-
jPSIHOLOGIA iN FATA LIMITELOR MEDICALE
Tratonentele alternqlive se refere la ratamentele
metabolicorimunitare, nutritionale, psihologice $i spirituale,
practicate de indiviZimai mult sau mai pulin specializali. Acestea
oferi alternative datratament unor bolnavi dezamigiti de
rezultatele tratamentului clasiosau de legdtura cu sistemul sanitar
in general, precurh gi unor bolnavldisperali, capabiti sE incerce
absolut orice pentru a se vindeca. frlangd efectele pozitive
vehiculate de diverqi sustindtori sau a$a-zlt.vindecati" ai unora
sau altora dintre ele. efecte care de altfel nuputut fi demonstrate
$tiintific in multe dintre cazuri, trebuie menlionatjefectele
negative asupra bolnarrrlui, efecte de tip medical (1sldbiri,
infectii), efecte de tip psihotogic (dependenta) sa;sociale (de
exemplu, pierderile financiare).
Faza de remisie Ei indecare. A mai fost denumiti gi
,,sindromulsabiei lui Damocles" datoritl incertitudinii constante,
insotittr dlanxietate $i uneori de depresie, privind o eventuald
recadere, dar gla sechelelor psihologice rezultante ale fazelor
anterioare. Alti autori aumai numit aceastd fuzi $i ,,sindromul ld
Lazdr,, (Tross , ai. , 19gg)datoriti unei reveniri parcd din
ghearele mo4ii. Aceastd fazd estomarcati de reintoarcerea la
activitdtile domestice gi profesionalOpremorbide, chiar dac[
perceptia lor poate fi acum total schimbattr.Readaptarea
profesionali poate fi destul de dificiltr datoritifizice gi
psihologice, iar stahrtut de ,,fost bolnav de cancer,, nu parosi
favorizeze aceasttr readaptare. De asemenea, relagiile cu
colegiipot fi daci nu tensionate, cel putin artificiale, marcate de
evitareAunor subiecte tabu, precum boala, moartea. Apare o
distanlaro;emotionald, cdci bolnavul, precaut ince in privinta
prognosticutui;dar 5i a reacliilor pe care le-ar putea suscita
anturajului
- poate
reactii de admiratie sau poate ambivalente, de teame,
agresivitatesau hiperproteclie
- refuzE orice disculie pe aceastd temE. De altfel,
in cursul bolii se produc modificdri importante la nivelul
sensuluivielii, a sistemului de valori al individului, astfel incat
de multe oribolnavul se simte izolat in sinul propriului anturaj,
cu care nu semai aflI pe aceea$i lungime de unda.
Faza de recddere. Aceasti fazd implice un nou moment de crizi,cu
reactivarea auietdtii gi accentuarea depresiei, ceea ce pune
inpericol mecanismul de negare, adaptativ in fazele anterioare.
Defapt, are loc o reluare a proceselor psihologice ale fazelor
initiale,cu exceptia poate a apariliei de data aceasta a unei
disperiri maiaccentuatd $i a refuzului tratamentului propus, ceea
ce va determina
PSIHOONCOLOGIE- PSIHOLOGIA DURERII
o evolutie acceleratl a bolii cdtre fazete de pierdere a
autonoflriei $i,implicit, cdtre moarte.
Faza prelerminald ti terminald- Presupune acceptarea
sfar$itului5i oblinerea, de la cei dragi, a permisiunii de a muri
precum 5irenunlarea progresivd la a mai investi in cele lume$ti' in
cei dragi,rcnunlare care se va face mai uqor daci individul a avut
o viateimptiniti qi suportul social necesar, ins6 foarte dificit
pentru tineriicare resimt totul ca o mare nedreptate, ca un drept
ce le-a fostretuzat IEre motiv. Etapele descrise de Kubler-Ross ( I
969) , negarea,rnAnia, negocierea, depresia $i acceptarea, nu par
sd fie caracteristice(loar acestei faze terminale Si nici se se
desfdgoare intr-o ordinecronologicX atat de stricte, iTrd reveniri
gi suprapuneri. in aceastiultimi fazd vor predomina aspectele
fizice ale bolii, cu deterioririprogresive, dureri insuportabite
atat Pentru pacient, cat Si pentru ceidinjur sdu, cu tulburiri
metabolice ce ridici variate probleme eticede tipul eutanasiei,
continufuii sau nu a tratamentului, spitalizareamuribundului in
centre specialg sau extemarea lui, pentru a muri ladomiciliu.
