1 LUCRĂRI DE TENCUIELI SPECIALE 1.5.1.1. DEFINIŢIE Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa unor elemente de construţie având rol: decorativ: asigură suprafeţei pe care se aplică, o suprafaţă plăcută, dorită; igienic: funcţie de materialele aplicate se poate obţine un efect de septizare sau se poate obţine o suprafaţă netedă la care praful sau impurităţile din aer pot adera mai greu; de izolare hidrofugă, fono, termo sau contra diverselor gaze corozive; etc. Din punct de vedere istoric, tencuielile utilizate au fost: din lut; din var / ipsos; din cimenturi naturale: santorina, puzzolană; din ciment; polimerice. Reţete de mortare pentru tencuieli: Tip Dozaj (părţi) ciment var nisip Var - 1 3 Ciment 1 - 3 Var-ciment 1 1 6 1 2 8 După natura suprafeţei suport, tencuielile pot fi aplicate pe: pe suprafeţe de cărămidă; pe suprafeţe din piatră, beton; pe şipci; pe plasă de rabiţ. Tencuielile aplicate pe suprafeţe de cărămidă sunt formate din următoarele straturi: grund; faţa văzută. Tencuielile aplicate pe suprafeţe din piatră, beton sau beton armat sunt formate din următoarele straturi: şpriţ; grund; faţa văzută.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
LUCRĂRI DE TENCUIELI SPECIALE
1.5.1.1. DEFINIŢIE
Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa unor elemente de construţie având rol:
decorativ: asigură suprafeţei pe care se aplică, o suprafaţă plăcută, dorită;
igienic: funcţie de materialele aplicate se poate obţine un efect de septizare sau se poate
obţine o suprafaţă netedă la care praful sau impurităţile din aer pot adera mai greu;
de izolare hidrofugă, fono, termo sau contra diverselor gaze corozive;
etc.
Din punct de vedere istoric, tencuielile utilizate au fost:
din lut;
din var / ipsos;
din cimenturi naturale: santorina, puzzolană;
din ciment;
polimerice.
Reţete de mortare pentru tencuieli:
Tip Dozaj (părţi)
ciment var nisip
Var - 1 3
Ciment 1 - 3
Var-ciment 1 1 6
1 2 8
După natura suprafeţei suport, tencuielile pot fi aplicate pe:
pe suprafeţe de cărămidă;
pe suprafeţe din piatră, beton;
pe şipci;
pe plasă de rabiţ.
Tencuielile aplicate pe suprafeţe de cărămidă sunt formate din următoarele straturi:
grund;
faţa văzută.
Tencuielile aplicate pe suprafeţe din piatră, beton sau beton armat sunt formate din următoarele
straturi:
şpriţ;
grund;
faţa văzută.
2
Tencuielile aplicate pe şipci sunt formate din următoarele straturi:
şpriţ;
grund;
faţa văzută.
Tencuielile aplicate pe plasă din rabiţ sunt formate din următoarele straturi:
şmir;
grund;
faţa văzută.
Adaosuri în tencuieli:
culoare;
aditivi cu rol de hidrofobozare, plastifianţi etc.;
armătură:
papură, fibre de cânepă: la tencuielile aplicate pe tavane din lemn;
plasă de rabiţ: la tencuielile care maschează conducte de instalaţii sau la
tencuielile de ciment aplicate pe lemn;
plasă din fire sau fibre de sticlă: la tencuielile aplicate termosistemelor.
1.6. MATERIALE NECESARE
Materialele necesare pentru prepararea mortarele pentru tencuieli sunt următoarele:
var;
ciment;
ipsos pentru construcţii;
apa;
agregate;
aditivi;
coloranţi;
etc.
Var: Se poate folosi var hidrat în pulberi (cunoscut şi sub denumirea de var gras) sau var
pastă (cunoscut şi sub denumirea de var stins). Pentru a evita producerea degradarii tencuielii
prin asa-zisele împuşcături, se recomandă utilizarea de var pastă stins cu cel puţin 6 săptămâni
înainte de prepararea mortarului.
Agregate: Se va folosi nisip şi pietriş cu sortul 1-3 mm. Se recomandă folosirea nisipului de
carieră sau de râu. Acesta poate fi parţial înlocuit (max. 50%) cu nisip provenit din concasarea
rocilor naturale.
Pentru tencuielile decorative se mai pot folosi: griş de piatră (calcar, marmoră etc.),
praful de piatră, terasit, dolomit, mică, feldspat etc.
