Tendinte Actuale in Gandirea Economica

8/17/2019 Tendinte Actuale in Gandirea Economica

1/23

Tendințe actuale în gândireaeconomică: Econofzica, Neuroeconomia, Economia

comportamentală, Freakonomics

Curs 11


2/23

Tendințe actuale în gândirea economică

• Extinderea domeniului de cercetare al tiin ei economiceș ț în zone non-economice, în acela i timp cuș

dezideologizarea a fost generată i de asocierea tot maiș

accentuată a tiin ei economice cu politica economică aș ț

unei puteri economice.

• Apari ia i dezvoltarea unor specializări în cadrul tiin eiț ș ș țeconomice tradi ionale, precum: Econofizica,ț

Neuroeconomia, Economia comportamentală,

Freakonomics.

• e o!servă apropierea tiin ei economice de configura iaș ț ț tiin elor dure, utiliz"nd consistent: metoda empirică,ș ț

experimentul, măsurarea, valorificarea informa iilorț

rezultate din o!servarea cazurilor particulare.


3/23

• Reîntoarcea la clasici, respectiv la:

– Adam Smith (observarea directă, economia –fizică aindividului)

– David Ricardo ( tiin a începe de la un caz particular),ș ț

– utilizarea rezultatelor etoloiei i la eneralizarea metodeiș

empirice (!ezi "ilton #riedman)$ %&''*%• +$ Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al

obiceiurilor popoarelor$• $ Ramură a bioloiei moderne care studiază

comportamentul, modul de via ă al animalelor i plantelor dinț ș punctul de vedere al dinamicii lor, urmărind interac iunileț dintre indivizi în cadrul aceleia i specii sau popula ii$ –ș ț


4/23

1. Econofzica

• Termenul „econofizică” a fost utilizat pentru prima oară de către H.E. Stanley, la milocul anilor !"#, $n cadrul unei conferin e or%anizateț $n Calcutta, pentru a descrie numarul mare de lucrări pu&licate decătre fizicieni referitoare la pro&leme economice.

• 'mplicarea fizicienilor $n studiul tiin elor sociale are o istorie lun%ă,ș ț

$ncep(nd, pro&a&il cu )aniel *ernoulli, care a introdus $n 1+-ideea de utilitate pentru a descrie preferin ele oamenilor.ț• ierre/Simon 0aplace, $n lucrarea sa, %seu filosofic despre

probabilită i ț 1-123, a su&liniat faptul că e4enimentele care ar puteapărea aleatorii si impre4izi&ile, pot fi pre4izi&ile, put(nd fi descrisecu autorul unor le%i simple.

Economie Fizică Econofizică


5/23

Econofizica – urmare logică a fizicii sociale?

• 'deile lui 0aplace au fost amplificate $n continuare de 5dolp6e

7uetelet, care a fost unul dintre studen ii lui 8osep6 9ourier i care aț șstudiat e:isten a modelelor $n seturile de date, pornind de lațfrec4en a utilizării unor metode diferite pentru a comite crime $nțSco ia. Tot el, $n 1-;, a in4entat termenul de


6/23

Metoda de cercetare

Econofizicienii studiază pro&leme ale economiei i mai ales, aleșpie elor financiare, pornind de la sistemele economice pe care le 4ădțdrept sisteme fizice, cu capacitatea de a e4olua i de a fi studiate cușautorul instrumentarului fizicii.

EconoBzica posedă o metodolo%ie multilaterală i lar% apro&ată delucru, cu date e:perimentale.

Dn acelai mod ca i fizica tradiională, econofizica poate fi $mpărită $ne:perimentală i teoretică, prima a4(nd ca o&iecti4 analiza seriilor dedate provenite de pe pie#ele reale, a doua construind modelemicroscopice care să conducă spre valori ale unor mărimio!serva!ile în acord cu valorile determinate empiric.