18.3. Teorii ale dureriiDesi teoria modelului specific Weddel
(1962\ considerd ci nu existtrcii separate de percepere a durerii
$i cd aceasta ar ft determinatd destimularea intensi periferic[ a
unor receptori nespecifici , iar teoriaVecilicitdlii van Trey
(1985) considerd ci durerea este o experienliparticulard cauzatd de
stimuli specifici ce excitd terminalii nervoasespecifice, $i care
este transmisa centrilor corticali ai durerii pe ciispecifice,
totugi in prezent se considerd cd' teoria porlii de controlMelzack
Si lYall (1965) care reune$te cele doul aspecte esentiale
aleclurerii - fiziologic qi psihologic - ar fi cea mai aproape de
adev5r.
Conform acestei teorii, la nivelul coamelor posterioare ale
maduveispinirii, ar exista un mecanism neuronal constituit din
celule alesubstanlei gelatinoase SG $i celule de transmisie T, care
ar actionaca un mecanism de poartf,, influentat atit de aferenge
exteme $iinrcme, cat $i descendente, provenite de la etajele
nervoase superioarel'rin urrrare, experienla dureroase ar fi
rezultatul unui echilibruintre activitatea fibrelor groase A beta -
care in mod normal nu sunt
TudorTextboxCosman, D. (2010) Psihologie medicala. Iasi,
Polirom. pp. 385-394
-
purtdtoare ale informa[iei nociceptive $i care tind si inchidd
poarta -gi ale tibrelor cu diametru mic A dela qi C, care transmit
iniormaflldureroasd qi care deschid poafta, facilidnd transmisia
durerii, precum
386 pstHolocrA iN FATA LlMtrELoR MEDICALE
$i a influentelor descendente. A$adar, informalia referitoare
ladureroasi este interpretad ta nivel central, asociind
memoriaevenimente trecute, experien[a cu sinratia
dureroasl.credintele, dispozilia de moment etc. Aceasti informalie
estetransmisS, descendent, cdtre cetulele T pentru a
modulaulterioare a informatiei dureroase. in mod normal,
poartainchisi, instr in momentul expunerii [a o serie de
stimulicare depiqesc un anumit prag 9i in mlsura in care
situaliainterpretatd, la nivel central, ca fiind dureroasi,
mecanismulpoarti se deschide, permilind transmisia informatiei.
Putem spune, deci, ce existd o serie de factori ce pot
inchidedeschide poarta :. cantitatea de impulsuri din fibrele ce
transmit informatia
roasd -
cand aceasta depdge$te un anumit prag, deci stimululfoarte
intens, poarta se va deschide ;
PSIHOONCOLOGIE. PSIHOLOGIA DURERII 387
optimism, relaxare, odihnd $i factori mentali - concentrare
crescutipe alli stimuli dec6t durerea, implicarea in activitdli
cotidiene.
Evaluarea durerii
Durerea, fiind o experienti predominant subiectiye, nu va putea
ficvaluatd adecvat prin metode indirecte. Evaluarea intensititii
dureriise face pe baza unor scale numerice, vizuale, scale verbale
sau cuimagini. La copiii care nu vorbesc inci se utilizeazd
evaluareaparametrilor fiziologici
- puls, tensiune arteriali, sudoralie sau a
unor parametri componamentali tip expresii faciale (ochi
inchiSi,gura deschis5, nlri dilatate, limba scobiti), plansul cu
tonalitatecrescutd, migclri ale corpului precum loviri cu piciorul,
pumnistranqi. La adulti, se utilizeazi scale analoage de la 0 la 10
sau 100,clrestionare precum MPQ (Mccill Pain Questionaire),liste or
descrip-rori verbali, allnrri de alte teste de personi itate qi
dispozilionale.
