosul lui. Tîlcuirea
nebunului-ca
sarcina în cale, iara pren buzile celui de19 înteles afla-se-va
har. Gura înteleptului
cerca-sa-va întru adunare, si cuvintele lui20 cugeta-Ie-va în
inima. Ca casa stinsa, asa
e la cel nebun întelepciunea; si minteacelui neîn telega toriu -
necertate cuvinte.
21 Obeade sînt în picioarele celor fara minteînvatatura si ca
catusale preste mîna cea
22 direapta. Nebunul, în rîs, îs nalta glasullui, iara omul
hiclean abia încetisor va
23 zîmbi. Ca podoaba aurului iaste la celînteleptînva tatura si
ca bra tarea pe bra-
24 tul dirept. Piciorul nebunului grab-nic iaste în casa, si
omul de multe stiutoriu
25 rusina-sa-va de obrazu. Nebunul de lausa sa pleaca în casa,
iara barbatul înva-
tat va sta afara. Nepedepsirea omului- 26a asculta de la usa,
iara înteleptul îngreuia-sa-va cu necinstea. Buzele striinilor
întru· 27aceastea sa vor îngreuia, si cuvintele înte-leptilor în
cumpana vor sta. în gura ne- 28bunilor-inima lor, iara în inima
întelepti-lor-gura lor. Cînd bleasterna cel necre- 29dincios pre
Satana, el bleasterna pre al sausufletu. Pîngareaste pre al sau
suflet cel 30
ce sopteaste si în nemernicie sa va urî.
CAP XXII
u piatra întinata asamana-sa leane- 1sul, si tot va suiera spre
necinste alui. Cu balega scîrnelor se asa- 2mana leanesul, tot cel
ce va rîdicapre ea scutura-s-va mîna. Rusi- 3
nea tatului-în nasterea celui neînvatat, sifata spre scadeare sa
naste. Fata înte- 4leapta mosteni-va barbatul ei, si ceaea
cerusineaza iaste spre mîhnirea celui ce o naste.Pre tatal si pre
barbat rusineaza cea dîrza, 5si de catra amîndoi sa va necinsti.
Cînta- 6rea în jale-fara vreame poveaste, batailesi certarea în
toata vreamea întelepciunii.Ca cel ce lipeaste hîrbul iaste cel ce
învata 7pre nebun, sculind pre cel ce doarme den-tr-adîncul somnu.
Ca cînd ar povesti celui 8ce dormiteaza iaste cela ce povesteaste
ne-bunului, si la savîrsit va grai: "Ce iaste?"Asupra mortului
plinge, pentru ca i-au lip- 9sit lumina; si pre nebun plinge,
pentru cai-au lipsit înteleagerea. Mai cu dulceata 10plinge pre
mort, caci s-au odihnit; iara viatanebunului mai rea e decît
moartea. Jalea 11mortului-sapte zile, iara a celui nebun
sinecredincios-toate zilele vietii lui. Cu 12cel nebun nu înmulti
cuvîntul, si spre celneîntelegatoriu nu mearge. Fereaste-te 13de
catra el, pentru ca sa nu aibi truda sisa nu te spurci întru
scuturarea lui. Abate- 14te de la el, si vei afla odihna si nu te
veitrîndavi întru nebun.ia lui. Ce va fi mai 15greu decît plumbul?
Si ce e numele luifara numai nebun? Nasipul si sarea 16si glontul
de fier mai lesne e a suferi decîtom neîntelegatoriu. închietura de
lem- 17nu, legata fiind spre cladirea casii, de cu-tremuru nu sa va
rasipi; asa inima înteme-iata spre cugetul sfatului în vreame nu
sava sparea. Inima asazata spre cugetul în- 18teleagerii-ca podoaba
nasipoasa a pareate-lui neated. Raraci la înaltime stîndu în
19preajma vîntului nu vor îngadui; asa si ini-ma fricoasa pre cuget
nebun în preajma atoata frica nu va îngadui. Cel ce împunge
20ochiul pogorî-va lacrami, si cel ce împungeinima arata simtirea.
Aruncînd piatra 21preste zburatoare scorneaste pre eale, sicel ce
ocaraste priatenul strica-va priete-
-
lui Iisus a lui Sirah 675
22 nia. Asupra priatenului de vei zmulgesabia, sa nu te
deznadajduiesti, p,:ntm ca
23 iaste întoarcere; Asupra priatenulri dfvei deschide gura, sa
nu te sfiesti, pentru
24 ca iaste împacaciune, Afara den ocara sitrufie si
descoperirea tainii si rana vicleana
25 -întru aceastea va fugi tot priatinul. Cre-dinta agoniseaste
în saracie cu cel de aproa-pe, pentru ca întru bunatatile lui
împreuna
26 te vei satura. În vreamea primejdiei ra-mîi la el, ca întru
mostenirea lui împreuna
27 sa mostenesti. Înaintea focului-aburde cuptoriu si fum; asa
sînt înaintea sîngiu-
28 rilor sudalmile. Pe priatin a-l acoperi numa voiu rusina, si
de catra fata lui nu ma
29 voiu ascunde. Macara ca si reale mi sevor întîmpla pentru el,
tot cela ce va auzi
30 feri-se-va de el. Cine va da mie preste gu-ra mea paza si
preste buzele meale peceateisteata, ca sa nu caz de la ea si limba
mea
ma va piarde?