7/23

Econofizica - program de cercetare

• Probleme abordate:• Caracterizarea statistică a procesului stoc6astic al modificăriipre urilor acti4elor financiareț – 5u fost efectuate mai multe studii care se concentrează pe diferite

aspecte ale procesului stoc6astic analizat, cum ar fiF forma de

distri&u ie a modificării pre ului, memoria temporală sauț țproprietă ile statistice de ordin superior.ț – 5ceasta linie de cercetare este $ncă desc6isă, iar $ncercările sunt

$n curs de desfă urare pentru a dez4olta modelul stoc6astic celșmai satisfăcător care descrie toate caracteristicile $nt(lnite $n

analizele empirice3.• )ez4oltarea unui model teoretic pri4ind pie ele financiareț• ?tilizarea 4aria&ilei timp $n studiul pie elor financiareț• Studiul distri&u iei 4eniturilor firmelor i cre terea lor ț ș ș


8/23

Programul de cercetare i diseminarea ideilor ș

Cercetările dez4oltate $n ultimele două decenii, $n domeniul econoBzicii au

descoperit le%ităi fundamentale pentru metodele moderne de prognozarea dinamicii activelor $nanciare %i evaluarea riscurilor $nanciare.

Dn plus, au fost $ntreprinse $ncercări de a sintetiza diferite metode calitati4e,folosite $n acti4itatea Bnanciară pentru soluionarea unor sarcini practice.

0ucrări pri4ind econofizica au fost pu&licate mai repede $n re4iste dedicate fiziciii mecanicii statistice, dec(t $n re4iste de economie.ș

Economi tii nu au fost, $n %eneral, impresiona i de rezultatele i metodele deș ț șstudiu utilizate de către econofizicieni.

?nii economi ti 6eterodoc i, printre care >auro Galle%ati, Ste4e een i aulș ș șIrmerod, au arătat mai mult interes, dar, la r(ndul lor, au criticat tendin eleț

econofizicii.


9/23

. Economia comportamentală

Iri%inea economiei comportamantale se %ăse te $n opera marilor clasici.ș

Dncepe să fie pri4ită ca o arie distinctă $n lucrările lui Her&ert Simion $nanii 1"A#3 i $n cele ale lui )aniel a6neman laureat al remiului @o&elșpentru Economie3 i 5mos T4ersJy $n anii 1"+#3.ș

Economia comportamentală este o „arie de cercetare 6i&ridă”, care $ncorporează principii, concepte i idei $n principal din psi6olo%ie dar iș șdin alte tiin e sociale precum sociolo%ia, filozofia sau tiin ele politice3 $nș ț ș țteoria economică cu scopul de a/i furniza &aze mai realiste.

Economia comportamentală este de o&icei men ionată ca fiind un c(mpțcentrat pe „con4in%erea conform căreia cre terea realismului &azelorșpsi6olo%ice ale analizei economice 4a $m&unătă i domeniul economic $nțpropriii săi termeni – prin %enerarea unor perspecti4e teoretice, prinproducerea unor mai &une predic ii ale fenomenelor din realitateaț $nconurătoare i prin su%erarea unor politici mai adec4ate.”ș

SursaF )iacon .E. et al, -erspective ale tiin ei economice, %.&A-, !ol$ //, nr$012+3, pp$ 345 ș ț


10/23

Economia comportamentală!E.".#

• E.C. face apel nu doar la cuno tin e din psi6olo%ie, ci i din alteș ț știin e sociale care studiază indi4idul $n multiplele sale forme deș țmanifestare.

• Ea inte%rează $n %eneral conceptele teoretice i constatările dinșpsi6olo%ie $n teoria neoclasică. 5&ordarea multidisciplinară pe

care o propune $ncuraează dialo%ul i $ncearcă să consolidezeșrealismul teoriei tradi ionale.ț

• Totu i, de i E.C. este de acord i asimilează anumite prezum ii aleș ș ș țmainstream/ului, se opune i modifică altele sau conte:tul lor3.ș

• E.C. $ncearcă să e:plice i $n cele din urmă să aplice acesteșconstatări $n practică3 de ce indi4izii fac frec4ent ale%eri aparentira ionale i de ce i modul $n care comportamentul lor nuț ș șurmează $ntocmai pattern/urile prezise de modele neoclasice.



