-
Cautalea patemitdlii unei invenlii, care ocupi un loc
impofiantin rurneroase istotii mlgarizate ale tehnicii, se bazeazd
pe ideea cdun sisteut tebnic nu are decAt un singul inventator
adevfuat, ceilallifiind irnpostori sau spitite rnai pulin
srtiiucitoare. rnai putin iuliRolul ceicetirorr.rlui este de a
aduce acest ploces in fala ribunaluluiistoriei. Trebuie siJ alegi,
printe nurneroqii tali presupuqi legitirniai unei tehtici, pe
adeveratul inventator. Se cuvine si ne asigurirncd cel care a fost
reculoscut prin tadilie nu a ar'r'rt precusoli, ce nua imprxulutat
ideea cenlala a noului dispozitiv de la un altinveniator, pe cat de
genial, pe atat de necunoscut Geniileneintelese, ca gi poelii
blestema{i, au suscitat deseod un intetespasionat. Istoricul poate
sd-i reabiliteze
O XSTORIE A CONIUNICARII MODERNE
PATRICE FLICHY
De la corhertul cu lrunuri la comertul cu suflefe: telefonul
Comunicarea vorbei prin electricitate
Sd ludrr exernplul telefonului. De cine a fost inventat?
DeAlexrrder Glaham Bell saLr de Elisha Gral'? Printro
uimitoarecoincider{t aca$tia deplll amindoi o ceiete de btevet. in
aceeagi zi,14 1i'bnralie 1876. llr \Uashingtott Isltrtia oficiali a
telefottrtluilelinc r]urnele lrri Bell ciat. i:l lotrd. tlu se 5tre
daci Glav lttt a arrtt elplinrrri icieea telefortiei. satl Poate
Edisolr- tlesple cate rltltj;ortclnporani cled ci ilragittase un
sjslenl asendndtor, inci din1875. Se volbe$te nai pulin despre
.{trtonio N4eucci. italian elnigratin ,-\nrelica, carc-qi
t'eaiizeaza priinele expelietlte la llalala in anii1850. 9i
clepiure ull brel'ct in Statele Unitc in 187 I
Daci ne rttai irltoilrcem putin irl lirnp. il glslnr pe
PhilippeReis un in\,lito] llemlan care i5i 1ll'czinta allalanrl irr
l86l )esocietatea fizicienilor cli]r Fral ifuit. Acest instrument,
tluinit adeseateielol ruuzical, putea si transrniti 9i cur'futtul
rostit. in Flanla,ChaiJes Bourseul, tehnician telegtafist. prezinti
o cotnunicate laAcadenrja de $tiinle in 1854 qi sqre itt
L'lllustratiQn' ,,1\4-a111intlebat dacd llu culnva qi cuvdntul
rostit poate ft ttansmis prinelectricitate (...). Lucml este
realizabil, iata culn"'" 9i descrieprincipiul transiriterii
vibraliilor sbnot'e ptin electricitate Si fie'Bourseul inventatorul
telefonului? Nu este sigur' Citind diferite
57
-
istorii, gdsirn urme incd rnai indepdrlate ale tehdcii de
corversatiela distanfa. Gemanul Huth redacteazi in 1796 un tratat
asupra,,folosirii tubului vorbitor in telegmfie". pe care il va
numi telefin.L-am citat deja pe fizicianul erglez Robert Hooke,
care studiazd, in1667, transflriterea sunetului plintr-un
fir'intins. Si oplim aceastaenurnerale. Faptul ca ea este
interminabili ne face mai degrabi sine indoim de pertinenta
intueb:lii ,,Cine a inventat?"
SA spunem la inceput cA existd legituri intle toli
acestiinventatod. ObservSm cd Gmy, Bell $i Edison cunoqteau
invenlialui Reis. O copie a aparatului s5u a fost adusd in Statele
Unite deJoseph Henry, de la lnstitutul Smithsonian. Bell, care a
vizitatinstitutul in 1875, a vdzut acest apat at. Cat prive$te
cercetirile luiBouseul, ele sunt cunoscute in Germani4 penf,x ca
sunt descriseintr.un ar-ticol din 28 seprernbrie I854. publicar' in
Didaskaljasuplirnent al lui Franl< lLut er Jourral. Un isloric
gennan crede cEReis nu a cunoscut totuli cercetddle lui Bour-seul.
in schirrb, i separe de-a dreptul de neclezut ca Bell sd nu fi
gtiut de aceste lucrdri,in comunicalea pe care Bell o susline la 10
rnai 1876 (deci la teiluni dupd ce igi depusese brevetul) in fala
Academiei arrrericare dearle qi gtiinfe, el citeazi. aaln teizeci
de arlicole din revisteamericane, engleze$ti Si fi-antuzegti
refedtoare la,,efectele acusticea1e proceselor lnagnetice", printre
care cercetdlile lui Reis, dar nu gicele ale lui Bourseul.
Ce[d se studiazi socializarea tehniaii, este necesar, per]tru
acompara iivenfiile, sd se analizeze daca ele au atins acelei5i
stadiide maturitate. Munca tehnici nrr se bazeazi doar pe
inventarea unuidispozitiv, pe lealizarea unui prolorjp. ci 5i pe
ciutarea calitirtii. afiabiliti{ii. Huth concepe conrirnicarea
sonol.A la djstarrri ii ii darnurrie Hooke gi BouseLrl stabilesc
plincipiile tehnice aletiansrDiletii vorbej lr.1islaItil. drrr iI
caclrul a doua paradigrnedifeiite. cea a vibraliei uriui llr
i]]rr-rur caz, cca a eleclricititii. ilrceldlah Cat desple Reis gi
N1c-ucci. ei lealizeazri prirrele pr.ototipuriale telelbnului
Daca Gra1, qi Bell dcprru o cerele de breret in aceea;i
zi.celeiea lui Glay nu este cleclit plovizorie (ceea ce se nunte$1e
uncai,aol) it el nu va ploptrne lut lcxt clefitriti\r, in ceea ce-l
pri\ eite peBeil. el la fi primul nu care lit prezenta un prototip.
ci care il va.lez,olr,r !r ra cornelcillizl 1t..,:-rrrrrr
telelOrrice lUllcl cir luIcl. Iil ulran clupi clepunelea brevetului
siiu.
Am putea deci dezbate h infinit pr.oblena de a sti cine
ainverrrat telelonul. Jotu$i. atatil tirnp cat ru a fosl procJu.
urr obiectfiabil gi reploductibil, inventia nu este terninatd. La
fel cum planulunui Iornan sau un sinopsis cinernatoglafic nu
constituie o cafte,respectiv un filrr, nici rur obiect tehnic nu
existd cu adevir.at dec6t
L
I
58
-
V,:
p
atunci cind poate functiona,,in toatd arnploarea" sa gi poate
fileproJ u".
