-
Abac Plac de piatr plasat deasupra capitelului unei coloane, de
form cel mai adesea ptrat, mai rar octogonal.
Abraziune Eliminarea unui strat superficial de grosime constanta
sau variabila. Solicitarea este in general asociata cu circulatia
pe suprefete de calcare sau de rulare. In cazul existentei unei
astfel de solicitari, un strat superficial cu rezistenta specifica
trebuie in general aplicat.
Acant Motiv ornamental reprezentnd frunza de form neregulat a
plantei de acant. Este utilizat n decoraia sculptural a
capitelurilor de ordin corintic i compozit.
Accelerator de priza Aditiv folosit pentru a accelera intarirea
unui material compozit (beton, mortar, etc.), actiune necesara in
perioade friguroase sau pentru interventii de urgenta. Accelerarea
prizei se refera la marirea vitezei de intarire a liantului
principal din respectivul amestec.
Adezivitate Proprietate a liantilor de a adera la granulele
prezente in materialul compozit (mortar, beton, etc) si prin
intarire de a transmite tensiuni mecanice intre respectivele
granule.
Aditiv Substanta ce se adauga unui amestec pentru a ii
imbunatati una sau mai multe proprietati. Termen folosit in general
in retetele de preparare a betoanelor si mortarelor.
Adosat Termen ce marcheaz situaia n care dou elemente
constructive sunt amplasate spate n spate sau atunci cnd un element
constructiv (o coloan, un pilastru) sunt ridicate n faa altui
element mai important, pe care se sprijin.
Agregat mineral Granule, de diferite dimensiuni, de origine
minerala, obtinut fie prin excavare din rauri fie prin concasarea
(spargerea) rocilor de cariera. Folosit in special pentru
prepararea betoanelor si mortarelor.
Agrement tehnic Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita
din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua.
Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari
facuta in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau
tehnici cunoscute.
Ajur Tehnic decorativ constnd din traforarea de mici strpungeri
n plci de piatr sau de lemn, permind ptrunderea luminii.
Alicarie Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la
compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida,
betoane sau mortare. Sun potrivite pentru executarea betoanului de
slaba rezistenta pentru fundatii (asa numitul beton ciclopian).
Aluminiu Metal usor folosit in elemente de constructii atat
portante cat si autoportante. Densitate 2700 kg/mc. Modul de
elasticitate longitudinala E (Young) cca. 70.000 MPa. Modul de
elasticitate transversala G cca. 27.000 MPa. Coeficientul lui
Poisson 0.33. Rezistente minime la rupere foarte variabile
(65...150N/mmp, dar pot ajunge la cca. 500N/mmp), in functie de
aliaj. Materialul este extrem de ductil, iar reglajul
caracteristicilor mecanice este facut prin aliere. Este obligatoriu
de consultat fisa tehnica inainte de a proiecta cu aliaje cu
aluminiu, mai ales ca rezistenta minima la rupere nu este
rezistenta de calcul!
Alungire Schimbarea lungimii unui element pe o anumita directie;
termenul este impropriu pentru ca se refera la elemente intinse iar
reversul (scurtarea) este rar folosit; deformatie sau deplasare, cu
indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire,
- pentru scurtare).
Ambrazur 1 . Deschidere practicat ntr-un zid, delimitat de
cadrul unei ferestre sau al unei ui.
-
2 . Spaiul cuprins ntre montanii ferestrei sau uii.
3 . Deschidere practicat ntr-o amenajare ntrit, pentru a permite
tragerea cu o arm.
Ampatament Distanta dintre axele sinelor de cale ferata.
Ancadrament Cadru de piatr sau de lemn delimitnd golul unei ui
sau al unei ferestre, n care se fixeaz sistemul de nchidere sau de
siguran al acestora. Partea dinspre exterior este adesea decorat
prin cioplire, putnd contribui la definirea stilistic a
edificiului.
Ancorare Actiunea de fixare (blocare) a unui element intr-un alt
element; ca atare, termenul este folosit cu precadere la betonul
precomprimat dar este comun multor tipuri de lucrari.
Angajat()/Coloan Termen care desemneaz situaia special a unei
coloane sau a unui element de sprijin (pilastru) care sunt
semincastrate ntr-un zid.
Angob nveli de argil opac, de obicei colorat diferit de suport,
care acoper vasul ceramic dup ce acesta s-a uscat, prin nmuiere
ntr-o suspensie de pulbere fin de argil dizolvat n ap.
Antablement Parte component a structurii unui edificiu clasic
sau de orientare clasicizant, plasat pe capitelurile coloanelor sau
pilatrilor, sub fronton. Antablementul este alctuit din trei pri:
arhitrav, friz i corni.
Apa La acoperisuri: versant, panta, directie de scurgere a apei
meteorice.
Apa/ciment, raportul Raportul dintre masa apei si masa
cimentului intr-un amestec destinat, in general, prepararii
betoanelor si mortarelor; nu este luata in considerare la calculul
acestui raport decat apa care nu este absorbita de agregate;
raportul este important pentru rezistenta betonului, in sensul in
care un raport mic in conditiile unei lucrabilitati si compactari
corespunzatoare conduce la rezistente crescute ale betonului
(pentru reglarea lucrabilitatii a se vedea si aditivii).
Apodyterium Vestiar n bile romane.
Arc Element de constructie a carui axa are o forma curba.
Arcad Deschidere practicat intr-un zid, sub un arc, care se
sprijin pe montani de zidrie sau pe coloane.
Arcad oarb Tip de arcad, n care zidul de sub arc nu este ptruns
total de gol, crendu-se astfel o ni plat.
Argila pentru caramida Argila cu proprietati speciale cu privire
la continutul de silice, silice care pot fi activate fie prin
ardere (obtinerea caramizii rosii, sau arse) fie prin inmuiere,
formare si uscare calda naturala (chirpici).
Arhitect
(1) Poarta titlul de arhitect cetatenii romani absolventi, cu
diploma de licenta sau asimilata, ai institutiilor de invatamant
superior de arhitectura, recunoscute de statul roman, cu durata
studiilor de minimum 5 ani.
(2) De asemenea, sunt considerati arhitecti absolventii cu
diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta
de statul roman, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin.
(1).
Arhitect cu drept de semnatura Dreptul de semnatura implica
asumarea de catre persoana care il exercita a intregii
responsabilitati profesionale fata de client si autoritati cu
privire la calitatea si
-
functionalitatea solutiilor propuse, integrarea in ambianta
inconjuratoare a posibilitatilor tehnice de realizare si cu
respectarea legislatiei in domeniu.
Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu mentionarea in clar
a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Tabloul
National al Arhitectilor.
Arhitectii cu drept de semnatura pot dobandi calitatea de
proiectant general.
Arhitectii cu drept de semnatura pot angaja salariati.
Arhitect stagiar
Arhitectul care isi desfasora activitatea profesionala ca
stagiar pe o perioada de 2 ani, in baza unui contract individual de
munca sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura.
Arhitect urbanist
Arhitectul care-si desfasoara activitatea in domeniul
urbanismului si al amenajarii teritoriului.
Arhitrav Element arhitectonic, la origine din lemn, apoi din
piatr, i mai trziu, din zidrie, cu dezvoltare orizontal, care unete
partea superioar a doi sau mai muli montani. n ordinele clasice
(doric, ionic i corintic) alctuiete partea inferioar a
antablementului. Cnd se sprijin pe coloane mai poart i denumirea de
epistil.
Arhivolt Partea frontal a unei arcade, alctuit dintr-o suit de
uniti (bolari de arc, crmizi), formnd o band continu, foarte des
ornamentat cu sculpturi. Marile portaluri romanice i gotice prezint
o succesiune de arhivolte retrase treptat de la faa zidului.
Armare cu cabluri Tip de armare folosind cabluri aderente sau
neaderente la beton, eventual post-tensionate sau
pre-tensionate.
Armatura (constr.) Elemente (in general metalice) introduse
intr-un material cu rezistenta slabe la intindere in vederea
preluarii si redistributiei eforturilor; (inst.) Orice element care
serveste controlului curgerii unui fluid sau a unui gaz (robinet,
vana, etc.) intr-o retea specifica.
Art nouveau Micare artistic de la sfritul sec. XIX i nceputul
secolului XX (primul deceniu) rspndit n toat Europa i ulterior, n
cele dou Americi. Art nouveau sub denumirea de "Style Modern" a
avut o anumit influen i n arhitectura Basarabiei. n Germania aceast
micare artistic era numit "Jugendstil", n Austria - "Sezession", n
Italia - Stile Liberty" sau "Stile Floreale", n tradiia romneasc se
utilizeaz sintagma "Arta 1900".
Asiz ir de uniti constructive (pietre, crmizi) cu o nlime
constant, dispuse orizontal ntr-o construcie.
Atic() Etajul terminal, mai scund i mai retras dect celelalte,
situat deasupra corniei principale a unei cldiri, frecvent utilizat
n baroc i clasicism. Iniial "atica" desemna elementul arhitectonic
cu structur continu i efect decorativ, plasat la baza acoperiului
pentru a masca pornirea acestuia.
Aula 1 . n arhitectura roman, curte.
2 . Astzi, sal de festiviti i reuniuni importante n incinta unor
universiti sau academii.
Autorizatia de construire
-
Este o autorizatie obligatorie pentru construire, reconstruire,
consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de
reparare.
Este actul de autoritate al administratiei publice locale pe
baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege,
referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea
constructiilor.
Se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor
documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, avizate
si aprobate potrivit legii.
Administratia trebuie sa raspunda la cerere conform legii in cel
mult 30 de zile de la data inregistratii cererii.
Autorizatia de desfiintare Se emite in aceleasi conditii ca si
autorizatia de construire, pentru demolarea, dezafectarea ori
dezmembrarea constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a
oricaror amenajari.
Axa Locul geometric al centrelor de greutate al tuturor
sectiunilor normale pe una dintre fetele longitudinale ale
elementului de constructie.
Axa (principala) de deformatie Forma geometrica a axei
coresponzatoare formei deformate a elementului de constructie. In
constructii este folosita ipoteza micilor deformatii in marea
majoritate de studiilor structurale. Daca elementul nu este liniar
atunci termenul trebuie inlocuit cu suprafata de deformatie, in
cazul elementelor plane (placi, grinzi perete, etc) sau cu o
notiune mai putin concreta in cazul masivelor (de ex. blocul din
beton al unei fundatii izolate).
B.C.A. Beton Celular Autoclavizat. Poate contine ciment.
Amestecul spumat este supus unei temperaturi ridicate si unei
presiuni mari de vapori (8-12 atm.), ceea ce determina intarirea
amestecului spumat (autoclavizare).
B.C.U. Abreviere pentru Beton Celular Usor. In afara de aceasta
mai exista abrevieri de genul BCU (a nu se confunda cu Biblioteca
Centrala Universitara) sau BCFA (Beton Celular Fara Autoclavizare).
Contine ciment in mortar realizat, in general, cu nisip 0-3. Spuma
este preparata separat dintr-o substanta tensioactiva. Mortarul si
spuma se amesteca, dupa care pasta obtinuta se toarna in forme.
