Temperatura aerului si precipitatiile

Temperatura aerului Temperatura aerului şi şi precipitaţiile atmosfericeprecipitaţiile atmosferice

Temperatura aerului – reprezinta gradul de încălzire a aerului;

- se măsoară cu termometrul;- se exprimă în grade Celsius sau

Fahrenheit.

2. Încălzirea atmosferei2. Încălzirea atmosferei

- sursa de încălzire – Soarele- atmosfera se încălzeşte de jos

în sus ca urmare a efectului de seră

3. Factorii care influenţează temperatura aerului3. Factorii care influenţează temperatura aeruluiForma Pământului –

determina scăderea temperaturii de la Ecuator spre poli, formarea zonelor de călură: zona caldă, 2 zone temperate, 2 zone reci;

Miscarea de rotaţie –determină variaţia temperaturii de la zi la noapte;

Mişcarea de revoluţie –determină variaţia temperaturii pe parcursul anului de la un anotimp la altul;

3. Factorii care influenţează temperatura aerului3. Factorii care influenţează temperatura aerului- distanţa faţă de mare

(ocean) – (uscatul se încălzeşte şi se răceşte de două ori mai repede decât apa)

- prezenţa sau absenţa norilor

- curenţii marini (calzi sau reci)

- vânturile (calde sau reci)

- vegetaţia, altitudinea etc.

4. Temperatura aerului pe glob4. Temperatura aerului pe glob

Temperatura medie anuală pe glob este de 13°C

Temperatura scade de la ecuator (20-30 °C) spre zonele temperate (10-20 °C) şi până la poli (0 - -10 °C)

Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 °C în Sahara, Arabia

Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50 °C în Antarctica

Temperaturile extreme au fost: maximă: 58 °C (Tripoli, Libia) minima: -88,3 °C (AntarcticaRepartiţia temperaturii aerului este

redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME

Precipitaţiile atmosfericePrecipitaţiile atmosferice- Reprezintă totalitatea particulelor

de apă lichide şi solide provenite din atmosferă;

- Se formează prin condensarea vaporilor de apă: trecerea vaporilor de apă din stare gazoasă în stare lichidă sau solidă;

Forme de condensare:

-ceaţa: - picături fine de apă; - este mai frecventă

primăvara şi toamna, când temperaturile sunt mai scăzute, dimineaţa şi seara

Roua: se formează de obicei seara sau în cursul dimineţii. Prin răcirea aerului vaporii de apă existenţi la suprafaţa solului se condensează, formându-se picături mici de apă pe obiectele de pe sol

Norii -conţin vapori de apă şi picături foarte fine, care sunt prea mici să cadă sub formă de precipitaţii

Bruma este formată prin procesul de condensare şi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iau naştere la suprafaţa solului.

Ea se formează în loc de rouă în sezonul rece, când temperatura a atins punctul de îngheţ

Chiciura(promoroaca) –se formează în Chiciura(promoroaca) –se formează în anotimpul receanotimpul rece

Tipuri de precipitaţii:Tipuri de precipitaţii:Precipitaţii lichide:

ploaia şi burniţa

Precipitaţii solide: Ninsoarea Grindina

Măzărichea

Iată câţiva fulgi de zăpadă văzuţi la fotomicroscop

Precipitaţii mixte: lapoviţa

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOBREPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB

Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii cad în zonele deşertice, polare şi subtropicale (sub 250mm/an)

Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele musonice şi ecuatoriale (3000-4000mm/an)

Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an).