11/23

Reprezentan iț



12/23

Economia comportamentală - program

de cercetare


Concepte utilizate frecvent:


13/23

Economia comportamentală - program de cercetare


Concepte utilizate frecvent:


14/23

&. Neuroeconomia

• @a terea neuroeconomiei este le%ată de o serie de factori,șcare simultan au influen at două comunită i aparent separate,ț țde i cu preocupări oarecum similareFș – ?n %rup de economi ti specializa i $n studiul economieiș ț

comportamentale i unul de psi6olo%i au decis să facăș

apel la aspectele func ionale ale creierului uman, dințprespecti4a ima%isticii ca la un instrument at(t de testare,c(t i de dez4oltare a unor alternati4e la teoria neoclasicășa preferintelor.

– Dn acela i timp, un %rup de fiziolo%i si neurolo%ii au 4ăzutș

$n teoria economică o sursă de instrumente necesarepentru a testa i dez4olta modele al%oritmice neuronaleșale ale%erii.

• Kezultatul a fost spectaculos, $mpăr indu/i peț

neuroeconomi ti, de la $nceput, $n două ta&ere.ș


15/23

euroeconomia

• Dn pofida pro4ocărilor, dez4oltarea neuroeconomiei la sf(r itul anilorș

1""# i $nceputul anilor 2### a fost una e:plozi4ă. Grupul format dinșeconomi ti, neurolo%i i psi6olo%i a %enerat rapid o serie de $nt(lniriș și conferin e careș ț au fa4orizat cola&orarea interdisciplinară.

• ro&a&il prima dintre aceste interac iuni interdisciplinare a a4ut locț $n 1""+ la ?ni4ersitatea Carne%ie/>ellon i a fost or%anizată deș

către economi tii Colin Camerer i Geor%e 0oeLenstein.ș ș• )upă o pauză de mai mul i ani,ț au urmat alte două $nt(lniri $n 2##1F – una or%anizată de 9unda ia Gruter de )rept $n cadrul reuniuniiț

anuale la SMuaL Nalley. 0a acea $nt(lnire 9unda ia Gruter a alesțsă studieze punctele de „intersec ie” ale neuro tiin ei cuț ș ț

economia. – Cea de a doua reuniune s/a a:at mai mult pe ceea ce a4ea să

de4ină mai t(rziu neuroeconomia i a a4ut loc la ?ni4ersitateașrinceton. Dnt(lnirea a fost or%anizată de către neurolo%ul8onat6an Co6en i economistul C6ristina a:son, fiind e4ocatăș

adesea ca de&utul Societă ii pentru @euroeconomie.ț


16/23

euroeconomia

• 'poteza centrală a acestei discipline este că, prin combinareainstrumentelor teoretice i empirice ale neurologiei! psi"ologiei iș ș

economiei #ntr-o singură abordare! sinteza rezultată 4a oferiperspecti4e 4aloroase pentru toate cele trei discipline mamă.

• Studiile efectuate p(nă $n prezent par să sus ină această concluzie.ț

• ractic, neuroeconomia studiază acti4itatea creierului uman cu autorulte6nicilor neuro tiin ifice, le%ate de comportamentul economicF luareaș țdeciziilor economice i in4esti ionale.ș ț

• Teorii din economie i psi6olo%ie au $nceput dea să aducă $n prim/planș $n ele%erea la un alt ni4el aț procesului uman de luare a deciziilor. Dn

plus, au apărut constatări neuro&iolo%ice recente care su%erează realelimitări ale modelelor teoretice ale ale%erii dez4oltate $n am&ele domenii /economic i psi6olo%ic.ș

• rintre oamenii de tiin ă cu preocupări $n domeniu se %ăsescF .ș țGlimc6er, C9 Camerer, E. 9e6r, G. 0oeLenstein, ). relec etc.