Balcon Platform exterioar cu o latur ncastrat ntr-un zid,
delimitat de un parapet metalic sau de zidrie, comunicnd cu
interiorul construciei prin intermediul uneia sau a mai multor
ui.
Baldachin Lucrare de arhitectur sau de tmplrie fin, bogat
ornamentat, susinut de colonete libere sau ncastrat pe una dintre
laturi n zid, care servete drept acopermnt pentru un tron, un
altar, un amvon sau o statuie.
Balustru Colonet din piatr, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la
partea inferioar, utilizat n general n suite de elemente identice n
arhitectur i decoraie.
Baraj Element complex de constructie, avand in general rolul de
a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc).
Barbacan n arhitectura fortificat, amenajare defensiv n faa
intrrii principale a unei ceti, castel, ora sau biserici ntrite,
constnd dintr-un spaiu ngust, cu traseu icanat, delimitat de ziduri
nalte prevzute cu un drum de straj, ferestre de tragere i guri de
aruncare.
Bariera de vapori Element de constructie care se opune
circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior.
Basorelief Tip de relief, puin profilat fa de suprafaa de
fundal.
-
Bazalt Roc compact de origine vulcanic, de culoare neagr,
cenuie, albstrie, cu striaiuni, folosit n arhitectur i sculptur
(inclusiv n arta reliefului).
Beton Conglomerat artificial de materiale diverse (pietricele,
nisip, fragmente ceramice, reziduri de ardezie etc.) reunite
printr-un liant hidraulic, cunoscut nc din antichitate. Betonul
modern are la baz cimentul. Betonul armat - tehnic modern de
construcie, constnd n turnarea betoanelor n cofraje ale cror nucleu
este alctuit din bare metalice de dimensiuni diferite.
Beton Material compozit constituit din agregate minerale si un
agent de intarire. Pentru betonul din ciment, agentul de intarire
este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul
de intarire este format din bitum aditivat.
Beton armat Beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in
general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se
calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu
bare si cel armat dispers pot exista.
Beton asfaltic Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum
(liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite.
Poate fi armat.
Beton precomprimat Beton armat in care au fost induse tensiuni
de sens invers celor date de incarcarea de exploatare.
Bolt Parte constructiv destinat s acopere un spaiu, realizat cu
elemente rezultate din translarea unor arce cu trasee diferite,
sprijinit pe cel puin doi perei laterali. Elementele constitutive
poart denumirea de bolari.
Conform tipologiei exist boli simple, realizate prin translarea
n spaiu a unui arc: b. n plin cintru, b. n leagn sau b.
semicilindrice, b. n jumtate de sfer (cupol), n sfert de sfer
(conic) etc.
Bolile compuse sau complexe, se obin prin combinarea de tipuri
diferite de arce sau chiar a unor b. simple: exist b. mnstireasc,
b. n ogiv, b. n fagure, b. n evantai, b. cu penetraii etc.
Bolt moldoveneasc Sistem de boltire folosit n arhitectura
religioas din Moldova n secolele XV - XVII. Potrivit acestui sistem
deasupra pandantivelor, care fac trecerea de la planul ptrat al
arcelor mari la planul circular al turlei, este construit un inel
de tambur n interiorul cruia sunt dispuse patru arce diagonale ale
cror nateri se afl, n proiecie vertical, deasupra cheilor arcelor
mari. Prin acest sistem de boltire se obine o reducere substanial a
diametrului i greutii tamburului i cupolei turlei bisericilor.
Apare pentru prima dat la Ptrui. La Chiinu acest sistem de boltire
este utilizat n biserica Sf.Gheorghe (1819).
Bovindou Tip de fereastr care iese n rezalit fa de planul
zidului, sprijinit spre exterior pe console, pe o coloan sau pe
prelungirile brnelor care alctuiesc suportul pavimentului ncperii
creia i corespunde i al crui spaiu l prelungete spre exterior.
Brncovenesc/Stil Denumire dat artei din ara Romneasc de la
sfritul sec. XVII i de la nceputul sec.XVIII, care i i-a numele de
la domnitorul Constantin Brncoveanu.
Buciardare Distrugerea unui strat superficial neted in vederea
imbunatatirii aderentei la baza a unui alt strat superficial care
urmeaza sa fie turnat. Procedeul original presupune folosirea unei
buciarde (ciocan cu dinti de forma piramidala).
Buiandrug Zona de perete aflata deasupra unui gol de usa sau de
fereastra. Buiandrugul poate sa aiba rol structural, eventual
formand corp comun cu parapetul in cazul ferestrelor. In cazul
solicitarilor orizontale (seism, vant), buiandrugii suporta
eforturi taietoare, in mod predominant, asemanator grinzilor
scurte.
-
Buldozer Utilaj destinat impingerii. Materialul impins
(deplasat) poate sa fie pamant, agregate, etc. In general,
buldozerul poate fi folosit si pentru sapaturi superficiale prin
dislocarea succesiva a unor straturi subtiri de teren.
Cablu Fir; Element liniar de constructie incapabil sa preia
eforturi de incovoiere dar foarte capabil sa preia eforturi
axiale.
Cadastru
Sunt documente administrative (plan parcela, matrice cadastrala
etc.) care permit identificarea proprietatilor fiecarei asezari
urbane.
Cadru Ansamblu format din minimum doi stalpi si o grinda; Cadru
plan: toate elementele sunt cuprinse intr-un plan; Substructura de
forma unei rame.
Caiet de sarcini (specificatii tehnice)
Este documentatia scrisa care insoteste proiectul tehnic
elaborat de proiectant si care detaliaza conditiile tehnice de
executie si de montaj al lucrarilor: calitatile materialelor,
utilajelor si echipamentelor, standarde care trebuie respectate,
tolerante de executie si montaj, protectia muncii, protectia
mediului, tehnologii, transporturi, inspectii, teste, verificari,
modificari, masuratori, intretinere etc.
Caldura de hidratare Energia termica degajata in timpul reactiei
ciment-apa cand incepe formarea gelurilor solide specifice
cimentului intarit.
Calot Bolt realizat din crmid (mai rar din piatr) reprezentat de
poriunea superioar a unei sfere tiate de un plan orizontal,
aproximativ la nivelul diametrului sau mai sus de acesta.
Capacitate portanta Incarcare maxima suportata de catre un
element, substructura sau structura; Termenul trebuie folosit cu
precautie si in stricta corelatie cu rolul elementului sau
substructurii in interiorul structurii, motivul fiind legat de
tipologia (cazul) de incarcare, capacitatea portanta si tipul
incarcarii fiind notiuni nedisociabile.
Capitel Pies component a unei coloane, reprezentnd partea sa
superioar, care transmite greutatea antablementului fusului
coloanei respective.
Captuseala de caramizi Caramida rosie (arsa) obisnuita poati fi
folosita pentru protectia hidroizolatiilor verticale, in timp ce in
situatii speciale (cosuri de fum) este necesara o caramida avand
caracteristici de rezistenta la principalul factor agresiv (de ex.
caramida refractara).
Caramida nearsa Argila amestecata cu fibre in vederea armarii
disperse, eventual aditivata. In Romania are denumiri precum
chirpici sau voioage. Daca este pusa in opera in mod corespunzator,
acest tip de material este o alternativa (in anumite situatii) la
caramida arsa, destul de mare consumatoare de combustibil fosil in
timpul producerii. Este posibila producerea de caramida nearsa prin
procedee semi-industria
Caravanserai Ansamblu de construcii tipic orientale, amplasat pe
marile drumuri comerciale sau de pelerinaj. Structura sa are
ntotdeauna aceleai elemente de baz: n jurul lui se afl o curte n
care are un rezervor de ap, un corp de camere dotate cu galerii ca
loc de odihn pentru cltori, grajduri pentru animale i hale, adesea
boltite, pentru depozitarea mrfurilor.
-
Cariatid Statuie feminin, drapat dup moda antic sau seminud,
care ndeplinete ntr-un edificiu rolul unei coloane, stlp sau
pilastru.
Cartu Ancadrament sculptat, de diferite forme, cu marginea
ondulat, avnd n centru o inscripie, plasat pe frontispiciul unui
edificiu.
Castel de apa Rezervor plasat la inaltime si care asigura
alimentarea unei retele prin intermediul gravitatiei, ridicarea
lichidului la inatime fiind singura operatie care necesita un
sistem de pompare.
Caz de forta majora
Evenimente imprevizibile si independente de vointa partilor
(intemperii, cataclisme etc.) care impiedica realizarea
contractului.
Cenusa zburatoare Reziduu de ardere a combustibililor solizi,
care este antrenata in plan vertical prin fenomenul de convectie.
Unele cenusi zburatoare pot contine compusi de siliciu cu o
comportare de liant slab hidraulic. Acesti compusi recomanda
utilizarea lor alaturi de ciment pentru prepararea betonului.
Ceramica Argile selectate in amestec, eventual aditivi, avand
diferite forme, obtinute prin ardere, fiind sau nu glazurate.
Materialele de tip ceramic au o rezistenta mare la abraziune si
rezista la temperatura ridicata. Dezavantajele sunt: in general
sunt casante, au densitate (implicit masa) ridicata si transmisie
termica foarte buna (nu incercati sa izolati termic cu gresie!).
Rezistenta mare la abraziune respectiv conlucrarea buna cu
substante de acoperire (de tip glazuri) fac ceramica foarte
utilizatasub forma de gresie si faianta. Caramida arsa intra de
asemenea in categoria ceramicilor.
Certificat de urbanism
Este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate
cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor
aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,
dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute
solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si
tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data
solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie
indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si
lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea
autorizarii.
Cheie de bolta Punctul cel mai inalt al unui arc sau al unei
bolti.
Ciment Material complex obtinut prin arderea si macinarea fina a
unor argile speciale in amestec cu aditivi. Se obtine astfel un
liant hidraulic cu rezistente mari dupa intarire. Intarirea se face
in prezenta apei, care in combinatie cu compusii silicosi duce la
formarea unor geluri solide. Aderenta fata de agregatele minerale
este foarte buna, putand astfel fi utilizat in producerea
betonului. Gelurile rezultate au aderenta foarte buna si fata de
otel, permitand producerea de beton armat sau beton precomprimat.
Buna rezistenta la agresivitate termica si chimica (a se vedea
protectia elementelor metalice cu ajutorul betoanelor cu
ciment).
Cintru Cofraj curb destinat constructiei (sau turnarii) unui arc
sau a unei bolti; demontarea cofrajului se numeste descintrare
(neoficial).
Clipeus Element arhitectural constnd ntr-un portret n medalion
al unei persoane decedate.
Coama Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la
partea lor superioara.
-
Cofraj Structura indepedenta cu rolul de a sustine un amestec
intial vascos, care se va intari dupa turnare si a carui forma va
fi data de suprafata interioara a cofrajului. Daca o parte din
cofraj nu se recupereaza prin decofrare si ramane ca parte
componenta a elementului obtinut dupa intarirea amestecului vascos
(in general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut.
Cofrajul pierdut poate sau nu sa aiba un rol structural.
