Page 1
UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ
FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ
PROGRAM MASTERAT: „SISTEME INFORMATICE MANAGERIALE”
Managementul Calității Software
„VST: Virtual Studio Technology”
Profesor coordonator: Masterand:
Prof.Univ.Dr. IVAN ION BURAGA MARIAN
-2013-
Page 2
„Tehnologia VST” 2013
2
Cuprins
PREZENTAREA TEHNOLOGIEI .................................................................................................................. 3
ISTORIE .................................................................................................................................................... 5
APLICABILITATE ....................................................................................................................................... 6
ANALIZA CALITATIVĂ ............................................................................................................................... 7
PERSPECTIVE DE CREȘTERE A CALITĂȚII .................................................................................................. 8
EXEMPLE .................................................................................................................................................. 9
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 15
ANEXE .................................................................................................................................................... 16
Page 3
„Tehnologia VST” 2013
3
PREZENTAREA TEHNOLOGIEI
Am asistat în ultimul deceniu la o adevarată evoluție pe plan tehnologic. Industria IT ,
motor al acestei ascensiuni, a dat posibilitatea dezvoltatorilor din toate domeniile să atingă noi
culmi. De la un banal player muzical până la roboți inteligenți folosiți în liniile de producție a
marilor fabrici, toate au trecut de-a lungul anilor printr-un continuu proces de perfecționare.
Cea mai câștigată a fost, fără doar și poate, piața media. Trăim într-o adevarată eră „digitală”,
unde totul se petrece într-o fracțiune de secundă, iar rezultatele, de cele mai multe ori, sunt
impresionante.
Urrmează să vă prezint în această lucrare tehnologia care a revolutionat industria
muzicală mondială. Fără să ne dăm seama, suntem zilnic bombardați cu muzică produsă
digital. „Vinovată” este tehnologia VST: Virtual Studio Technology.
Virtual Studio Technology (VST) este o interfață ce integrează sintetizatoare audio
digitale si plug-in-uri de efecte în programe de editare audio și unitați fizice deîinregistrare.
VST se foloseste de procesarea semnalelor digitale pentru a simula instrumente muzicale,
efecte sau aparaturi de studio tradiționale prin echivalentul virtual al acestora. Din perspectivă
tehnică, informatică, un instrument sau echipament VST, este ceea ce în limbaj curent se
numeşte un PLUGIN. Cu alte cuvinte, un modul încărcabil, destinat unui program de
prelucrare audio. În ultima perioadă internetul a început să abunde de plug-in-uri VST, atât
cu licenta gratuită cât și plătită, tehnologia fiind suportată de un numar foarte mare de aplicații
de editare audio. Dezvoltatorul acesteia este firma Steinberg Soft. Este o tehnologie open-
source ceea ce înseamnă că producatorii de VST-uri sau cei de programe de editare audio o
pot folosi.
Page 4
„Tehnologia VST” 2013
4
În cadrul informaticii, un plug-in înseamnă practic un modul de extensie, care poate fi
adăugat unui program pentru a îi extinde funcţionalitatea. În programare, acest lucru se
realizează cu ajutorul conceptului programatic numit DLL (Dynamic Link Library) -
bibliotecă dinamică de legătură. Toate fişierele de pe calculator care au extensia .dll sunt
astfel de biblioteci dinamice de legătură, deci ŞI VST/VSTi sunt practic tot nişte astfel de
biblioteci.
VST-urile pot fi rulate printr-un program gazda. De obicei aceata este un software de
editare audio ce oferă suport pentru această tehnologie. În general, plug-in-urile VST au
propria interfață, aceasta fiind asemănătoare cu echivalentul sau fizic. La început plug-in-urile
se foloseau de gazdă pentru a oferi o interfață de lucru utilizatorului.
Fig.1
Exista doua mari tipuri de plug-in-uri VST:
VSTi (instrumente) – sunt, în general, sintetizatoare digitale sau samplere (procesare de
sunet). Un exemplu ar fi EZ Drummer ce poate emula sunetul a zeci de instrumente de
percutie diferite. VSTi, vine de la VST instrument şi semnifică un instrument muzical
VIRTUALIZAT.