CAP XXIII
1 ~ oamne, Parinte si Stapînitoriulevietii meale, sa nu ma
parasestiîn sfatul lor, sa nu ma las sa caz
2 111 ~ A întru ei. Cine va pune prestecugetul mieu batai si
preste inima
mea învatatura întelepciunii, ca preste ne-cunostintele meale nu
vor cruta si nu vor
3 fi de fata pacatele lor, Ca sa nu sa în-multeasca
necunostintele meale si pacatelemeale sa sa înmulteasca, si voiu
cadeaînaintea vrajmasilor si se va bucura asupra
4 mea vrajmasul mieu? Doamne, Parintesi Dumnezaul vietii meale,
înaltarea ochi-lor nu-m da mie si pohta întoarce-o de la
5 mine. A pîntecelui pohta si împreunareatrupului sa nu ma
cuprinza pre mine, si lasuflet nerusin
-
676 Întelepciunea
10 Mai nainte de-nceputul veacului m-au zidit
pre mine, si pîna în veac nu ma voiu sfirsi.Il In cort sfint
înaintea Lui am slujit, si asa12 în Sion m-am întarit. In cetate
îndragita
asijderea m-am odihnit, si în Ierusalim-bi-13 ruinta mea. Si
m-am radacinat întru no-
rod slavit, în partea Domnului, mostenirii14 Lui. Ca un chedru
m-am înaltat întru
Livan si ca un chiparos în muntii Âermonu-15 lui. Ca un finic
m-am înaltat în tarmuri16 si ca sadirile trandafirului în Ieriho.
Ca
un maslin binecuvios în cîmp, si ma înaI taiu17 ca un palten. Ca
scortisoara si aspalathul
mirositurilor am dat miros si ca zmirna cea18 aleasa am dat
buna-mirosire, Ca halvani
si onix si stacti si ca aburullivanului în cort.19 Eu ca un
terevinth am întins ramurile mea-
le, si ramurile meale ramurile slavii si ale20 darului sînt.
Eu-ca o vie ce au odraslit
darul, si florile meale roada slavii si avutiei21 sînt.
Apropiati-va catra mine, ceia ce ma
poftiti pre mine, si va saturati den roadele22 meale. Pentru ca
pomenirea mea decît
miarea e mai dulce, si mostenirea mea decît23 fagurul mierii.
Cei ce ma vor mînca pre
mine iara vor flamînzi, si cei ce ma vor bea24 iara vor
însetosa. Cel ce ma asculta pre
mine nu se va rusina, si cei ce lucreaza în25 mine nu vor
pacatui". Toate aceastea
-cartea fagaduintii Dumnezaului celuiInalt, leagea carea au
poruncit Moisi moste-
26 nirei la adunarile lui Iacov, Cel ce împleca Fisonul
întelepciunea si ca Tigris în zilele
27 tinerilor, Cela ce umple ca Efratul înte-leagerea si ca
Iordanul în zilele seacerii,
28 Cel ce arata ca lumina învatatura, ca Ghio-29 nul în zilele
culesului. N-au savîrsit cel
dentîiu a o cunoaste pre ea, si asa cel dupre30 urma n-au
cercetat pre ea. De la mare
s-au înmultit cugetul ei si sfatul ei de la31 bezna cea mare. Si
eu ca un iaz den rîu
si ca un urloiu de apa am iesit în gradina.32 Zis: "Adapa-m-voiu
gradina si-m voiu îm-33 bata sadirea". Si iata, sa facu mie
iazul
spre rîu, si rîul mieu s-au facut spre mare.34 Caci învatatura
ca zorile voiu lumina si35 voiu ivi pre eale pîna departe~ înca
ca
prorocia învatatura voiu turna si voiu lasa36 pre ea la
neamurile veacului. Vedeti ca
nu mie singur am trudit, ce tuturor celor cecerceteaza pre
ea.