Coloan Element constructiv vertical, destinat s contribuie la
descrcarea forelor de mpingere provenite din sistemul de acoperire
a unui spaiu (boli, tavane etc.) Poate fi realizat n lemn, piatr,
crmid, metal, beton.
n ordinele clasice coloanele aveau de obicei fus, capitel i (la
ordinele ionic i corintic) - baz.
Colonad Succesiune uni-sau pluri-liniar de coloane de acelai tip
sau de tipuri diferite, unite prin arhitrave ori prin arce, care se
constituie n ansambluri independente.
Compoziie Modalitate specific de structurare a elementelor unei
opere de art astfel, nct s formeze un ansamblu omogen, echilibrat,
indestructibil, capabil s transmit privitorului ideea i emoia
artistului.
Compozit Element de constructie format din mai multe materiale.
Un material neomogen ar putea fi numit, de asemenea, material
compozit. Ordin arhitectural roman al crui capitel combin volutele
ionice i frunzele de acant corintice.
Compresiune Actiune care duce la reducerea unei dimensiuni
carteziene a unui element de constructie.
Conditii generale de contractare
Documentul care pune la dispozitia partilor contractuale
principiile generale aplicabile pt. contractarea lucrarilor de
constructii. Ele devin parte integranta a unui contract de
executare a lucrarilor de constructii.
Conditii speciale de contractare
Documentul care completeaza sau, eventual, modifica conditiile
generale de contractare si conditiile suplimentare de contractare,
aplicabile unui anumit contract.
Conditii suplimentare de contractare
Documentul complementar la conditiile generale de contractare,
prin care se fixeaza clauze specifice contractelor incheiate de un
anume investitor.
Conductor arhitect
Poarta titlul de conductori arhitecti absolventii cu diploma
eliberata de institutii de invatamant superior de arhitectura
acreditate de statul roman, cu durata studiilor de minimum 3
ani.
Consol1 . Element arhitectonic din piatr, ieit de la suprafaa
zidului o dat cu care este construit, cu rol funcional, servind ca
punct inferior de sprijin i de descrcare.
2 . Termen preluat din arhitectur pentru diverse tipuri de polie
din piatr (lemn, metal, ceramic), suspendate pe ziduri exterioare
sau interioare, pe care se aeaz sculpturi, obiecte de art decorativ
etc.
-
Consultant
Poate fi o regie autonoma, o societate comerciala de proiectare
sau o persoana fizica autorizata, imputernicita de entitatea
achizitoare (investitor) sa o reprezinte in realizarea
investitiilor publice. Poate reprezenta interesele investitorului
pe toata durata derularii contractului. Poate supraveghea direct
sau prin reprezentantul sau desfasurarea lucrarilor pe santier.
Poate executa, la cererea investitorului, pe baza de contract,
studii de prefezabilitate, de fezabilitate, tehnico-economice, de
teren etc., proiectare, specificatii tehnice si cantitative de
lucrari, liste cu utilaje si echipamente, documentele licitatiei,
intreaga pregatire si organizare a licitatiei.
Contract
Document scris liber negociat intre arhitect si client. Indica
clar obligatiile partilor. Defineste natura si intinderea misiunea
arhitectului, precum si remuneratia. Este compus din formularul de
contract, din conditii generale, suplimentare si speciale de
contractare si celelalte documente precizate in formularul de
contract.
Contract global
Se incheie intre investitor, pe de o parte, si contractant
(antreprenor general) si furnizorul general, pe de alta parte,
acestia din urma asumandu-si raspunderea realizarii in ansamblu a
investitiei publice, avand dreptul sa incheie contracte de
subantrepriza (subcontracte) cu contractanti (antreprenori) sau
furnizori de specialitate. El se poate incheia intre investitor
atat cu contractantul, cat si cu furnizorul general, in care caz
intre contractant si furnizorul general intervine un contract de
asociere.
Contract pt. servicii de consultanta si asistenta tehnica
Se incheie intre investitor si agenti economici de proiectare
si/sau consultanta pentru intocmirea de: studii de fezabilitate,
tehnico-economice, proiecte tehnice, liste cu cantiati de lucrari,
liste cu cantitati de utilaje si echipamente, caiete de sarcini,
conditii speciale contractuale, documentatii pentru licitatii,
oferte s.a.
Contractant (Ofertant)
Este regia autonoma, societatea comerciala sau o firma straina
organizata si dotata corespunzator pentru realizarea executiei
investitiei publice, care are dreptul legal de a desfasura acest
gen de activitate si de a semna si derula contracte avand ca obiect
realizarea acesteia. Poate indeplini functia de antreprenor sau
antreprenor general, antreprenor sau subantreprenor de
specialitate, furnizor general sau de specialitate.
Contracte separate
Se incheie intre investitor si mai multi contractanti si
furnizori, cate un contract cu fiecare din acestia, in cazul in
care investitorul are capacitatea tehnica si organizatorica de a
indeplini functiile de furnizor si de contractant.
Contravantuire Substructura avand rolul de a limita deplasarile
din incarcari orizontale.
Cor 1 . n arhitectura Muntelui Athos, nume dat absidelor
laterale ale catolicoanelor.
2 . n arhitectura bisericeasc rus - nume dat catului superior
(etajului) din interioarele locaelor ortodoxe.
Corintic Ultimul din ordinele arhitecturii Greciei Antice,
prezent i n arta clasicist i neoclasicist.
-
Corni Element arhitectural ieit n consol fa de planul exterior
superior al zidului unei construcii.
Cornisa Orice parte decorativa sau avand si rol functional care
se pozitioneaza deasupra unui alt element si ii depaseste planul
vertical, avand un rol de protectie atmosferica asupra
respectivului element. Origine in latina literara (coronix), altfel
spus un fel de coroana.
Coroziune Degradare chimica a unui element de constructie.
Exemplele de coroziune includ ruginirea elementelor din otel sau
atacul apelor freatice sulfuroase asupra betonului.
Cos de fum Element complex de constructie destinat asigurarii
evacuarii unor gaze, fie prin fenomenul de convectie (tiraj
natural) fie prin combinarea convectiei cu sisteme de pompe (tiraj
fortat).
Crenel n arhitectura fortificat, gol al unui parapet, situat
ntre dou merloane, care ofer aprtorilor posibilitatea de a inti
asupra atacanilor fr a fi ei nii lovii.
Cupola Structura sau substructura de forma curba, semi-sferica
in acceptiune comuna; folosita in general pentru acoperisuri, dar
si pentru structuri integrale; data fiind forma, transmiterea
incarcarilor catre sol se face prin eforturi predominante de
compresiune, astfel incat cupola a fost asimilata si de eschimosi
prin renumitul igloo.
Tip de bolt semisferic sau semisferoidal, care acoper spaii de
plan ptrat.
Curtin n arhitectura fortificat, parte a zidului de incint
plasat ntre dou turnuri sau dou bastioane, prevzut, de obicei, spre
interior, cu drumuri de straj.
Curtin n arhitectura fortificat, parte a zidului de incint,
plasat ntre dou turnuri sau dou bastioane, prevzut spre interior cu
drum de straj, am-brazuri, guri de aruncare etc.
Darbazi Tip de cas caucazian, cunoscut sub aceast denumire n
Georgia.
Decantor Recipient folosit (de ex. in statiile de epurare)
pentru a permite solidelor dintr-un lichid sa coboare catre
suprafata sa inferioara.
Decapare Operatie de curatare de impuritati de tipul
hidrocarbonatilor (grasimi, uleiuri, etc) o suprafata metalica, in
vederea unei executiei unei suduri sau lipiri.
Decoraie arhitectural Totalitatea elementelor decorative ale
unei construcii, realizate o dat cu ridicarea zidurilor i, deci,
fcnd parte integrant din acestea.
Decro Poriune de zidrie ieit n afar sau retras puin fa de planul
peretelui, marcnd fie o simpl ngroare - din nevoi funcionale, fie o
lrgire, respectiv, o ngustare a spaiului interior.
Deformatie Deplasarea raportata la unitate de lungime;
Deformatia unghiulara -- masura schimbarii marimii unghiului drept
a unui element infinitesimal cu forma initiala rectangulara;
Deformatiile se mai numesc si deplasari specifice si reprezinta
corespondentul infinetesimal al deplasarii (marime finita).
Deformatie plastica Deformatie care nu se anuleaza atunci cand
incarcarea inceteaza (se mai numeste si deformatie remanenta).
Degdon Cuptor oriental arhaic pentru prepararea hranei, circular
n plan, de tip tandr, dar cu o gur suplimentar de alimentare,
amplasat lateral.
-
Denticuli Motiv ornamental constnd dintr-un ir de mici ptrate
reliefate fa de suprafaa zidului, realizate n piatr, crmid sau
mortar.
Deschidere Distanta intre reazeme intr-un plan transversal al
unei structuri.
Designer
Proiectant care se ocupa de estetica produselor in serie si
unicat.
Determinate, structuri static Structuri pentru care numarul
gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de
libertate posibile (glp). Notiunea se aplica si elementelor
componente. Daca glb < glp, structura este un mecanism.
Diafragma In cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete
portant, cu sau fara bulbi sau samburi, si care poate prelua si
incarcari orizontale prin eforturi de forfecare.
Dig Parapet construit impotriva deplasarii unor fluide catre o
incinta. A se vedea baraj si zid de sprijin deoarece digul
functioneaza ca o combinatie a celor doua.
Dolie Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la
partea lor inferioara.
Dom Cupola circulara sau eliptica in plan, circulara sau dupa o
alta curba in sectiune verticala; termenul are origine ecleziasta
date fiind formele acoperisurilor principale, traditionale la acest
gen de constructii in anumite stiluri sau curente.
Dom geodezic Structura de forma sferica, realizata de obicei din
bare, avand nodurile pe o suprafata sferica.
Domus n antichitate - construcie de plan dreptunghiular cu mai
multe ncperi, destinat locuirii, organizat n jurul unei ncperi
centrale numite atriu, la origine acoperit.
Doric/Stil
Stil artistic i ordin n arhitectura Greciei Antice, preluat de
arhitectura Renaterii, Barocului i n special de Clasicism i
Neoclasicism.
Drept de autor
Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata,
independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al
realizarii ei, chiar neterminata.
Dromos Drum ce conduce n partea subteran a unui monument
funerar.
Durbe Mausoleu singular, de dimensiuni mici.
Duritate BRINELL Valoare obtinuta in urma utilizarii ca obiect
de penetrare a unei sfere din material dur, mai de mult din otel,
in ultimul timp realizata dintr-un aliaj de tungsten-carbid.
Diametrul urmei sferei comprimate pe suprafata materialului test da
masura duritatii acestuia.
Duritate MARTENS Duritate activa. "Duritatea a fost definita in
mod conventional ca rezistenta unui material la penetrarea
permanenta de catre un alt material mai dur, prin masurare dupa
incetarea fortei de presiune, astfel incat deformatia elastica sa
nu fie luata in considerare." [dupa National Physical Laboratory --
Marea Britanie].
-
Ecluza Sistem pentru asigurarea modificarii nivelului apei in
vederea asigurarii circulatiei navelor fluviale in directia
sensului de curgere sau in sens invers (a se vedea de ex. sistemul
hidroenergetic Portile de Fier).
Ecvestr/Statuie Statuie reprezentnd o persoan clare.
