Trebuie remarcat insS c[, a$a cum rezultd, din raportul la Congresul din 1914, muncitorii aveau o adevdratd repulsie pentru lupta politicd, mai ales dupa momentul 1899, ajung6ndu-se la o adevdrati rivalitate intre miqcarea sindical[ gi partid, suslindtorii primei combdt6nd pe cel de-al doilea. Pozi[ia PSD fala de primul rdzboi mondial a avut importante urmdri asupra imaginii partidului in opinia publicd qi in atitudinea autoritalilor in acea perioadi gi in anii imediat urmdtori incheierii rdzboiului. La scurt timp dup[ izbucnkea rdzboiului PSD a adresat un manifest Cdtre to{i salarialii, cdtre tntreg poporul romdn in care ardta cd ,,politica noastr6 trebuie si tindd spre o neutralizare completd a [drii fa[d de aceste doud mari puteri" (referirea se fEcea la cele doud blocuri politico-militare, Tripla Alianyd qi Tripla inlelegere). Aceeaqi atitudine a fost menlinutd qi dupd intrarea Rom6niei inrdzboi, ceea ce a dus Ia luarea de mdsuri restrictive ale guvemului. Sediile organiza[iilor muncitoregti (politice gi sindicale au fost) sigilate, ziarele qi revistele interzise, o parte a membriior au fost mobilizali iar unii fruntagi, printre care qi Cristian Racovski au fost arestali ceea ce a determinat la recurgerea la forme ilegale de acfiune. 8. DE,ZYOLTAREA ECONOMICA INDEPENDENTA $I MAREA A ROMANTEI INTNN UNIRE (1878-1918) Cucerirea independen[ei a insemnat o schimbare fundamentalS pentru pozilia statului romdn in raport cu celelalte state europene qi nu numai. Au fost create condiliile pentru consolidarea sistemului politic gi institulional (al cdrui 95
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Trebuie remarcat insS c[, a$a cum rezultd, din raportul la Congresul din
1914, muncitorii aveau o adevdratd repulsie pentru lupta politicd, mai ales dupa
momentul 1899, ajung6ndu-se la o adevdrati rivalitate intre miqcarea sindical[
gi partid, suslindtorii primei combdt6nd pe cel de-al doilea.
Pozi[ia PSD fala de primul rdzboi mondial a avut importante urmdri
asupra imaginii partidului in opinia publicd qi in atitudinea autoritalilor in acea
perioadi gi in anii imediat urmdtori incheierii rdzboiului. La scurt timp dup[
izbucnkea rdzboiului PSD a adresat un manifest Cdtre to{i salarialii, cdtre
tntreg poporul romdn in care ardta cd ,,politica noastr6 trebuie si tindd spre o
neutralizare completd a [drii fa[d de aceste doud mari puteri" (referirea se fEcea
la cele doud blocuri politico-militare, Tripla Alianyd qi Tripla inlelegere).
Aceeaqi atitudine a fost menlinutd qi dupd intrarea Rom6niei inrdzboi, ceea ce a
dus Ia luarea de mdsuri restrictive ale guvemului. Sediile organiza[iilor
muncitoregti (politice gi sindicale au fost) sigilate, ziarele qi revistele interzise, o
parte a membriior au fost mobilizali iar unii fruntagi, printre care qi Cristian
Racovski au fost arestali ceea ce a determinat la recurgerea la forme ilegale de
acfiune.
8. DE,ZYOLTAREA ECONOMICA
INDEPENDENTA $I MAREA
A ROMANTEI INTNN
UNIRE (1878-1918)
Cucerirea independen[ei a insemnat o schimbare fundamentalS pentru
pozilia statului romdn in raport cu celelalte state europene qi nu numai. Au fost
create condiliile pentru consolidarea sistemului politic gi institulional (al cdrui
95
ro1 a sporit in mod evident in procesul dezvoltirii social-economice), pentru
promovarea unei politici corespullzdtoare intereselor ldrii, pentru accelerarea
procesului de modernizare a societdfii.
Este necesard insd, pentru mai buna inlelegere a problematicii aduse in
disculie o aten{ie aparte raporturilor dintre factorii interni qi externi. Rela}iile
economice cu statele puternic dezvoltate erau de multe ori neechitabile, marcate
de pdtrunderea a capitalului strdin dar qi de ingerin{e qi presiuni politice. tn noul
context creat de cucerirea independenfei, marile puteri europene vor c6uta noi
cdi gi mijloace pentru a-gi promova propriile interese intre care presiunile
concertate, amenintdrile, ofertele de ajutor militar. Cu toate acestea, Rom6nia,
in anumite momente grave (perioada aplicdrii prevederilor Tratatului de la
Berlin, tratativele legate de alian[a cu Puterile Centrale, perioada crizei din anii
1899-1900, rlscoala din 1907, anii neutralitefii) a reugit sd iqi apere interesele,
devenind chiar un factor important al relafiilor interna{ionale din Sud Estul
Europei.