Penlr! a putea inventa un aselnenea dispozitir ca
telelonul,trebuie mai intdi si ai cateva cunogtinle despre
rapofiudle dintresuret $i electlornagneti$n, in 1837, frzi.ciannl
ame car Char]esPage descoperi ci o tija rnagneticd supusd ulloi:
magnetizfui qidernagletizili foarte rapide poate sd ernitd sunete
St' cA aceste sunetesunt legate de nuurirul enisiilol de cuLelt
care le provoaci.Corcettuile sale vor fi continuate de citre de la
Rive qi Wertheim, laGeneva gi Ia Paris. Aceste descoperiri
gtiinlifice sunt cunoscute deReis, Gray 9i Bell. Ei Stiu cd
sunetele pot fi flansfonnate in vibra]iielectro[ragnetice,
transpoltate pdllh-un fir electic, qi cd, la sosire,acestea pot fi
recolveltite in sunete.
Aceasta mobilizare de culogtinte $tiintifice cu scopul de
aatinge un obiectiv tehnic se situeazi intr'-un contxt in care
utopiatelefonului incepe deja sd circule. Pr ezentand experienlele
lui Reis,H. de Parville poate sa spunl in 1863: ,,Cuvdltul rostit
va fitransmisibil, la fel ca gindul, ca scdsul. Un suverar igi va
puteacolranda annata dinh-un capAt in altul al Euopei", in timp
cefiancezii se gdndesc la telefon ca la un instlurnent de
putere,englezii vad in el mai degrabd un rnijloc cornercial. in
l8ii8, cuocazia unui direu ofelit lui lt{orse. Edward Thomton,
ministrubritanic. declara: ,,Sper si vdd intr-o bund zi plogrese
tehrice caresi penniti tuansmiterea colvorbililol prin cablul
transatlantic. iiYorr vedea atur]ci pe co:nercianlii din aceasti pa
e a oceanuluidiscutAndu-qi pe loc afacedle cu partenedi de pe
celdlalt 1dna".
Aceasta utopie a telefonului este departe de a fi impirtigiti
detoati lutnea. Un zial din Boston relateazi, ir 1865. cd ur orn a
fostaleslat pertnl esclochelie. deoalece incelcase sir stt6[gii
fondulillenh-u a infiinlir o int:'eplintlcle de teleloane:
zialistul adaug.a:,.Persoanele bine infonnale itiu ca esle
irlposibil sir tlatsnrifi r ocearuurari prin fir', gi chiar daci
acest lucru va dereli posibil. nu 1,aprezerta rici ul ir'11!'res".
$i telc--rrlafi;tii ;ru aceer5i atitudinc'- ilri374. ziairil
l'elc,trtrpltcr al'ljrte$te de ,.o gluui altddald lorrterispaodjti
piintre telesrafi$tj. care spurea ca se ircelcasc odat,r
ocorrr,oriire intre Ne\\ YoLl< 5i Philadefhia. r]al ci ea a
lbstintler rptd fiirdcri respilatia opetalolului diu PhiJadeiphia
duhnea awhisltl,"l Cuno5tinlele gtiinlifice (cltiar rudinrentar-e)
despreposibiljtdliie de transfol'rrare rscjplocd a eleatljcitalii
$i a suneftrluigi participa|ea la ulopia telefoniei coostituie doui
elerreltefundamentale ale genezei telefonului. Da, in acelagi
tirnp,irventatorul are de depdgit dificultdile tehnice gi
rezistenla sauchial r efuzul celor care nu cred in ploiectul
siu.
Arl.r vdzut, in cazul telegrafului sau al citernatogt afului,
ci
59
-
inventia era rnultipld, fiind deseoli suma unei sefii de
inici.o-inventii. Dacd glsir.ea aces.tor genealogii tehnice este
foalteimportantd, pen[x a peflnite .nai buna intelegere a
circulaliei, ai[rprunutlrilor, cercetfuile trebuie licute cu rnare
rigoare, pentru anu da nagtt la iruldiri false, infi-adevar,
circulatia ideilor qi aprototipurilol nu iurpiedici existenta unor
circuite palalele deinvenlii, cale se desfEgoard IErd a se int6lni
qi ffu.d a se cunoaqte.Este foarte probabil cd Bell qi Gray nu
cunogteau cercettuile luiMeucci, desfa5uldndu-gi rrunca in
palalel.
Gray, la fel ca Edison qi Bell, lucra la telegaful
multiplex(posibilitatea de a hansmite mai multe mesaje pe acelagi
fir detelegmf). Cu ocazia acestoL cercetiri, Gray 9i Bell, 9i
probabilEdison, au descoperit posibilitatea tanstriterii vocii
rulane.
Gray, expert tehrio, recunoscut de corapaniile de
telegraf,pdvilegiazd telegraful multiplex. Dirnpohivd, Bell. care,
ca 9iChales Cros, se ocupa $i de reeducalea sruzilor, este rnult
maisensibil la problema comunicirii prin cuv6ntul vorbit $i, in
ciudapresiunii coraanditadlor sai, care sunt convingi cd
telegrafulmultiplex este o piatd de viitol, alege telefonul.
Pentm telegrafigti, telefonul apare in cel mai bun caz ca
undispozitiv care u$ureazd exploatarca. Alfied Chandler, unul
dintreresponsabilii de la Westera Union la acea vrerne. vede in
telefon,,plilna etapd spre eliminarea inslunentelor de
rnanipulale... pestec6tva iirnp. operatolji vor tansmite ptil fr
sunetul propriei voci 5ii5i ror rorbi. in Ioc
'i-Si relegiafieze Pentru un leleulafi
-
cornandilarilor sai. cel rnai irnporlani fiind Hubbard,
nolabililale dinBoston cu a cirui fiici se cdsatolise (dupi ce.o
reeducase, deoareceera sur do-tnutd).
in definitiv, Bell, spre deosebile de Reis, qi-a
inceputcer-cetdrile lucrdnd la telegraf; va putea deci s5 facd apel
lacunogtiinle tehnice 9i de folosinld provenite din acest domeniu.
Ca5i Gray 5i Edison, el va descoperi din .intAmplare
posibilitateatransmiterii vocii urnane. Interesul personal pentru
aceastAprobleuri (Reis avoa acela$i interes, de vreme ce rcalizase
o urecheartificiali) il detennind, spre deosebire de G'ay, sd
favoizezetelefonul fa!6 de telegaiil rnultiplex. Contar rurui
tlegrafist caChandler, Bell igi imagineazd o utilizale nemijlociti
a telefonului,destinatd unei clientele apropiate celei a
telegrafului. Si spunern i.nsfer$it ca aceastd afiiculare de
interese care inh6 in rezonanli nu s-ar' fi materializat dciodata
dace Bell n-ar' fi beneficiat de capitalfarnilial pentru a-gi laasa
intrcplinderea.