Edificiu Construcie de dimensiuni importante, cu funcii
diferite, de locuire, reprezentare, cult, activiti publice etc.
Eflorescenta Formatiune asemanatoare cu "florile de mina" care
se formeaza la suprafata tencuielilor (in general) si care apare
din cauze cum ar fi ploile acide. In urma unor reactii chimice se
elibereaza progresiv saruri din masa tencuielii, care sunt
antrenate la suprafata ei. Pot sa indice si defecte ascunse ale
instalatiilor de apa.
Efort (1) Integrala tensiunilor intr-o sectiune transversala;
(2) Integrala produselor tensiune x brat-de-parghie in cazul
momentelor.
Efort axial Integrala tensiunilor normale intr-o sectiune. A se
vedea Principiul sectiunilor din Rezistenta materialelor si Teoria
elasticitatii si plasticitatii.
Elevaie Edificiu de la nivelul solului n sus, considerat n
opoziie cu fundaiile.
Empire Stil n arhitectura i arta european i american aprut la
sfritul secolului XVIII, ca rezultat al evoluiei neoclasicismului.
A durat n Frana pn la 1815-1820. n Rusia arist acest stil s-a
meninut pn n anii 1825-1830.
Empiric Formula sau metoda bazata pe observatii experimentale,
fara baza teoretica.
Emplecton Umplutur ntre doi parameni din piatr fasonat, alctuit
din piatr sfrmat, pietri, nisip etc, peste care se toarn mortar
pentru a forma o mas compact care devine nucleul unei zidrii.
Entitate achizitoare (Investitor)
Este investitorul care, avand sursele de finantare asigurate,
contracteaza cu un contractant realizarea investitiei publice.
Entrelacs Motiv decorativ pictat sau sculptat, alctuit din linii
curbe sau frnte care se ntretaie.
Eolian, generator Generator de curent electric folosind energia
vantului; vantul poate fi natural sau poate fi un curent de aer
intr-un tub vertical inalt si format prin efectul de convectie;
ambele depind de fenomene naturale, dar costul investitiei pare mai
redus pentru primul tip.
Erker Termen german, fr echivalent exact n alte limbi, tradus
uneori romnete prin "burduf" sau "fereastr cu burduf". Erker-ul
reprezint continuarea spaiului interior al unei ncperi importante,
de la etaj (cu o fereastr mare frontal) terminat la partea
inferioar n consol.
Etrier Componenta de armare cu bare independente, cu rol de
armare transversala, la grinzi, nervuri si stalpi (elemente liniare
din beton armat sau precomprimat). Rol esential in asigurarea
rezistentei elementelor liniare si in cresterea ductilitatii lor.
Folosirea lor in mod neglijent a cauzat cele mai multe prabusiri de
structuri din beton armat.
Exedr Sal de form semicircular sau rectangular, avnd rolul de
spaiu de conversaie n casa roman.
-
Extra-muros
Spaiu construit sau liber, aflat n afara zidurilor de incint ale
unui ora, dar aparinnd efectiv acestuia.
Feredeu n trecut sinonim pentru baie turceasc. Prin extensie,
baie public.
Ferma Provine probabil din lb. franceza (ferme -- inchide, tre
ferme -- a fi hotarat). Element de constructie plan format din
bare, asimilat grinzii cu zabrele. Format din bare asezate jos
("talpa inferioara"), sus ("talpa superioara") si bare verticale
sau inclinate ("diagonale"), sistemul avand o rigiditate ridicata
pentru un consum redus de material.
Feston Motiv decorativ constnd din o succesiune de mici arce
tangente sau ncruciate, folosit n miniatur, broderie, argintrie,
mobilier, arhitectur.
Filmare, efect de Formarea unei pelicule subtiri la suprafata,
impermeabila fata de aer, si care impiedica uscarea in continuare a
restului de material. Problema este specifica unor rasini sau
substante care se intaresc in prezenta oxigenului. Poate indica
asezarea stratului respectiv intr-o grosime prea mare.
Firid Ni oarb, puin adnc, practicat n grosimea unui zid, la
interior sau la exterior, cu rol funcional ori decorativ.
Fisura Locul geometric al punctelor in care continuitatea
materialului este intrerupta; fisura poate fi virtuala numai in
cadrul studiilor structurale.
Foraj Sapatura verticala, cu adancime mult mai mare in
comparatie cu diametrul. In constructii, forajul este legat in
general de studiul geotehnic si are rolul recoltarii de probe de
teren pe o linie verticala ce trece printr-un punct al
amplasamentului. Cu cat suprafata amplasamentului este mai mare, cu
atat numarul necesar de foraje este mai ridicat, data fiind
neomogenitatea solului. Un alt tip de foraj, in ingineria civila,
este legat de detectarea si eventual exploatarea panzelor freatice
aflate la diverse adancimi. Enumerarile nu sunt exhaustive.
Forta Marime vectoriala; actiune care produce deplasari in sau
pe frontiera unui mediu.
FORTRAN Limbaj de programare cu orientare catre rezolvarea de
probleme stiintifice si tehnice; acronim al expresiei FORmula
TRANslate.
Fosa septica Rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate,
cu posibilitate de golire prin absorbtie (vidanjare) si care nu
permite apelor uzate sa se scurga in sol.
Fresc Procedeu tehnic folosit n pictura mural, n care pigmenii
sunt amestecai cu ap i aplicai pe un mortar de var umed (proaspt
tencuit), care i ncorporeaz.
Freta Bara sau cablu din otel, inglobat sau la suprafata unei
structuri, care are on rol de confinare (strangere, continere) a
materialului aflat in volumul circumscris; infasurare; se foloseste
in general la betonul armat si precomprimat.
Fronton Motiv triunghiular sau semicircular ncoronnd, n general,
faada principal a unui edificiu.
Fundatie In general, sub-structura cu rolul de a prelua sarcini
de la o structura si de a le transmite solului. Termenul este
ambiguu deoarece, singur, nu specifica tipul si marimea
sub-structurii in cauza.
-
Fundatie, cedare Cedarea sub-structurii fundatiei din cauze cum
ar fi tasari diferentiate sau ruperea terenului de fundare datorita
tensiunilor de forfecare.
Fundatie, continua Bloc de fundare in forma de retea, utilizat
in general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereti).
Fundatie, elastica Fundatie izolata sau continua la care
elementul de transmitere a sarcinii catre sol este si componenta
structurala directa.
Fundatie, izolata Fundatie cu bloc de fundare de forma
poligonala (dreptunghi in general), sub stalpi sau sub nodurile
retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea elementelor care
compun fundatia.
Furnizor
Este regia autonoma sau societatea comerciala care asigura, pe
baza de oferte si contracte, livrarea de materiale, utilaje si
echipamente si, dupa caz, montarea acestora.
Gabion Cos umplut cu material mineral granular, plasat pe maluri
sau taluzuri in scopul stabilizarii lor. Mai demult, gabioanele
erau realizate din nuiele. Nuielele au fost inlocuite cu plasa din
sarma (inoxidabila).
Galerie Spatiu sapat in interiorul solului.
Gazometru Rezervor pentru inmagazinarea gazelor, putand avea si
rol de tampon in vederea regularizarii presiunii intr-o retea.
Geamie Moschee pentru rugciunea colectiv de vineri.
Geminat Adjectiv folosit la plural, aplicat unor elemente de
arhitectur identice, care sunt situate alturat: coloane geminate,
arce geminate etc.
Glaf Element care se monteaza la baza unei ferestre, pe
portiunea de zid interior, cu rol de protectie a zidului, de
izolare si decorativ. Elementul corespunzator pentru exterior,
denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind
"glaf de exterior".
Poriune de zidrie reprezentat de grosimea acesteia,
corespunztoare golului unei ferestre sau ui.
Glasvand Cadru vitrat alctuit din o ram de lemn comparimentat,
cu ochiuri de sticl, cu pri fixe i batani mobili, nlocuind cu totul
un perete, sau cea mai mare parte a sa. (din limba german
"Glaswand")
Glulam Lamele din lemn care formeaza prin lipire cu adezivi
speciali elemente supuse, in general, la eforturi de incovoiere.
Suportarea unor eforturi de compresiune excentrica nu este exclusa.
Material compozit negranular.
Gotic, stil Denumirea tardiv a stilului, care n sec. XII - XIII
a luat locul stilului romanic n Europa Occidental i n Europa
Central. Perioada de maxim nflorire se situeaz n sec. XIII-XIV, dar
se manifest pn n sec. XVI. Baza stilului gotic const n sistemul
elastic al construciilor n care greutatea boltelor este preluat de
un schelet bazat pe ncruciarea de ogive i pe contrafori, fie
direct, fie prin intermediul arcelor butante. Elemente gotice se
ntlnesc i n arhitectura Moldovei medievale, n special n decoraia
portalurilor.
Graficul de executie
-
Documentul detaliat care se inscrie in termenele intermediare
ale graficului general de realizare a investitiei. El precizeaza
termenele pentru diferitele faze ale realizarii investiei,
participantii, categoriile de lucrari si etapele interventiei
participantilor.
Granulometrie Distributia procentuala in masa sau in volum a
diametrelor unor granule intr-un amestec. In cazul granulelor
neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acelasi
cu diametrul ochiului ciurului prin care trece respectiva granula.
Granulometria este foarte importanta pentru obtinerea de betoane de
calitate cu un consum redus de ciment.
Greder Unealta pentru formarea unui strat de teren (panta
longitudinala si indeosebi panta transversala). Terenul trebuie sa
fie granular (pamant prelucrat, dar in majoritatea cazurilor
balast). Utilajul care include aceasta unealta are denumirea
generica de autogreder. Altfel, aceasta unealta poate fi
tractata.
Grind Bucat de lemn, piatr sau metal, de seciune rectangular,
care fiind plasat orizontal primete i repartizeaz forele de
descrcare ale zidriei de deasupra ei n mod egal pe ntreaga sa
suprafa.
Grinda cu zabrele Retea planara de bare, conectate in diferite
moduri, in asa fel incat, daca anumite restrictii constructive sunt
respectate, rezulta eforturi de incovoiere foarte mici in bare si
cu un consum mic de material; recomandate la deschideri mari si
poduri.
Grinda secundara/principala Grinzi apartinand unui planseu la
care placa se considera a fi sustinuta de grinzi de dimensiune
redusa (secundare), care transmit incarcarile unor grinzi de
dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarca pe
pereti sau stalpi (Partitionare structurala).
Guldasta Turnuri la colurile cldirilor monumentale i locative
din Asia Central. Iniial aveau rol de protejare a zidriei, ulterior
au devenit elemente ale plasticii arhitecturale
central-asiatice.
Gur-hana Partea subteran a unui mausoleu.
Habitat Denumire generic desemnnd un spaiu, mai mult sau mai
puin coerent, structurat din punct de vedere urbanistic, ocupat de
o comunitate uman.
Hal Spaiu amplu, unitar, destinat unor activiti productive sau
comerciale.
Constructie cu spatiul interior putin compartimentat (spatii
libere cu suprafete mari). Hala este asimilata utilizarii
industriale dar cunoaste si aplicatii civile si agricole. Daca
deschiderea este foarte mare (de exemplu in scopul adapostirii de
avioane) denumirea proprie devine hangar.
