-CURS 1-
-CURS 1-
BIBLIOGRAFIE CURS
Sztruten Gina, Eco-management hotelier-premisă a
performanţei în industria ospitalităţii, Editura
Universitară, Bucureşti, 2011
Lupu Nicolae, Hotelul – Economie şi management,
Ediţia a VI-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2010
Dodu Patricia, Suport curs Tehnologii Hoteliere,
Facultatea de Economia Turismului Intern şi
Internaţional, 2012
Stănciulescu G. (coord.), Evaluarea întreprinderii
hoteliere. Oferta hotelieră mondială, Editura Uranus,
Bucureşti, 2003
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
David K Hayes, Jack D. Ninemeier- Hotel
Operations Management, Second Edition, Pearson
Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey,
2007
Michael J.O’Fallon, Denney G.Rutherford- Hotel
Management and Operations, published by John
Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2011.
Walker John R., Introduction to hospitality,
Pearson Education International, New Jersey,
2009
PUNCTAJ
50% activitate seminar
50 % activitate
curs
PUNCTAJ CURS
30% test
10% proiect pe echipă
10% tema individuală
CONŢINUTUL DISCIPLINEI
Elementele constitutive ale industriei ospitalităţii
Mediul extern al întreprinderii hoteliere
Forme de exploataţie hotelieră
Politica de yield management
Managementul operaţiunilor hoteliere: structura
departamentală
Operaţiuni şi standarde în Room Division
Operaţiuni şi standarde în Departamentul
Housekeeping
ETIMOLOGIE ŞI SIMBOLISTICA OSPITALITĂŢII
Hospitality
Secolul XVIII simbol al prieteniei si
ospitalităţii
Ospitalitate =însușirea de a fi ospitalier
derivată din termenul francez
„hospitalite”.
Evul mediu – hospice – azil
Latină – hospitare
Ospitalitate:
privată;
comercială.
CARACTERSTICILE SERVICIILOR DIN INDUSTRIA
OSPITALITĂŢII
intangibilitatea,
perisabilitatea producției,
inseparabilitatea producției de consum,
eterogenitatea
variabilitatea
individualitatea produselor și serviciilor,
urmărirea satisfacției clientului,
permanentizarea activității 365 de zile pe an și 24
de ore pe zi,
programul de lucru în schimburi
servicii de mic dejun-foarte matinale de la 5 a.m.
ALTĂ VIZIUNE ASUPRA CARACTERISTICILOR
INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII
complexă (include cazare, alimentaţia, agrementul,
animaţia, croazierele, etc);
globală – lanţurile hoteliere internaţionale (ce
funcţionează pe principiile societăţilor
multinaţionale) fiind reprezentative în acest sens;
dinamică – pe de o parte, trebuie să ţină pasul cu
evoluţia cantitativă a cererii turistice, pe de altă
parte să se diversifice, să ofere tipuri noi de unităţi şi
servicii;
care surprinde – poartă amprenta culturilor locale.
SFERA DE CUPRINDERE A INDUSTRIEI
OSPITALITĂŢII
COMPONENTELE INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII
Cazarea – elementul central
Alimentaţia – componentă vitală
Animaţia şi agrementul
Organizarea de evenimente - MICE (Meetings, Incentives,
Conferences and Events)
Industria croazierelor
CAZAREA DETERMINATĂ
DE TIMP SIGURANŢĂ
IGIENĂ SECURITATE
CAZAREA „PRODUSUL HOTELIER”
-ciclu de viaţă-
-exploatarea la maxim-
-eterogenă,
-afectată de sezonalitate,
-utilizează un volum ridicat
de muncă cu calificare medie,
-este intensivă în capital
Piaţa
industriei
de cazare
INDUSTRIA HOTELIERĂ
ponderea activităţii
număr locuri de cazare
număr unităţi de cazare
multitudinea serviciilor oferite
Definiţia –”totalitatea proceselor desfăşurate în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, generate de primirea, sejurul şi plecarea clienţilor”
influenţată de transformările cantitative şi calitative ale circulaţiei turistice
Interferenţe cu alte sectoare de activitate
hotelul – unitatea reprezentativă
TENDINŢE ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ
crearea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea celor existente în scopul îmbunătăţirii confortului,
lărgirea gamei tipologice a unităţilor şi sporirea complexităţii funcţiilor îndeplinite de acestea,
diversificarea serviciilor oferite şi ridicarea nivelului lor calitativ
adaptabilitatea la nevoile turismului
SERVICIILE DE CAZARE
Definiţie: rezultatul combinării unor prestaţii de
bază şi a unora auxiliare la realizarea cărora
participă nemijlocit unitatea hotelieră şi personalul
acesteia, precum şi alte verigi din interiorul sau din
afara aparatului turistic.
TIPURI DE UNITĂŢI ŞI TERMINOLOGIA ASOCIATĂ
ACESTORA
Mijloace de cazare= unităţile de cazare (Ordinul
MDTR nr.899 din 09/02/2011).
