Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca. Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege... Pag. 2,3,4 – Activităţi penitenciarului Pag. 5 –Scurt istoric Pag. 6 – Buletin informativ-juridic Pag. 7 –Tânăr naturalist Pag. 8 – Voluntar Pag. 9,10 – Din viaţa unui deţinut Ediţia lunară fondată la 11.11.11 Nr. 6 (2) 30 aprilie 2012
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca.
Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege...
Pag. 2,3,4 – Activităţi penitenciarului
Pag. 5 –Scurt istoric
Pag. 6 – Buletin informativ-juridic
Pag. 7 –Tânăr naturalist
Pag. 8 – Voluntar
Pag. 9,10 – Din viaţa unui deţinut
Ediţia lunară fondată la 11.11.11 Nr. 6 (2) 30 aprilie 2012
Paştele la bucătăria din Soroca
În Bucătăria din Soroca sunt încadraţi 17 deţinuţi în câmpul muncii în funcţie
de bucătari care pregătesc zilnic bucatele pentru o Instituţie întreagă, dar acum
recent făcând vizită în bucătăria penitenciarului unde am găsit pe bucătari cum
pregăteau bucatele pentru masa de Paşti, în meniul zilei de paşti au fost prezente
oule roşii, pârjoale,clătite care au fost servite cu mulţumire,bucătarii sau stăruit
să creeze o atmosferă de sărbătoare dând dovadă de profesionalism în pregătirea
bucatelor.
CONCERT “ Ziua glumei”
O învălmăşeală mare, zâmbete, farse, glume prin care abia feţele mascate a actorilor
de pe scena casei de cultură a penitenciarului le mai puteai distinge, satira prezentată de
către cei 10 deţinuţi care au provocat o atmosferă de sărbătoare şi anume sa simţit că la
Soroca se sărbătoreşte 1 Aprilie, această zi se va memoriza în viaţa multora, nu în
fiecare an în penitenciare au loc concerte cu Genericul” Ziua glumei” şi din amintirile
zugrăvite în privaţiune vor fi şi pozitive. În program au fost prezentate scenete
compuse de înseşi deţinuţi („Banda lui Borea banditu” şi „Planul Uragan”), sceneta (
„Ivan Turbincă”). Doar lucrând în comun şi prin susţinere vom putea dezvălui
capacităţi pozitive ce trebuiesc dezvoltate în fiecare din noi”acesta a fost motoul
participanţilor la concertul de 1 Aprilie în mica societate din P-6.
Participanţii au fost menţionaţi şi sau bucurat de oportunitatea oferită de către
administraţia penitenciarului pentru a reflecta pe scena casei de cultură
însemnătatea zilei de 1 Aprilie. Din partea redacţie noastre le dorim succese, curaj
şi eliberare condiţionată cât mai curând.
Din viaţă penitenciarului
În rînd cu celelalte activităţi educative care se petrec în Penitenciarul nr.6 Soroca,
destinate reeducării, resocializării şi reintegrării deţinuţilor în societate, stă şi corectarea lor
prin muncă.
Astăzi în Penitenciarul nr. 6 Soroca sunt antrenaţi la munci remunerate zilnic câte 80 – 90
condamnaţi, dintre care în jur de 40 - 50, adică 50 la sută, sunt angajaţi la zona de producere a
penitenciarului în diferite sectoare de lucru, iar cealaltă jumătate este preocupată zilnic la
deservirea gospodărească a penitenciarului.
Dacă acum 20 ani, fosta zonă industrială, actuala ,,Întreprinderea de Stat Soroca” era o
întreprindere de o însemnătate sovietică deoarece confecţiona produse unice alături doar de
încă un penitenciar al URSS, iar condamnaţii lucrau în trei schimburi, astăzi spectrul de servicii
ce e prestat de condamnaţi e minimalizat, asigurând cu front de lucru puţini deţinuţi din cauza
lipsei de materie primă şi a ofertelor din partea agenţilor economici.
La ziua de azi, la ,,Întreprinderea de Stat Soroca” condamnaţii sunt încadraţi în câmpul
muncii remunerate la câteva sectoare de muncă, avem contracte permanente de muncă cu doi
agenţi economici, iar restul produselor fabricate de condamnaţi sunt efectuate la comanda
diferitor agenţi economici sau sunt depozitate în stocuri care aşteaptă realizarea sa.
Istoria sărbătorii Paştelui Mareste imea.
Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, pentru primă dată fiind
sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos.
Deşi mulţi sărbătoresc şi astăzi Paştele, pentru mulţi această sărbătoare nu mai are nimic de
a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mâncare si băutură.
Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată cu primăvară. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează
noua viaţa pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi Învierea lui Iisus. Paştele creştin este
similar cu două tradiţii antice: una evreiască şi altă păgână. Ambele tradiţii sărbătoresc Învierea,
trezirea la viaţă.
Paştele creştin derivă din Paştele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului
Paşti.
Pentru primă dată, Paştele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În această
dată, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Ieşirea) din
Vechiul Testament ne oferă instrucţiunile date de Dumnezeu pentru sărbătorirea Paştilor în
timpul lui Moise. Evreii din antichitate îşi aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în
care se aflau în Egipt.
Cu ocazia ieşirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima data Paştele, toţi evreii trebuiau
să ia un miel şi să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale uşilor de la
casele în care locuiau aceştia. În noaptea aceea, îngerul morţii trimis de Dumnezeu a trecut prin
Egipt şi a omorât toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor in casele care nu aveau pe uşa sângele
mielului. În casele israeliţilor, nu a murit nimeni, pentru că aceştia ascultaseră poruncă lui
Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor. Sângele mielului oferea o garanţie, un semn
vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.
În ceea ce priveşte creştinii, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii, de dată
această nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Său, Iisus Mesia. Legământul cel nou nu mai este
un legământ făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor să primească iertarea păcatelor
prin jertfa lui Iisus Hristos. Legământul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia
sacrificat de Paşti după instrucţiunile date de Dumnezeu.
La Cina cea de Taina, în noaptea când a fost trădat, înainte de a fi prins şi arestat, Domnul
Iisus a instituit sărbătoarea Paştelui nou testament, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu.
De Paşti se sărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminică - a treia zi după
Scripturi - femeile purtătoare de mir au găsit mormântul gol. Mormântul era gol pentru că
Hristos înviase. Împotrivă lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat şi batjocorit de atunci şi până
astăzi, numit în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spâni, rege al cărui tron era o Cruce,
părăsit de ai Săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai strălucita
biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţă asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă
a putut fi tăgăduită, dar nu I-a putut fi smulsă niciodată.
Hristos a Înviat şi a biruit, pentru El şi pentru noi. Credem şi biruim prin Moartea şi
Învierea lui Hristos, murim pentru a învia şi înviem pentru a trăi în veci cu Hristos. Prin suferinţă
şi moarte ne bucurăm de Înviere; prin Înviere ne bucurăm şi triumfăm în triumful lui Hristos, că
triumf al nostru. El a murit pentru noi şi a triumfat pentru noi. În Moartea Lui stă mântuirea