Pre saracul trufas, si pre bogatul mincinos, 4si pre batrînul
preacurvariu, scazîndu-se cuînteleagerea. în tinereate-ti n-ai
adunat, 5si cum vei afla la batrîneatele tale? Cîtu 6e
de-nfrumusetata judecata carunteatelorsi la cei batrîni a conoaste
sfatul! Cîtu 7e de-nfrumusetata celor batrîni întelepciu-nea si la
cei slaviti gîndul si sfatul! Cunu- 8na batrînilor-ispitirea de
multe, si laudalor-frica Domnului. Noao cugetari am 9fericit în
inima mea, si al zeacelea zice-I-vo-iu pre limba: Om veselindu-se
spre feciori, 10traind si vazînd cadearea vrajmasilor;Fericit cel
ce traiaste cu muiare de-nteles, 11si carele cu limba n-au lunecat,
si care n-auslujit la cel ce e nevreadnic lui; Fericit 12carele au
aflat în telepciunea si cel ce poves-teaste la urechile celor ce
aud; Cîtu e de 13mare cel ce au aflat întelepciunea! Ce nuiaste
(mai mare) decît cel ce sa teame deDomnul; Frica Domnului decît tot
au 14covîrsit-cel ce tine pre ea cu cine sa vaasamana? Toata rana,
si nu rana inimii; 15si toata rautatea, si nu rautatea
muierii;Toata aducerea, si nu aducerea celor ce 16urascu; si toata
izbînda, si nu izbînda vraj-masilor. Nu iaste cap decît capul
sarpelui, 17si nu iaste mînie decît mînia vrajmasului.A lacui
împreuna cu leul si cu balaurul 18voiu pohti, decît a lacui cu
muiarea rea.Rautatea muierii premeneaste vedearea ei 19si întuneca
fata ei ca un sac. Între mijlo- 20cul aproapelui lui culca-se-va
barbatul ei si,auzind, au suspinat amar. Mica e toata 21rautatea
catra rautatea muierii; sortul pa-catosului va cadea preste ea.
Suisul na- 22sipos în picioarele batrînului, asa-muiarealimbuta la
barbatul lin. Sa nu cazi spre 23frumuseatele muierii si muiare sa
nu pof-testi. Urgie si obraznicie si rusine mare 24-muiarea de va
agonesi barbatului ei.Inima smerita si obraz posomorît si raha
25inimii-muiarea rea. Mîni luate si genu- 26che slabanoage-carea nu
va ferici pre bar-batul ei. De la muiare e începatura 27pacatului,
si pren ea murim toti. Nu da 28apei trecatoare, nici muierii reale
voInicie.De nu umbla dupa mîna ta, de la trupul 29
tau taie pre ea.
CAP XXVI
CAP XXV
1 I~I n trei m-am înfrumusetat sima scu-laiu înfrumusetata
înaintea Domnu-
2 I~ lui si a oamenilor: Unirea frati-lor, si priitesugul
vecinului, simuia-rea sibarbatul carii sa tocmesc bine
3 întru ei. Si trei chipuri au urît sufletulmieu si foarte ma
scîrbiiu de viata lor:
170 - Biblia, 1688
uierii ceii bune fericit iaste barba-tul, si numarul zilelor lui
-îndoit.Muiarea barbata veseleaste prebarbatul ei si anii lui
umplea-i~vacu pace. Muiarea buna-parte
buna, în partea celor ce sa tem de Domnulsa va da; Si a
bogatului, si a saracului, ini-ma e buna, în toata vreamea fata e
blînda.De trei s-au sfiit inima mea, si la al patru-
1.1.
2
3
4
5
-
lui Iisus a lui Sirah 677
6 lea featii m-am rugat: Pîra ceta tii si adu-narea gloatei si
asupreala minciunii-decît
7 moartea toate-s mai reale. Dureare inimiisi jale -muiarea
împotriva-rîvnitoare spremuiare si bataia limbii la toate
împreurun-
8 du-se. Jugu de boi clatindu-se iaste mu-iarea rea; cel ce o
tine pre ea - ca cel ce
9 tine scorpia. Urgie mare-muiarea betiva10 si rusinarea ei nu
va acoperi. Curvia mu-
ierii întru naltimile ochilor si în geanele ei11 sa va cunoaste.
Pre fata neîncetatuînta-
reaste paza, ca nu, aflînd slobozire, ei-s ya12 trebui. Denapoia
nerusinosului ochiu te
pazeaste, si sa nu te miri de va gresi la tine.13 Precum
caIatoriul însatosat îsi deschide
gura si de la toata apa cea mai de aproape14 va bea, In preajma
a tot tarusul va sadea15 si înaintea sagetii va deschide tulba.
Ha-
rul muierii înfrumusa ta-va barbatul ei, si16 oasele lui va
îngrasa stinta ei. Darea
Domnului-muiarea tacuta, si nu iaste17 schimbare sufletului
învatat. Har preste
har-muiarea rusînoasa, si nu iaste nici ocumpanire vreadnica
sufletului celui oprit.
18 Soarele rasarind în ceale nalte ale Domnu-lui, si frumuseatea
muierii bune întru po-
19 doba casti lui. Lumina luminînd presfeasnec sfint, si
frumuseatile featti pre
20 vîrsta de stat. Stîlpi de aur preste temeiude argint, si
picioarele frumoase preste piep-
21 turile celui bine-întarit. Preste doao s-aumîhnit inima mea,
si pre al treilea mînie
22 mi-au venit: Barbatul razboinic care lip-seaste pentru
neavearea, si barbati de înte-
23 les de sa vor ocarî, Intorcîndu-se de ladireptate spre pacat;
Domnul va gati spre
24 sabie pre el. Abia sa va scoate neguta-toriul den gresala, si
nu sa va îndirepta
cîrciumariul de catra gresala.