Apelurile prin telefon
Teielonul de a lacen
Mult tinip, telegraful a fost, in teuneni de uz, un fel
de,,curier po5tal prin eleatdcitate", servind doar la imitatea de
mesaje.Din i860, incepe sd fie folosit gi ca rnijloc de
convetsalie. Bell vasllecula aseasti utilizale a telegmfului. in
profitul sdu. Lardner scrieir 1866, refelitol la telegraf. ,.Se
intdmpld des ce o persoana sa vreasa discule cu o alta aflata la
400-500 de mile distarrti. Cei doiinterlocutoli stabilesc o oli gi
conYetseazi pril intemrediulopelalonrlrri. Pot fi citale cazutile
unor vapoale l'Srlclute plintelegraf. intre Pittsburgh 5i
Cincinrati". hr 1867. apare laPhiladelphra pdrna centrali
telegrafici plin cale se pot conectaliniile particuJale.
Utilizatorji sLrnt prir:cipalele biinci ale oraSului. ln1872-
nurrir.ul )ol va ajitnge Ia 5020. O retea aserninAtoaredestilati
tot bancherilol este coltstrtlit., in I869, la Nerv York.Cinci a:ti
lnaj t6rziu. va apirea o nouii relea cle teleglafl pefltn]
uzulavocalilor'. Astfel. inaintea nagtetii telefonului, in
dorllenittlfinanciar'gi il cel cotnercial. incepe trecerea cle la
rnesqiul telegraficla couversatia prin telegraf Ur'rnand aceastA
filialie de utilizate, intnai 187"1- se construieste la Bostoll
prima retea telefonica, reunindcjnci bancheli. Telefonul oferi
acelea5i servicii ca $i telegraful, dareste urai lapid gi Inai
eficace.
Ca si in cazul teleglafulul, la sfdr'9itul secolului al
XIX-leafolosirea telefonului are int6i de toate u[ caracter
profesional.
6I
-
Westem Union, care delinea la acea lrerne cvasimonopolul
asupratelegrafului, nu s-a in$elat analizSnd stalea piefei. Acordul
semnatcu Bell in noiernbrie 18"o. ca.re recunoaite aJtterjoriratea
blerelelorlui Bell in do:neniirl telefoniei, prevede limitarea
folosirii sisterauluisiu la,,convenafii personale". Telefonul ,-nu
tebuie folosit pentru atransmite mesaje dq afacerj, cotalii la
bursi, infomralii despre piatasau olice dctivitate care jntli in
concurenlA cu Western Unio[".Aceaiti clauzd a contr-actului nu va
fi respectatd, prima piata pentuxtelefon fiind chial in domeniul
comercial.
Sidney Aronson a analizat anuarele telefonice ale acelei
epoci.Dintre cele 300 de linii care existau in 1879 in Pittsburgh,
294apalfneau unor persoane care exercitau o profesie, iar celelalte
gaseerau folosite de antreprenorii caLe voiau sA linA legatura cu
uzinele,de la domiciliu. La Pawtucket (Rhode Island), in 1897, 11%
dintrelinii sunt penh'u uz padicular. Puten conchide, ca 5i
llonson, cd,,inceputul istoliei utilizdrii telefonului este in
primul r6nd cel aladopte i acestui nou mijloc de comunicare de
cdtle comudiaf e decomercian{i qi de oamenii cu o profesie".
Am vizut ce prima comunitate interesatd a fost aceea
abaacherilor. La inceputul secolului, George Perkins, de la
BancaMorgan, avea faima cA,,poate gisi 20 de milioane de dolali in
20 derninute". El i$i pregdtise o listi de nume de potentiaii
investitori gitrecea de la unul la altul cu repeziciunea cu care ii
putea chemaoperatolul. Bursa foloseste acest instrxtnent la fei de
nult currlolosise ;i telegrafulr6.
La inceputul secolului, itr Wall Street su|t 6,10 de
cabinetelefonice. care pemit legdtui dilecte cu agentii de schitrb.
Osinguri corrpani_e de ageuti de but'si ptine5te 100 000 de
apelulitelefonice pe anl'. ir Aneliu a lirst instaialal inrie bursi
5i ageritii deschirnb o retea telelonicll particularar. cu.10() de
aLtolrati in 191i.ucre r lurl locul urrei relele ,el
-
timp ce, la Londra, printr e prirnii cale folosesc telefonul
suntnurner oqi ar oca1i.
incet, incet, telefonul leagd diferite sectoale ale
activitiliieconornice, devenild un inshunent de schitnb
intersectorial, cunse spune in Iirnbajul econornic acrual.
in 1910, Helbefi Casson scria: ,,Este un inshxment rapid
decivilizale, care mfu-e$te eficacitatea sociald. Este un sirnbol
alcooperarii nationale". Gasirn sub paua s4 ca gi sub cea a
iuiTheodore Viii, presedinte al ATT, aceleaqi accente ptofetice ca
9i laadeplii lui Sainlsimon refedtor la calea ferat6.
Interesul courercian{ilor gi al indushiagilor pentrx telefon
esteatestat, a contrario de rruureroasele plangeri ale carnerelor
decomerl engleze care, 1888 9i pfu6 in 1911, cer cu
insistenlSconstrxirea unei retele telefonice in Anglia.
ln Frarta primii utilizatori ai telofonului sunt
aceleaqicategorii sociale. Catherine Betlho ne dezviluie
identitatea prirnilorpatnszeci gi opt de abonali parizieni
(racordali la relea in 1879):Ldnci, agenli de schinb, industfiaqi
din dorneniul telegrafului 9i a1telefonului, ziare. Cercetdrile lui
Chantal de Goumay privindirnplantarea relelei franceze in 1884
a.r'ati ci liniile telefonice erauinsialate rnai ales in cartierele
de cotnet cianli 9i de industriagi dinParis qi din suburbii.
Situa{ia nu se va schimba prea rrult. Dupi oanalizA asemindtoare
asupra Padsului din 1922, Chantal deGournay conchide: ,,DupA
jundtate de secol de inventare, telefonulrirn6ne'inci o unealti
rezen atl ill special profevoniStilor".
Telefbnul particular
CLr toate ci in secohtl al XlXlea este dolri alte utilizarea
crtcalactei prolesiollal a teiclbnulLri. puteir obserrr aparilia
irr si:ltrlburgheziei a rmot ptitre elerneltte de folosirlfi
pal1iculali. Deja in1846, r'evista Punch scria cd teJegralul
,.tl'ebrtia intt'odus nu doar inLrirourr. cr ,,i itr cet:uttle
lall,iliale .
in 1856- baronLrl de Rothschild corrarlda instalarea unei
iinii]rarticulale cle teieglal. pentl'u a tleservi castelul siiu de
la Ferrieres 'Douizeci de ani nrai tiitzju. odrjra clt dezroltatea
teleglafirluiantograllc, cate peutrite trausiniterea tulili
doculnellt sclis de nlerl:1,unii inheprinzatori ameiicani se
gindesc si plaseze un astfel deapatat in fiecare locuir(d.
intr-adevdr, chial din 1860, se obser-viaparigia unol practici de
folosire plivati a telegrafului, mai int6i inlocurile publice.
Ciltcisprezece clubuti londoneze pt'imesc la ltecate.jurnitate de
otd uu rezumat al dezbaterjlor din Parlarrent' astfelincit
deputagii pot uriatui lucri le ln timp ce iau tnasa cu
prietenii'Rezutratele sunt tfirnise Ei in foaielll Operei.
