1. Analizati finalitatile generale, valorile si atitudinile prezentate si raspundeti urmatoarelor întrebari: Raspund aceste finalitati exigentelor societatii actuale? Dar exigentelor indivizilor? Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin mijloace adecvate vârstei elevilor. Faţă de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-au studiat în anii anteriori, orele de istorie oferă ocazia cunoaşterii trecutului şi a instrumentelor prin intermediul cărora se poate reconstitui imaginea acestuia. In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se exprima prin idealul, scopurile si obiectivele educationale. Finalităţile studierii istoriei la clasa a IV-a urmaresc înţelegerea de către elevi a lumii în care trăiesc, contribuţia la dezvoltarea cetăţeniei europene şi la dezvoltarea gândirii critice, precum şi la renunţarea la criteriul cronologic de organizare a conţinuturilor în favoarea celui tematic. Istoria promovează scopuri sociale şi civice: dobândirea unei identităţi, asumarea unei moşteniri culturale şi de civilizaţie, practicarea cetăţeniei active, participarea la viaţa publică, toleranţa pentru diversitate. Aceste finalitati raspund exigentelor societatii actuale cat si exigentelor indivizilor deoarece continuturile programelor reprezinta suportul informational dominant prin care pot fi realizate obiectivele. Prin modul de organizare, acestea se detaseaza de o abordare de tip enciclopedic in favoarea unei
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1. Analizati finalitatile generale, valorile si atitudinile prezentate si raspundeti
urmatoarelor întrebari:
Raspund aceste finalitati exigentelor societatii actuale?
Dar exigentelor indivizilor?
Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin
mijloace adecvate vârstei elevilor. Faţă de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-au studiat în
anii anteriori, orele de istorie oferă ocazia cunoaşterii trecutului şi a instrumentelor prin
intermediul cărora se poate reconstitui imaginea acestuia.
In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se exprima prin idealul,
scopurile si obiectivele educationale.
Finalităţile studierii istoriei la clasa a IV-a urmaresc înţelegerea de către elevi a lumii în
care trăiesc, contribuţia la dezvoltarea cetăţeniei europene şi la dezvoltarea gândirii critice,
precum şi la renunţarea la criteriul cronologic de organizare a conţinuturilor în favoarea celui
tematic.
Istoria promovează scopuri sociale şi civice: dobândirea unei identităţi, asumarea unei
moşteniri culturale şi de civilizaţie, practicarea cetăţeniei active, participarea la viaţa publică,
toleranţa pentru diversitate.
Aceste finalitati raspund exigentelor societatii actuale cat si exigentelor indivizilor
deoarece continuturile programelor reprezinta suportul informational dominant prin care pot fi
realizate obiectivele. Prin modul de organizare, acestea se detaseaza de o abordare de tip
enciclopedic in favoarea unei oferte diverse, organizate tematic in cadrul unitatilor de invatare.
2. Analizati punctele tari si punctele slabe ale programei de istorie pentru clasa a-IV-a.
Punctele tari:
nota de prezentare care descrie parcursul istoriei în învăţământul gimnazial şi sintetizează
recomandări considerate relevante pentru aplicarea acesteia;
obiectivele cadru care se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice obiectului
de studiu şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu;
obiectivele de referinţă, indicând rezultatele aşteptate ale învăţării pe parcursul unui an
şcolar şi urmăresc progresia elevilor în achiziţia de deprinderi şi atitudini de la un an la
altul;
exemplele de activităţi de învăţare, reprezentând propuneri de modalităţi de organizare a
activităţii şi situaţii de învăţare adecvate vârstei elevilor;
conţinuturile, reprezentând mijloace prin care se ating obiectivele propuse; acestea sunt
organizate cronologic sau tematic;
standardele curriculare de performanţă, indicând achiziţii demonstrabile de către elev la
sfârşitul gimnaziului;
este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea
demersurilor didactice la particularităţile elevilor.
Puncte slabe:
profesorul nu stie intotdeauna sa aleaga metode si procedee adecvate, care sa aduca la
accentuarea caracterului activ si constient al dobandirii cunostintelor de catre elevii clasei
aIV-a;
modul de predare al profesorului nu se detaseaza intotdeauna de abordarea de tip
enciclopedic in favoarea metodelor noi de predare atractive pentru elevi;
numarul orelor de istorie este prea mic in comparative cu volumul mare de informaţii;
insuficienta motivare a elevilor pentru parcurgerea integrală a unor lecţii sau a unor
lecture istorice.