Page 5
„Tehnologia VST” 2013
5
Fig.2
VSTfx (efecte), cum ar fi reverbul sau tremolo-ul, proceseaza semnalul de intrare. Majoritatea
gazdelor permit folosirea mai multor efecte asupra unui singur track. Un exemplu de VSTfx
ar fi Native Instruments Guitar Rig 5 ce preia semnalul de la chitara, transformat in prealabil
de PC din analog in digital, si ii aplica unul dintre efecte ce emuleaza sunetul a sute de
amplificatoare de legenda.
ISTORIE
Prima interfata VST a aparut in anul 1996, odata cu lansarea aplicatiei de editare
audio Steinberg Cubase 3.02. Incluse in acest host au fost disponibile primele plug-in-uri.
Espacial, Choirus, Stereo Echosi Auto-Panner.
In 1999 a aparut versiunea 2.0. Odata cu aceasta versiune plug-in-urile puteau procesa date de
tip MIDI. Astfel au putut lua nastere VSTi-urile (instrument) despre care vom discuta imediat.
In 2006 a fost lansata versiunea 2.4 a acestei tehnologii. Pentru prima data sunetul putea fi
procesat cu ajutorul tehnologiei pe 64 biti.
Page 6
„Tehnologia VST” 2013
6
Versiunea 3.0 a fost lansată in anul 2008. Printre schimbările importante gasim:
Input audio pentru instrumente VST
Input/Output-uri multiple pentru MIDI.
În februarie 2011 a aparut versiunea 3.5, acesta fiind și ultimul standard al tehnologiei VST.
O inovație a acestei versiuni este adăugarea tehnologiei Note Expression care permite editarea
fiecarei note în parte, oferind o foarte mare flexibilitate si un caracter al sunetului foarte
apropiat de cel natural.
APLICABILITATE
De ce VST?
Această tehnologie a creat posibilitatea virtualizarii echipamentelor de studio. Astfel, cu
ajutorul unui plugin VST, poţi să substitui un echipament fizic oarecare, cum ar fi un
instrument muzical, un procesor de efecte, un amplificator. Cum într-un studio sunt sute de
echipamente, este lesne de înţeles de ce aceasta tehnologie a fost atât de rapid îmbrăţişata de
muzicieni.
Pentru a putea deschide un plug-in VST trebuie sa folosim o gazda (host). Din punctul de
vedere al utilizatorului, utilizarea unui VST presupune fie instalarea, fie doar dezarhivarea şi
copierea fişierului .dll într-un director „..\VST\*.dll”.
Atunci când pornim o aplicaţie „VST Enabled” aceasta va scana implicit un director care este
creat de installerele VST-urilor şi care este de obicei „C:\Program
Files\Steinberg\VSTPlugins\*.dll”
Un exemplu foarte bun este programul Reaper dezvoltat de cei de la Cockos Inc. Dupa cum
puteti vedea in imaginea de mai jos acesta permite editarea pe mai multe straturi, iar pentru
fiecare dintre acestea avem posibilitatea sa adaugam VST-uri. Sa luam spre exemplu linia de
Page 7
„Tehnologia VST” 2013
7
bass. Aceasta poate fi generata printr-o clapa MIDI fizica sau virtuala. Reaper ne ofera
posibilitatea de a incadra corespunzator in masura fiecare nota a bass-ului virtual.
Pe de alta parte insa, pentru chitara electrica, am folosit un VSTfx. Acesta a preluat sunetul de
chitara curat si l-a transformat intr-un sunet distorsionat specific muzicii Rock, adaugand
totodata efecte precum reverb, delay sau chorus.
Fig.3
ANALIZA CALITATIVĂ
Avantajele folosirii acestor plug-in-uri este incontestabil. Totuși, inevitabil, există și anumite
părți la care versiunile viitoare vor trebui să vină cu îmbunătățiri semnificative. În continuare
voi încerca sa enumăr o serie de argumente pro și contra folosirii acestei tehnologii.
Cu un calculator de 1000 euro, poţi face mult mai multe decât cu un instrument MIDI la
aceeaşi categorie de preţ. Ba mai mult decât atât, cu două laptopuri de 500 euro, faci extrem
de multe şi practic e greu de făcut o comparaţie cu două instrumente MIDI la acelaşi preţ!