Folosirea rrijloacelor
6:1
-
de telecornunicalii perlnite aslfel desli5ulaea :irnultrna a
doudach vila li.
in anul 1870, un serviciu de apel telegrafrc este creat la
NewYork de cdtre Arnerican Dist ct Telegraph Cornpany (ADT).
Cuajutorul unei rnanivele. ulilizarorii aceslui ser.',iciu por
lrirnile unmesa.i in cenhali. Dupd un inceput lent, in 1885 ADT are
12 000 deabonati, 900 de comisionati qi 52 de birouri qi prirregte
6 000 deapeluri pe zi. Apal societd{i concrxente, in acelaqi an,
aosamblulprolesiei dispune de 30 000 de abonali la New York, cifid
foarteimpotante av6nd in vedere cE, in aceeagi perioadd,
releauatelefonica de pe inn'eg terito ul Statelor Unite avea 150
000 deabonafi. Acest seliciu de apel telegralic constituie deci
pri[rulserviciu de relecornunicarir olirir rnatelui pubLic'8. Joel
Tatt'. cat'e adat de ruma aceshri seniciu, astizi complet uitat,
semnaleaza Sifaptul cn instalali telegrafice colnplete au fost
arnplasate in 1874 incase particulale, la Bridgeporl (Connecticut).
Un dispozitiv decomutatie pennitea ,,conversatii telegrafice" in[e
abonafi, in 1877,acest dispozitiv va fi transfonnat inh-o relea
telefonicS.
Telefonul pe cale de a se naqte a gasit in cele dint6i
serviciitelegrafice particulale o pdrld cerere pe care sd o
satisfacA. Dea.ltfel. in 1878, Bell le cere agenllor sdi cometciali
si faci,,maxirnurr de efott pentru a intoduce telefonul iu zonele
undeexistau ser.,,icii de apel telegrafic".
La inceputul anului precedelt, Bell instalase plirna
linletelefonicd pennanentd, intre atelierul unui anume \\ljlliarrs
dinBoston. ti dorniciliul sdu de Ja perifelie. illt1.o ancheta
elechiati inStatele llrrite in 1878. I(ate Field . estirneazd cd
500 tle case dinNoua--\rrglie sunt dotate cu telefon Totu$i, cea
rnai nrare prrte aliniilor pa|ticLrlale au o intret)uinlaie
plofesionali. J;\. \lolernoterzii cil. ir irnuarui telelbnic al
lJostonLrlui. il 1887. utilizltorirlllutea si tleaci-r, dupa
prof'esie. $i faptul cli teleforul ela ir)slalat laclomiciliu. hr
Flanta, irr anij 1890. asistinr la racordalea resedintelorde
\.acarli aJe nalil Lrurghezii par-iziene, cle-a lLrngul raii
Senei(Sain1-Ciclnrairt, Le \i6sinet...) 5i aJ I\4alnei
(Saint-l\'laLrr. La\ialenne ..). Chantal de Gounral serrnaieaza gi
lacordiuea tinrpnliejr urrc.'lor rle pc coa\la r'ollrilrJi 5i ,le
|g aoi
-
i:r
cel al ubicuitafi. Omul de afaceri este, in acelagi timp la
bircu gi laregedbfa de vari imp^leun5 cu laurilia. ,,Dil biblioteca
s4 el d6ordine angaja1ilor". In Flan{4 primele aaual e telefonice
dauinfonr.ralii asupra utiiizAlii acastui nou instrxment de
coinunicare.,.Pentm qeful de intreprindere, este volba de a se face
ascultat peloc, rleconditionat, scrie Cathetine Bertho, (...)
pentru stepAna casei,gef de inteplindere in felul sdu, este vorba
de extindelea registmluicasnic, de posibilitatea de a lua lEld
intAlziere legdtula cu fumizoriigrla sd o serl easca. '
Bell, din Titusville, in Statele Unite, descrie 9i el,
inb-ocirculard, utilizdrile telefonului: ,,in viata casnicE, el il
purre incontact instantaoeu pe utilizalor cu bicanul. micelarul
saubrutarrrl".
Atal in universul casnic. cal 5i in universul
profesional.lelelonul serve5te la uansniterea de ordine'". De aceea
nu este den.flare faptul cd el se ldspendegte in hotelurj. La
inceputul secolului,primele o suti de hoteluli new-yorteze delin
21000 de postudtelefonice ([rai rault decat in Sparua) 6i trinit
gase milioane demesaje pe an. ln ajunul Crdciunului, mnnai hotelul
Waldorf-Astoria, cu cele 1100 de postuti telefonice ale sale, a
emis peste 3000 de apeluri cdtre diferite tnagazine de lux din New
Yort.
Aceastd destinatie data telefonului se apropie de cea
atelegrafului. Este ceea ce se scrie intr-un plospect din New
Haven,iI1 1878: ,,Sofia durmeavoashd poate comanda dejunul, o cab
oletisau il poate cheua pe rneCicul familiei". Acest aspect al
utilizdriitelelonului va rdmdne rnult timp doininant, in cadrul
telefonieipaiticulare. Cu toate acestea. la inceputul secoluluj.
practicile incepsd se divelsiJlce. O ancheta realizati irr 1909. de
un intlep nzatordir Seattle. lle ur esarrtiorr de conlo:biri
patticulare. co:rdrtce iar.urritoarele cilie: 20o.i, cotnetrzi
acltesate co etcianlilor. 20'liapelrni de 1a domiciliu la birou.
1'
-
Ides, dar'este in general asociata cu apelulile la distanti
Temacomuniiilii farniliale sau arnicale,.a ,.\,izitei plin
telefon", se vairnpune in reclatne in anji ueizeci.
Cei cale aveau in exploatare retelele telefonice, ca gi
primiipromotori ai fonografului, Iinteau rnai int6i piala de
intreprindere.CAnd, in ultirnii ani ai secolului al XIXJea, incep
sd se interesezede piata farnilial5, ei inteleg folosirea
telefonului dupd acelaqimodel: iirdterqa dg comenzi, de invitafii,
dar nu un mijloc desociabilitate la distanld.
Vizitele prin telefon
Telefonul rural
Articulalea inte cele doud tipuli de folosire a telefonuluiapale
in lumea agricoli, in 1907, ct ocazia recensfunintuluitelefoanelor
arrericane, sunt iru-egishate doud rdlioane deagriculrori dotali cu
telefon, adjcd un sfett din exploatfuilea3,icole'o Anumite srate
din SUA au apt'oape in inuegirne [eteatelefonicd; astfel, 73%
dintre feunele din Iowa sunt legate la releauatelefonicd. Prima
utilizale pa.r'e a fi cea de otdjn profesional:infomalii de burs5,
meteo... Agricr torii din Middle West sunt dejaparle integranti a
unei agricultu industliale li intelrlalioralizate.Cunoafterea
cursulilor de la Bursa de grine din Chicago le este decjnecesari.