17/23

euroeconomia – program de cercetare

• @eurolo%ii au su&liniat că procesele le%ate de sistemul deli&erati4 ișco%niti4 sunt situate $n zonele frontale ale creierului, $n timp ceprocesele automate i afecti4e le%ate de comportament se %ăsescș

$n zona lim&ică.• Conform lui 5lan Sanfey i cola&oratorilor lui, cele mai frec4enteș

di6otomii $n teoria luării deciziei sunt sistemele emo ionale iț șsistemele co%niti4e.

• artea responsa&ilă a creierului pentru emo ii, cum ar fi frica, furia iț șfericirea, este ami%dala. Dn această zonă a creierului stimuli ne%ati4ii poziti4i acti4ează puternic neuronii din ami%dală, rezult(ndș

semnale care pot conduce $n mod automat comportamentul. 5ltesisteme, care sunt implicate $n procesul de luare a deciziilor suntF

sistemul automat, intuiti4O sistemul controlat, e:plicit, e4aluati4Osistemul deli&erati4 de selec ie/ac iuneO i sistemul o&i nuin ă deț ț ș ș țselec ie/ac iune etc.ț ț


18/23



19/23


20/23


• Kolul i importan a emo iilor au fost cercetate i de către economi tiș ț ț ș ș

comportamentali, psi6olo%i i neuroeconomi ti.ș ș• Emo iile pot fi emo ii imediate sau emo ii a teptate, dar doar emo iileț ț ț ș ța teptate au fost cercetate p(nă acum c( i4a ani.ș ț

• Economi tii au fost interesa i de efectele produse de re%ret,ș țdezamă%ire, 4ino4ă ie, dar e:istă i cercetări curente pri4indț ș

efectele emo iilor imediate asupra procesului de luare a deciziilor.ț• Emo iile au un rol important $n perceperea riscului de către a%en iiț țeconomici. )eciziile de in4esti ii se &azează pe ar%umentarea iț șe4alaurea decidentului, ceea ce implică at(t parte co%niti4ă, c(t ișemo ională.ț

• 5naliza riscului este efectuată de decident pe două ni4eleF pe ni4elde e4aluare co%niti4ă i ni4el de reac ie emo ională. Kolul emo iilorș ț ț ți al su&iecti4ită ii $n procesul de luare a deciziilor poate fi studiat iș ț ș

empiric i teoretic.ș• @euroeconomia a reu it să e4iden ieze aspecte noi cu pri4ire laș ț

astfel de elemente.


21/23

)omenii noi de studiu

• e l(n%ă neuroeconomie, a mai apărut o ramură, numită economiee$perimentală, care contri&uie la o&ser4area i studiereașproceselor psi6olo%ice $n comportamentul economic $n mediucontrolat, căut(nd concluzii mult mai rele4ante.

• euromar%etingul studiază răspunsurile consumatorilor la stimuliide marJetin% utiliz(nd te6nici de neuroima%istică rezonan ățma%netică nucleară, electro/encefalo%rafie sau ma%neto/encefalo%rafie3.

• 5stfel, este măsurată acti4itatea cere&rală din anumite arii alecreierului pentru a in4esti%a modul $n care consumatorii iau decizii ișle%ătura dintre procesul decizional i ariile creierului uman.ș


22/23

Freakonomics $i %uper&reakonomics


23/23

• 9reaJonomics i SuperfreaJonomics reprezintă rezultatul unuișamestec de ri%oare tiinifică i curiozitate lipsită de preudecăi,a&ord(nd $ntr/un lim&a coloc4ial pro&leme precumF

– Pde ce locuiesc dealer/ii de dro%uri cu mamele lor”,

– „de ce ar tre&ui să $ i facă terori tii JamiJaze asi%urări de 4ia ă”,ș ș ț – „ce au $n comun luptătorii de summo i profesorii” etc.ș

• 9reJonomia prezintă perspecti4e intri%ante sau c6iar ocanteșdespre aproape orice, de la u/lu:/lan p(nă la le%islatiaa4orturilor.

• 9reaJonomia se ocupă practic cu studiul fenomenelor socialemaore ale timpului, pri4ite din perspecti4a cauza/efect pe &azeeconomice si statistice.

Tendinte Actuale in Gandirea Economica

Documents