3. a. Argumentati de ce copilaria epocii actuale este considerata azi vârsta cea mai frumoasa a vietii.
Copilaria epocii actuale:
o facea inceputul integrarii romanilor in lumea moderna europeana;
o afirmarea drepturilor nationale si modernizarea institutiilor interne;
o schimbari profunde pe plan politic, cultural-ideologic, social si economic;
o promoveaza alte valori, si in primul rand cele umane, singurele care pot favoriza
progresul;
o constitutia devine legea fundamentala, pe ale carei principii se desfasoara intreaga
activitate a societate;
o afirmarea drepturilor nationale si modernizarea institutiilor interne.
b. Realizati un arbore genealogic al propriei familii în care sa prezentati si o serie de date referitoare la membrii familiei: vârsta, domiciliu, ocupatie, etc. Genealogia trebuie sa cuprinda minim trei generatii.
4. Cum s-a format poporul român? Care sunt momentele reprezentative din istoria moderna a românilor?
Incă înainte de anul 2.000 î.Hr. și până în secolul I î.Hr., pe teritoriul României de astăzi,
pe atunci Dacia, sunt evidențiate de izvoarele arheologice și istorice diferite uniuni de triburi
tracice, daco-getice.
Capitala statului dac este menționată de antici drept "Cetatea Soarelui". Limitele statului
dac erau, în Nord: Carpații Păduroși, în Est: întreg țărmul vestic al Mării Negre până la gurile
râului Bug, în Sud: munții Haemus (Balcani), în Vest: confluența râului Morava cu Dunărea
Mijlocie, apoi cursul Dunării și chiar dincolo de el.
În anul 87 d.Hr., conducerea statului dac este preluată de Regele Decebal - fiul lui
Scorilo și nepot al lui Duras. Regele Decebal "era foarte priceput la planurile de război și iscusit
la înfăptuirea lor"(Dio Cassius). Noul stat dac a susținut o serie de bătălii cu Imperiul Roman,
fiind în final cucerit în anul 106 d.Hr. de Împăratul roman Traian.
Cele mai importante momente ale acestor lupte sunt evidențiate pe Columna lui Traian
din Roma, realizată de către cel mai mare arhitect al acelor timpuri - Apolodor din Damasc -
realizator și al primului pod peste Dunăre, de la Drobeta. Romanii aveau să ocupe însă doar 14%
din teritoriul Daciei, ce va fi organizat ca provincie romană, în restul teritoriului rămânând dacii
liberi, conduși de regi proprii, consemnați de izvoare până la sfârșitul secolului IV d.Hr.
Întâlnindu-se cu invazii succesive ale triburilor germanice, administrația romană s-a
retras din provincie două secole mai târziu, în anul 271 d.Hr., fiind considerat drept anul
"Retragerii Aureliene". Petrecută în timpul Impăratului Aurelian, "retragerea" a semnificat de
fapt o reașezare strategică a granițelor de la Dunăre ale imperiului pentru o administrație mai
eficientă și apărare mai eficace a provinciilor din această zonă.
În perioada postromană, au trecut peste teritoriul dacic (al viitoarei Românii) mai multe
valuri de invazii ale populațiilor migratoare: hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în
secolul VI, slavii și bulgarii în secolul VII, ungurii în a doua jumatate a secolului IX, pecenegii,
cumanii, uzii și alanii în secolele X-XII și tătarii în secolul XIII.
În perioada timpurie a Evului Mediu și ulterior, au fost create, - mai întâi - cnezatele și
voievodatele, ca formațiuni prestatale românești. Dintre acestea s-au remarcat în mod deosebit
cele conduse de Litovoi, Seneslau, Mișelav, Ioan,Farcaș, Bărbat, Negru Vodă și Basarab I în Țara Românească, de Gelu, Glad,Menumorut, Neaga, Kean, Ahtum și Chanadinus în
Transilvania și Banat, de Dragoș, Bogdan, Costea și Olaha în Moldova și de Dobrotici,
Dimitrie, Gheorghe, Tatos, Sacea și Sestlav în Dobrogea.