Telefonul se situeazd astlel in filiatia tele.qlafului
HerberlCasson citeazi nulreroase atecdote clre arata lolul cetltlal
altelefonului in sisten]u1 rlorrnrliilor agiicole. Astfel. r'ecolta
defirrcte djn I909. irr Colorado. a fost s{rl\ ali de la io.shei
datoritiit, lr .,rrr'lri ..
in anrunite state ag cole- a apinrt un slogan
politicr.Drtrrtttile [,rrrre 5i telelonrrl . in ttl,tnero: -e ,/^ne
J^te J,rl nulirrrelrtabile pertlli coirpaniile telelb|jce,
societiti de ajutor reciprocinstalcazd reterua. Deseori. rnai
nrulle finne irnlla rceeagi 1inie.Teleforrrrl palticipii astfel la
iclertitatcu locrla. la senljrnerltulcorrrrnitar. Operatorll
centralei telelirnice. cate se afli ilr ceotlulunei retele cle
comunicare, dli nunleroase inforrlalii: ora.evenir.nentele
Iocale... EI il illonrreaza pe medic, in cursuldeplasdriloi
acestuix, despre apelulile pacierrJilor. Rolul jnfounatival
courpaniei de tejefoare a clevenit atAt de noIural, ilcAt, in
1912.Southerr Telephone Corlpany va fi condarruratd penhu cA un
'?o jD l9i l, o altir strtislicl cslirnqrzi cii.junrntnb di,1
lirm.le anrerjcDe izolate srrl legate frirr
lelcli)n. ir srlrirnb, $rnl nr.ri pxline lerDe carc p.irrr.se
rljrc.t curierul pottal (surs.r: ATT,nt)ort dc xcri!ili1i, l9 t
3).
-
opelator local rtu a reu$it sdl gdseascd pe rnedii inairte ca
pacientul5a r nod;:
Utilizarea telefonului r!,al nu este legaid doal de
activitateaeconomicd sau de situaliiie de u]genfd, in
recensdrn6ntul telefonicdin 1907, putem citi: ,,Sensirl vielii
comrurita[e nu pa]ate fi inlelesfhi accesul la acest rnijloc de
cornunicale. Impresia de singudtateqi nesrgulanri lesirnJirE
inairrte llerre de cdue soliile aglicullo lordispare: ne indreptd[r
spre o orgaaizare a solidadtSlii in agezirilerulale". Un afiicol
despre telefonul la sate, din 1909, ptecizeazd..,Cea mai impofiantd
folosin{i a telefonului rxlal este cea sociall(...). Telefonul este
utilizat firai des pentu convolbiri inle vecinidecdt pentru oricare
a1t scop, aceste cornunicdri sunt cele mailungi".
Telefonul urban
Sociologii de la inceputul secolului s-au interesat in
aceea4imdsurd de rolul telefonului in omSe, intr-un arlicol din
1895, F.J.Kingsburl, noteazd, cia raportudle intre oraq $i sat au
fosttransformate dinh.o datd prin apalilia h amvaiului, a
bicicletei Si atelefonului, care au peuais dezvoltalea
peliferiilor.
in 1906, F. Rice incheie un alticol asupta ubanizdrii
inNoua-Aaglie, alatand ca teleforul este principalul factor ir
acestproces. J. Alan N4oyer', de la cale am luat aceste doud
infonlrafii, afhcut o analizd loarle plecisd a rapoltului intre
cregterea urbani qidezYoltarea telefollului la Bostoll. Co,rtrar
celor spuse de Rice giKilgsbu4,, telelomrl nLr a ar.rtt 1ln lol
cheje in descentratizateaBostoruhii. care incepuse inainte de
irnplantarea acestui rrijloc decorrunicare. N,lai degrabd.
telelonul a insolil- a int5rit migcarea dedeplasare dinsl)ie
centnrl oraqLrlLri sple pclilelii. miEcare jlritiati dedezr.,itarer
lIatr. potnrltri irr cotttutr
Ce|cetirile lui Sarn Bass Warrer asultra Bostonului sau aleIuj
NIax Foran asupla ota;ului ('algarl au ar,tat ca
ffamvaie]eelectrice au
-jucat un ro1 deter'r'r.r j!rarrt in cleSlelea
aglolnerArilor.lrainlaiul electlic. care irrcepe si qircule ir
Statele Unite iD 1888-cunoaste o dezroltale ertrein de |apicli.
tJntrl dittre cei maiirnportal]ti istorici arneljcanj ai h attspor
tut'il ol estilreazA cA aceastaa fost una dirtle inolaiiile ..cel
mai rapid acceptate dirr istoliatehnicii". irr ciirci ani, 60010
dirrtle linii sunt electrificate. Zeee a111rnai tarzir, toata
refeaua este electricd, ial Jungitnea liniilol a crescutde 2,5 ori.
Acestei evolulii a ofertei ii cotespunde o intensificareputernicA a
deplashrilor. La Boston, de exetnplu, nuindruldeplasirilor pe
locuitot ii pe an creite de 118'in 1880, la 175 in1890. Aceasti
dezvoltare a hanspofiului la ora$ este inso(itd de o
67
-
pulenricd e\pansiune urbana. De exeinplu rntte l8-0 ,l
io00'bostonul se exlinde cu 1.2 1,5 rnile pe decenru'
Scherna dezvoltarii este uflnatoalea: liniile de tramvai
sunfconstl;ite pAnd dincolo de aglorrerilile urbare' in
consecintS'cartierele reziden;ia1e se folureazd in junrl acestor
linii de trllspo]JStrategia esta sintetizatd in aglor- erdri ca
Los- Angeles
.H'Huntiigton, urul dintrc tnagnalii traurvaiului, afumd:
,'Liniiletlebuie sA preceadi sosirea coloniilor' Nu tebuie si
a$eptfui ca olinie sd ire cerutd. Ea trebuie sd anticipeze
cregterea ,,coloniilor" 9isi fie acolo cind sosesc
constructorii"'
Nu se poate totuqi spune. cun scrie Chistian Lefdvte'
cd,,tramvaiele fac ora5ul" sau mai exact pelifelia' Aceastd
noueorgaaizale a oragului se inscrie inh-o rprezentare a
habitatului caleap'are in Statele Unite la urijlocul secolului al
XIX-lea: idealizareaIocuinlei individuale intl-un cadru bucolic
Proiectul nu esteilventat de noile tehnici de transpoft, dar ele il
fac posibil Fo{aacestui culent ideologic explicd, fir.i indoiala,
fapnrl ci levoluliatranspoltudlor urbane a fost atat de rapidS'
in aceste tirnpuri de putemice hansfolrltAli urbane,
relelelesociale au fost bulversate. Telefonul constituie un tnijloc
pentn: areactiva o sociabilitate, cate nu mai ate loc doar la
nivelul lelaliilolde vecinAtate. Suzanne Keller a aratat itr
studiile sale cd telefonuljoacd un rol esen{ial in adaptalea
fauriliilor la noui cartiet in care s-"au
rnutar. La r6ndul siu, Donald Ball scrie prin anii 1960:
,,CAndfarnilia ;i pietenii sunt disperagi geogt'afic. accesul
irrediat pdntelelon poate se compellseze pierdetea unui tledju
coinun, poatechial siitguteze risp6nclitea irr sdlul aceieiagl
aglollleraii Asifel' irolase ca qi 1ar.i. telel'onIrl este lrrl
jnstrlltnelll ll soclabilitAlii\ ^tl' rItt c
Rccensdrrirlele realizate iD 1907 5i in 1927 dali
ii]lonrlallidesprc practicile telelbrlice.,Accstea surlt rrai ales
locrle (9796 in1907 - 969'o i| 1927). Esre volba deci. in Stalele
Unit('. dc 1 ecinitate-
la lari gi de agJomet;le itl lnetliul utbali. in dLrtrrzeci de
ani.asislrinr la o dublare a tlaficttltti locrl cale. de 1a l0
cottlLtnicili peItrrri. ir 1907, ajungc Ja 20. ir 192'/. Farcend o
c(xr]rmnfie jrrtretelelbn qi cnrientl pogtri. corlstrtill'l caI
traflcul telelbnic iocrl estede 5ase ori trrai urare decit
cutiei'ul local in 1907, cr 9i in 1927. Itt1907, actjyitatea
teleforici in genet'al depdiegte de.ia (carrtrtatir') crr50o/t,
activitatea poitalA.
