215 ~NSILOZAREA FURAJELOR 1. Importan]a `nsiloz\rii furajelor ~nsilozarea reprezint\ una din metodele cele mai eficiente de conservare a nutre]urilor suculente, precum [i a celei mai mari p\r]i din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\. Nutre]urile `nsilozate asigur\ furajarea animalelor mai ales `n perioada de stabula]ie. Conservarea nutre]urilor prin `nsilozare prezint\, fa]\ de alte metode, o serie de avantaje: - nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive, precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate); - prin aceast\ metod\ se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere; - pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la preg\tirea fânului pe sol); - depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de ap\; - conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii climatici, putându-se realiza cu pierderi minime chiar când condi]iile atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fânului;
date tehnice privitoare la obtinerea diferitelor tipuri de furaje
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
215
~NSILOZAREA FURAJELOR
1. Importan]a `nsiloz\rii furajelor
~nsilozarea reprezint\ una din metodele cele mai eficiente de conservare a
nutre]urilor suculente, precum [i a celei mai mari p\r]i din produsele secundare
[i subprodusele cu destina]ie furajer\. Nutre]urile `nsilozate asigur\ furajarea
animalelor mai ales `n perioada de stabula]ie. Conservarea nutre]urilor prin
`nsilozare prezint\, fa]\ de alte metode, o serie de avantaje:
- nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive,
precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea
dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate);
- prin aceast\ metod\ se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje
grosiere;
- pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la
preg\tirea fânului pe sol);
- depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de
ap\;
- conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii
climatici, putându-se realiza cu pierderi minime chiar când condi]iile
atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fânului;
216
- prin `nsilozare este posibil\ valorificarea unor plante din flora spontan\
sau cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in
consumate (rogozuri, culturi b\tute de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori
etc.);
- realizarea unor economii de for]\ de munc\, deoarece tehnologia
`nsiloz\rii poate fi complet mecanizat\;
- pericolul de producere a incendiului este foarte mic;
- furajele `nsilozate `n condi]ii bune se pot p\stra de la un an la altul, dând
posibilitatea de a se crea unele rezerve pentru anii `n care produc]iile de furaje
sunt mici.
Conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb
cu umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje, [i anume:
- recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale;
- eliminarea `n mare parte a strangul\rii procesului tehnologic, determinat
de capacitatea instala]iilor de uscare sau a spa]iilor intermediare de depozitare a
cerealelor pentru uscare pân\ la umiditatea de p\strare a boabelor;
- reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor
construc]ii simple, mai pu]in costisitoare;
- reducerea pre]ului de cost al nutre]ului;
- eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea
`n condi]ii mai bune a terenului pentru culturile de toamn\.
217
Nutre]ul realizat are compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de
porumb sau orz uscate, iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%, nivel
la care se poate ajunge prin uscarea lor pe cale articial\.
2. Categoriile de furaje `nsilozate
Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii, se deosebesc trei grupe
de nutre]uri murate: silozul, semisilozul, semifânul. Pierderile de substan]e
nutritive, `n câmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii, sunt diferite, `n func]ie de
categoria de furaj `nsilozat.
Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. Pierderile de substan]e
nutritive `n câmp sunt reduse, deoarece plantele sunt `nsilozate imediat dup\
recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii silozului sunt cele mai
Pierderi de s.u. `n func]ie de modul de conservare a furajului
Con]inutul `n ap\ al silozului (%)
%
218
mari. Sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de
glucide solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul
etc..
Semisilozul. Pentru realizarea acestui furaj, plantele, dup\ recoltare,
r\mân pe câmp pân\ ce con]inutul `n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\
care se toac\ [i se transport\ la locul de `nsilozare. Pierderile de substan]e
nutritive `n câmp cresc, dar scad cele din timpul prepar\rii [i p\str\rii.
Semifânul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul
`nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt
cele mai sc\zute.
3. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii
~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre
care cei mai importan]i sunt:
- con]inutul plantelor `n glucide;
- con]inutul lor `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii;
- con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\, prezen]a
[i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii. Substan]ele
nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri determinate atât de
respira]ia plantelor [i producerea de CO2, cât [i de ac]iunea microorganismelor.
Astfel, `n masa furajului `n timpul `nsiloz\rii au loc unele procese biologice [i
biochimice.
219
3.1. Procesele biologice
Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ cât timp se g\se[te aer `n
masa furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultând ap\,
bioxid de carbon [i energie:
C6H12O6 + 6 O2 → 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal
Cu cât masa furajului este mai afânat\, cu atât durata procesului de
respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i
peste o lun\ la furajul `ntreg, netasat.
Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia
intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor
proprii din furaj. ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i
mici de alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. Acest
proces `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 `n furajul
`nsilozat.
Dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n
siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, pe lâng\ pierderile
`nsemnate de substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde
suculen]a, substan]ele proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i `n plus
exist\ pericolul de `ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului. Pierderea de
glucide `n procesul respira]iei celulare este mult mai important\ la plantele
leguminoase, al c\ror con]inut `n glucide hidrosolubile este mic, iar `n urma
degrad\rilor datorate respira]iei r\mâne disponibil\ pentru flora lactic\ o
cantitate mult prea mic\ de zaharuri care s\ poat\ fi transformat\ `n acid lactic,
220
agentul conservant al nutre]ului `nsilozat. Pentru limitarea pierderilor este
necesar\ oprirea cât mai rapid\ a respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii
glucidelor solubile, care se poate realiza prin eliminarea cât mai complet\ a
aerului din masa nutre]ului, printr-o presare puternic\ [i continu\ de la primul
pân\ la ultimul strat. ~n urma pres\rii se elimin\ oxigenul, iar bioxidul de
carbon ce rezult\ din procesul respira]iei `nlesne[te moartea prin asfixiere a
celulelor.
3.2. Procesele biochimice
Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celulelor,
ceea ce permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\
desf\[urarea proceselor de fermenta]ie. ~n masa furajului au loc, `n principal, o
fermenta]ie lactic\, dar [i fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\.
Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care un rol
hot\râtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i con]inutul
plantelor `nsilozate `n glucide solubile.
Fermenta]ia lactic\ prezint\ cea mai mare importan]\ deoarece duce la
acumularea acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea
nutre]ului `nsilozat. Fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice
(Streptococus, Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\
glucidele `n acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i
propionic. Bacteriile lactice ac]ioneaz\ atât `n prezen]a cât [i `n absen]a aerului,
spre deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai
221
aerobe. Randamentul de transformare a glucidelor solubile `n acid lactic este
influen]at atât de tipul glucidelor (glucoz\, fructoz\, pentoz\) cât [i de tipul
bacteriilor lactice (homofermentative sau heterofermentative) (C. Demarquilly,
1973). Fructoza d\ na[tere la mai pu]in acid lactic decât glucoza, iar eficien]a
transform\rii este mai redus\ `n cazul bacteriilor lactice heterofermentative.
Acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i
poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\
calitate.
Pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum
[i con]inutul silozului `n acid butiric. Un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i
valoarea pH este sub 4,2 , poate fi considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra
mai mult timp.
Bacteriile lactice
suport\ un mediu acid
mai pronun]at decât
bacteriile butirice, [i
anume pH<4,5. La aceste
valori de pH, bacteriile
de fermenta]ie butiric\
precum [i celelalte
bacterii care duc la
fermenta]ii secundare
nedorite `[i `nceteaz\ Influen]a pH-ului [i a tipului de acid
asupra stabilit\]ii silozului
Siloz instabil: - pH ridicat - predomin\ acidul butiric [i
~n cadrul tehnologiilor moderne de preg\tire a furajelor, conservarea
furajelor prin `nsilozare ocup\ un loc important. Respectarea cu stricte]e a
tuturor verigilor tehnologice duce la reducerea substan]ial\ a pierderilor [i la
ob]inerea unui furaj de bun\ calitate.