Dincolo de preţul mult mai mic al unui echipament VST sau instrument VST, mai sunt şi nişte
posibilităţi care ţin de calculatoare. Este vorba despre salvarea setărilor unui sintetizator sau
Page 8
„Tehnologia VST” 2013
8
instrument sau efect „patch management”, facilitate pe care şi astăzi, o au doar instrumentele
MIDI foarte scumpe. Drept exemplu, Korg PA 500 are doar nişte funcţii limitate de salvare a
unor setări. Prin contrast, versiunile VST ale unor instrumente realizate chiar de către
producătorii lor, permit o gestionare completă a patchurilor de toate tipurile pe calculator, cu
un soft dedicat, pe care îl primeşti în pachetul software al instrumentului MIDI. Aşa este de
pildă Korg Kronos, Korg PS60 şi altele. Chiar şi o bună parte dintre VST-urile FREE, permit
o astfel de gestionare.
Pe de altă parte, cazute în mainile unor persoane nepricepute VST-urile pot produce sunete
nenaturale, lucrări prost masterizate și de o calitate îndoielnică. De asemenea este încă nedrept
să spunem că sunetul digital al acestor instrumente virtuale este de o fidelitate comparabilă cu
cel al instrumentelor reale.
PERSPECTIVE DE CREȘTERE A CALITĂȚII
Asa cum scriam in capitolul anterior, principala problema a VST-urilor este legata de
calitatea finala a sunetului. Desi raportul calitate/pret este, indiscutabil, unul excelent marile
case de discuri au fost, pana de curand, reticente in folosirea acestei tehnologii in studiourile
lor. Situatia s-a schimbat dramatic odata cu cresterea in popularitate a muzicii “electronice”,
(ex. Drum ‘n’ Bass, Tehno, New Wave Pop).
Consecinta a cererii crescute, marii producatori de software VST au fost nevoiti sa
caute metode si tehnici de perfectionare a calitatii si fidelitatii sunetului. In opinia mea acest
lucru poate fi realizat prin cresterea frecventei de esantionare (sample-rate) care aduce cu sine
imbunatatirea direct proportionala a calitatii sunetului. Cum orice lucru bun vine cu un cost,
acest lucru poate fi posibil numai prin cresterea cerintelor de sistem pentru utilizatorul final.
Desi acest aspect s-ar putea sa nu fie tocmai o veste buna pentru utilizatorul de rand, pentru
casele de discuri n-ar fi o problema foarte mare, acestea dispunand de resurse financiare
impresionante.
Page 9
„Tehnologia VST” 2013
9
EXEMPLE
In continuarea lucrarii va voi prezenta un proiect muzical personal, realizat in mare
parte cu ajutorul tehnologiei VST, singurul instrument real ramanand chitara electrica. Pentru
realizarea acestuia am folosit ca Host (Gazda) programul Reaper, produs de firma Cockos
Ltd. Principalele rxtensii VST folosite, despre care vom vorbi pe larg in cele ce urmeaza, sunt
urmatoarele:
EZ Drummer
Absynth 5
Akoustik Piano
Trilogy
Guitar Rig 5
Pentru exemplul meu am incercat sa realizez, utilizand preponderent extensii VSTi si
VST fx, negativul unei piese autohtone cantat de o formatie binecunoscuta, Directia 5 –
Povestea noastra. In Fig.4 avem prezentata imaginea de ansamblu a acestui proiect.
Page 10
„Tehnologia VST” 2013
10
a). EZ Drummer
Am inceput proiectul prin a defini o linie de percutie. Astfel, utilizant unul dintre
VST-urile mele preferate, EZ Drummer (Fig.2), am editat sunete de tip MIDI incercand sa
obtin un rezultat cat mai apropiat de cel real. EZdrummer este un sintetizator virtual ce
simuleaza sunetul instrumentelor de percutie bazat pe sample-uri. Este dezvoltat de
compania Toontrack. Este o versiune simplificată a predecesorului său, Superior Drummer.
EZdrummer este bazat pe aproximativ 7000 de sunete înregistrate la 16-bit si 44.1 kHz are
încorporat un mixer ce permite utilizatorului să ajusteze volumele independent pentru fiecare
microfon virtual ce captează sunetul rig-ului de percuție. O caracteristică cheie a acestui
program este că vine cu peste 8000 de template-uri diferite, categorisite pe stiluri de muzică,
tempo sau masură.
Fig.5
Pentru editarea sunetelor de toba tip MIDI am folosit instrumentul prezent in Reaper
numit Piano-Roll (Fig,5). Cu ajutorul acestuia avem acces la o claviatura virtuala a carei clape
reprezinta sunete distincte si ne permit sa le utilizam cum dorim in spatiul de lucru (timeline).