Primele întemeieri statale românești (state vlahe în istoriografia timpului) au apărut în
sudul Dunării: Imperiul Româno-Bulgar întemeiat de vlahii Petru și Asan (anul 1186), precum și ținuturile românești (un fel de voievodate sau cnezate), în secolele X-XIII: Vlahia Mare
(Tesalia, Fotida, Pelasgiotida, Locrida), Vlahia Mică (Epir, Tesproția) și Vlahia Superioară
(Dolopia).(Th. Capidan, Macedoromânii. Etnografie, istorie, limbă, Fundația Regală pentru
Literatură și Artă, București, 1942)
În secolul XII, în Transilvania se încearcă organizarea unui Principat. Începând cu a doua
jumătate a secolului al XIII-lea regii Ungariei au colonizat în Transilvania secui (origine
turanică), precum și germani, evocați în izvoare sub numele hospites și cunoscuți sub denumirea
generică de sași.
În anul 1600 voievodul Țării Românești, Mihai Viteazul, a unit cu succes cele trei
principate române (Unirea de la 1600), dar uniunea a fost dizolvată după asasinarea lui Mihai, un
an mai târziu, la ordinul generalului imperial Basta.
La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania au devenit parte a Imperiului
Austriac (Habsburgic), după înfrângerea turcilor care transformaseră pentru peste 150 de ani
Ungaria în pașalâc turcesc. Austriecii, la rândul lor, și-au extins rapid imperiul: În 1718 o
importantă parte a Țării Românești, numită Oltenia, a fost incorporată în Imperiul Austriac, fiind
înapoiată în 1739. În 1775, Imperiul Austriac a ocupat nord-vestul Moldovei, denumit mai târziu
Bucovina, în timp ce jumătatea de est a principatului medieval (numită Basarabia) a fost ocupată
în mai târziu, în 1812 de Rusia.
Ca în majoritatea țărilor europene, anul 1848 a adus revoluția în Moldova, Ț ara Românească și Transilvania. Țelurile revoluționarilor - independența completă pentru primele
două și emanciparea națională pentru cel de-al treilea principat românesc - au rămas
neîndeplinite, dar au fost bazele evoluțiilor următoare. De asemenea, revoluția a ajutat
populațiilor celor trei principate să-și recunoască unitatea lor de limbă și a intereselor lor.
partea Aliaților, fără semnarea unui acord prealabil cu aceștia. Acest aspect avea să fie speculat și valorificat pe deplin de armata sovietică care, imediat a trecut la răzbunări și răfuieli dure față
de militarii români ce s-au evidențiat, sau doar simplu au participat anterior la luptele de pe
frontul de est.
La sfârșitul războiului, Regele Mihai I a fost decorat de Președintele SUA - Harry S.
Truman - cu „Legiunea de Merit în cel mai înalt grad” (Comandant Șef) și de către Iosif V.
Stalin cu ordinul sovietic "Victoria cu diamante", recunoscându-se, în acest fel, meritul deosebit
al contribuției sale personale la victoria aliaților. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial,
nordul Transilvaniei a revenit României, dar Bucovina de nord, Basarabia, Ținutul Herța și
sudul Dobrogei (Cadrilaterul) au rămas cedate URSS și Bulgariei.
La 30 decembrie 1947 a fost proclamată Republica Populară Română, după ce, în
contextul ocupării româniei de către armata sovietică, regele Mihai I a fost forțat să abdice,
stabilindu-se în Elveția, la Versoix.
La începutul anilor 1960, guvernul comunist român a început să-și afirme o anumită
independență față de Uniunea Sovietică. Ceaușescu a devenit președintele Partidului Comunist
Român în 1965 și șef al Statului în 1967. Denunțarea de către acesta a invaziei sovietice în
Cehoslovacia din 1968 și o relaxare scurtă în represiunea internă a ajutat la crearea unei imagini
pozitive a dictatorului, atât în vest, cât și acasă. Seduși de politica străină „independentă” a lui
Ceaușescu, liderii vestici au avut o poziție ambiguă față de un regim care a devenit la sfârșitul
anilor 1970 foarte aspru, despotic și capricios. Creșterea economică rapidă antrenată de creditele
externe a lăsat loc încet-încet unei austerități răstălmăcite și represiunii politice severe.