3
Pentru a se executa tencuieli de bună calitate el trebuie să fie neapărat sortat. După
mărimea granulelor nisipurile se împart în următoarele sorturi:
- nisip fin având granulele de 0,2-1,0 mm;
- nisip mijlociu având granulele de 1-3 mm;
- nisip mare (nisip mărgăritar) având granulele de 3-7 mm.
Utilizarea nisipului de carieră (datorită formei colţuroase şi rugozităţii granulelor care
permit o aderenţă mai bună cu liantul) permit obţinerea unor rezistenţei mecanice superioare
tencuielilor obţinute cu nisip de râu.
Funcţie de dimensiunile granulelor, ca şi agregat pentru tencuielile exterioare, mai pot fi
folosite:
- grişul de piatră: mărimea granulelor de 0,3 mm până la 1 mm;
- praful de piatră: mărimea granulelor este de până la 0,3 mm.
Acestea se obţin prin concasarea rocilor de diferite culori. Cele mai răspândite dintre
aceste agregate se obţin din roci din calcar sau din marmoră. În majoritatea cazurilor, aceste
agregate se întrebuinţează la tencuielile de faţadă dând suprafeţelor un aspect plăcut care le
apropie de piatra naturală (din acest motiv mai sunt numite tencuieli cu similipiatră)..
Alte preparate care se întrebuinţează la tencuielile de faţadă sunt terasitul şi dolomitul.
Acestea se aduc la şantier în saci şi sunt mixturi uscate de griş de marmoră sau dolomit cu griş de
piatră şi ciment, adesea şi cu colorant. În acest amestec se găsesc cristale de mică, feldspat sau
altă piatră colorată care, după ce s-a executat tencuiala pe faţadă, crează efecte de strălucire, în
bătaia soarelui, sub formă de pete mici. Se întrebuinţează mai ales la tencuielile decorative.
Aditivi: se pot utiliza următoarele tipuri de aditivi:
plastifianţi: sunt acele materiale care măresc plasticitatea mortarului (capacitatea acestuia
de a face legătura între el şi suprafaţa pereţilor) precum şi lucrabilitatea;
acceleratorii de întărire: sunt materialele care introduse în mortarul pentru faţade îi reduce
durata de întărire;
întârzietori de priză: sunt substanţe care se adaugă la mortarele de ipsos pentru ca să li se
încetinească priza în cazurile în care aceste mortare necesită un timp mai îndelungat pentru
punerea lor în operă;
“Tinciul” este stratul vizibil al tencuielilor.
pentru mortarele de ciment se execută dintr-un mortar având aceeaşi compoziţie cu
a stratului de bază;
pentru gleturi se utilizează pasta de ipsos, var sau pastă de var sau şlam de carbid cu
adaos de ipsos; pentru profile se utilizează pasta de ipsos.
4
1.7. TEHNOLOGII DE EXECUŢIE
Alcătuirea tencuielilor
Amorsarea suprafeţei de tencuit se realizează cu şpriţ sau şmir.
Mortarul folosit pentru şpriţ poate fi lapte de:
- ciment;
- var şi ipsos;
- var-ciment.
Mortarul folosit pentru şpriţ poate fi aplicat:
- manual: utilizând canciocul sau o măturică;
- mecanizat: utilizănd instalaţii specifice.
După modul de prelucrare al feţei văzute tencuielile normale pot fi:
- obişnuite;
- decorative.
După modul de prelucrare al feţei văzute, dintre tencuielile obişnuite autohtone tradiţionale se
pot aminti următoarele:
- brute;
- drişcuite;
- drişcuite fin;
- sclivisite;
- gletuite;
După modul de prelucrare al feţei văzute, dintre tencuielile decorative autohtone tradiţionale se
pot aminti următoarele:
- cu praf de piatră;
- stropite;
- din piatră artificială (similipiatră);
- terasit sau dolomit;
- cu mozaic;
- din mortar de marmoroc;
- pieptănată;
Funcţie de dimensiunea agregatelor folosite, tencuielile decorative pot fi cu granulaţie :
mică: diametrul agregatelor este mai mic de 1,5 mm;
medie;
mare: diametrul agregatelor este mai mare de 3 mm (folosite în cazul tencuielilor
zgâriate).