Bradley gi McKendree-Smith, 2001 (apud Dworkin, 2004)propun
waluarea psihologic[ a individului printr-un interviu
semi-struchrrat, ce trebuie sd contind o evaluare globalE a
durerii, precumIi a intensitdtii, localizdrii ei, a factorilor
agr:rvanti, a niveluluilunctionirii cotidiene, a istoricului
medical 9i psihiatric, precum 9ia istoricului sociat. De asemenea,
vor fi luate in considerare tratamenteletrecute gi prezente,
nivelul de educalie, consumul de substanlelrsihoactive, suportul
social Si moral, motivatia pentru sdnetaE,scmnificalia durerii
pentru pacient, prioritdtile acestuia.
Perceplia durerii
in perceplia durerii putem spune cd intervin doud tipuri de
fadoripsihologici'.. factori ce lin, in special, de situalie -
ptecl)m informatia legate
de durere, oferiti de anturaj, factori de tip distractia
atentiei,locul si modul de aparitie a durerii :
. factori ce ,in de individ - precum experienta trecute cu
durerea,memoria durerii, capacitilile aten(ionale, stilul de
g6ndire, convin-gerile personale despre sdnetate si boald.
. cantitatea de impulsuri ce vin de la atte fibre periferice
tipbeta, ce aduc informatii despre stimuli neutri sau iritatii
uSottip atingeri, freciri, mdncdrimi etc. gi care au tendinta
sipoarta, deci s5. inhibe perceptia durerii. Astfel, se explicl
demasajul ugor sau aplicarea cdldurii pe musculaturascade durerea
;mesajele ce coboartr de la creier pot inchide sau deschideAstfel
arxietatea, excitatia au un efect general derespectiv inchidere a
po(ii pentru toate impulsurile, provenitela orice zond a corpului,
pe cand alte procese mentale potefecte mult mai specifice, aga cum
e cazul indivizilor afla1ihipnozd, care percep durerea mult mai
slab.
Infie factorii ce pot deschide poarta se rumdrd.factori fizici
-extinderea leziunii, nivelul inadeclat al activititii segmenhrlui
respectivfactori emolionali - tip anxietare, griji, depresie gi/a
ctori mentaUltip concentrare pe durere, plictiseald.
In ceea ce prive$te Jactorii ce pot inchide poartq,la randul
lorace\tia pot fifactoi Jizici - medicalia, contrastimularea
prinsa:.r masaj, factoi emo(ionoli - rip emolii pozirive-
precum
-
Experienp trecud a durerii $i, legat de aceasta, semnificalio
dasemnal de alarmd acordat{ durerii acute, teoriite personale
legu
psIHol-octA iN FATA LIMtTELoR MEDICALE
Durerea acutd este tfluen[at5, in specia.l, de o serie de
factori prcum I
de cauza durerii, de evolutia acesteia, de posibilitatea
trat{rilde controlul personal asupra situatiei.
Experien(ainfluenteazi a$ieptirile tegate de propriile capacitdti
de afaF durerii, ceea ce va determina perceptia acuald
adisfunclionalitatea legatE de situatie Si dispozitia psihiceet al.
2001). Emo(iile negative, asociate cu dureri trecute,conduce la o
anticipare exageratd a durerii, pe c6nd emopozitive conduc la o
subestimare a durerii, ca in cazulInfonnatia acordatl de cftre
anturaj, in special cadrelereferitoare la boali, cauze, evolutie,
prognostic, tratamentla eventualele proceduri medicale gi
senzatiile ce le potAstfel, informalia adecvati referitoare la
durata, scopul Silitatea practice a unei proceduri medicale,
oferitE inainteaacesteia, o face sd fie resim[iti ca mai pulin
dureroasd gi neplflcutl,De asemenea, senzaliile ambigue prezentate
ca dureroase s8U,
informatiei depinde de tipul de strategie de coping utitizatl
dlindivid gi ci rotut inforrnatiei este cu atat mai mare cu cat
individulutilizqaz{. strategii actiye de coping, centrate pe
problemfl.Distragerea atengiei prin diverse metode verbale,
imagerie dirijatlsau alte sarcini pare si aibe un efect pozitiv
asupra percep 0ldureroase, la toate varsEle, dacd tema aleas5 este
interesantl glare un sens pentru individ, dac5 este detaliatd, daci
pune accentulpe memorie, dar gi pe procesele atentionale, dacd
procedura estarealizat5 intr-o maniera sigurd. gi dacd e consonanti
cu strategiilode coping, utilizate in mod normal de individ.
