Tara de dincolo de neguracdn4.libris.ro/userdocspdf/698/Tara de dincolo de negura...TARA DE DINCOLO DE NEGURA 11 pdm6'nt romAnesc. Nu ni se datotegte nici micar pdsftarea a tot ce-i

qffintl SflDovtnlltj

gflPNDTD||COLC

Dr ilr(tjpfi

Cupfins

lara fu dincolo de negurd .

Despre aceastd,lard. gi despre v6nat gi pescuit

Mirajul

Maici-mea eta mate fatmazoand..

Ucenicie, intr-o breasli veche

Povegtile de vindtoate sunt de la Dumnezeu . . . . .

Ydndtori de lupi, in veacuri vechi .

April - o cJipX.

Tovat5gul meu Voigel e vrednic vAnitor, ca mulgi algii. . .

Sitarii, cAnd prietinii mei se certd..

Ploaie, in pdduri depirtate

Lupii de la Cucoara, vrmeazd un rdzboi neistovit

Pasaj de r^te, sara

GAgte silbatice - adici numere incomensurabile . . .

Oameni din bdl$,lAngi Ostrovul lui Caliniuc. . . . .

CAnd a cizut Mog Calisttu, pe Deleleu.

Caprele lui SfAntu-Antonie.

VAnt dinspre Ciliman.

in singurititile RarXului a cdntat cucogul silbatic

Kiki dn examen in faga onoratei comisii

Tom a fost odati tdndr, ca gi I(kiCronologie

Activitate politici

5

9

16

21,

26

34

42

48

53

61,

66

74

83

B9

96

1,04

1,1,1

1,16

123

130

138

145

165

1-#'q"

DESPRE ACEASTA TARA

$r DEsPRE vA{AT gI dnsculT

Acum cdgvaam,d-lBndiuEd aapdito foarte frumoasd carte. Pupm

auvdzut cuprinsul ei; e o carte de ilustra;ii fotografice. PuEini cunosc

materialul de inspiraEie al acestei cirEi, pentru ci romAnul, fiind din

na$tere esengal gi integral paffiot, n-are nevoie sd-pi cunoascS' gata.

Patriotismul verbal se poate lipsi de faptd", cliar atunci cdnd ea ne leagd'

de trecut pi de Dumnezeu;iar albumul d-lui Bndnugn e o asemenea faptd.

in aceasti carte vorbesc priveliptile gi oamenii acestui pimAnt.

Mun,tii in care au impiettit parcd indrdzneli de gdndire singuratice;

10 MIHAIL SADOVE,ANU

pdclele c re acopdr liniptile vdilor; ap ele carc zvonesc cdntarea vier;ietern innoite; codrii care suie rApile gi coboard vigiunile, deschizdndluminii poieni pi grdmddind intunedc in sihle nestrdbdtute; sareleingirate pe coline, cu bisericile poetice; Dundrea gi Marea; oameni incostume pitorepti r6,zdnd clipei care ttecei cartea ace sta e un tributde pietate Celui care eltbereazd,necontenit minunile, de la mdrgdritaruldin scoica oceanului pi.nd.la zdmbetul delicat al unei fecioare dinmun,tii Bucovinei.

Psalmistul cel din veacuri a spus frumos cu vorba ceea ce dlBdddugd, exprimi cu imagini fotografice:

,,Doamne, Dumnezeul meu, zic chipurile gi priveligtile aceste, capi David regele-poet; mare gi minunat egti Tu: cu slavi pi cu strdlucireimpodobitl

Te imbraci in lumini ca-ntr-o haind,;inanzi cerul ca un cort.Tu din ape iE: faci ldcapurile cele de sus; nourii sunt ciruga Ta gi

Te por,ti pe aripile v6nturilor.Tu faci vdnturile, trimegii Tii gi flacirile focului sunt slugile Tale.CAt de minunate-s lucrurile Tale, Doamfle, toate cu intelepciune

le-ir fdcut pi e plin pdmAntul de fdptura Ta!Toate de la Tine a?teaptd. sd le dai hrand"la vreme:De le-o dai ele-o primesc; de le iei duhul, mor gi i-lr_gfuilnd, se prefac.De privegti pdmAntr.rl, el ffemuri; de Te-atingi de munp, ei fumegi.C6nd trimeti Tu, insi, duhul Tdu, toateiafitgise zidesc Ai se inoiegte

faga pdmdntului.Risfoigi aceste plange, ca si vedegi cAte frumusegi cuprinde pdmAn-

tul romAnesc. Sd nu ave,ti, insi, nicio clipd de mAndrie, cici toate suntale Celui ce clidegte, preface gi inoiegte. Omul zgdne indeobgte faEa

pimAntului gr o pdteazd.. Cele etern-frumoase sunt numai ale luiDumnezeu.