CAP XXVII
1 1l~A'tlljl entru nedobînda multi au gresit,si cel ce cearca sa
înmultasca
2 Im~I întoarce-va ochiul. Intre închie-turile pietrilor
înfige-se-va si parus,si între vînzare si cumparatoare
3 sa va zdrobi pacatele. De nu cu fricaDomnului va tinea cu
nevointa, curînd sa
4 va surpa casa lui. In clatinarea ciuruluiramîne baliga, asa
pleavele omului-În gîn-
5 dul lui. Vasele olariului le ispiteastecuptoriul, si ispitirea
omului-în gîndul lui.
6 Lucrarea lemnului arata roada lui, asa7 e cuvîntul gîndirii
inemii omului. Mai
nainte de gîndire sa nu lauzi pre barbat,pentru ca aceasta e
ispitirea oamenilor.
8 De vei goni direptatea,o vei apuca si tevei îmbraca cu ea ca
cu haina slavii cea
9 pîna în pamînt. Pasarile la ceale ce-saseamene lor vor poposi,
si adevarulcatra ceia ce lucreaza pre el sa va întur-
na. Leul vînatul pîndeaste, asa pacatele 10pre ceia ce lucreaza
ceale nedireapte. Po- Ilveastea bunului-credincios - pururea
întelep-ciune, iara cel fara minte ca luna sa preme-neaste. In
mijlocul celor neîntelegatori 12pazeaste vreamea, iara în mijlocul
celor cecugeta îndeseaste. Poveastea nebunilor- 13suparare, si
rîsul lor-în rasfa tarea pacatu-lui. Voroava celui mult-juratoriu
va în- 14direpta perii, si vrajba lor-astupare urechi-lor. Varsare
de sînge-vrajba trufasilor, 15si sudalma lor-auzire rea. Cel ce
des- 16copere tainele pierdut-au credinta si nu vaafla preiaten
spre sufletul lui. Priimeaste 17priatenul si te încteade cu el;
iara de veidescoperi tainele lui, nu vei mearge dupa el.Pentru ca
în ce chip au pierdut omul pre vraj- 18masul lui, asa ai pierdut tu
prietesugulaproapelui. Si ca cum ai slobozit o pa- 19sare den mîna
ta, asa ai lasat pre aproapele-tsi nu-l vei vîna pre el. Sa nu-l
gonesti 20pre el, ca s-au departat departe si au fugitca caprioara
den lat. Caci rana iaste a o 21lega si a sudalmii iaste
împacaciune, iaracela ce au descoperit tainele s-au deznadej-duit.
Cel ce clipeaste cu ochiul mester- 22suguiaste reale, si nimeni pre
el va departade la dînsul. Den preajma ochilor tai 23îndulci-va
gura ta si spre cuvintele tale sava mira, Si apoi îs va întoarce
gura lui 24si în cuvintele tale va da poticneala. Multe 25am urît
si n-am asamanat ca aceasta; siDomnul va urî pre el. Aruncînd
piatra 26în sus, preste capul lui arunca; si rana vi-cleana
despica-va ranele. Cel ce sapa 27groapa într-însa va cadea, si cel
ce întindecursa întru ea sa va prinde. Cela ce face 28reale)a el sa
vor tavali, si nu va cunoaste deunde vin lui. Batjocurirea si
ocara-ce- 29lor trufasi, si izbînda ca leul va vîna pre el.Cu lat
sa vor prinde cei ce sa veselescu de 30cadearea celor
buni-credinciosi, si dureareva topi pre ei mai nainte de moartea
lor.Pomenire de rau si urgie, si aceastea sînt 31scîrbe; si
barbatul pacatos tiitoriu va fi
de eale.
CAP XXVIII
el ce izbîndeaste de la Domnul va 1afla izbînda, si pacatele
lui, înta~rind, va întari. Lasa nedireptatea 2aproapelui tau si,
atuncea rugîndu-te tu, pacatele tale sa vor dezlega.
Omul asupra altui om pazeaste mînie, si de 3la Domnul ceare
vindecare? Asupra omu- 4lui ce iaste aseamene cu el nu are mila,
sipentru pacatele lui sa roaga? El trup 5fiind, pazeaste pizma;
cine va curati paca-tele lui? Adu-ti aminte de ceale'de apoi, 6de
stricaciune si de moarte, si tepara-
-
L
678 Întelepciunea
seaste de vrajba si ramîi întru porunci.7 Adu-ti aminte de
porunci, si sa nu pizmu-
iesti aproapelui; si fagaduintii Celui Nalt, si8 nu baga sama
necunostinta. Departeaza-
te de vrajba, si vei împutina pacatele; pen-9 tru ca omul mînios
atîta-va vrajba. Si
omul pacatos turbura-va priatenii si înmijlocul celor ce-s
împacati va pune pîra.
10 Dupa materia focului, asa sa va atîta, sidupa întarirea
vrajbii focul sa va creaste.
11 Dupa vîrtutea omului mînia lui va fi, si du-12 pa avutie
înalta-va urgia lui. Pricea
sîrguindu-se atîta foc, si vrajba sîrguindu-13 se varsa sînge.
De vei sufla scînteaia,
atîta-se-va, si de vei scuipa preste ea, stin-ge-sa-va; si
amîndoao den gura ta ies.