dimpotrivi, plecuE vor avea ganse sd fie resimtite ca atarecltre
pacienti. Autori precum Baron (1993) sustin cd
Locul gi rolul terapeutului in durerea acutl este dat de
calitililoempatice, de atitudinile pozitive, calme ale personalului
medicalSi de prestigiul acestuia precum gi de increderea in
eficacitateahatrmentului efectuat, care se fansmite incon$tient gi
pacientului.
Durerea cronicd pare influentati mai ales de factori precum
:Semnificalia pe care ind.ividul o conferd durerii Si
ad.optarea,modelului durerii acute, care implicd o succesiune de
etape tip
PSIHOONCOLOGIE. PSTHOLO6IA DURERII
durere = leziune, tratament = vindecare : disparitia
durerii'Aplicarea experientei durerii acute ta durerea cronice esrc
lipsitdde eficien1i, chiar contraproductiva in anumite situa;ii,
ceea cedetermin6 un cerc vicios - ce impticl numeroase
consulturimedicale in ideea descoperirii gi eliminlrii cauzei,
numeroaseschimb6ri de tratament $i investigatii nepldcute care, in
f,tnal, voraccentua frustrarea individului, repercutAndu-se negativ
asuprafunctionatitSlii socioprofesionate, dar 9i psihologice qi
fizice'conducAnd adesea la depresie.
. Dispozilia psihicd a subiectului, ce presupune frecvent
stdridepresive, irxioase, ostilitate $i manie ce vor modifica
procesareainiormaliilor, cu centrarea pe cele legate de durere, in
modspeciat, fapt care va mentine disfunctionatitatea
individului'
. ititul ,ogiiti, va fi 9i el influentat de durerea cronicd, in
sensulalterdrilor care pot apdrea in eraluarea primari 9i secundari
asituatiitor ca fiind ameninlitoare 9i slab controlabile, alterdri
inetichetarea unor senzatii somatice ambigue ca fiind dureroase'De
asemenea, frecvent, a fost intalnit la bolnavii cu dureri croniceun
stil de gindire catastrofizant, cu exagerdri, expectatii
negative'erori de interpretare asociate unor emotii negative, ce
antreneazesubiectul inti-o avalangd a triirilor negative care
accentueazedurerea. Treptat, subiectul ajunge s[ renunte la
rolurile salefumiliate, soiiale, profesionale, cantonindu-se doar
in rolul debolrlav, ceea ce evident va duce la o scidere a stimei
9i increderiide sine gi o reducere a autoeficacititii.
Chapman qi Tumer (1986) atenlioneazi asupra riscului
transforrniriidurerii acute in durere cronicf,, dactr nu sunt luati
in calcul toti ace$tilactori psihosociali 9i daci intervenlia
pentru eliminareadurerii acutenu este rapide $i adecvatd situatiei.