Uitati versurile proaste pe carele-ayinvdgat cdndva in gcolile primare:

lan mea are cdmpli mdnoase,Dealuri inalte cu mAndre flori...Uitagi pagnile de antologie ieftini, discursurile de lirism gi

prezumtie, cd,ci noui nu ni se datoregte nimic din ce*i frumos pe acest

TARA DE DINCOLO DE NEGURA 11

pdm6'nt romAnesc. Nu ni se datotegte nici micar pdsftarea a tot ce-iprimitiv, cdci, unde s-a putut, sondele au spart scoarta pdm6ntului,fierdstraiele au ucis pddurile. Unde au spart, n-au adus niciocompensagie; unde au ucis, n-av a\agat din nou viaga; au rdmas mungi

dezgoligi gi dealud care se risipesc in vii. Minunea priveligtilor primitives-a pistrat in afard de voinga gi tendinga oamenilor trecdtori. Acegtioameni trecitori niciodatd n-au cunoscut-o; au ptefeteat ginuturilegi priveliptile la modd din alte gdri, unde au dsipit averile agonisite

de algii. Cdtrd minunile acestea primitive nu sunt drumuti; inpreajmalor nu se afld locuri de popas, omul trecitor fl-^ cheltuit pentru ele

nici dragoste, nici inteligengi.Aga incAt, iubi;i prietini 9i fragi, si nu cddegi in pdcatul mAndriei.

Numai dupd ce vom fi adaos ceva al nostru la frumusega lor, dupdce le vom recunoa$te gi le vom impresura cu iubire, dupi ce pionieriivor tdia Fi vor a$terne drumuri, dupi ce oameni de treabd vot deschide

hanuri romantice pi prietinegti drumegilor, dupi ce, lisdnd in raftcarte , vom merge cu piciorul cercetdnd toate ca intt-o cdlitorie de

ispdgire, dupi ce rie vom sim;i intrAnd in noi dtagostea acestui pdmdnt

ca un suflet al strdmogilot, numai atunci vom avea dreptul sd ridicimochii gi sd mulgdmim cu umilingi Celui pe care-l invoca regele psalmistde demult.

Rdsfoi,ti aceste plange numai in tihna chiliei voastre; dwpd, aceea

nu lisagi sd treacd. zadarnic anii vogtri. Daci nu sunteEi vAnitori pi

pescari, punegi mdna pe toiag pi colindaf mogtenirea aceasta fdrd

pdreche. Nicdieri in lume nu sunt locuti mai frumoase.N-am spus ci avem cele mai alese frumusegi din lume, ci ci gi

aici sunt priveligti tot a$a de frumoase ca cele mai ldudate de aiurea.

Cel care vede Delta ingelege singuritd,tile Africii. Cel care suie inCl'hman ori pe Retezat, ori pe Ceahldu a trecut in zona fdrd de prihania altei lumi.

Ceicare suntegi vdndtori ori pescari n-aveF nevoie de indemnul meu

ca si iegigi in mijlocul naturii. Dupi ani de rdtdcii gi practici, vdd cd,

incd imi mai rdmdn totugi destule, necunoscute, pi vX indemn pe cei

de la c6mpie sd vi suigi la munte, sd ascultagi cerbul la inceputr,rl toamnei,

12 MIHAIL SADO\T,ANU

iar pe tovardgii vdndtori din munte ii sfdtuiesc sd incerce farmecul uneiztle cw lunffea in singuritdgile prutegurilor ori duniriEelor.

Firi indoiald" cd,vdnatul gi pescuitul sunr cele mai vechi sporturi,cu observagia cd s-aa ndscut sub presiunea necesitdgii gi n-au devenitdivertisment decAt cu timpul. Pescuitul primitivilor era agertme;vdnatul - fo4d pi rezistengi.

Omul de azi nu mai intrebuingeazd, aceste insugiri ca sd-piagoniseasci hrana. Cu pegte de undigd pi cu mimiligi de rAgnitd nute ingragi, cum foarte potrivit observi dictomrl popular. Pimdntulgi animalele domestice rispund indestulitor nevoilor lui de harnd;munca se cheltuiegte in alte direclu, in domenii diverse cu megtegugurinoud; vAnatul gi pescuitul au rdmas o pattmd, cum spun tdtanino$tri.