Aceast6 cotmmicare telefolicd llai irttensi se ilcaclreazi
bitlein sociabilitatea localS. Un tecensdrrent lealizat Ia
rnijlocul arilordouizeci, in 500 000 de farnilii, aratd ci
telefonul este corsideratdlept setviciu prioritar', in urlsua in
cale, ca gi autornobilul 5iradioui, ,.ii oferd ferneii casnice un
tlod de a evada din uonotonia
.B
-
vie-tii cotidiene".O ancheti din aceeagi perioadd, iniliati de o
migcale
feu.rinistd, aratd cd ferneile preferd automobilu| qi telefonul
uneiinstalalii sanitale. Mertuda unui agent comercial care
vindeaabonarnente telefonice in axii h-eizeci ne lemuregte in ceea
cepriveste practica telefonicd ferninini. El apreciazi bi
motiveleabonliii femeilor erau :
a) conversafia cu pdrin{ri qi prietenii;b) stabilirca de
intdlniri Ei posibilitatea de a face cumpalEtud
pdr telefon;c) posibilitatea de a preveni, in caz de
urgenld.
Birbafli plasau pe prirnul ioc rnotivele profesionale.Astfel, la
inceputul secolului )O(, telefonul ocupi un 1oc
cenh al in practica de cornunicar-e a farniliilor atnericane, in
1910,un sfert dintre acestea au telefon, in 1925
- peste 40 %. Telefonul
nu rnai este doal ur instrument profesiona.l, el a devenit gi
uninshunent familial, carc pennite o dociabilitate reali.
Telefonul in Europa
Risp6ndirea telelonului in Eulopa a fost lnult rnai lent6
decatin Statele Unite. Fidel metodei pe care am aplicat-o pdnd
aici" nuvoi dezvolta prea rnult expansiunea telefonului ir Europ4
pentl u cEreflec{iile mele vizeazi ptiu]ul loc unde apale un nou
sistern decoorruricare. PIir urrnale, nu voi prezenta decet cateva
scurteinsemndli asupra situafiei europene. cu titlul cle contmpunct
laevolutia americani.
irr 1901. urinistiLrl (le fiornte blitanic. lrlichriel Ilicl
-
vielii cotidiene".O ancheti din aceeagi pedoadi, iniFate de o
migcare
feministi, arati ci femeile prefertr automobilul qi telefonul
uneiinstalatii sanitare. N4futuda unui. age comercial care
vildeaabonarnente telefonice in anii tr-eizeci ne l6mul$te in ceea
cepivette practica telefonicd femininf,. EI apreciazd cd
rnotiveleaboniirii lemerlol erau :
a) conversalia cu pdlinlii 5i prietenii:b) stabilirea de
int6lniri gi posibilitatea de a face cumptuatud
prin telefon;c) posibilitatea de a preveni, in caz de
urgenld.
Bdr-ba{ii plasau pe primul loc motivele profesionale.Astfel, la
inceputul secolului XX, telefonul ocupd un loc
cenhal in plactica de cornunicate a farriliilor arnericaae, in
1910,un slefi dintre acestea au telefo4 in 1925
- peste 40 %. Telefonul
nu rrai este doar un instrurnent profesional, el a devenit qi
uninstmment familial, cale penaite o s'ociabilitate rea15.
Telefonui in Europa
Rdspfurdirea telefonului in Eruopa a fost mult rnai lenti
decatin Statele Unite. Fidel rnetodei pe care am apiicat-o pand
aici, nuvoi dezvolta prea mult expansiunea telefonului in Europ4
penhu cdreflec(iile rnele vizeazd prirnul loc unde apare un nou
sistern decorlunjcare. Plin uruare. lu voi ptezenta decet ceteva
scurteinsernniri asupra situaliei europene. cu tith"rl cle
contrapuflct laeyolu{ra arelicana.
ir 1901. nrinistrul de linante blitalic. N4ichael Ilichs
Beach,declara: ..Telefonul Du corespunde nrentalitAlii lulale'-. in
i913, laLordra e:au instalate o heinre din tolalul telefoaneior din
latd..\.ersri linrdrre eslL lr renerrl irrrl rrrti5iti- irr ln0l.
lirnes sct'ta:,.Teleiirnul nu esle treabr nraselor' (...). o
rnajotitate zdrobitoare apopLrlaliei nu il folosegte qi nu la area
de ce s.iJ utilizeze decAt,poate. cu excepiia ur'roi' rresaje
ocazionale. tliulsn'lise dintr-ocaburi'. ln Frarlta, \olrl gasi
aceeagi siruaqie Ia elite, care pini ilanii 60 cred ci telefonul ru
este un itlstrumellt de rnasa, destinatfarniliilor.
Deseoli, dezvoitatea lentd a telefonulrri in Ertlopa a
fostexplicatd prin rnalthusianistnul factolilor de rdspuudere.
Chantal deGournay a aratat ca in Franla, in anii '30, blocajul nu
vine dinpaftea ofefiei, cj din cea a cererii, in 1935, rnai pulin
de 10% dinfiefarnilii au telefon. Capacitatea retelei este net
supedoard. De aceea,
69.
-
irier.cdrd sd aEaga abonalnenre. adrninisrratja hotaragle sd
scadaprelurile (linarea gratuitS a postutui) 9i sd incruajeze
demerur.ile laclienteli (crearea unei p rne pentru fiecale
firnctionar car-e aduce unnou abonat). ,,Criza telefonului" in
Fr-anta a cunoscut rnai multemanifestdri, pe cale este important sd
le distingerr, in anii 1950-1060. oferla esle insuficjent4 se inrra
intr-o econornie de penurie,apar cozile. Dir:rpofliv4 intr a cele
douA dzboaie mondia.le, sernanifesti o crizd a cererii pe car.e se
cuvine sd o explicfun.ComparaJia cu Statele Unite ne pennite si
avans5ra cateva ipoteze,cu ne^cesitatea unei vedficdd shicte.