După prăbușirea comunismului în restul Europei de Est, spre sfârșitul verii lui 1989, un
protest de la mijlocul lui decembrie din Timișoara a crescut într-o revoltă populară răspândită pe
întreg teritoriul țării contra regimului ceaușist. Ion Iliescu a devenit președinte pe 22 decembrie.
Ceaușescu a fost arestat imediat, și, după un proces înscenat, a fost executat împreună cu soția
sa pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun.
Alegerile parlamentare și prezidențiale au avut loc pe 20 mai 1990. Concurând cu
Partidele Național Țărănesc și Național Liberal, Ion Iliescu, un fost activist comunist, a câștigat
85% din voturi. FSN a primit două treimi din scaunele Parlamentului, a numit un profesor
universitar, Petre Roman, ca prim-minstru și a început reformele pentru o piață liberă.
În urma alegerilor prezidențiale, desfășurate în decembrie 2009, Traian Băsescu și-a
câștigat dreptul la al doilea mandat consecutiv de Președinte al României, după cel obținut în
decembrie 2004.
5. Realizati o analiza comparata a civilizatiei antice grecesti si romane.
Civilizatia antica grecească
Au fost un popor de navigator;
Pe litoralul României de azi grecii au întemeiat coloniile Histria, Tomis (Constanta), Calatis (Mangalia);
Grecii s-au asezat initial în sudul Peninsulei Balcanice si pe litoralul Asiei Mici. Ei auîntemeiat mai multe orase (polisuri): Atena, Sparta, Corint, Milet, Efes, Teba,etc;
Regele Macedoniei Alexandru cel Mare a condus lumea greaca, împotriva Imperiului Persan, pe care a reusit sa îl cucereasca. Prin intermediul cuceririlor lui Alexandru culturagreaca s-a raspândit în întregul Orient;
Conducatori: Dracon, Solon, Clistene si Pericle, Alexandru cel Mare;
Grecii au dominat Marea Mediterana si Marea Neagra pe care o numeauPontul Euxin, au avut victorii la Maraton, Salamina si Plateea, au cucerit Imperiul Persan
Alaturi de stiinte grecii au dezvoltat si artele. Statuile, monumentele si templeleelenilor antici sunt reprezentative pentru patrimoniul universal al omenirii.
Civilizatia romană
Au fost initial un popor de tarani simpli, care îsi lucrau singuri ogorul;
Roma a fost întemeiata de legendarii fii ai lupoaicei Remus si Romulus;
Virtutile vechilor latini erau: vitejia, curajul, harnicia, cinstea, spiritul patriotic si dragostea fata de Roma.
Regimul de guvernare al Romei a evoluat de la regat, la republica si imperiu;
Conducatori: Cezar, Octavian August, Traian, Theodosius, Romulus Augustus
În timpul imperiului Roma a ajuns la maxima extindere teritoriala ocupând teritorii în Europa, Asia si Africa. Romanii au luat în stapânire toate teitorile litorale din jurul Marii Mediterane, au cucerit mai multe teritorii printre care si Dacia;
Principala mostenire a Romei antice este reprezentata de popoarele si limbile romanice: româna, italiana, franceza, portugheza, spaniola.
Începând din secolul III d.Hr. Roma a fost atacata de popoarele migratoare: vizigotii,ostrogotii, hunii,vandalii, etc. Aceste atacuri au provocat decaderea Imperiului Roman
aflat în criza economica si sociala
6. a. Explicati motivele pentru care Avram Iancu este considerat un simbol al luptei nationale a românilor din Transilvania.
b. Prezentati aspectele înoitoare pentru statul român, aduse de reformele lui Al.I. Cuza si Carol I.
c. Expuneti motivele pentru care Regina Maria si Ecaterina Teodoroiu reprezinta figuri eroice emblematice pentru istoria românilor.
a. Avram Iancu a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care
a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al
Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata
austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
În preajma izbucnirii revoluției făcea parte dintre fruntașii intelectualității românești
transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială și națională de sub unguri și imperialii austrieci. A
fost unul dintre inițiatorii și organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai și 15-23
septembrie 1848 și conducătorul cetelor înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni, în rândurile
cărora și-a câștigat o mare popularitate.