Flor et al. (1990, 1999)' propunun modet ixplicativ,
biopsihosocial, al transformirii durerii acute indurere cronic6,
care incearcl si surprindd factorii ce ar putea ducela instalarea
unei dureri cronice la anumili subiectri'
Conform acestui model, la baza transform5rii durerii acute
indurere cronici, ar sta o serie de factori Predispoanti,
favorizanii $itle men1iq95g,_-.-----
1 PriarQiactorii P,!:4jWg!Lle numdra dercrminismul genetrc''-mai
ales pe-mru-166atizarea Ei tipul de durere. cum este cazul unor
lbrme de migreni, dar $i corditiooarea prEalabils $i factorii
ocupationali '
-
PSIHOLOGIA iN FATA LIMITELOR MEDICALE
Condilionarea prealabih se referi la forme de invdlaresau
observalionale, aga cum se intampld frecvent cu copiiiiru"td, de la
pdriniii lor qi de la cei dinjur, se interpreteze irforlegata de
simptome fizice sau psihologice, sd rdspunddanumit fel bolii gi/sau
si adopte un anumit comportament, maisau mai putin sdndtos
(Baranowski Ei Nader, l9g5). Aceasttrde invetare apare insd Si la
adulti, care ajung sd imite ininvoluntar comportamentul altor
semeni, aga cum reiese dinliile lui Fagerhaugh , 1974 (apud Dworkn
et al. ,2OO4), carc
PSIHOONCOLOGIE. PSIHOLOGIA DURERII
cd, intr-o sec(ie de ar$i, comportamentul stoic al unor
pacieqiinduce acelagi tip de comportament $i altor bolnavi, pJ cand
a
r lrcmosenzitivi $i vor reduce pragul de toleranli pentru
m-ecano-( r:ptori (Graven-Nielsen 5i Mense' 2OOl, apud Dworkin'
2O0!).
..
'A"est irrtr"g proces va determina o cre$tere a
hiperactividtiirrusoulare, darli a activititii sistemului simpatic,
inchizind un cercvicios cu durere - tensiune musculari - activitate
simpaticd - mai,,,ulte dure.e (Wiesenfeld-Hallin qi Hattin 1984)'
Secundar acliuniirrnor factori stresanti a fost descris fenomenul
de analgezie indusl de\tres AIS, care parc sE fie de doul tipuri:
unul de tip opioid',l"f"nAerri Ae axa't
ipofizo-corticosuprarenaliane, iar celdlalt esrc.detip'nonhormonat
(Watkins 9i Mayer 1982)' Stresorii incontrolabili'iruplicali in
aparilia durerii cronice, par si aclioneze printr'un proces,lc
ieptelie opioiOe, secundara unei activdri excesive a acestui
mecanism
"naoien lftor qi tt .k 1988' Jersen 9i Karoly 1991,1992)'
Dimpotrivn'
*rOi"it" "t""n.rut"
de Bandura et at.' 1987 (apud Dworkin' 2004) au(lemonstrat c[
indivizii cu niveluri crescute de autoeficacitate au or,,te.an6 mal
bune h durere Si cA antagoni$tii opioizi' de tipulIaloxonei, pot
bloca efectele copingului cognitiv' Aceste rezultatelu condus la
ipoteza efech.rlui direct al cognitiilor noastre asupratolerantei
la durere, lucru ce pare a fi pargial mediat de sistemulopioid
endogen.
Atdnrri d-e stresorii care induc o cre$tere a tensiunii
musculare 9io hiperacti\are a sistemului simpatic' responsabili in
parte qentru C)aparilia durerii in lipsa unui eveniment traumatic,
reorganiurea - r/c:ortiiald pare sd joace un rol destul de
important la indivizii cudurere cronice (Flor et al.,1997).
Se $tie c5, la nivelul cortexului somatoseDzorial,
reprezentareadiferitelor regiuni ate corpului este deformati, dar
direct propor-(ionalE cu sen;ibilitatea regiunii respective'
Astfel, buzele'
.degetelemiinilor au o reprezenlare mult mai mare decat alte
regiuni precumspatele sau chiai membrete inferioare se pare ce
aceast[ deformar- e.r," dob,indi,S secundar unei cantita(i crescute
de impulsuri' ce vinde la aceste regiuni. pe perioade mai lungi de
timp lntrucdt durereareprezinti on lreni-eni cu profunde
semnificagii pentru individ qitlmarece durerea cronicd poate dura,
uneori' ani de zile sau chiar toativiaga, impulsurile sosite, in
mod constant, de la o anumiti regiune acorpului pot induce o
reorganizare corticale, chiar la adulti' Aceastlcxti;dere a
reprezentdrii unei anumite regiuni va fi insotitd de o
"r"qt"." u ,"r,.ibiliti$i regiunii respective, dar $i a zonelor
invecinate
ce pot fi linta unei hiperreactiviteli simpatice, indusd de
stres'
unei persoane demonstrativd, ca modalitate de exprimare a
nociceptorii situali in zone cu vechi leziuni nervoase, sunt
favoiLeazi aparilia sindroamelor dureroase. printre stimulii
durerii gi, implicit, evitarea unor activititi, pot conduce la
oa activitdlii fizice, cu cregterea, in paralel, a reactivite$igi a
hipervigilenpi fatd de stimulii interni $i extemi, ce ar
pu!rcprezenta semne ale unei boli. in cazul in care acegti indivizi
vorconfruniati cu situatii potential nociceptive, durerea lor va
figi chiar mentinute datorittr activarii adrenergice, datoratd
va induce ernrimaree ''oui distres accenuat.