Industria
in aceastd perioad6 se desfrqoari un proces de industrializare cu trdsbturi
specifice determinate de stadiul de dezvoltare social-economicl dar gi de
raporturile cu statele dezvoltate din Europa OccidentalS.
Cea mai semnificativd trdsdturd a acestui proces o reprezintd politica de
tncurajare a industriei promovatd de cdtre statul romdn. Legislafia de proteclie
gi incurajare a industriei nalionale a asigurat condiliile necesare pentru aparilia
gi dezvoltarea unui mare numdr de intreprinderi industriale.
I . Intreprinderi tncuraj at e
96
Industrializarca a ocupat un
important loc in dezbaterile opiniei
I 866 I 893 I 901 I9t s
Total
intreprinder
236 403 625 1149
lncurajate 83 115 r82 837
politice gi publice. M.G. Orleanu declaru cd ,,pentru ca si putem fine in Europa
rangul la care ndzuim, trebuie sI avem industrie cdci numai ea ne va putea da
bog6lii1e cu care sd facem fafd exigenlelor unui stat modern; de la agriculturd nu
putem niciodatd aqtepta cea ce o industrie ne poate da". in anii 1882 gi 1884 s-
au desfEgurat la Iaqi doud Congrese economice. Programul miscdrii economice
din Romdnia prezentat la al doilea congres de citre Mina Minovici prevedea,
intre altele, pentru incurajarea gi ocrotirea industriei autohtone: aplicarea cu
strictele a principiului protec[ionist pentru toate ramurile industriale;
adoptarea principiului de apdrare de taxe vamale Si comunale pentru toate
categoriile de materii prime Si produse fabricate in Romdnia; legi organice
pentru societd{ile anonime gi mutuale; legi pentru tncurajarea industrie
nalionale, in stare de a o face aptd sd lupte pe piala internd cu produsele
strdine; legi organice pentru exploatarea minelor; aplicarea principiului de
scutire de taxe vamale pentru toate masinile, materiile prime Si materialele
necesare industriei; acordarea de prime de produclie din partea statului
intreprinderilor industriale particulare; legi pentru proteclia mdrcilor de
fabricd, precum Si pentru brevete de inven[ie.
in privinla legislaliei, o operd importantd au realizat-o liberalii in cadrul
guvemirilor dintre 1876-1888 qi lg0l-lg}4. in prima perioadd au fost adoptate
Legea pentru tncurajarea industriei zahdrului, Legea pentru tncurajarea
fabricdrii de lesdturi Si sfoard, Legea pentru scutirea tdbdcdriilor de vamd la
importul tanan{ilor. Deosebit de importante au fost Tariful vamal general
97
(1886), adevdratd declaralie de independenld economicd qi Mdsurile generale
pentru a veni in ajutorul industriei nalionale (1887). Conform ultimei legi cine
infiinla o fabricd cu minimum25 de lucrStori qi 50000 lei capital beneficia timp
de 15 ani de scutire de vamd pentru importul de maqini, de reducetr la
transportul pe cdile ferate, de prioritSli pentru furnituri la stat. Av0nd in vedere
posibilitalile qi necesitSlile fdrii liberalii au protejat gi incurajat in primul rAnd
industria de fabrica care abia se dezvolta in Romdnia. Era o primd condilie in
incercarea de a contracara concurenla strdin6; mica industrie, meseriile
rdm6neau o sarcin[ de perspectiv[.
t, cea de-a doua perioadi a fost adoptat un nou tarif vamal prin care
proteclia vamald. creqtea de la 8,38Yo intre 1901-1905 la ll,3Yo pentru perioada
1906-1910.
Conservatorii au l6sat in urma lor mai puline reahzdri legislative, dar nu
rnai pu{in importante: Legea minelor din 1895 qi Legea tncurajdrii industrie
nalionale din 1912. Ultima venea s5 remedieze unele neajunsuri ale legii din
1887. De exemplu, nu se stipulase perioada in care se bucurau de incurajare
intreprinderile qi mai ales mdrimea 1or, pentru cE legea anterioard, nu prevdzuse
avantaje pentru intreprinderile mici gi mijlocii. Acestea au fost incurajate acum
(intreprinderile cu minim 4 lucrdtori puteau fumrza produse statului la preluri
cu 5%o mai mari dec6t produsele similare din alte ldri) ca qi cele care foloseau
materii prime furnizate de agriculturd qi subsol, fiind in consonanld cu doctrina
conservato are care punea accent pe agricultur5 in defavoarea industriei.
Pe ramuri de produclie, se constatd evolulii inegale, cantitative qi
calitative, in special in privinla dotdrii tehnice. in industria mordritului, a