Funcţie de tipul liantului folosit, tencuielile decorative pot fi:
minerale: pe bază de ciment şi răşini sintetice;
sintetice: pe bază de răşini sintetice.
5
1.2.3.5.1. Tencuieli obişnuite
Sunt tencuielile care au stratul vizibil rezolvat doar din tinci pe care se aplică ulterior
zugrăveală. Tinciul este aplicat cu canciocul sau mistria, prin azvârlire şi apoi este nivelat cu
drişca de oţel sau de lemn. Se recomandă ca muchiile să fie realizate cu ajutorul dreptarului.
1.2.3.5.1.1. Tencuieli gletuite
Sunt utilizate în încăperile în care se doreşte să se obţină suprafeţe foarte netede.
Pentru realizarea unor suprafeţe lise, stratul de tinci trebuie gletuit. Gletuirea se va
executa din pastă de var sau de ipsos aplicată în 2 straturi, cu grosimea totală de aprox. 2 mm.
Stratul pe care se aplică gletul de ipsos nu trebuie să depăşească un grad admisibil de umiditate,
pentru a se evita accelerarea prizei ipsosului. La gletul de var se adaugă ipsos pentru
accelerarea prizei (10 kg ipsos/1 m3 var pastă).
Aplicarea stratului de glet se face de jos în sus, prin mişcări scurte (în zig-zag), cu fierul
de glet înclinat sub un unghi de aprox. 20-25° faţă de planul de lucru.
Pentru realizarea drişcuirii se efectuează trecerea fierului de glet. de max. 2-3 ori peste
suprafaţa tencuită pentru corectarea defectelor.
Imediat după aplicarea uniformă a stratului de mortar pe o porţiune mică de suprafaţă
(0,5-0,75 m2) aceasta se prelucrează ţinându-se muchia fierului de glet aproape perpendicular pe
suprafaţa de prelucrat. Prelucrarea se face prin mişcarea fierului de glet de sus în jos şi de la
dreapta la stânga. Pentru a se uşura alunecarea fierului de glet şi pentru a preveni formarea de
aşchii şi adâncituri pe suprafaţa prelucrată trebuie să se aplice o fâşie de mortar pe latura de lucru
a feţei fierului de glet.
Corecţia defectelor se face astfel:
- după terminarea prizei mortarului se înlătură cu mistria neregularităţile apărute la
racordul între planuri sau materialul inutil adunat;
- racordurile şi denivelările se vor şlefui prin şmirgheluire pentru eliminarea asperităţilor,
iar constatarea corectării suprafeţei se face prin frecare cu dosul palmei;
- în zone cu defecte majore, lucrările se refac integral;
- în zonele greu accesibile sau în spaţiile unde nu este posibilă manevrarea fierului de glet
corecţiile se fac cu şablon de lemn.
1.2.3.5.1.2. Tencuieli sclivisite
Sunt utilizate în încăperile unde există o umiditate foarte mare, datorită exploatării,
tencuială rezultată având un grad mare de etanşeitate la apă (băi, spălătorii, cămine de vizitare
etc.)
La tencuielile sclivisite grundul şi tinciul vor fi executate cu mortar de ciment. Stratul de
tinci nu se va drişcui fin pentru a se obţine o bună aderenţă a stratului de sclivisire.
Sclivisirea suprafeţei se execută înainte de uscarea totală a tinciului.
Atunci cînd se urmăreşte obţinerea unei suprafeţe cu grad ridicat la impermeabilitate,
după aplicarea statului de tinci se presară ciment şi surafaţa este netezită cu drişca de oţel până se
obţine o suprafaţă perfect netedă şi lucioasă.
1.2.3.5.2. Tencuieli decorative simple
Stratul vizibil se realizează din tinci în care se poate introduce coloranţi. O parte din
agregat (max. 30%) poate fi înlocuit cu piatră concasată sau nisip cu granulaţie mare (max. 3
6
mm). Granulele de dimensiuni mai mari sunt prinse sub drişcă şi sunt antrenate, producând o
suprafaţă cu aspect zgâriat. Drişca se poate mişca pe direcţie verticală (în cazul pereţilor),
orizontală, la 45° sau circulară.
1.2.3.5.2.1. Tencuieli cu praf de piatră
Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui strat din mortar
preparat din var, ciment; praf de piatră şi eventual pigmenţi.
Stratul vizibil, se aplică pe grund în condiţiile în care umiditatea este aceeaşi pe întregul
câmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii.