" _Flctorltlgrylg4dunr reprezenrali de srimuli gi
rdspunsuri,
fapt care va duce la cregterea tensiunii musculare qi,
inevitabil,exacerbarea durerii (Vlaeyen Si Linton, 2000). in plus,
se paresd exprime adrenoceptori, devenind astfel sensibili la
ac(iunea cate.colaminelor, ceea ce creste sensibilitatea zonei
respective (Devor 9lJanig, 1981). Acest fenomen, impreun5 cu
sensibilizarea centrallsecundari repetdrii impulsurilor nociceptive
intr_o anumid zone, arfi implicat in mecanismul memoriei dureroase
(Sandkulrler, 2000).Un alt factor favorizant pentru aparitia
sindroamelor dureroase pare
f \ a fi activiratea prelungiti in pozilii vicioase, care va
induce o creqtgrsb ) tensionala regionala a musculaturii, la
aceasta adEugandu-se gi fenomene/ ischemice 9i hipoxemice in
func1ie de durata, intensitatea qi frecvenp
st5rii tensionale. Secundar acestor fenomene, vor fi eliberate
local oserie de substantre tip bradikininE, histaminn etc- , ce vor
activa nociceptorii
,se numeri Si activitdlile neutre sau chiar cele plecu(e, dar
care6ufavoriza aparitia unei dureri acure sau o por exacerba. in
acerfruralie. aceste acrivirhli vor fi asociate cu o anticipare a
dureriiastfel, vor I'i evitate pe viitor. Aceastl teame legate
de
-
392 PSIHOLOGIA iN FATA LIMITELOR MEDICALE
,^ _Unalt factor- favorizant al apa_ri(iei dureriicronice, este
reDrej::#:?,:::T.riorosice $i psihorogice i"d,J;; ;;;;:i;normal.
perceplia unoi simpto_" uc uurcre. ln rg",,r.f
:Tli:iiu;".'"#i::T:,i:,TT,li,*.,fi illL":;::iciutare de ajutor etc.
Asrfel, de ;; '- --r'urrr uc trl, control medi(i::._:l,xi:::;iiffi
ff ,ll;,TIil;"l,iffi i,S,:..$LiXli;I_df f .1. i 1r,. 1, I o"pu... r
uu."i u no i ;r'.*iil ;l;:::#,:::::.0"".,::li,jl $i a .resrabiririi
unui niver ,";;i;lTrilr- Dovada tuncliei o. ."rnri o. ,ru..;:
ffi..T; ::ll[IiilijiiT j::9:^.lr anatgeziei congeni,rr". i,
"r..irJt,iour "-.1i,nu simte durerea. e,a"yi i"nairiri ,,'"! r r
r rorc' rrr eare lnolvldul Drac
l".,,:*.:i::1iril;il1'H111:ii,'Lf [:i:':',';':X::::secundar unei
siualii peiicuioase; ' "" '-' .pdrc cnlar e,**; : r:l :::::; i
:ilH:::;ffi [T #,j: :#il,i[,:ll.r^::. fll I se.purea spune e;;;
ffi:.fffi;'ffii:;ln vrata individului- Crr tn,r.de alarmi.