14 Soptitoriul si pre cel îndoit la limba sa sableasteme, pentru
ca pre multi, împacati
15 fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre multiau clatit si au
despartit pre ei den limba înlimb a si cetati tari au surpat si
casele celor
16 mari au surpat. Limba a treia muieri bar-bate au izgonit si
le-au lipsit pre eale de
17 ostenealele lor. Cel ce va lua aminte laea nu va afla odihna,
nici sa va saIaslui cu
18 lineste. Lovitura biciului face vînaturi,19 iara lovitura
limbii va frînge oase. Multi
au cazut în gura de sabie, si nu ca cei ce au20 cazut pentru
limba. Fericit cel ce s-au
acoperit de catra ea, care n-au trecut în21 mînia ei, Carele
n-au tras jugul ei si în22 legaturile ei nu s-au legat, Pentru ca
ju-
gul ei -jug de fier, si legaturile ei -lega-23 turi de arama.
Moartea rea e moartea ei,24 si mult mai de folos-iadul decît ea.
Nu
va birui pre cei buni-credinciosi, si în vapa-25 ia ei nu sa vor
arde. Cei ce parasesc pre
Domnul cadea-vor într-însa, si întru ei sa26 va atîta si nu se
va stinge. Trimite-se-va
preste ei ca leul, si ca pardosul strica-i-va27 pre ei. Vezi,
îngradeaste ocina ta cu
maracini, argintul tau si aurul tau foarte-l28 leaga. Si
cuvintelor fa jug si cumpana,29 si la gura ta fa usa si zavor.
Ia-te aminte
ca nu cîndai vei luneca întru ea, sa nu caziîn preajma celui ce
pîndeaste cu viclesug.
CAP XXIX
1 ~ ••"':'ll ela ce face mila împrumuta-va preaproapele lui, si
cela ce biruiastecu mîna lui pazeaste poruncile.
2 /JII,\ W.a Împrumuteaza pre aproapele tauîn vreamea trebii
lui, si iaras da
3 aproapelui la vreame. Întare~ste c~vîntsi te încreade cu el,
si în toata vreamea
4 afla-vei treaba ta. Multi ca o aflareau gîndit împrumutarea si
au dat dureare
5 celor ce au ajutat lor. Pîna unde valua, va preasaruta mîna
lui si spre banii
6 aproapelui smeri-va glasul; Si în vreameadarii, va îndelunga
vreame si va da cuvinte
cu trîndavie si vreamea va vinuL De va 7putea, abia va lua
jumatate si o va socotica o aflare; Iara de nu, lipsitu-I-au pre el
8de banii lui, si l-au cîstigat pre el vrajmasîn dar. Blesteme si
sudalmi va rasplati 9lui, si, pentru marirea, rasplati-va lui
ne-cinste. Multi pentru rautate s-au întors, 10a sa lipsi în zadar
s-au sfiit. însa asupra 11celui smerit mult îl îngaduiaste si spre
mi-lostenie sa-I tragi pre el. Pentru porunca 12sprejeneaste pre
sarac si, dupa lipsa lui, sanu-l întomi pre el desart. Piarde
argintul 13pentru frate si priatin, sa nu sa rugineascasupt piatra
spre pierzare. Pune comoara 14ta dupa poruncile Celui Nalt, si va
folositie mai mult decît aurul. închide milos- 15 Itenia ta în
camarile tale, si aceasta te vascoate pre tine den toata rautatea;
Mai 16mult decît pavaza tariei si decît sulita pu-terii împotriva
vrajmasului bate-se-va pentrutine. Barbatul bun chizasui-se-va pre
17aproapele lui, si cel ce au pierdut rusineaparasi-I-va pre el.
Harurile chezasului sa 18nu le uiti, pentru ca au d(!.tsufletul lui
pen-tru tine. Binele chezasului va întoarce 19pacatosul, si cel
nemultimitoriu în cugetva parasi pre cel ce l-au izbavit. Cheza-
20sia pre multi au pierdut, îndireptati fiind,si au clatit pre ei
ca valul marii. Pre bar- 21bati tari i-au înstreinat, si au ratacit
înlimbi streine. Pacatosul, cazînd la cheza- 22sie si gonind
prilejuri, cadea-va la judecata.Sprijaneaste pe aproapele tau, dupa
putea- 23rea ta, si te pazeaste ca sa nu cazi. înce- 24patura
vietii: apa, si pîinea, si haina, si ca~sa acoperind grozavia. Mai
buna e viata 25saracului supt acoperemînt de grinzi, decîtmîncari
luminate în streini. Spre mic si 26spre mare, fii voitoriu de bine.
Viata rea 27iaste cea den casa în casa, si unde sa va sa-Iasui nu
va deschide gura. Ospata-vei si 28vei adapa la ceale nemultimite,
si pre lîngaaceastea amara vei auzi: "Pasa, nemeami- 29ce, gateaste
masa si, cu ce va fi în mîna ta,hraneaste-ma"; "Iesi, nemeamice,
dena- 30intea cinstei, ca mi-au venit fratele mieuoaspat si
trebuiaste casa". Greale-s aceas- 31tea la om ce are minte:
certarea casii si po-
nosul datornicului.