Page 11
„Tehnologia VST” 2013
11
Putem controla foarte multe caracteristici ale sunetului printre care volumul, velocitatea,
inaltimea sau durata.
b). Absynth 5
Dupa terminarea liniei de percutie am optat pentru un sunet de violoncel, un
instrument calm, perfect pentru o balada. Am gasit acest efect intr-un program tip „suita de
instrumente” numit Absynth, dezvoltat de cei de la Native Instruments.
Fig.6
Dupa cum se poate observa in Fig.6, acest program ne ofera posibilitatea de a alege
dintr-o gama larga de instrumente ce pot fi simulate, totodata oferind si posibilitatea adjustarii
anumitor caracteristici ale sunetului acestora.
c). Akoustik Piano
Cum, evident, nu putea lipsi unul dintre cele mai importante instrumente din lumea
muzicii, am fost nevoit sa gasesc un VST de calitate pentru a putea adauga piesei partea de
pian acustic. Am gasit astfel extensia Akoustik Piano, un VST creat special pentru a simula
Page 12
„Tehnologia VST” 2013
12
sunetul celor mai bune piane acustice din lume. Posibilitatile de editare a sunetului direct din
interfata extensiei VST sunt foarte putine, insa acest lucru este dat uitatii de calitatea
exceptionala a sunetelor din librarie.
Fig. 7
d) Trilogy
Desi de cele mai multe ori persoanele care asculta muzica doar de placere nu
realizeaza acest lucru, bass-ul este cel mai important instrument in amgrenajul unei
compozitii. El reprezinta acel element de legatura intre restul instrumentelor si, in foarte multe
cazuri, conduce intreagul ansamblu.
Pentru a construi partea de bass a acestei piese am folosit extensia VST numita
Trilogy. Acesta este un software specializat in simularea diferitelor tipuri de chitara bass. O
functionalitate interesanta a acestuia este ca permite utilizatorului sa selecteze modul in care
vor fi atacate „coardele” instrumentului, de la tehnica de pick (ciupirea coardei cu pana) pana
la slap (lovirea acestora cu podul palmei).
Page 13
„Tehnologia VST” 2013
13
Fig.8
In Fig.9 se poate vedea foarte usor faptul ca aplicatia permite personalizarea sunetului
si schimbarea multor caracteristici ale acestuia. Printre acestea se numara inaltimea,
adancimea, rezonanta si timpul de raspuns.
e). Guitar Rig 5
Un alt exemplu este Guitar Rig 5 al celor de la Native Instruments. Acesta este un
procesor de efecte virtual, deci un VSTfx. A fost construit în primul rând pentru chitară
electrică si bass, folosind simulatoare de amplificatoare pentru aprocesa în timp real sunetul,
având ca rezultat sute de tonuri diferite.
Spre deosebire de extensiile prezentate la punctele anterioare acesta nu da nastere unui
sunet digital predefinit, in schimb face conversia din semnal analog in digital si il proceseaza.
Astfel am putut sa folosesc o chitara reala, modificandu-i doar output-ul.
Notă: A se consulta fisierul audio anexat intre 2:40-3:30 pentru exemplificare.
Page 14
„Tehnologia VST” 2013
14
Fig.9
Acest VSTfx permite utilizatorului sa modifice sunetul printr-o suita intreaga de efecte
precum: Chorus, Reverb, Delay, Wah-Wah, Distorsie etc. Totodata Guitar Rig simuleaza si
amplificatoare, cabinete si alte echipamente de studio. Prin combinarea acestora se pot obtine
sunete dintre cele mai diverse, limita ramanand imaginatia si spiritul creativ al celui ce
utilizeaza programul.
Page 15
„Tehnologia VST” 2013
15
BIBLIOGRAFIE
Home Recording For Musicians For Dummies – 4th Edition, Jeff Strong, 2011
Wikipedia.com
Google.com
RGC.ro
Ultimate-guitar.com
Introducere in studiul chitarei electrice – Andrei Roșulescu, 2009, Editura Muzicala
Page 16
„Tehnologia VST” 2013
16
ANEXE
Buraga Marian - PN Negativ VST.Mp3
https://soundcloud.com/marian-buraga/buraga-marian-pn-negativ-vst