Hammam Baie oriental cu aburi; programul arhitectural este
adaptat la practica abluiunilor care preced rugciunea de vineri.
Loc de ntlniri sociale. Joac un rol important n viaa public
musulman. ncperile sunt de obicei ptrate n plan, acoperite cu
cupole sprijinite pe pandantivi sau trompe, strbtute de orificii
pentru aerisire i iluminare.
Hanaca Lca de tip mnstiresc al derviilor, loc de purificare
spiritual; orientare mistic musulman, legat la nceput de
ascetism.
Hauli Locuin medieval, caracteristic pentru Asia Central, mai
ales regiunii Horezm. Const dintr-o cldire de locuit, nconjurat de
o incint ntrit, cu turnuri pline la coluri i de-a lungul
curtinelor.
hoard-tabr militar.
-
Havuz Fntn decorativ, de origine oriental, al crei jet de ap
este dirijat vertical n sus.
Hers n arhitectura fortificat, grilaj de lemn, care alunec pe
vertical ntr-un fel de an special amenajat n ambrazura unei ui sau
al unei pori, barnd calea atacatorilor ntr-o cetate sau ntr-un alt
edificiu ntrit.
Hidrocarbura Compus chimic natural in care hidrogenul si
carbonul sunt singurele elemente chimice prezente sau sunt
predominante (ex.: metan CH4).
Hidrometrie Masurarea si analiza fluxurilor de apa. (American
Society of Civil Engineers). Prin flux intelegem in context o
curgere a lichidului printr-o sectiune (profil transversal)
determinat.
Hidrotehnica(constructie) Constructie avand scopul de a controla
curgerea apei. Barajele si digurile sunt exemple de constructii
hidrotehnice.
Higrometru Aparat pentru masurarea umiditatii relative a
aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea continutului de apa
libera (evaporabila) dintr-un material.
Higroscopic Material capabil sa atraga apa din mediul
inconjurator, intrand sau nu in reactie cu ea. Vata minerala poate
atrage umiditate atmosferica ce se condenseaza la suprafata dar
fara a urma o reactie chimica. Cimentul atrage apa din aer dar
intra imediat in reactie cu ea, de unde deprecierea cimentului
pastrat in spatii umede (pentru utilizare ulterioara, trebuie
cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca
material de umplutura).
Hinterland Pmnturile din apropierea aezrilor urbane, determinat
de raza oportun de interaciune cu aezrile rurale.
Hipocaust Sistem de nclzire central folosit n antichitate i evul
mediu. Acest sistem se bazeaz pe circulaia aerului cald pe sub o
podea dubl i prin perei dubli. Probabil, a fost folosit n feredeile
(bile orientale) de la Orheiul Vechi.
Hol Spaiu central amplu dintr-un edificiu, precedat de vestibul,
care comunic cu ncperile laterale sau cu cele situate la alte
nivele.
Hot Construcie aezat deasupra unei surse de gaze pentru a le
colecta i evacua.
Dispozitiv destinat evacuarii vaporilor catre exterior. Poate
contine ventilatoare pentru evacuare fortata. Se monteaza deasupra
sursei de vapori, de unde si provenienta din lb. franceza "haute
-> hotte = inalta".
Hudjra Chilie sau camer n caravanserai i hanaka.
Hypocaust Sistem de nclzire central folosit n termele romane i n
bile orientale, bazat pe circulaia aerului cald n spaiul de sub
podeaua special nlat i susinut de piloni. Arderea lemnelor se fcea
ntr-un cuptor, adncit n pmnt, alipit la cldire din partea opus
intrrii principale.
Ignifugare Reducerea sensibilitatii la actiunea focului a unui
element de constructie.
Igrasie Rezultatul acumularii de apa in porii materialelor
componente a unei zidarii prin absorbtia prin capilaritate.
Impuritate Substanta care duce la degradarea caracteristicilor
ideale, de exemplu zgura in cazul sudurilor sau argila in cazul
betoanelor.
-
Incint 1 . Spaiu nchis n jurul unui edificiu, al unui ansamblu
construit sau al unei aglomerri urbane sau rurale;
2 . Denumire dat i zidului sau construciilor care delimiteaz
incinta, dndu-i caracterul unei uniti morfofuncionale
independente.
Ingineria valorii Disciplina care urmareste reducerea costurilor
unui anumit proiect prin eliminarea acelor componente care nu sunt
esentiale pentru functionalitate si calitate.
Ionic 1 . Stil n arta Greciei antice, aprut n sec.VI pn la
Hristos n Anatolia i insulele Mrii Egee.
2 . Unul din cele trei ordine clasice n arhitectura antic
(doric, ionic i corintic).
Islimi Ornament constituit din spirale, boboci de floare,
inflorescene i lujeri.
Iwan ncpere cu acoperi n form de bolt ncorporat unei cldiri, cu
o latur deschis spre strad sau spre curtea interioar, caracteristic
arhitecturii arabo-musulmane. Reprezint intrarea monumental n
edificii de cult, publice i n casele de locuit.
Izotropie Caracteristica (de cele mai multe ori ipotetica) a
unui material din care este constituit un element de constructie de
a avea proprietati elastice si plastice identice, in orice directie
ar fi orientat un vector tensiune, in oricare punct al sau.
mbatranire Fenomen de degradare in timp a materialului, in
general de scadere a caracteristicilor elastice si de reducere a
ductilitatii.
mbinare Legatura reciproca dintre doua elemente de constructii;
incastrarea si articulatia reciproca sunt acceptate ca imbinari;
simpla rezemare a unui element peste (in) celalalt nu reprezinta in
mod propriu o imbinare.
nvelitoare Acoperis; structura sau substructura de inchidere
fata de spatiul exterior.
Jacobian Matrice speciala utilizata, printre altele, in
transformarile de coordonate in metode ale Analizei numerice, de
exemplu in Metoda Elementului Finit.
Joanta Imbinare (regionalism).
Jugend stil Vezi: Art nouveau
JURAVSKI, formula Formula dedusa de catre inginerul rus P.
Juravski pentru calculul tensiunilor tangentiale la grinzile lungi,
solicitate la incovoiere si forta taietoare.
Kaaba Centrul sacru al religiei islamice, aflat la Mecca.
Kelvin, grad Unitate de masura pentru temperatura. Echivalenta
cu scara Celsius este data de 0C = 273K. La -273C, teoretic, orice
miscare in interiorul materiei inceteaza (zero absolut).
Keramit Gresie ceramica obtinuta prin arderea amestecului de
argila refractara cu marna dolomitica, folosita la fabricarea
dalelor de pavaj
Kevlar Polimer aramidic avand rezistente extrem de ridicate (de
cca 10 ori mai mare fata de cea a otelului obisnuit). Denumirea
este marca inregistrata a E.I. du Pont de Nemours. Fibrele de
polimer sunt orientate paralel cu legaturi de hidrogen intre ele,
prin intermediul amidelor, de unde rezulta rezistenta exceptionala
a materialului.
-
Khan Instalaie de nclzit de origine asiatic, utilizat de
popoarele din Asia Central i Extremul Orient. Const dintr-un cuptor
de tip tandr i una sau dou conducte pentru circulaia aerului cald,
amplasate n interiorul sufalelor.
Kokoniki n arhitectura rus veche i n stilul eclectic a la russe,
sistem constructiv-decorativ constnd n supraetajarea unor registre
de arcaturi (semicirculare sau n acolad), retrase pe vertical unul
fa de cellalt, plasate la baza turlelor (pentru a contribui la
micorarea diametrului acestora) sau sub cornie.
Lapidar/Semn nsemn incizat n piatra monumentelor, semnificnd
apartenena unui meter sau marca personal a acestuia. Semne lapidare
au fost depistate att n Transilvania, la monumentele gotice, ct i n
Moldova epocii lui Petru Rare.
Lapidarium Colecie de piese cioplite n piatr, ntregi sau
fragmentare, independente (sculpturi, pietre funerare etc.) sau cu
funcie decorativ n ansamblurile arhitectonice (coloane, capiteluri
baze, fragmente de arhitrave, frontoane, timpane etc.), gsite
ntmpltor, descoperite prin spturi arheologice sistematice sau luate
din locurile lor de origine pentru a fi protejate i adpostite
ntr-un spaiu special, care la rndul su poart tot numele de
"lapidarium".
Lemn stratificat A se vedea glulam la litera G. Termenul la care
este facuta trimiterea presupune utilizarea de adezivi. Conlucrarea
lamelelor stratificate poate fi realizata si prin alte procedee, de
exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.
Lichefiere Fenomen de reducere puternica a rezistentei la
forfecare a solului in conditiile existentei apei si a actiunilor
dinamice (seism).
Licitatia
Este un concurs la care investitorul, direct sau prin
intermediul organizatorului licitatiei, pe baza documentelor
licitatiei, invita contractanti (ofertanti) care sa prezinte oferte
in scopul adjudecarii realizarii investitiei publice, in favoarea
celui mai competitiv contractant.
Lintel Pies orizontal din piatr menit s suporte mpingerile de
deasupra unui gol.
Loess Depunere consolidata de nisip eolian (purtat de vant). Se
pare ca varsta rocii este sfarsitul unei ere glaciare. Roca cu
porozitate foarte ridicata.
Loj La origine termenul desemna spaiul bisericii rezervat
familiilor nobile i ctitorilor. Este folosit apoi n arhitectura
teatrelor, pentru a desemna spaiul compartimentat n celule
similare, organizate n iruri suprapuse aezate n hemiciclu sau pe
trei din laturile slii de spectacol.
Lucarn Tip de fereastr de mici dimensiuni, practicat n panta
unor acoperiuri nalte, dar cu nclinaie mic, protejat de obicei, de
un mic rezalit rectangular sau de o ram, ori chiar de un mic
acoperi propriu mai proeminent.
Lucrabilitate Masura a consistentei (vascozitatii) betonului
prospat si care poate fi masurata simplu prin utilizarea asa
numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaza pomparea si
invelirea armaturilor iar una mai scazuta duce in general la
rezistente mai mari; lucrabilitatea se alege conformm normativelor
si se regleaza prin aditivarea betonului, mai degraba decat prin
adaugare de apa in exces.
Mnstire/Mnstire 1. Instituie religioas, pentru brbai sau pentru
femei, constituit cu acordul unei autoriti bisericeti din membri
care se oblig s respecte anumite canoane.
-
2. Ansamblul cldirilor care adpostesc comunitatea monahal. Se
compune n general din: biserica principal, capele secundare sau
paraclise, streie, trapez, chilii etc.
Madohil Ornament constituit din dou-trei motive complementare,
care permite acoperirea continu a suprafeelor. Motivul deseori are
forma florii de lalea, de unde vine i denumirea ornamentului.
Madrasa coala superioar n islam, deseori ataat unei moschei sub
forma unei curi deschise cu hudjre perimetrale i dotat cu mausolee,
moschei etc.
Mandala Sistem universal de reprezentare grafic a ordinii
cosmice, compus din forme geometrice perfect nscrise: arcul ca
reprezentare a universului, ptratul ca reprezentare pmntului, cu
patru intrri n cele patru puncte cardinale. Simbol arhetipal al
cutrii perfeciunii.