4.1. Repararea [i cur\]irea silozurilor
Dup\ golirea silozurilor r\mân resturi de nutre]uri alterate, ce constituie
un mediu favorabil dezvolt\rii bacteriilor de putrefac]ie, a mucegaiurilor etc..
Este necesar ca `nainte cu 2-3 s\pt\mâni de `nceperea campaniei de `nsilozare
s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea
nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i repara]iile necesare. Dup\ opera]ia
227
de cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea silozurilor cu var stins `n
concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a.
4.2. Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor
Pentru o conservare corespunz\toare [i realizarea unui furaj de bun\
calitate, este necesar ca recoltarea plantelor s\ se efectueze când se
`nregistreaz\ produc]ia maxim\ din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel
mai mare con]inut de substan]e nutritive.
Umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60- 70% sau mai redus\, `n func]ie
de planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l
ob]inem (siloz, semisiloz, semifân).
~n cursul vegeta]iei, plantele acumuleaz\ diverse substan]e nutritive.
Unele cum sunt amidonul, celuloza brut\, cresc continuu pân\ ce plantele
ajung la maturitate, altele, cum sunt proteinele, cresc numai pân\ la o anumit\
faz\ de vegeta]ie. Astfel, porumbul `ntrune[te condi]ii optime privind
suculen]a, cantitatea [i calitatea produc]iei, `n faza de lapte-cear\, aceasta fiind
considerat\ faza optim\ de recoltare pentru siloz a porumbului neirigat.
Recoltarea mai timpurie (la `nspicare) duce la `nsemnate pierderi de unit\]i
nutritive, iar `ntârzierea pân\ la faza de cear\ determin\ un câ[tig de unit\]i
nutritive, dar scade con]inutul `n protein\ [i suculen]a plantelor devine mai
pu]in corespunz\toare pentru o bun\ `nsilozare.
Faza optim\ de recoltare `n vederea `nsiloz\rii este diferit\ `n func]ie de
specie, condi]iile de cultivare [i categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.
228
Epoca optim\ de recoltare a culturilor furajere pentru `nsilozare (dup\ Varga P., 1978; Vintil\ M., 1986)
Nr. crt. Cultura Epoca de recoltare
0 1 2 1 Porumb, plant\ `ntreag\ Faza de lapte-cear\ pân\ la cear\ (30-40% s.u.) 2 Porumb-[tiule]i pentru past\ ~nceputul fazei de cear\ (>50% s.u.)
3 Iarb\ de Sudan, hibridul sorg x iarb\ se Sudan ~nspicare
4 Alte cereale furajere (orz, secar\, ov\z)
Faza de burduf-`nspicare la secar\; faza de `nspicare la orz [i ov\z
5 Floarea soarelui, `n cultur\ succesiv\
~nceputul `nfloririi
6 Lucern\
Coasa I - sfâr[itul `mbobocirii-`nceputul `nfloririi (10% din plante); coasa a II-a [i urm\toarele - `nflorit deplin (25-50% din plante); ultima coas\ - cu circa 4 s\pt\mâni `nainte de
data medie a primului `nghe] 7 Trifoi ~nflorirea plantelor `n propor]ie de 25-50%
8 Soia P\st\ile din prima jum\tate a plantelor sunt `n faza de lapte-cear\
9 Lupin Faza de bob `n lapte 10 Borceaguri ~nfloritul leguminoaselor [i faza de burduf la cereale
11 Amestecuri de graminee [i leguminoase perene
Coasa I - gramineele la sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi; coasa a II-a - leguminoasele la `nceputul de
`nfloririi 12 Graminee perene Sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi 13 Raigras aristat Faza de burduf
14 R\d\cinoase furajere De la `ng\lbenirea frunzelor bazale pân\ la venirea `nghe]urilor
15 Varza furajer\ Toamna târziu
4.3. Recoltarea [i transportul
Recoltarea plantelor `n mod obi[nuit se face mecanizat, preferându-se
utilajele care concomitent cu t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului. Ritmul de
recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare. Transportul
nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute cu dispozitive