Corpurile de cazare=holurile de etaj, culoarele, oficiile
de etaj, oficiul room-service și spațiile de cazare.
Spaţiile de cazare sunt spaţiile de folosinţă
individuală, utilizabile numai de către persoanele care
sunt repartizate prin recepţie.
Echipamente de cazare: echipamentele existente într-o
unitate de cazare (echipamente tehnice, echipamente
sanitare, mobilier, și alte obiecte)
Facilitățile: spații de cazare, restaurante, baruri, spații
pentru conferințe, negocieri, spații pentru agrement
(piscine, saune, camere pentru gimnastică, etc.).
SCURT ISTORIC PRIVIND NECESITATEA INTRODUCERII
UNUI SISTEM GENERAL DE CLASIFICARE
1969-Uniunii Internaţionale a Organizatorilor Oficiali de Călătorii (IUOTO)
1975-Comisiile Regionale ale Organizaţiei Mondiale a Turismului
1986-UE recomandă utilizarea unui set de ”Informaţii Standardizate în Hotelurile Existente (86/665/EEC)”
1990-Comitetul European de Standardizare (CEN) Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) - simboluri grafice pentru serviciile hoteliere şi de alimentaţie-
2001 –ISO și CEN- publică un standard de terminologie EN ISO 18513 numit”Standard European pentru Servicii Turistice - Hoteluri şi alte tipuri de cazări turistice – Terminologie”.
2009-sub patronajul HOTREC -Hotelstars Union-EUROPA- sistem comun de clasificare hotelieră (7 state-Austria, Ungaria, Olanda, Elveția, Suedia, Cehia, Germania) și din 2011 (Letonia, Lituania și Estonia)-21 criterii
Guvernele-Fr, It, Sp (1-4*); Nl, Lu, De (1-5*)
Asociații naționale /Germania și Elveția
Fără sisteme-principiul libertății pieței (Norvegia, Finlanda, USA, Australia, Singapore, N. Z., H.K, Kenia)
6 și 7* -E.A.U
Organisme și organizații private- Asociația Americană de Automobile (AAA), Ghidul Michelin, Amadeus, Sabre, Galileo, TUI, Neckerman
DEFINIŢIA HOTELULUI
Alianței Internaționale de Turism -”stabiliment în care, cu
condiția plății, voiajorii pot să se cazeze, precum și să se
hrănească și să se distreze”
WTO – „Hotelurile sau unităţile asemănătoare se
caracterizează prin amenajarea lor pe camere,
respectând o limită minimă de camere, având o echipă
managerială unică şi furnizând servicii bine definite
care includ serviciul de cameră, menţinerea curăţeniei
şi facilităţile sanitare.
Legislația românească specifică următorul număr
minim de camere pentru o structură de tip hotel
5* 4* 3* 2* 1*
15 15 15 10 5
HOTELUL
Organizaţia a cărei principală afacere este de a
furniza facilităţi de cazare pentru publicul larg şi
care poate, de asemenea să pună la dispoziţia
clienţilor unul sau mai multe din următoarele
servicii: alimentaţie, curăţenia camerei, servicii de
primire, spălătorie sau utilizarea unor dotări
specifice.
Structura de primire turistică amenajată în clădiri
sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia
turiştilor camere, garsoniere sau apartamente
dotate corespunzător, asigură prestări de servicii
specifice şi dispune de hol de primire (recepţie) şi de
spaţii de alimentaţie în incintă. (N.Lupu)
CRITERII DE CLASIFICARE
Nivelul de confort
Amplasarea în teritoriu
Durata șederii
Regimul de funcționare
Forma de exploatare
Dimensiuni
Categoria de confort
Comisia Europeană de Turism:
Unități hoteliere propriu-zise și asimilate lor
Unități complementare sau cazarea extrahotelieră
UNWTO
Unități comerciale
Unități necomerciale
ALTE TIPOLOGII HOTELIERE
Locație:downtown hotels, suburban hotels,
highway/interstate hotels, sau airport hotels
Grupurile hoteliere: centre de conferinţe,
staţiuni, cazino, spa, time-share
Durata șederii:all-suite, extended-stay, bed and
breakfast.
CONCEPTE HOTELIERE INOVATIVE
Hotelul Boutique
Hotelul Design
Hotelul Green
Hotelul Spa
Hotelul Lifestyle
Hotelul Capsulă
Hotelul de Gheață
Condo Hotelul
ApartHotelul
PREMIERI*
Trip Advisor - Cel mai bun hotel din lume (după mai multe
criterii, printre care gr. de confort şi comentarii de la clienţi)
I - Four Seasons Resort Hualalai, din Hawaii
II- Cape Grace, din Sudul Africii
III - Onyria Marinha Edition Hotel&Thalasso, din oraşul portughez
Cascais.