In rrediul mlal, agricultura fiancezd din anii doudzeci este
maipu{in rnodernizat5, rnai pulin productivl decer
agriculturaarrericarrd. Exploatdrile agricole sunt mai mici 5i nu
practicd preainult marile cuituli indusEiale. Pietele sunt
organizate la nivel local.agricuhorii nu au nevoje sA cunoascd
colal.ile nadonale sauintelnationale. Din toate aceste motive,
telefonul este [iai pufinnecesar penuu intervengii rapide pe piard.
pe de altE parte, Franlardm6ne o lard cu o mare densitate mla.ld,
unde distanta inte fenne.chial in finuturile vestice, nu este
foafie irapofiantd. Telefonul nu
.
apare incd dlept un inshunent necesar. sociabilitdtii. Aceasta
mai' fo1o5sg1e cana.lele tuaditionale: intalnir.i in sate gi
t6rgur.i, Ia spAlat de
rufe, la c6rnp (terenurile aldturate sunt adesea irnbricate). in
fine,sple deosebire de Statelor Unite, in Franla factorul postal
hece pe latoaie lennele.
ilt oraqe, densitatea ulllarra este putemicd, subur.bauizalea
de-abia incepe in t'egiunea pariziani. Ceret.ea de telefoane se
liuriteazdin prirrcipal la rrarea bulglrezie sau la aistocratie
Contesa cjePange. de exeuplLr. povestefte in mernorii ci familia sa
a cerut sA_iIie iristulat un telefon in 1896, rnai ales llentrLr ci
jnailra sa clorea silpiisneze [elctii str6]lse cu fata ca|e se
carsijtorise c1e pLrtin tirnP gi sciustalase ir celilalt caplt al
parisnlui. r\bia il anji SC. ianaperr[etiile se roi dezrolta.
celerea de releloarre rl
-rel.c ]\ur(r.ric rrse va c-rlirrcle la toate clasele socinle.
pentru Gabriei Dupuy..tclelonul nu apirea ahlnci ,.ca un substitut.
ci ca o nroclalitate cle,acces I ora$eanului la o anurniti
stipAnit.e a mecljuluj ut.bannrodalitate care este rDai irtAi
sociali gi apoi l)rarclica,.
0 re{ea universall
In acelagi timp cu dezvoltatea utilizdtilor pe care tocrnai
le_studiat, liniile telefonice s-au extins $i au constituit o
Letea, in
'70
-
.l 878- la doi anj dupa inventarea relefonuluj- Gralan Beil
scria: ..Neputem imagila linii cale, subteran sau aerian, sunt
legate delocuin(e parliculare, de case la iari, de rnagaziae sau de
uzine (...).Mai rrlult chiar', gindesc ci pe viitor (...) o
persoarid dintr-un puictal 1ir-ii ra comunica verbal cu o persoand
cale se aflA in altd pade".Poh ivrt unui ziar aJ rirnpului. ..Bell
spe:i ci in cLuhnd va fi capabrlsd-5i tdrnita vocea pesre
Allartic2l 5i sii dialogheze cu oa,nen, ifla1ila 1000 de rnile ca
5i curnace5riaa: firncaneravecin6 . Cativaanimai tatziu,
documentr:I de creale a companiei AT't (1885) aratA cdyor fi
colstruite legdhni intre oraqe din SUA, Canada $i Mexic.Textul
prevede gi ,,interconexiuni prin rnijloace adeavate cu totrestul
lutnii".
Acest ploiect de telefonie unit ersald va fi pus in
practic4progresiv, de cdte inginerii telefonigti. Colaboratorii lui
Bellconshtriesc o primd linie hterubari'infi Boston gi Providence
(50lm), in 1880, trei ani dupi aceea ajungAnd ta New York (300
lon).$i inventatodi europeni sunt preocupali de aceeagi
problemd.Belgiaaul Fralgois van Rysselberghe rcali.zeaz\ in
aceea5iperioadd. experienle privind legiirur'ile {elegrafice. in
I882. elelectueaza un esl pe legAtura Bruxelles-Palis. in jama
1885-1886,pleaca in Statele Unite gi reugegte sA harsrnite in bune
condifi oconversalie intre N"* Vork 9i boston (1500 km)".
Aceasti linie va fi deschisd cornercial de c6tre ATT abia
in1893. Sldbirea intensitntii sefirnalului telefonic a impiedicat
multtimp stabilirca de legdturi pe distalle rnai lungi. Linia New
York-San Francisco va fi deschisd in 19I4 9i. abia in 1956, ATT va
puteainstal"^prirI:r IrIie Irar)sallanlicA
In rnaterie de telecornunicafii. inovatia nu se Iirrriteazi
laternrinal 5i 1a legdturi: aceste colnponent tehnice trebuie
irtegmteintr.ufi sislerr \;orn \edea in capjtolul umrilor cul]] rnl
in\iertatolca i\,lalconi a lbst $i creatolxl sistelnuiuj de ladio,
dar ci. cel tnajadeseil, aceste doud tipurj de i:rven{ii r1r sul)t
realizate de aceleagipelsorre in tiinp ce onrul-cheie al inlentirii
telefonului c'ste Bell.concepe|ea sisterrulLri telefonic ii reYjne
Iui Thdodore Vail.
Realizarea sisternului telefbnic este o etapA stralegic,,
ilnisrrla ir caLe cea inai male pal1e a invenliilol ultelioare se
vor'illegra ilr acesl sjstenr. Thdodore \,-aill era responsabil cu
releauapo;tali feroljari amelicani, c6nd bancherii lui Bell ii vor
plopunerr Bell en t(nLIi ..nilrenl{1. I)r(rh]eur.r sllibirli
iDtensilii{i; snrelu[ri. nrtr-o alrii.onLrinli, elanrinlcilc
utilizuur relcelor (Pro\jLlence Daily Joum.l. 15 nrnrtie
I877)::Erlcrientc dc trunsnrisiuDi tclelir .e de h l5U1l de
]iildnctri sln sctrlnalde dc zirrul ?)t,,,l(.r'i.ra, irc.pRnd din
1879 si .rpoi, din Irou. in 188i. Nu cste sigLlr ci icesle
e\pericnle arcLrtir eieoli\,, dff anlnrlurilc s rt h orice caz
senmitic tive lcnuu i,tercsul contunitrlii lehnicehtii de rccastii
D()hlenriLrr tr,euao,e valt oa nepuiul ltli AIIred Vail, cel care n
coiaborlt cu Morse la fnnerea lir tulcta apa trLli t.leBfttlc
'71
-
' sd ia conducerea p mei colnpanii telefonice. Va ralnane in
aceastifunclie din 1878, p6ni in 1887. Apoi, in unna unui conflict
cuaclidnarii sdi, deraisioneazi, in 1907, se va face din nou apel
ia elpentx a conduce ATT (noul nutre al cotnpaniei Bell)
Astfel, Vail conduce telefonia amedcanl ip .douh rAnduri,intr'-o
prirnd etapa el elaboreaza si.tetnul telelontc. Douazeci de animai
taziu, igi va pune in practicd tnult mai serios ideile cale au,rins
o laza de rnatulitate.