CAt de departe, din trecut, vin pornirile care dorm in noi gi se

degteaptd in anume imprejurdri cu nebdnuitd putere, poate oricinesd mirturiseascd aducd.ndu-gi aminte de primele impulsii vAndtorepti.Copilul doregte sd intovdr5geascd in expediqie pe tatdllui ori pe fratelemir marc; pe urmd devine nelinigtit in doringa nebiruitd de a posedao armd; dupi aceea, citrd gaisprezece ani, porne$te acele expediEiifiri sfArgit din zoi 9i pdnd in noapte pe coclaud gi in preajma apelor.

In aceastd" stridanie nu-i decdt plicere purd. E o cheltuiald enormdde energie, din care lipsesc crwzimea gi foamea ancesttald.. tn visurileacestei epoci a viegii mele, eram coplegit de un fel de febri, in careimi apdreau in canatd;t impresionante vd.naturile pXmdntului para-disiac din preistorie. Din somnul pugin gi agitat astfel, mi trezeamades, ca si ascult dacd. nu s-a stdrnit o vreme rea afard,;iegeam uneorica si, privesc stelele nopgii; imi fd.ceam socoteala dacd am suficientemuniEii pentru ziua anicd. - izolatd. - devenitd scop suprem al exis-tentei.

7

Inceputul acestei pasiuni are totdeauna ceya dramaic.lmi udo.aminte cd aveam mai pugin de cincisprezece ati cdnd am iegit, intr-opimdvard,, cu pu$ca, spre revdrsdrile de apd" ale Siretului, la pagcani.

Ucenicia acelor zlle a avut toate greut;gile lipsei de experiengd aunui prunc. Totugi, nimic nu m-a oprit, nici bdlEile cu ap; de dezgheg,nici nomolurile, nici jocul cdrdudor de sdlbdticiuni de la obaltd.Ia

TARA DE DTNCOLO DE NEGURA L3

aka, de la o luncd de ici, la alta cine gtie unde; rncirdceala apei dintr-unsiregel, in care am intrat inot ca si scot prima rafd impu$catd; ntcizilele de ploaie, nici inserdrile cv ceatd, nici truda infricopatd, nicifoamea;- nimic. Ochii trebuiau sd,vadd,netvii si tremure: erau ochiigi nervii strdmogului vdndtor. $i n-aveam vreme nici pentru guturai,nici pentru pneumonie; nicimdcar nu mi-am ptegitit un reumatism,

cdci n-am cunoscut mai apoi nicicdnd asemenea motb. Atdt e de

adevdrat ci omul poate fi el insugi o putere elementar5.

Md gribesc sd adaog ci pe copiii mei i-am ferit de asemenea

expedenge.In anii care av urmat, petreceam vacangele pe malul Moldovei,

intr-un sat al neamurilor mele de pe mama. Colindam prundurile,gdrlele gi luncile Moldovei, utmdrind fdrd incetare acea umbrd a

visurilor dupd care alergdminteaganoasttdvngd: atunci era o pasiune,

mai tirziu a fost alta, iar mai tdrziu o altd formd a ingeldrilot . In vara

aceasta din urmi, am fost tot aga de ahotnic, ucenic-pdstrdvat cu

undiga in valea Sebegului, cdlduzit de un prietin me$ter, inginerulIanogi. Mas amde invdpt de la Ieronim Stoichigi megtegugul cerbilotAga innoindu-md necontenit in elementele ptimare, voi ajunge pdnd

la asfingitul meu. De atunci, de la malul Moldovei gi al Siretului, ftinga

mea intreagi se armoniza cu cerul, cu apele, cu toate peisagiile.

InvdEdtutamea er cd ldsam sd pdtrundd in mine taina tuturor acestor

lucruri nou5. Poposeam la wn izvor, mi odihneam pe o brazdd de

fAn,lntrainmine puterea viegii nemuritoare; er^m fericit gi incongtient

ca insigi creaE)a.

Vdnatul e sport numai in aceasti ipostazd.Este o epocd a tineregii cAnd asemenea derivativ e absolut necesar.

Adolescentul care std pe gAnduri gi cautd singurdtate, care e nelinigtitgi invins de melancolie, sd gtiEi cd clocegte in el o primejdioasd ottavd.

Nu-i alt medicament mai bun dec6t truda pldcutd a umbletului, luminanemdrginitd, aetul curat, somnul addnc, ftate cu tihna st6ncii.

Sunt gi alte infdgigdri ale vdndtoarei. Partidele cu tovar5gi mulp,la pddure, dupd ce a cdzwt ftunza codrului gi s-a agezat cel dintdi omdtde noemvrie, sunt cele mai agreabile expedigii de petrecere, in care