Pentru a se asigura o bună aderenţă (suprafaţa grundului va fi striată cu mistria înainte de
întărire), aplicarea se va executa după uscarea grundului (înainte de aplicarea tinciului, suprafaţa
va fi stropită).
Prelucrarea feţei acestor tencuieli în afară de drişcuirea obişnuită, se poate face prin :
- raşchetare;
- stropire;
- periere;
- pieptănare.
a) Raşchetarea
La 1-2 ore după aplicarea stratului de finisaj; suprafaţa se prelucrează cu o piesă metalică
prevazută cu dinţi, denumită raşchetă. Suprafaţa se curăţă apoi cu o perie aspră.
b) Stropirea
Stratul de finisaj se aplică în două etape: primul strat de mortar, simplu sau colorat cu
pigmenţi, se aplică prin drişcuire, iar al doilea se stropeşte manual sau mecanizat. La aplicarea
manuală se poate utiliza o perie, bidinea sau o măturică cu fir din plastic sau pai. Dimensiunea
stopilor aplicaţi creşte odată cu creşterea diametrului paiului/firului – tencuiala rezulată putând fi
cu stropi mici sau mari. Peria/bidineua/măturica se intoduce în material apoi se aplică pe perete
printr-o mişcare de scuturare bruscă.
a) b)
Fig. 1.2.1. Tencuieli stropite
a) cu stropi mici; b) cu stropi mari
Suprafaţa rezultată poate rămâne sub această formă sau poate fi uşor netezită cu şpacul
sau fierul de glet, atunci cînd soluţia este uşor întărită.
7
Altă modalitate de rezolvare a suprafeţei constă în “turtirea” asperităţilor, atunci cînd
soluţia este uşor întărită, după ce în prealabil pe drişcă a fost aplicat ciment alb.
Tencuieli decorative
c) Perierea
Se execută cu perii aspre sau cu o măturică din paie (atunci când se doreşte obţinerea unei
profilaturi mari) pe suprafaţa mortarului după ce acesta a făcut priză, dar înainte de a se fi întărit
complet.
Fig. 1.2.2. Tencuială periată
d) Pieptănarea
Faţa vazută rezultă brăzdată de linii paralele (haşuri) drepte, in zig-zag sau ondulate,
obţinute prin zgârierea suptafeţei cu ajutorul unui pieptene metalic sau o perie de sârmă. Operaţia
se execută când mortarul de tinci este parţial întărit.
1.2.3.5.2.2. Tencuieli din piatră artificială (similipiatră)
Sunt tencuieli care, în urma prelucrării, suprafaţa exterioară au aspect similar pietrei
naturale folosită la zidării.
Aceste tencuieli se execută pe un grund de mortar de ciment. Faţa văzută din mortar de
ciment şi griş de piatră (0,6 – 5 mm), cu un adaos eventual de pigment, se aplică peste grundul
stropit cu apă înainte ca acesta să se fi întărit complet.
De regulă, prelucrarea feţei exterioare se realizează în dreptunghiuri care imită
dimensiunile blocurilor din piatră naturală.
Grosimea stratului este condiţionat de modul de prelucrare al suprafeţelor . Astfel
pentru:
- rostuire 5 - 10 mm;
- cioplire, buciardare 15 - 30 mm.
8
Executarea rosturilor se poate efectua prin următoarele metode:
- trasare: utilizând mistria de rost sau un profil liniar; se efectuează cu 24 - 48 ore înainte
de întărirea stratului vizibil; pentru obţinerea de linii drepte se recomandă utilizarea
riglelor; după trasare se corectează muchiile rezultate;
Fig. 1.2.3. Tencuială riglată
- utilizarea de şipci dreptunghiulare sau cu profil (care imită piatra de talie); şipcile
sunt montate înainte de aplicarea tencuielii; după întărirea tencuielii, eventual
prelucrarea suprafeţei, şipcile se scot; se corectează muchiile rezultate; metoda este
folosită în special pentru tencuielile executate în zona soclurilor.
Fig. 1.2.4. Tencuială riglată
Când rosturile devin adânci (10 – 20 mm), de tip şanţ, se numesc caneluri iar dacă forma
profilului este complexă (de tip rezemare) se numeşte bosaj.
Bosaje din Verofil-Granulat: Elemente fabricate din siliciu granulat (Verofill): bosaje
pentru decorarea fatadelor cu diverse variante: cu cant orizontal sau vertical,