CAP XXX
Pentru fecioriel ce iubeaste pre fiiullui îndesi-va 1bicele lui,
pentru ca sa sa veseleas-ca la cea de apoi ale lui. Cela ce 2cearta
pre fiiul lui folosi-se-va deel, si între cei conoscuti pentru
el
sa va lauda. Cela ce învata pre fiiullui 3va întarîta pre
vrajmas, si înaintea priatini-lor de el sa va bucura. Murit-au
tatal lui, si 4ca cum n-ar fi murit, pentru ca aseamene cuel au
lasat dupa el. în viata lui au vazut si 5
-
lui Iisus a lui Sirah 679
s-au bucurat,si la moartea lui nu s-au mîhnit.6 înaintea
vrajmasilor au lasat izbîndire, si7 priatenilor raspla tind har.
Pentru sufletul
fiilor lega-va ranele lui, si de toata strigarea8 sa vor turbura
ficatii lui. Calul neînva-
tat iesi-va nasîlnic, si fiiul slobod va iesi9 obraznec. Apleaca
fiiul, si te va înspai-
10 ma; joaca cu el, si te va mîhni. Nu rîdeîmpreuna cu el,
pentru ca sa nu te doaraîmpreuna, si la cea de apoi vei strepezi
din-
11 tii tai. Sa nu dai lui voInicie la tinerea te;frînge coastele
lui, pîna e copil, ca nu cîndai,
12 nasîlnicindu-se, nu te va asculta. Ceartapre fiiul tau si
lucreaza întru el, ca nu,
13 întru rusinarea ta, sa va poticni. Mai bi-ne sarac sanatos si
putînd cu vîrtutea, decît
14 bogatul batut la trupul lui. Sanatateacea desavîrsita mai
buna e decît tot aurul,si trupul cel sanatos cu vîrtute decît
aveare
15 nenumarata. Nu iaste avutia mai bunadecît sanatatea trupului,
si nu iaste veselie
16 mai multa decît bucuria inimii. Mai bu-na e moartea decît
viata amara sau boala
17 statatoare. Bunatati ravarsate prestegura închisa, puneri de
bucate zacînd lînga
18 groapa. Ce foloseaste jîrtva la idol? Pen-tru Ca nici va
mînca, nici va mirosi; asa cela
19 ce sa goneaste de domnul. Vazînd îna-intea ochilor si
suspinînd, ca scopitulîmbra-tesînd fecioara si suspinînd, asa cela
ce
20 face în sila judeca ti. Sa nu dai la întris-tare sufletul tau
si sa nu te necajesti pre
21 tine în sfatul tau. Veselia inimii-viataomului, si bucuria
barbatului -îndelungarea
22 zilelor. îndrageaste sufletul tau simîngîieinima ta, si
întristaciunea departe o depar-
23 teaza de la tine, Pentru ca pre multi auomorît întristaciunea
si nu iaste folos întru
24 ea. Rîvnirea si mînia împutineaza zilele,si grija aduce
batrîneatele mai nainte de
vreame.
CAP XXXI
1 ~I riveghearea avutiei topeaste trupu-rile,si grija ei
osebeaste somnul.
2 IW @'I.-AI Grija privegherii va ceare adormire,si boala grea
va trezvi somnul.
3 ~Wll Ostenit-au bogatul în strînsoareabanilor si în odihna sa
satura de desfata-
4 ciunele Îui. Ostenit-au saracul întru îm-putinarea vietii si
în odihna lipsit sa face.
5 Cel ce îndrageaste aurul nu se va îndirepta,si cel ce goneaste
stricaciunea satura-se-va
6 de ea. Multi s-au dat la cadeare pentruaurul, si s-au facut
peirea lor de catra
7 fata lor. Lemn de piadeca iaste celorce jîrtvuiesc lui, si tot
cel fara minte
8 sa va prinde într-în sul. Fericit boga-tul carele s-au aflat
fara prihana si care-
9 ledenapoia aurului n-au mers. Cineiaste? Si vom ferici pre el,
pentru ca au
facut minunate în norodul lui. Cine s-au 10ispitit întru el si
s-au întemeiat si sa fie sprelauda? Cine putea a iesi den porunca
si Iln-au iesit, si a face reale si n-au facut?întari-se-vor
bunatatile lui, si milosteniile 12lui povesti-Ie-va adunarea. La
masa mare 13ai sazut? Sa nu deschizi preste ea gîtlejultau Si sa nu
zici: "Multe-s ceale dentr-în- 14sa". Adu-ti aminte ca e rau ochiul
ficlean.Mai rau decît ochiul ce s-au zidit? Pentru 15aceaea de
catra toata fata Iacrameaza.Oriunde va cauta, sa nu întinzi mîna si
sa 16nu te vîri cu el în blid. Gîndeaste ceale 17ale aproapelui tau
dentru tine si p'reste totlucrul gîndeaste. Manînca ceale ce-ti
18sînt denainte ca un om si nu clefai, sa nute urasti. înceteaza
întîiu pentru învata- 19tura si nu te satura, ca sa nu te
împiadeci.Si de ai sazut în mijlocul celor mai multi, 20mai nainte
de ei sa nu întinzi mîna ta.Cîtu e de destul omului slujit cel
putin, si 21preastemutul lui nu rasufla. Somnul 22sanata tii iaste
pre mat cu masura; scula-tu-s-au dimeneata, si sufletul lui-cu
el.Truda privegherii si a greatei si capiarea 23-cu omul cel
nesatios. Si de te-ai silit în 24mîncari, scoala-te, fiind mîncate
pe juma-tate, si te vei odihni. Asculta-ma, fiiule, 25si sa nu ma
defaimi, si la ceale de apoi veiafla cuvintele meale. La toate
lucrurile 26tale te fa sîrguitoriu, si toata boala nu teva timpina.