Avram Iancu a devenit conducătorul oștilor țărănești române contra revoluției maghiare în
Transilvania, care urmărea aici anexarea ei. În fruntea acestei oști și în colaborare cu autoritățile militare
austriece a organizat apărarea în Munții Apuseni și a respins numeroasele atacuri ale trupelor
revoluționare maghiare trimise de guvernul revoluționar ungar (Comitetul maghiar de apărare a țării
(Országos Honvédelmi Bizottság)), superioare ca număr și ca armament, câștigându-și renumele de
"craiul munților".
b. Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului
național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la
lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la
7. a. Realizati un clasament simbolic al personalitatilor din istoria românilor, argumentând ierarhizarea.
b. Realizati o comparatie între Alexandru cel Mare si Carol cel Mare, din perspectiva realizarilor avute si a consecintelor acestora pentru evolutia omenirii. Argumentati ideea conform careia personalitatile istorice au influentat evolutia omenirii.
a. Aceasta este o listă a Șefilor de Stat ai României începând cu anul 1859 și până în
prezent. Lista prezintă șefii de stat, regii, domnitorii sau organul de stat care s-a aflat la
conducerea României.
Alexandru Ioan Cuza - 24 ianuarie 1859 - 11 februarie 1866 - Domnitorul Principatelor
Române Unite/Domnitorul României (începând cu ianuarie 1862)
Locotenență Domnească - 11 februarie 1866 - 10 mai 1866 – formata din: Lascăr
Catargiu, Nicolae Golescu si Nicolae Haralambie
Carol I de Hohenzollern - 10 mai 1866 - 27 septembrie 1914 - Domnitorul României
Ferdinand I de Hohenzollern - 27 septembrie 1914 - 20 iulie 1927 - Regele României
Mihai I de Hohenzollern (minor) - 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 - Prințul Nicolae,
Patriarhul Miron Cristea, Constantin Sărățeanu, Președintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție
Carol al II-lea de Hohenzollern - 8 iunie 1930 - 6 septembrie 1940 - Regele României
Mihai I de Hohenzollern - 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947 - Regele României
Constantin Ion Parhon - 30 decembrie 1947 - 12 iunie 1952 - Președintele Prezidiului
Petru Groza - 12 iunie 1952 - 7 ianuarie 1958 - Președintele Prezidiului Marii Adunări
Naționale
Ion Gheorghe Maurer - 11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961 - Președintele Prezidiului
Marii Adunări Naționale
Gheorghe Gheorghiu-Dej - 21 martie 1961 - 19 martie 1965 - Președintele Consiliului
de Stat
Chivu Stoica - 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967 - Președintele Consiliului de Stat
Nicolae Ceaușescu - 9 decembrie 1967 - 22 decembrie 1989 - Președintele Republicii
Socialiste România
Ion Iliescu - 22 decembrie 1989 - 17 noiembrie 1996 - Președintele României
Emil Constantinescu - 17 noiembrie 1996 - 10 decembrie 2000 Președintele României
Ion Iliescu - 10 decembrie 2000 - 20 decembrie 2004 - Președintele României
Traian Băsescu - 21 decembrie 2004 – present - Președintele României
b.