Mansard Spaiu de locuit situat la nivelul acoperiurilor nalte cu
pant frnt, compartimentat n una sau mai multe ncperi, bine
luminate, al cror plafon este adesea nclinat, urmnd linia arpantei
nvelitorii. Denumirea provine de la numele arhitectului francez
Francois Mansart (1598-1666), considerat inventatorul acestui mod
de a folosi spaiul.
Masina pentru fasonarea caramizilor Caramizile (indiferent
ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale
vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi
si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor
pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea
si/sau presarea.
Mausoleu Monument funerar de proporii impuntoare cu rol
comemorativ. Are un plan regulat de form geometric, circular, ptrat
sau poligonal. Unele au o structur subteran, compartimentat n mai
multe ncperi pentru morminte.
Mazar Cimitir, mormnt, mai ales al unui sfnt, loc de
pelerinaj.
Meandru Motiv ornamental continuu, uneori n relief, format din
linii ncruciate sau frnte, care se intersecteaz n unghiuri drepte.
Frecvent folosit n arhitectura greac i neoclasic, la decorarea
plafoanelor i faadelor.
Megalit Monument preistoric construit dintr-unul sau mai multe
blocuri uriae de piatr brut descoperite n numr mare pe litoralul
atlantic vest-european.
Menou Baghet de piatr care desparte pe vertical golul unei
ferestre.
Merlon n arhitectura fortificat, partea plin a unui parapet,
delimitat de golurile a dou creneluri.
Meterez Fereastra de tragere situat la partea superioar a
zidurilor unei cldiri sau ale unei incinte ntrite.
Metop Plac de piatr sau teracot de form rectangular, care n
alternan cu triglifa, formeaz friza ordinului doric, avnd de obicei
o decoraie n relief sau pictat.
Mezanin Nivel intermediar mai scund, de locuit sau destinat
altor activiti (birouri, comer etc.) situat ntre parterul i primul
etaj al unei cldiri.
mihrab Ni decorat care indic direcia spre Mecca. n funcie de
locul mihrabului, este organizat i spaiul interior - intrarea se
afla n partea opus acestuia. Forma i dimensiunile lui sunt diverse:
ptrat, poligonal sau semicircular, spat n grosimea peretelui sau
evideniat din exterior sub forma unui rezalit ptrat, poligonal.
-
Minaret Turn construit din piatr sau crmid, utilizat pentru
lansarea apelului la rugciune. Apare n secolul al VIII-lea,
inspirat de farurile maritime.
Miscare accelerata Actiune dinamica de tip inertial aplicata
asupra unei constructii. Dinamica constructiilor leaga in general
notiunea de miscare accelerata de actiunea seismica. In aceeasi
categorie mai pot intra si actiuni din soc mecanic (ciocnire)
respectiv explozii.
Moloz Deseuri obtinute in urma demolarii unei constructii sau a
executiei unei constructii noi; printr-un procedeu de filtrare,
molozul ar putea fi refolosit macar cu un statut de agregat, in
general acesta continand silice active.
Monolit Denumirea se refer la orice sculptur de mari dimensiuni
realizat n ntregime dintr-un singur bloc de piatr, granit, marmur
etc.
Montan Parte vertical a ancadramentului unei ui sau al unei
ferestre, adesea decorat cu caneluri, succesiuni de profile plasate
ntr-un singur plan sau n planuri diferite, elemente figurative
antropo- i zoo- morfe, forme vegetale, compoziii geometrice
etc.
Montant Partea vertical a ancadramentului unei ui sau al unei
ferestre, plasate ntr-un plan de retrageri succesive.
Monument Sculptur de exterior de mari dimensiuni, ansamblu
statuar-arhitectonic la realizarea cruia intervine colaborarea
dintre sculptor u arhitect. Exist diverse tipuri de monumente
(comemorative, funerare, de arhitectur, istorice etc.).
Mortar Conglomerat artificial cu compoziie diferit, de nisip de
diferite dimensiuni, pietri mrunit, uneori cioburi mici de crmid,
granule de crbune, legate ntre ale cu ajutorul unui liant (var,
ciment, amestecate cu ap). Mortarul este necesar pentru legarea i
stabilizarea pieselor care alctuiesc materialul de construcie al
unui edificiu.
Tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenta
redusa, realizat cu agregate care in general nu depasesc sortul
0-3mm si folosit cu precadere la lipirea unor blocuri in zidarii
sau la realizarea de pardoseli; acceptiunea este improprie in
raport cu materialele moderne.
Moschee Principalul tip de lca de cult musulman, loc special
pentru rugciune. Se cunosc moschei de tip arab - curte deschis,
iranian - cu iwanuri n axele cardinale i hipostil, al crei tavan
este susinut de coloane. ncepnd cu secolul al Xl-lea, moscheea
cunoate variaii regionale eseniale.
Mozaic Procedeu tehnic specific artei murale, n care opera este
constituit din mici fragmente cubice sau prismatice de materiale
dure, divers colorate, fixate laolalt cu ajutorul cimentului.
Mozaicurile pot fi pavimentale sau parietale, prevzute pentru
interior sau exterior etc.
Placaj al unei suprafete realizat din elemente eterogene.
Marmura, ceramica, agregate colorate, sticla si smaltul sunt
folosite cel mai des. Mozaicul clasic consta din aranjamente
artistice realizate prin lipire de suprafata de lucru a bucatilor
minerale alese. Mozaic este denumit, impropriu, amestecul intr-un
beton de pardoseala a unor agregate minerale, finisajul fiind
efectuat prin slefuirea suprafetei materialului intarit.
Mulaj Reproducere fidel a unei sculpturi executat n relief,
ronde-bosse, ca i a unor pri din corpul uman (mn, picior etc.)
obinut printr-o amprent (din cear moale, preparaie din praf de
ipsos n amestec cu ap, clei, diverse rini sintetice) care formeaz
tiparul negativ n care se toarn pozitivul.
-
Mulur Profil reliefat (mai rar scobit), fcnd parte din decoraia
arhitectural sau de mobilier; n seciune se prezint ca un tor, o
scotie, un listel sau are forma diferitor combinaii de curbe i
contracurbe, n alternan ori n succesiune cu elementele plate.
Nacela Structura metalica (in general), ridicata sau avand
sistem propriu de tractiune pe verticala (cataratoare,
auto-ridicatoare) folosita ca mijloc de transport de materiale
si/sau muncitori, fie la constructii inalte fie la constructii unde
alte mijloace de transport pe verticala nu sunt posibile. Face
obiectul unor omologari speciale in Romania (ISCIR). Masurile de
securitate a muncii trebuie atent studiate, in special in legatura
cu viteza vantului.
Naos (Nava) -- Spatiul central dintr-o biserica, in succesiunea
pronaos - naos - altar.
Nav Parte a unei biserici de plan dreptunghiular, cuprins ntre
sanctuar i intrare. Acest spaiu poate fi unitar, n cazul unei
biserici - sal, sau compartimentat: n cazul unei bazilici. n cazul
bisericilor ortodoxe nava este compartimentat de obicei n naos ,
pronaos i uneori, pritvor (sau exonartex ). Denumirea de nav este
legat de imaginea simbolic a bisericii - corabie, de aici derivnd
folosirea termenului de "nav" pentru desemna o biseric ortodox de
plan dreptunghiular. (fr. nef , it. navata ).
Nedeterminate, structuri static Structuri pentru care numarul de
grade de libertate blocate depaseste numarul de grade de libertate
posibil, in functie de sistemul de referinta ales (liniar, planar,
spatial). Aceeasi notiune se aplica si elementelor componente
(nedeterminare interioara).
Neogotic/Stil Stil internaional n arhitectur i artele
decorative, aprut ca o variant a istorismului caracteristic
secolului XIX. Se manifest prin imitarea decoraiei i posibilitilor
de expresie specifice vechiului stil gotic medieval.
Nervur 1 . n arhitectura gotic element profilat, cioplit n
piatr, alctuit din bolari, fcnd parte integrant din structura
bolilor; pe scheletul alctuit din nervuri se sprijin pnzele de
bolt.
2 . Element structural sau ornamental, formnd un fel de creast
(coast), asemntor nervurilor gotice, folosit n arhitectura modern i
n artele decorative, cu scopul mririi rezistenei unor
materiale.
Grinda secundara, rezemand pe o grinda principala, in cazul unui
planseu cu grinzi si nervuri; element de rigidizare dupa o dreapta
sau o curba.
Ni Spaiu de dimensiuni mici sau relativ reduse n raport cu cel
al unei ncperi sau cu suprafaa unui zid, rezervat n grosimea unui
perete, cu rol funcional sau decorativ, prin crearea unui ritm
special pe faade. n general nia este plasat la o anumit nlime
deasupra solului.
Nivel Fiecare dintre planurile orizontale suprapuse care
alctuiesc un edificiu construit pe vertical, de la subsol pn la
mansard sau pod.
Noroi bentonitic Argila bentonitica dizolvata in apa, amestecul
fiind utilizat la stabilizarea peretilor forajelor sau peretilor
mulati. Noroiul bentonitic isi datoreaza efectele tixotropice
continutului mare de montmorilloniti. Pentru elemente din beton
armat, turnarea trebuie sa se faca prin tuburi, incepand de la
adancimea maxima spre cota superioara.
Ochi (de bou) Tip de fereastr oval sau rotund, situat, de regul,
la nivelul mansardelor sau al podurilor, strpungnd un fronton.
-
Ogiv 1 . n arhitectura gotic, tip de arc diagonal realizat din
nervuri de piatr profilate, amplasate la nivelul muchiilor a dou
boli care se ntretaie, contribuind la crearea unui fel de schelet
solid pe care se sprijin bolarii i se echilibreaz forele de
mpingere.
2 . Denumire incorect, dar deseori utilizat pentru a defini
arcele frnte ale ferestrelor i portalelor catedralelor i
bisericilor gotice i pseudogotice.
Olan Pies ceramic, de obicei nesmluit, care servete la
realizarea anumitor forme de nvelitori (n special la
acoperiuri).
Ondulat Carton asfaltat ondulat; tabla ondulata. Procedeu pentru
obtinerea unei rigiditati sporite la incovoiere pe directia
ondulelor, aplicat asupra unei piese initial plane.
Optimizare Proces de cautare a solutiei unei probleme in asa fel
incat anumite criterii (cost, rezistenta, etc.) sa fie cat mai bine
satisfacute.
Opus Termen care, asociat cu un adjectiv, desemneaz, n
arhitectura antic roman, tehnica de construcie a zidului sau a
pavimentului.
Opus mixtum Tehnic de construcie care alterneaz asize de piatr
cu asize de ceramic.
Ordin Sistem de pri portabile i portante ale edificiilor
caracterizat printr-un stil bine definit al proporiilor i decoraiei
(n special al coloanelor i antablementului). Antichitatea greac a
cunoscut trei ordine: cel doric, cel ionic i cel corintic. Romanii
au utilizat ordinele greceti, modificndu-le puin n cadrul ordinelor
toscan i compozit. Redescoperirea ordinelor antice a avut loc n
renatere, pentru a deveni o norm a construciilor n stilurile
clasicist, neoclasicist i empire.