gr.rerii u9uG, in;6;;##;poate chiar se
acti vitililorcare era
PSTHOONCOLOGIE- PSIHOLOGIA DURERII
Cert este insd ci numeroase studii au evidentiat tendinta
pacientilor,:u durere cronicd de a-qi supraestima simptomele
fizice' mai ales peccle legate de sarcinile ce produc tensiuni
musculare 5i, in special,ir situatiile ir care aceste acuze sunt
int5rite de mediul famitial Altlirctor important, favorizant al
durerii cronice, este anticiparea dureriifi a$teptErile personale
legate de aparitia ei- Studiile efectuate deschmidt 1985 !i Schmidt
qi Brand, 1986 (apud Dworkix, 2004) atruritat chiar ce Performanta
indivizilor cu dureri cronice depinde,rnai ales, de credintele si
a$tepdrile personale legate de capacitatealor de a indeplini o
sarcind, decat de intensitatea durerii percepute inlimpul sarcinii
propriu-zise.
Memoria durerii, respectiv amintirile legate de situalia
dureroasAioace, de asemenea, un rol important in aparitia durerii
cronice, cu:rtit mai mult cu cat s-a ardtat ci indivizii igi
amintesc durerea mairules atunci cand se afli in dureri, decat in
situatiile cind sunt in stlrireutre sau pozitive (Eich et
al.,1985)' Mai mult, gfudurite, imaginilelcgate de durere pot
induce o activare simpaticd qi, secundar, olriperreactivitate
musculari, care^la rdndul tor, pot activa receptoriitlureroqi (Rimm
5i Litvak 1969). in ptus, indivizii cu durere cronicAllu tendinta
de a-$i reaminti mai ates evenimente negative sau pe celelcgate de
durere decat evenimente pozitive. O situatie aparte aparein cazul
memoriei somatosenzoriale a durerii a$a cum apare, decxemplu, in
cazul membrului fantom5. S-a constatat cd cca 50%dintre pacienlii
cu membre amputate resimt 9i dupd amputare durerein membrul care nu
mai exista- Acest lucru a fost explicat prillrcrsistenla memoriei
somatosenzoriale Si prin faptut c5, dupd amputare,irpare o
reorganizare la nivel cortical, inse neuronii zonei
amputatccontinu5 si rdspundd inpuhrrilor venite din zonele
invecinate celeiamputate, astfel incdt senzatia pare si vind din
segmentul amputat[,a acest fenomen conribuie qi durerea
premergetoare amputfuii precumsi cea din momentul amputdrii
(Melzack 1992, Flor et aI 2000)' Laloti acesti factori, mai sus
mentionati, se adaug[ qi tipul de mecanismde coping, utilizat de
cetre individ. Studiile au ardtat ce mecanismelepasive de coping
tind sd se asocieze cu distres crescut, datorattlurerii precum 6i
cu disfunctionalitate crescute, in timp ce cre$tcrcacontrolului
perceput asupra situaliei respective precum 9i reducereagandirii
catastrofice, conduc la reducerea perceptiei durerii $i'
implicit'ia o mai bunl funclionare general[ (Jensen et al. , 2001'
Bunrs et al'.2003).
j
1)
aceasta cu atAt mai mult cu < : rd sul,mn're 9lputea invalida
u."r," .onu;ni1t-,'ndivizii
evita exPerien{ele' ce le-al
, r."ou,"r,.il,i.""roi; 61,#jJlrlililli i;#,:,,." asisura
ni$ro
-") "r":'l$iff#:ffiffi,:':tfta a siruatiei iia ripurui de
durero,i".oig,".ui,ini;;;;":::t*,,.,,f T::H,.ff Xf:1,ilLiXffi
;l*gregite ale senzaliilor gi simotn,ecora rare no n#j;I
;dl":l!il".ffi lJ#:illH [..,;ffilse slmt pe de o pane foarte
ancalre medici sau chlu. uurnoo,l'.?tlu]' pe dealrd-parte'
neinleleqi domedici se .nrit ;;;; #;#Ir In durerea lor' La riindui
lor, multljy.*n.,,"c.ia.'il.ft;',$ff
"t'fi :T?"n']i::,iil"#fl jdtn dorinta lor de a atrage
atesecundare _ Intra sau de a obline diverse beneficii
-
(il@norll de m"iflerAdurerii cronice sunr reprezenra!i dc
condl.