Lucirea pîinii vor blagoslo- 27vi-vor buzele, si marturia bunatatii
ei ecredincioasa. Spre pîine a rea va cîrti 28cetatea, si marturia
rautatii ei pre amarun-tul. La vin nu te viteji, pentru ca pre
29multi au pierdut vinul. Cuptoriul ispi- 30teaste calitura în
stîmparare; asa vinulinimile, în vrajba trufasilor. Tocma e cu
31viata vinul la om, de-l vei bea pre el cu ma-sura lui. Ce viata
iaste aceluia ce sa îm- 32putineaza cu vinul? Si el s-au zidit
spreveselia oamenilor. Bucuria inimii si vese- 33lia sufletului
iaste vinul, bîndu-se la vreamecu masura .. Amaraciune sufletului
iaste 34vinul bîndu-se mult, în zadarîre si în cadeareîmpotriva.
înmulteaste betia mînia celui 35fara minte spre împiedecare,
împutinîndvîrtutea si facînd rane. La ospatul vinu- 36lui sa nu
mustri pre aproapele tau si sa nu-ldefaimi pre el la veselia lui;
Cuvînt de 37ocara sa nu-i zici lui si sa nu-l necajesti
pre el în cearere.
CAP XXXII
ovatuitoriu te-au pus? Nu te vazne- 1si; fa-te întru ei ca unul
dentr-însii,Grijaste de ei si asa sazi; si, toata 2treaba ta
facînd, culca-te, Pen- 3tru ca sa te veselesti de ei si, pen-
tru buna podoaba harului, vei lua cununa.
-
680 Întelepciunea
10
"11,(
~121314
15
16
17
18
19
20
21
222324
25
26
4 Graiaste, cela ce esti mai batrîn, pentru casa cade tie, întru
adevarata stiinta, si sa nu
5 zaticnesti muzicile. Unde e ascultare sanu versi graiu, si
fara vreame nu te înte-
6 lepti. Peceate de anthrax pre podoabade aur-potrivirea
cîntaretilor la ospatul
7 vinului; În mestersug de aur peceatede zmaragdu-viersul
cîntaretilor la vinul
8 cel dulce. Graiaste, tînarule, de-ti iastetreaba, abia de doao
ori de te vei întreba;
9 Sumuiaste cuvîntul, întru putine-multe;10 fa-te ca cum ai sti
si împreuna tacînd. In
mijlocul celor mari nu te face tocma; si al-Il tul va zice, nu
prea lungi vorba. Înaintea
trasnetului grabeaste fulgerul, si înaintea12 rusinosului
mearge-va harul. La vreame
te scoala si nu te codi, alearga acasa si nu13 te trîndavi;
Acolo joaca si-ti fa cugetele
tale, si sa nu gresesti cu cuvîntul trufas.14 Si spre aceastea
cuvinteaza bine pre Cela
ce te-au facut si te îmbata den bunatatile15 Lui. Cel ce sa
teame de Domnul aleage-
va învatatura, si cei ce mîneca afla-vor buna-16 vrearea. Cel ce
cearca leagea satura-sa-va
de dînsa, si cel ce fa tareaste scîrbi-sa-va17 întru el. Cei ce
sa tem de Domnul afla-
vor judecata, si îndireptari ca lumina vor18 aprinde. Omul
pacatos sa abate de mus-
trare si dupa voia lui va afla potrivire.19 Barbatul cel de sfat
nu va treace cugetul; si
striinul si trufasul nu sa va teame de frica,20 si dupa ce va
face cu el. Fara de sfat ne-
mica sa nu faci; si facînd tu, sa nu te ca-21 iesti. În calea
împiedecarii nu mearge,22 si sa nu te împiadice înpietrisuri. Sa
nu
crezi în calea cea nepoticnita, si de fiii tai23 te pazeaste. În
tot lucrul sa-ti crezi su-
fletul tau, pentru ca si aceasta iaste paza24 poruncilor. Cel ce
creade legii ia aminte
la porunci, si cel ce nadejduiaste preDomnul nu sa va
scadea.
CAP XXXIII
1 ~I re cel ce sa teame de Domnul nu-lva întempina rau, ce în
dodiala, si
2· IW lU~I iara-I va scoate. Barbatul înte-lept nu va urî
leagea, iara cel cefatareaste într-însa iaste ca corabia
3 în furtuna. Omul de înteles încreade-se-va4 legii, si leagea-
lui credencioasa. Ca în-
trebarea direptilor, gateaste cuvîntul, si asate vei asculta;
leaga împreuna învatatura si
5 raspunde. Roata carului-inema nebunu-lui, si ca osia ce sa
întoarce e gîndul lui.