Vail a defirit telefonul ca pe ,,un sistem capabil si
asigurecornunicarea cu orice corespondent potenlia.l, in odce
moment". Elprecrzeazia pe de altd parte, cA Yaloarea acestui
instlxtnnt decomunicare depinde de nunarul de conexiuni posibile.
Aceastdvizirme asupra telefonului se inscrie in cele trei sloganuri
alesisterrului Bell: ,,Un sistem, o politicd, un seliciu
universal".
Dalasocialii lui Bell car-e l-au cdutat pe Vail nu au
fondurilenecesar penhr.r a constmi o male relea unificate pe
teritodularnelical. Trebuie deci sI faci apel la investitorii
locali. Compania8e11, pr oprietati a brevetelor vinde licenle
pentru auurrite teritoriiruror societ6! locale. Un asemenea p
flcipiu nu este suficient pentlua garanta coerenta retelei
telefonice. Cotnpaaia Bell a asigulat ounificare tehlicd,
dezvoltind o politicd de cercetare 5i specificdndcaracteristicile
matedalelor utilizate de companiile asociate. Peltrua inlali
conholul tehnic centlal, in 1882, Vail rdscumpdrd ocompanie
aonshuctoale de material telegrafic gi telefonic, WesternElectric
Aceasti companie va deveni principa)ul flirnizor alsocietifiior
locale.
Vail diqrune astlel de Lrn arrsarrblu de re{ele orrogene
dalclispetsate. Pe,rtrll r le u]ifica ilrtr-o mare reteii. t|ebuie
sistlbjleascii legitirri irterul'biiDe. ,\cersta este a traiir ii
slliltegica asistel]rrhri Bell. ( And. in 1379. Bell gi \\,esterr
Unior regociazigrairila clirtre activitater celor (lourl societifi
(uDa teleforlicA, altateleglalici), conducatolii de la Westc'r'r
LJnion plol:un s.i se ocupeile traficul la distanti. \rail refuzar.
ilteJegincl biDe ca este r o|ba derrrrr Jii rc' blze'e
.i.lenrrrlrrr ,1" tcle,. rIrrricr i .
Cind. irr 1907. rcrinc in afhcelj. \rail va intari
disltozitir,elede coopei'are. Portru ca telelonul si ire
,,sisterrrul uelios alolganizilii sociale 5i econotnice a tfuii",
tlebuie si certralizezecercetat.ell ploduc!a cle rnateriale-
consjliile tehuice ii legitririle ladistantr. rn sclrirnb.
exploalaler iocali poare fi de.-e,rtrJliTari.Plincipiile
sistermrlui Bell sunt: jnterdependenld. intercorrunicale
giuniversalitate.
Vail insisti rnult asupra ruiversalit6lii reteJei E]
justificdaceasta prinh:un fel de nisiLrne socialA a telefonului,
care nutlebuie sd fie limitatd de nici o frontierA irnpusA ,.din
rnotive
12
-
na!ionale. Beogra[ce sau raslale. Ll cerq sa fie
socotit:el\iclupuhlic 5i acaepr5 un conffol a] staiului ledelal.
-Acesra lrebuie sarnterr rnd isupla tzrifelol. pentru a se evita
apa:-i1ia suplaprofitului laoperatori. Dicd sisterl.rui Bsll
acceptA sa fie contr olat de stat, el cetein schimb un.
cvasimonopol. Dore$te rrai ales ca statul sd ilprote.jeze de o
concurenld agresiva, in segrnentele de piali cele
rnaiprofitabile.
Legiturile financiale intre ATT, devenitd comparia rnarn6
asistemului 8e11, ii societafle locale s-au strans din ce in ce
mainrult. La inceput, societatea holding lua o parte din
capitalulcompaniilor afiliate in schimbul accesului acestora la
brevete Crttimpul, ATT a rascurnpfuat cea rnai rnale palte a
capitaluluifimelor afiliate. CAnd, in 1893, brevetele lui Bell au
devenit dedoureniul public, s-au creat numeloase societdfi
ildependente, in1907, acestea at 49ok dintre abonalii afirericani
Vail se va strdduisd le leduci patlea. Cu ajutorul bAnaii Morgan,
aclionar principal alATT, el va rascunpdra societAlile
independente, va face presiuniasupra bdacilor care unnrresc se le
reuneasc5 intl-o fedemlie,nnpiedicAnd astlel crcarea unei relele
concurente. De aseraene4 leva plopune independenlilor sd se
interconecteze la leteaua s4 cuconditia ca acest fapt sd Ie plaseze
intr-o situalie de dependenlS, in1912, patea acastor societifi pe
piata amedcand nu va mai fi dec6tde 42oo, iai in lol4, de I60o.
Stlategia monopolis6 a ATT este desivargita plinrasclunpilar-ea,
in 1909, a tnalii companii teleglafice aurericaneWestem Union. Daci
astfel Vail i9i ia rc\'anga fali de o cornpanie-arc r lost oe
purctul Je a Lloca dezroltrtel tinelci cotnpanii.Bell.,inrlrra
net'rnrte cteatca unei si:tet;.:tt ,tttre cele dorta lcrele'-
l,tcadlLrl unei exploatiri conlune pot fi 1i*osite aceJeaqi fil'e.
Vaiiaparc astlel ca inventalorul ullei retele rlr()dell]e (1e
telecontitlicalii.il calitatea sa de aciuinistt'ator, el va asigura
lecet'ea de latransrlitelea conlersaliei intre doui puncte, la
ot'ganizarea uneimari retele Va$ti irsS ti sa suslina celcetarea
tehl]ici, sii gaseascisolulii financiare. si negocieze cu stltlLtl
ledel'al. Aceste mariplincipii stlategice vor Ldt'nitre in
cenlt'ttl istoriei companiei ATTCincl. rnai telziu. aceasta va fi
lltrsii in thla unol opliunifundarrentale, ea va lua hotdl6r'i in
lunclie de axele majoreprestabilite. in culsul anjlor '20, ATT va
ceda statiile de ;adioconpariei RCA, pentru a castiga inonopolul
legAtu lor la rnaredistanla. Va plivilegia releaua in dauna
activjtallor locale C6nd, pela rrrilocrtl anrlot' 80 ATI-
confiunlsli cu un ptoces antittustfoarte dificil, decide si-gi
abandoneze o parte dirlre activitali, unii
?' ir nnr.r Lrnei ncLiwri Dntilrusl. nTl ur fi ohlig'u, in l91l'
si ti abandonezo intercscle in
73
-
comentatori igi exprimi miralea fa,td de oplunea de a ceda
relelelelocale gi regionale $i de a pesia sectorul de cercetare,
constxcfiarnateljalelor gi legdfruile la ma:'e distanfi. Aceaste
alegere estetocmai cea pe calt Vail o ffcuse cu o sutl de ani
inainte.
74