Ordonan Aranjarea elementelor unei faade, att pe orizontal, ct i
pe vertical, n funcie de un anumit ritm i alternan, definind astfel
caracteristica unui stil.
Ornament Motiv geometric, fitomorf, zoomorf sau antropomorf ce
are funcia de a orna, de a spori calitatea estetic a unui obiect de
art, a unui monument sau a unui edificiu arhitectonic.
OSB Sau O.S.B. Este un acronim din limba engleza pentru Oriented
Strand Board. Materialul este realizat sub forma unor panouri care
contin lemn de diferente esente (inclusiv moale). In cursul
procesului de productie se realizeaza tratarea cu o ceara a
lemnului taiat in "felii" (lungime pana la 12cm, latime cca 2cm),
formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective,
in anumite conditii de presiune si temperatura. Se obtin panouri
foarte rezistente la solicitari mecanice, de diferite grosimi.
Osmoza Echilibrarea concentratiilor unei substante solide
dizolvata in doua lichide separate printr-o membrana, membrana
avand proprietatea de a fi permeabila intr-un singur sens.
Solventul (de exemplu, apa) trece prin membrana si echilibreaza
concentratiile a doua solutii (de exemplu, saline) despartite de
respectiva membrana. Osmoza inversa este folosita pentru
desalinizarea apei de mare prin aplicarea unei presiuni artificiale
(cca. 20 atm) asupra solutiei saline in asa fel incat procesul sa
fie inversat. Procedeul este mult mai economic decat cel al
evaporatiei si condensarii artificiale. Daca sunt folosite membrane
de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99%
in privinta sarurilor si la 100% in privinta
micro-organismelor.
Ove Motiv decorativ realizat dintr-un ir de elemente de forma
unei semisfere sau a unui semiovoid, plasat n partea superioar a
capitelurilor ionice, deasupra volutelor.
P.O.E. Proiect de organizare a executiei lucrarilor
-
Este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o
investitie. Trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor
provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii
tehnologiei de executie a investitiei.
P.T. Proiectul tehnic
Este documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la
solicitarea investitorului, pe baza de contract, de catre regii
autonome, societati comerciale de proiectare sau consultanta, care
fac parte din documentele licitatiei si pe baza carora se
elaboreaza ofertele. Se intocmeste pe baza studiului de
fezabilitate si/ sau a studiului tehnico-economic aprobat si
trebuie sa contina, in principal: planurile si toate detaliile
necesare stabilirii cantitatilor de lucrari, listele cu cantitati
de lucrari, utilaje si echipamente, capacitati de productie,
planuri de ansamblu si montaj, indicatori tehnico-economici,
solutii constructive, studii de teren,autorizatii, avize etc.
Palat 1. Construcie sau ansamblu de edificii cu funcie
reprezentativ, de unde se exercit o autoritate important (imperial,
domneasc, regal, episcopal etc.).
2. Palat de cultur - centru n care se desfoar, grupate pe
profiluri, diverse activiti culturale: teatru, cinema, conferine,
expoziii, concerte etc.
Paleolitic Epoca pietrei cioplite, prima perioad a dezvoltrii
istorice a societii i culturii omeneti.
Palier Planeu orizontal care marcheaz fiecare nivel al unei
cldiri, permind accesul n ncperile acestia, sau zona intermediar de
odihn ntre treptele scrilor.
Palisad 1. Sistem de ngrdire a unui spaiu, constnd din
succesiunea de pari nfipi n pmnt, legai ntre ei prin bare uoare sau
corzi din material lemnos;
2. n arhitectura fortificat - sistem de aprare n care pari nali
plasai la distane egale, snt nfipi vertical fie pe marginea anului,
fie pe coama valului.
Palplansa Element executat din tabla de otel (mai demult, din
lemn de esenta tare) prin profilare si folosit cu rol de structura
verticala de sustinere a unei sapaturi. Sistemul mai cuprinde
(pentru adancimi mai mari) si spraituri.
Pandant 1. Ornament atrnnd dintr-o bolt de piatr sau dintr-un
acoperi de lemn.
2. Picturi, sculpturi, reliefuri sau ornamente care fac pereche,
snt n relaie simetric unele cu altele.
Panouri (murale) Picturi monumentale de mari dimensiuni, fixate
pe pereii cldirilor, n special a edificiilor publice. Au ca suport
fie pnz ntins pe asiu, fie placajul fixat pe cadre de lemn, fie
alte materiale moderne. Deseori snt lucrate n tempera sau n culori
vinilice.
Panza freatica Suprafata de demarcatie intre doua straturi
impermeabile prin care apa poate circula.
Parapet Construcie uoar, puin nalt, care delimiteaz pe una sau
pe mai multe laturi o suprafa deschis (balcon, scar, pod, esplanad
etc.).
Paravan Ecran mobil, din mai multe panouri articulate, care
strnse se suprapun, ocupnd un spaiu redus, iar desfcute i plasate n
zig-zag, stau n picioare, separnd spaiul ncperii.
Parc Grdin public ntr-un ora sau ntins spaiu liber nconjurnd o
proprietate rural nobiliar. Uneori termenul parc se utilizeaz i la
desemnarea unor rezervaii naturale.
-
Parchet Tip de pardoseal interioar, realizat din multiple lamele
de lemn, puse n oper ntr-o manier regulat, astfel nct se realizeaz
compoziii ornamentale.
Pardoseal 1. Strat izolator i protector al solului din
interiorul unei cldiri, gndit i realizat adesea i ca o componen
decorativ a spaiului, din materiale durabile: piatr, marmur, crmid,
gresie, lemn etc., de forme i dimensiuni diferite (dale, mozaic,
biscuii, parchet etc.). 2. Element de constructie, in general
compozit, cu rol de asigurare a unei suprafete pentru circulatie si
asezata intr-un spatiu interior.
Parietal/Decor Termen generic desemnnd orice sistem de decorare
a unui perete: pictur (fresc, tempera, ulei, pnz etc.), mozaic,
reliefuri (sculptate sau stucate), paramente din marmur ori alte
pietre. Sinonim cu pictur mural sau pictur rupestr.
Parter Nivel al unei construcii plasat la cota de clcare din
exterior.
Patin Strat colorat depus pe piatr, marmur, bronz, prin oxidarea
survenit n decursul timpului.
Pavaj Strat de dale, piatr cubic, bolovani egalizai, crmizi, pus
deasupra unei preparaii de pmnt btut i nisip, cu care se acoper
solul strzilor, al curilor, aleilor etc.
Pavilion 1. Construcie independent, cel mai adesea de mici
dimensiuni, situat n vecintatea unor edificii importante, n curte,
grdin, parc etc. servind pentru locuit temporar sau permanent,
pentru odihn sau distracii.
2. Construcie independent, de mari dimensiuni, destinat unor
activiti specializate n cadrul unor ansambluri cu funcionalitate
social.
Petac Portal n arc, termen folosit pentru a desemna o intrare
monumental, specific arhitecturii din Asia Central.
Perete Element vertical (sau aproape vertical), avand rol
principal de delimitare a spatiului construit; poate avea si un rol
portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).
Pergol Un fel de tunel deschis alctuit dintr-o succesiune de
coloane sau de stlpi, unii la partea superioar printr-un fel de
grilaj de lemn i alctuind un eafodaj pentru plante agtoare.
Peron 1. n arhitectura construciilor care deservesc
transporturile, amenajare a unui fel de trotuar lat, plasat de-a
lungul liniilor sau ntre ele, oferind securitate i permind accesul
lesnicios n vagoane.
2. Succesiune de trepte largi i lungi, dintre care cea superioar
constituie un fel de platform care preced intrarea ntr-o cldire
reprezentativ.
Picamer (Din engleza, pick hammer) -- Ciocan cu varf. Este
denumirea generica ce a fost capatata de ciocanul pneumatic,
respectiv de tija cu varf ascutit actionata dinamic alternativ de
un anumit mecanism, ceea ce confera uneltei o putere sporita de
penetratie. Picamerul poate sparge materiale dure (beton, piatra,
etc.) fiind in mod virtual compus dintr-un "cui" de de dimensiuni
foarte mari care este batut cu frecventa ridicata de catre piesa
mobila.
Piedestal Suport pe care se aeaz o statuie, o coloan etc.
Sinonim uneori cu soclu sau cu postament.
Pilon 1. Element caracteristic al faadei templului egiptean
antic, compus din doi masivi enormi simetrici de pietrrie, ce
flancau intrarea.
2. Stlp scurt i gros menit s susin o mare greutate n cadrul
sistemului de sprijin al unui pod.
-
Placa Element orizontal (sau aproape orizontal) pentru
delimitarea pe verticala a spatiului construit si care are
intotdeauna si un rol portant.
Plafon Suprafa plan, orizontal, care se racordeaz direct, sau
prin intermediul unor curbe cu raz mic, de zidurile perimetrale ale
unei ncperi, al crei acoperi l constituie.
Vezi: Tavan
Plan de incadrare in teritoriu
Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:10.000,
1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.
Plan de situatie
Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:2.000,
1:1.000, 1:500 sau 1:100, dupa caz prin care se precizeaza parcela
cadastrala avuta in vedere, amplasarea tuturor constructiilor care
se vor mentine, desfiinta sau construi, precum si cote si accese
pietonale si carosabile, plantatii.
Plan privind constructiile subterane
Cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de
utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote
de nivel privind pozitionarea caminelor si e redactat la scara
1:500.
Plan, Planimetrie Reprezentare grafic - de regul micorat - a
unei seciuni orizontale printr-o construcie, practicat la un nivel
convenabil din punctul de vedere al interceptrii ct mai multor
elemente caracteristice ale acesteia.
Planse privind arhitectura obiectului
Planse redactate la scara 1:50 sau 1:100, cuprinzand planurile
cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, planurile
acoperisurilor, sectiuni caracteristice, toate fatadele si
desfasurarea stradala pentru modul de integrare in tesutul urban
existent, unde e cazul.
Planseu Ansamblul format din grinzi (optional), nervuri
(optional) si placi plane sau bolti.
Planul fundatiilor
Plan redactat la scara 1:50 si care pune in evidenta modul de
respectare a conditiilor din studiul geotehnic si masurile de
protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura
constructiile proiectate.
Plastica, articulatie Sectiune in care, pe toata inaltimea ei,
materialul nu mai poate raspunde legii lui Hooke, ca relatie
liniara intre tensiuni si deformatii (in sectiunea respectiva nu
mai pot fi preluate deformatii elastice, orice efort suplimentar
conducand catre rupere).
Plint 1. Plac din piatr sau de zidrie, puin nalt, cu profil
rectangular, pe care se sprijin la partea inferioar un element
constructiv (coloan, stlp, pilastru).
2. Baz de diferite grosimi, constituind suprafaa de fixare i
susinerea a unei sculpturi n ronde-bosse.
Pod rulant Tip particular de utilaj de ridicare, in forma unei
grinzi cu sectiune simpla sau multipla, grinda fiind mobila pe o
cale de rulare si dispunand de o masina de ridicare mobila in
lungul ei.
-
Poga Element planimetric specific locuinelor din Asia Central;
partea joas a podelei, complementar sufalei, podeaua originar.