6 Calul la mînzit-ca priatenul hulitoriu,dedesuptul a tot celui
ce va sadea pre el
7 va necheza. Pentru ce zi decît zi priso-seaste si toata lumina
zilii anului-de la
8 soare? Cu mintea Domnului se-au ose-bit, si au schimbat vremi
si praznece dentru
9 eale. Înaltat-au si au sfintit, si dentr-în-
171 - Biblia, 1688
sele au pus spre numarul zilelor. Si oa-menii toti-den tarîna,
si den pamînt s-auzidit Adam. Cu multimea stiintii Dom-nului au
osebit pre dînsii si au premenitcaile lor. Dentru ei au blagoslovit
si auînaltat, si dentru ei au sfintit si catra Els-au apropiat.
Dentr-însii au blestemat siau smerit si i-au întors pre ei de la
starea lor.Ca lutul olariului în mîna lui, toate caileLui dupa
bunavrearea Lui. Asa-s oameniiîn mîna Celui ce au facut pre ei, sa
dea lordupa judecata Lui. Împotriva raului ebinele, si împotriva
mortii-viata. Asa eîmpotriva bunului-credincios cel pacatos.Si asa
priveaste la toate lucrurile Celui Nalt:doao, doao, unul împotriva
unuia. Si eu,mai pre urma, am privegheat si am moste-nit de tot ca
den ceput. Ca cel ce adunaîn vie pe urma culegatorilor, la
blagoslo-venia Domnului am ajuns, si, ca cînd asculeage, am
împlutjgheabul. Socotit cumnu numai mie am trudit, ce la toti ceia
cecearca învatatura. Ascultati-ma, boiariinarodului, si
povatuitorii adunarii, bagatiîn urechi! Fiiului si muierii,
fratelui sipriatenului sa nu dai puteare asupra-t înviata ta. Si sa
nu dai altuia banii tai, canu, caindu-te, te vei ruga pentru ei.
Pînaînca traiesti si suflarea e în tine, sa nuschimbi pre tine cu
tot trupul. Pentruca mai bine iaste feciorii sa ti sa roage
tie,decît a cauta tu la mînile feciorilor tai.În toate lucrurile
tale fa-te savîrsitoriu; nu 27da hula întru slava ta. în ziua
sfîrsitului 28zilelor vietii tale si la vreamea mortii tale,
• împarti mostenire. Saturari si toiag si 29sarcine-Ia magari,
pîine si certare si lucru-la tob. Lucreaza cu copilul, si vei afla
30odihna; slobozi mînele lui, si va cerca slobo-zire. Jugul si
hamul vor îndupleca cer- 31bicea, si la robul
facatoriu-de-rau-Iegaturisi cazne. Pune pre elIa lucru, ca sa nu
32saza fara lucru, pentru ca multa rautateau îllVatat zabava. La
lucruri îl asaza 33precum i sa cade lui, si, macara ca nu
vaasculta, îngreuiaza obezile lui. Si sa nu 34prisosesti la tot
trupul afara den cale sifara judecata sa nu faci nemica. De iaste
35tie rob, fie ca tine, caci cu sînge l-ai cîstigatpre el. De iaste
tie rob, poarta-1 pre el 36ca pre tine, caci ca sufletul tau ît va
trebuiel. De-l vei chinui pre el si, sculîndu-se, 37
va fugi, în care cale îl vei cauta pre el?
-
lui Iisus a lui Sirah 681
CAP XXXIV
1 [1'. esarte nadejdi si mincinoase-la......•. barbatul
neî.ntelegatoriu, si visele2 . zboara pre cel fara minte. Cacel ce
sa apuca de umbre si go-
neaste vîntul, asa e cela ce sa în-3 creade "de la vise; Aceasta
asupra acestu-
ia vedearea viselor, den preajma featii-în-4 chipuirea featii.
De la cel necurat cine
sa va cura ti? Si de la mincinos cine sa va5 adevara? Vrajîle si
descîntaturile si vise-
le desarte sînt, si ca cei grecioase naluceas-6 te-iose inema.
De nu sa va trimite de la
Cel Nalt spre socotinta, sa nu dai inema ta7 asupra lor, Pentru
ca pre multi au însa-
lat visele si au cazut nadejduindu-se pre eale.8 Fara de
minciuna sa va savîrsi leagea, si
întelepciunea e la gura cea credincioasa9 savîrsire. Omul
învatat au cunoscut mul-
te, si cel mult-stiut povesti-va înteleagerea;10 Cela ce nu s-au
ispitit putine stie, iara cel11 ratacit va înmulti istetia. Multe
am va-
zut întru ratacirea mea, si mai multe decît12 cuvintele meale e
în teleagerea mea. De
multe ori pîna la moarte am avut primejdie13 si m-am mîntuit
pentru aceastea. Duhul
celor ce sa tem de Domnul va trai, pentru