lion=EE?l iffi6lEiaiti. Condigionarea ctasic5 a durerii
cronlsapoate fi decelat, in situalii de repetare frecventi qi de
intensiitll
394 PSIHOLOGIA iN FATA LIMTTELOR MEDICALE
crescuti a unor stimuli, care se producd hiperactivare
simpaticltensiune muscularS., ce pot fi considerali ca qi
stimuliAcegti stimuli neconditionati, asociali cu diverqi stimuli
neutri,conduce la inducerea tensiunii qi durerii in aceste situatii
ceastfel, stimuli conditionaii. De exemplu, anumite posturi potprin
repetare, ca $i stimuli conditionati, care vor putea inducocregtere
condi;ionatd a tensiunii musculare $i a activlriiDe asemenea, acest
tip de invltare se poate aplica $ietichetate de subiect ca fiind
potential periculoase sau dureroasedimpotrivd, confortabile $i care
pot da na$tere unor reactiiimportante, care se inducd durerea.
Condilionarea operantiintirirea anumitor comportamente verbale sau
nonverbale, legatedurere, fie prin recompense
- tip atentia celor din jur, fie
negative -
tip evitarea stimulilor aversivi. La acestea se poateqi o
intirire insuhcient5 a comportamentelor sintrtoase giAstfel,
durerea poate persista chiar daci sursa iniliati dureroagldispdrut,
cEci durerea va fi menlinuti prin contingente interne $imediu. A
fost propusl chiar Si existenla unei regele nervoaseformati din
cetule apa4indnd atdt regiunii corticale cdt girispunzitoare de
conservarea memoriei implicite gi explicitede durere. Prin urmare,
orice stimul conditionat, legat dedureroasi, poate activa reteaua
gi poate induce rispunsurimotorii gi fiziotogice de tip durere.
Capitolul 19
Sinuciderea
19.1. Despre natura gi cauzeleprocesului suicidar
Cauzete suicidului constituie, chiar $i in prezent, un punct
importantde dezbatere intre diversele curente teoretice, care
incearce explicarealcnomenelor psihopatotogice sau psihologice, ce
conduc persoanainspre ac(iunea fatali sau nonfatald de autovitemare
deliberatS.
Modelul medical incearce o explicatie liniar[ - de tip
cauza-efect -intre diferitele tutburdri psihopatologice, gradul de
severitate alircestora si aparitia comportamentului suicidar.
Modelul psihologic caute explicatia in tipul de relalii
interperso-nale, cu accent asupra relatiilor precoce (de tip
ata$ament, mai alescu mama qi, ulterior, cu intreaga familie) 9i a
mecanismelor relalionalePatologice, ce nu permit satisfacerea
trebuinlelor psihologice de
19.1 . Despre natura 9i cauzele procesului suicidar19.2. De la
clarificlri semantice spre dehnilii clinice19.3. Suicid
nonpatologic- Suicid patologic19.4. Fazele Si metodele
suicidului19.5. Diferenlierea decesutui prin sinucidere de accident
sau crimx19.6. Procesul suicidar19.7. Funcliile suicidului19.8.
Teorii asupra suicidului19.9. Sensul suicidului
in concluzie, putem spune ca durerea, degi reprezinte unuldintre
simptomele cele mai intalnite in medicinA este totutlprintre cele
mai greu de inteles $i, mai ales, de tratat, cu atat 'mai mult cu
cat vorbim de durerea cronice. Factori diferltlintervin in
declangarea gi mai ales in interpretarea gi expreshdurerii, fecand
uneori dificili comunicarea dintre individulsuferind gi medic, mai
ales cA durerea este un simptom foartgsubiectiv. Este un subiect
extrem de dificil de conceptualizat,de descris 5i de clasificat;
unicul aspect clar fiind acela cldurerea reprezinte o stare de
suferinti subiective a pacion.tului gi ce, in mod cert, inlelesul
durerii canteregte mai multdecat durerea insegi, reprezentand
adeseori motivul pentrucare senzatia dureroase este interpretati
drept suferinta,