Poisson, coeficientul lui Coeficient de contractie transversala
si caracteristica de material. Este luat in considerare oriunde se
iau in calcul deformatii perpendiculare pe directia unei tensiuni
normale deoarece descrie deformata volumului. Valorile uzuale sunt
intre 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile pentru materiale
diferite de otel sau de betonul armat.
Polietilena Polimer utilizat in foarte multe aplicatii. In
functie de densitate, se imparte in categoriile: (a) densitate
scazuta (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE:
"medium-density") si (c) densitate ridicata (HDPE:
"high-density").
MDPE (cu densitatea variind intre 925 si 940 kg/mc) si HDPE (cu
densitatea variind intre 941 si 965 kg/mc) au aplicatii in
constructii.
Polivinil, acetat de Prescurtat: PVA. Substanta cu proprietati
adezive larg folosita in constructii. Cunoscuta si sub denumirea de
aracet.
Polivinil, clorura de Prescurtat: PVC. Material plastic cu un
cost scazut, care in functie de substantele de mixtura si/sau
tratament, poate avea diferite proprietati mecanice. Folosit la
fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.
Portal Ua de mari dimensiuni care confer o not solemn intrrii,
prevzut, de obicei, cu un ancadrament bogat sculptat n piatr.
Portal Numire generic pentru formele spaiale construite n jurul
intrrii n cldiri publice, de cult sau locative din arhitectura
arabo-musulman,n scopul de a le evidenia. n fiecare regiune avut
forme specifice i denumiri locale.
Postament Element arhitectonic de sprijin, conceput ca o
platform, construit din piatr, fie dintr-un bloc unic, fie din mai
multe blocuri, ori din beton, destinat s susin o coloan, o
balustrad sau un grilaj, uneori o statuie care beneficiaz deja de
un soclu propriu sau care nu are soclu.
Prefabricat Element de constructie realizat in alt loc decat cel
in care este situat santierul.
Presa de caramizi Caramizile (indiferent ingredientele initiale
folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de
ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O
masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru
ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea.
Pretensionare Procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens
invers fata de cele provenite din exploatarea
elementului/substructurii/structurii constructiei.
Pridvor Spaiu deschis, la nivelul solului, care face legtura
dintre interiorul i exteriorul unor edificii, delimitat de regul de
arcade sprijinite pe coloane sau stlpi de piatr, zidrie sau lemn. n
arhitectura ecleziastic preced spaiile de cult propriu-zise.
Procent de armare Aria armaturii raportata la aria sectiunii de
beton si inmultita cu 100.
Profil 1. Conturul, aspectul unui obiect sau al unui personaj
privit dintr-o parte, lateral.
2. Conturul unui element de arhitectur.
3. Seciunea printr-o mulur.
-
Profil U Evident, forma a sectiunii transversale care imita
litera U. A se vedea si alte litere precum C si Z.
Quadrilob Tip de plan sau motiv decorativ compus din patru arce
de cerc, trasate avnd ca centru fiecare dintre colurile unui ptrat.
Motiv caracteristic decoraiei gotice.
Quebec Bridge Pod construit in 1917 cu o deschidere centrala de
549m. In timpul constructiei s-au produs doua prabusiri (1907 si
1916).
Radon Gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel
din urma provenind din dezintegrarea uraniului; Prezent in anumite
soluri si putand fi transportat prin intermediul mediilor poroase,
in special prin fenomenul de convectie.
Rasina epoxidica 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol,
dian) se obtine prin condensarea fenolului cu acetona, dupa care
printr-o noua condensare cu epiclorhidrina se obtine rasina
epoxidica. Proprietati mecanice excelente. [C. Nenitescu, Chimie
organica, vol. I, EDP 1980].
Rasina formaldehidica Familie de substante organice obtinute, de
exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehida, reactie care
conduce la "rasini sintetice de mare valoare tehnica, numite
bachelite sau fenoplaste".
Rasturnare In sens structural, tendinta de rotire a unei
structuri in raport cu baza, provocata de forte orizontale si/sau
de forte gravitationale care produc moment in raport cu centrul de
greutate al structurii si care nu mai poate fi preluat de catre
sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa).
Reazem Blocaj real al deplasarii pe o anumita directie.
Releveu
Planse redactate la scara 1:100 sau 1:50, care evidentiaza
spatiile si functiunile existente, cu indicarea cotelor,
suprafetelor si a materialelor existente. Cuprind planurile tuturor
nivelurilor si planul acoperisului, principalele sectiuni, toate
fatadele.
Relief Tip de sculptur conceput pentru a fi integrat ntr-un
cadru - cel mai adesea arhitectural - ceea ce face ca formele
profilate s fie ataate unei suprafee de fundal. n funcie de gradul
de profilare a formelor fa de suprafaa de fundal distingem:
altorelieful = relief nalt; basorelieful = relief plat; relieful
adncit, relieful n tehnica meplat, relieful incizat .a.
RICHTER, Scara Metoda obiectiva de masurare a intensitatii unui
seism la epicentru elaborata de catre cercetatorul american
Charles. F. RICHTER si publicata in 1935.
Rigla Termen asimilat cu o grinda facand parte dintr-un
cadru.
Ripare Procedeu de transport pe orizontala a unui element de
constructie sau a unei substructuri in pozitia finala in structura.
Procedeul permite pastrarea unei pozitii fixe a macaralei si este
foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezinta
o solutie universala in asemenea situatii.
Ronde-bosse Tip de sculptur care poate fi privit de jur-mprejur,
fr ca vreuna din prile sale s fie alipit unui fond.
Rost Spatiu liber sau dotat cu o garnitura intre doua structuri;
rol in combaterea efectelor termice sau dinamice asupra
structurilor.
-
Rustica (Rust) Tip de prelucrare a paramentului exterior,
realizat din blocuri de piatr buceardate puternic (bosaje), astfel
nct s se obin un relief pronunat, neregulat, dar favoriznd jocul
puternic de umbre i lumini. Se folosete, de regul, pentru
paramentul primului nivel al cldirilor.
Sagana Cavou boltit pentru o nhumare singular, spat la mic
adncime sub podea, caracteristic ritului funerar din Asia
Central.
Sandal Sistem de nclzire oriental, n care focul din crbune de
lemn de saxaul (ardea 3-4 zile) este ntreinut ntr-un vas, amplasat
ntr-o msu n adncitura de form ptrat din podeaua locuinei, acoperit
cu o plapum.
Sarai Palat, sens trecut prin extensie i asupra oraelor de
reedin ale hanilor Hoardei de Aur n care se aflau palatele de iarn
i reedina de var.
Soclu Suport de diferite forme i dimensiuni, din piatr, lemn,
metal, de construcie simpl sau ornamentat, pe care se aeaz
sculpturi, diverse piese de art decorativ .a.
Sol expansiv Tip de sol cu proprietatea de umflare sau
contractie atunci cand cantitatea de apa continuta se modifica.
Soluri, armare Metode care introduc una sau mai multe structuri
de rezistenta suplimentare ce se afla in conlucrare cu solul si
imbunatatesc stabilitatea unui masiv. Utilizarea geotextilelor este
o astfel de metoda la fel cum soil nailing (baterea in "cuie" a
solului) este folosita cu precadere in Statele Unite.
Soluri, stabilizare Orice metoda care conduce la reducerea
proprietatilor de contractie-umflare ale solului. Printre metodele
de stabilizare se afla compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil
sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment,
cenusa zburatoare sau var.
Stlp Element constructiv de seciune rectangular, poligonal,
cruciform sau fasciculat etc., masiv i puternic, care face parte
din sistemul portant al unui edificiu, ndeplinind acelai rol ca i
coloana.
Statuie Sculptur realizat n ronde-bosse, nfind n special o fiin
uman reprezentat n ntregime i, de obicei, n poziie vertical. Exist
statui ecvestre (cnd modelul este prezentat clare) i pedestre (cnd
modelul st n picioare).
Stereobat Partea superioar a unei fundai, vizibil deasupra
solului, lipsit de muluri, pe care se construiete cldirea.
Stilobat n arhitectura clasic, platform alctuit din mai multe
trepte sau tip de piedestal deasupra cruia se nlau coloanele
edificiilor. Prin extensie, plint mulurat.
Structura in cadre In acceptiune generala, structura din bare
drepte care formeaza un model spatial ortogonal (bare verticale si
orizontale), dar variatii pot sa existe.
Stuc Material de o plasticitate deosebit, compus, la origine,
din marmur alb i var stins, iar ulterior din cret, clei i o anume
cantitate de ap, care poate fi modelat cu uurin cnd este proaspt,
ori poate fi turnat n matrie. Bucile astfel obinute snt lipite de
perete cu un adeziv pe baz de clei.
Stucatur Ansamblul decoraiei arhitecturale a unui edificiu sau
al ornamentelor aplicate pe diverse piese de mobilier, care are la
baz folosirea stucului.
Subcontract
-
Se incheie intre antreprenorii generali si/sau furnizorii
generali, pe de o parte, si antreprenori si furnizori de
specialitate, pe de alta parte, pt. realizarea diverselor sectiuni
(parti) din investitia publica, ce fac obiectul contractului global
sau "la cheie".
arpant Eafodaj de brne, forme metalice sau bare de beton armat,
pentru a repartiza uniform greutatea nvelitorii care se sprijin pe
el i pentru a trasa panta i forma acesteia.
(Sinonim regional "armatur").
emineu Amenajare special a locului de nclzit cu foc deschis,
dintr-o ncpere, format dintr-o ni cptuit cu piatr sau crmid, care
comunic direct cu o hot.
indril Material lemnos folosit pentru nvelitoare, avnd forma
unor scndurele lungi de cca 30-40 cm, nguste de 7-8 cm, care se
bat, cte 2-3 odat, cu cuie, n sistemul de solzi (un rnd este
acoperit parial de cel urmtor, ale crui rosturi cad pe mijlocul
primului). Tietura scndurilor este fie n unghi, fie n coad de
rndunic.
Tandr Cuptor utilizat pe o arie geografic larg, ncepnd cu
popoarele din Asia Central i pn la cele din Asia Mic. Cunoate mai
multe forme i denumiri locale.
Tavan Element de constructie cu rol de inchidere orizontala sau
de separatie. "Tavanul fals" ascunde ansamblul elementelor de
rezistenta care sustin tavanul real. Perceptia termenului este
legata de un element plan. Termenul are si conotatii regionale.
Tencuial Strat de mortar destinat acoperirii zidurilor, alctuit
dintr-un liant (var, ciment etc.) i anumite materii de umplutur,
alese n funcie de interiorul sau exteriorul cldirii i n mod expres,
de tehnica n care se picteaz peretele.
Tensiune normala Forta perpendiculara pe un element
infinitesimal de arie a unei sectiuni si uniform distribuita pe
acel element, elementul fiind supus unei solicitari exterioare.
Tensiune tangentiala Forta aflata in planul unui element
infinitesimal de arie a unei sectiuni a unui element sub solicitare
exterioara.
Tind 1. n arhitectura ecleziastic, denumire arhaic, popular,
pentru pronaos.
2. n arhitectura civil popular romneasc, ncpere n care se ntr
direct din e