Trip Advisor – secţiunea ”Travelers Choice 2013″
I - Little Texas din Iaşi –cazarea 150 lei/noapte
II - Ramada Hotel –cazarea 250 lei/noapte
III - Epoque Boutique –cazarea 600 lei/noapte
* sursa: www.business24.ro
HOTEL EPOQUE, BUCUREŞTI
TOP 10 TRIP ADVISOR
4.Hotel Hilton, Sibiu de 5* situat la liziera padurii Dumbrava, intr-un cadru natural deosebit de frumos si linistit, la 4km de centrul Sibiului, intr-un peisaj marcat de prezenta stejarilor seculari. Pune la dispozitia oaspetilor 115 spatii de cazare: 95 camere si 20 apartamente, piscina, parc, terasa, loc de joaca pentru copii, 3 restaurante specifice, precum si sali de conferinte.
5. Hotelul JW Marriot din Bucuresti de 5* pune la dispozitie servicii ca piscina, sauna, jaccuzzi, echipamente performante de intretinere. Cinci restaurante si baruri cu meniuri tentante. Sali de conferinta excelent dotate cu aparatura de ultima ora.
6. K+K Hotel Elisabeta, Bucuresti, de 4* pune la dispozitie 67 de camere Business şi Executive, precum si un Bistro Lounge modern şi confortabil cu sortimente culinare fine pentru prânz şi cină. Nu lipseste Wellness Area Hotel, cu sala de fitness si aparatura speciala.
7. Sarroglia Hotel, Bucuresti de 4*, deschis in 2011, pune la dispozitie 33 de camere si un restaurant italienesc.
TOP 10 TRIP ADVISOR
8.Hotel Radisson Blu de 5* este situat pe Calea Victorie, langa Palatul Regal, dispune de 424 de camere luxoase, un centru SPA si un cazino.
9. Hotelul Golden Tulip Ana Dome, Cluj-Napoca, cu 109 camere, ce beneficiaza de dotari de ultima generatie, finisaje de calitate. Cele de la etajele superioare ale hotelului beneficiaza de o panorama superba asupra orasului Cluj-Napoca.
10. Hotel Plaza, Targu Mures de 5*, ofera experiente deosebite clientilor printr-un design inovator, pentru toate gusturile, indiferent daca preferati un design modern sau clasic. Dispune de 72 de camere, dar si de un centru SPA dedicat exclusiv oaspetilor hotelului.
HOTELURI DE 5* DIN BUCUREŞTI
1. Radisson
2. Marriott
3. Hilton
4. Carol Parc
5. Continental
6. Epoque
7. Marshall Garden
8. Intercontinental
9. Howard Johnson
10. Casa Capşa
CATEGORIA 4 *, BUCUREŞTI
1. Novotel
2. K&K
3. Cristina
4. Sarroglia
5. Moxa
6. Berthelot
7. Pullman
8. Europa Royale
9. Z Hotel
10. Double Tree by Hilton
CATEGORIA 3*, BUCUREŞTI
1. Rembrandt
2. Tempo
3. Trianon
4. Duke
5. Suter Inn
6. Opera
7. Michelangelo
8. Ibis Gara de Nord
9. Ibis Parliament
10. Volo
PROIECTE CURS
Grupa 1
TEMA: STUDIU DE CAZ. IMPLICAREA LANŢURILOR HOTELIERE ÎN PROGRAME DE DEZVOLTARE DURABILĂ (ECO) - 18.04.2013
Grupa 2
TEMA: STUDIU DE CAZ. IMPLICAREA LANŢURILOR HOTELIERE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ (EGO)18.04.2013
Grupa 3
TEMA: PREZENTAREA PRINCIPALELOR SISTEME DE REZERVĂRI UTILIZATE ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ – 07.03.2013
Grupa 4
TEMA:ANALIZA POLITICII DE FIDELIZARE DIN CADRUL CELOR MAI MARI GRUPURI HOTELERE – 04.04.2013
Grupa 5
TEMA:ANIMAŢIA ŞI AGREMENTUL ÎN INDUSTRIA HOTELIERĂ ROMÂNEASCĂ-25.04.2013
Grupa 6
TEMA: FORME DE ASOCIERE: ORGANIZAŢII NAŢIONALE ŞI ORGANISME PROFESIONALE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE – 11.04.2013
Grupa 7
TEMA: CONSORŢII ŞI ALIANŢE HOTELIERE DEZVOLTATE LA NIVEL GLOBAL -14.03.2013
BIBLIOGRAFIE
Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1975, p.638
Sztruten Gina, Ecomanagement hotelier-premisă a
performanţei în industria ospitalităţii, Editura
Universitară, Bucureşti, 2011
Lupu Nicolae, Hotelul – Economie şi management,
Ediţia a VI-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2010
Developing Hospitality Properties and Facilities,
Second Edition, Edited by Ransley J., H. Ingram,
Elsevier, 2007, p. 12
http://www.turismmarket.com/top-hotels-in-bucuresti