Alexandru cel Mare Carol cel Mare
-A fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie. Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe greci stăpâni ai Orientului Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 33 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată. Alexandru a contribuit substanțial la răspândirea culturii elene în întreaga lume.-Alexandru a fost proclamat rege al Macedoniei de către armata macedoneană și principalii nobili macedoneni. În acel moment avea vârsta de numai 20 de ani.- Revoltele din orașele grecești făceau ca Liga de la Corint să se afle în pragul destrămării. Dar Alexandru, care beneficia de mai multe resurse, a recucerit Tracia și s-a îndreptat spre Teba, distrugând complet orasul.- După ce a lăsat supravegherea Greciei în
-A fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian. În timpul domniei sale a cucerit Italia. Carol cel Mare face parte din dinastia Carolingiană, și este văzut uneori ca părintele fondator atât al Franței cât și al Germaniei, și de unii istoriografi ca părinte al Europei. A fost primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală de la prăbușirea Imperiului Roman cu capitala la Roma.- La moartea tatălui său Pepin cel Scurt în anul 768, Carol cel Mare împarte tronul cu fratele său Carloman, care moare în anul 771. Carol va domni singur asupra francilor.- In anul 772 încep războaiele cu saxonii care durează timp de 32 de ani. Scopul acestor războaie era convertirea la catolicism și alipirea de Imperiul Franc a
seama lui Antipatros, Alexandru s-a îndreptat împreună cu contigentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia (335 î.Hr.).-Lupta de pe malul râului Granicos, în mai 334 î.Hr. s-a încheiat cu victoria macedonenilor.- În timpul iernii 334-333 î.Hr. Alexandru a cucerit cetățile Lycia, Pamfilia și Pisidia, în sudul Asiei Mici, încredințând guvernarea acestora prietenului său Nearchos. De aici Alexandru s-a îndreaptat spre interiorul regiunii și a ocupat capitala Frigiei - orașul Gordion.- Odată ajuns în Tars, Alexandru îl cucerește.-Strategia initiala a lui Alexandru a fost sa se indrepte spre sud, sa ocupe orasele cu un comert infloritor din Fenicia si sa distruga flota inamica.-In 332 i.Hr., Alexandru ocupat Egiptul, atunci provincie persona unde a fost incoronat faraon.-Lupta decisiva a avut loc la Guagamela(Arabela), Alexandru a castigat inca o data. Marele oras Babylon a fost ocupat, iar capitala persana, Persepolis a fost jefuita si incendiata.
-Alexandru si-a condus armata prin Hindu Kush si in valea Indus ( Pakistanul de azi). Macedonienii l-au invins pe regele Porus (326 i.Hr.), Alexandru intentionand sa ajunga in India care a opus rezistenta , iar Alexandru intors din drum .-Alexandru a murit brusc , in 323 i.Hr. Inca nu implinise 33 de ani.-Imperiul a fost impartit intre generalii sai, iar limba si cultura greaca s-a pastrat doar in orasele fostului imperiu. De-a lungul perioadei romane si mult timp dupa aceea Estul avea sa apartina grecilor. Alexandru a fost considerat, atat in istorie cat si in folclor ca cel mai mare cuceritor tanar .
teritoriului saxonilor care trăiau între Marea Nordului și Munții Harz respectiv între Elba și Rin.- Carol înfrânge oastea lui Desiderius, proclamându-se în Pavia ca rege al longobarzilor, recunoscând suveranitatea papei iar teritoriul din jurul Romei (Patrimonium Petri) ca stat de sine stătător sub conducerea papală. - Expediția contra maurilor s-a pornit pentru a acorda sprijinul cerut de emirul din Saragossa contra emirului Abd ar-Rahman I din Cordoba (756 - 788).- In vara anului 800 Carol pornește spre Roma, la 23 decembrie în fața porților Romei trebuie să depună un jurământ de puritate sufletească, care urma să-l apere de învinuirile nobililor. In ziua de Crăciun anul 800 va fi încoronat de papă ca împărat al Sfâtului Imperiu Roman- Urmează ocuparea Boemiei (805 -806) de către franci. În anul 845 sunt în Regensburg botezați 14 duci din Boemia în timpul lui Ludovic Piosul nepotul lui Carol în timpul căruia imperiul s-a dezbinat prin Tratatul de la Verdun, în 843, Boemia devenind mărul discordiei pentru francii din est, din anul 862 devine și Ungaria nesigură. - Nicefor I (802 - 811) împăratul bizantin („Basileus“) refuză să recunoască titlul de împărat a lui Carol cel Mare. Conflictele se agravează când Carol pretinde și apoi tratează Dalmația și Veneția ca teritorii ale sale. Nicefor răspunde printr-o blocadă maritimă a Veneției, fiul lui Carol Pepin regele Italiei ocupă Veneția, lucru care-l determină pe împăratul bizantin să înceapă tratativele.- Suferea de pleurezie şi a avut ambiţia personală să nu mănânce nimic, deoarece credea că se va vindeca prin post negru. Când şi-a simţit sfârşitul aproape, l-a chemat lângă el pe Louis cel Pios, rege al Aquitaniei, singurul dintre