ARGUMENT
n contextul actual, capitalul reprezint principalul factor de
producie, dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibil fr a
lua n considerare piaa financiar i resursele pe care aceasta le
pune la dispoziia agenilor economici. Orice afacere, indiferent de
gradul su de dezvoltare, implic un contact direct cu piaa
financiar, mai exact cu instituiile care intermediaz mobilizarea
resurselor de capital i cu serviciile oferite de acestea. nelegerea
modului de funcionare a sistemului financiar, a mecanismelor
financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt
alocate pentru susinerea investiiilor precum i a costurilori
riscurilor implicate devine esenial pentru dezvoltarea pe baze
solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la rndul su supus
schimbrilor permanente, adaptndu-se la noile cerine ale agenilor
economici, oferind resursele financiare de care acetia au nevoie n
condiii de eficien maxim n termeni de risc i cost. Consider c
alctuirea acestui proiect, culegerea de materiale necesare
realizrii, efortul depus pentru buna structurare, mi vor fi de
folos. Acesta este primul meu proiect pe care l-am realizat
privitor la cele studiate la materia Finantarea afacerii i mi
doresc sa fi ndeplinit toate standardele cerute.Am lucrat cu mult
atenie, plcere i devotament deoarece mi-a plcut foarte mult tema
dezbtut n aceast lucrare.M bucur ca am avut placuta ocazie s
studiez aceast materie i s colaborez cu profesori bine pregtii.
Capitolul ISurse proprii si straine in finantarea unei
afaceri
1.1. Identificarea tipurilor de surse de finantare: proprii si
straine
Realizarea cu succes a oricarei afaceri necesita existenta si
utilizarea unor resurse financiare care sa permita firmei
mentinerea si apoi afirmarea pe piata. De modul cum sunt
administrate aceste resurse, dar si de nivelul acestora depinde in
mare masura evolutia ulterioara a activitatii economice
desfasurate. De aici rezulta interesul deosebit pe care agentii
economici il acorda problemei finantarii afacerii.Finantarea
afacerii reprezinta totalitatea modalitatilor prin care agentul
economic reuseste sa dispuna in timp util de resurse financiare
necesare realizarii proiectelor propuse in conditii de eficienta
maxima.Scopul oricarei activitati economice il constituie
maximizarea profitului. In acest sens, se procedeaza la analiza
financiara a activitatii, stabilindu-se punctele tari si punctele
slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi
strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential.
Astfel, devine de mare importanta identificarea tipurilor de surse
de finantare care sustin activitatea economica respective.Analizand
datele din documnetle contabile se sinteza, rezulta ca pasivul
bilantier, prin componenta sa, evidentiaza modul de finantare sau
de sustinere financiara a activului si exigibilitatea surselor de
finantare. Astfel, categoria de pasiv corespunzatoare finantarii
proprii a activului, asigurata de proprietar, ca investitor, este
denumita capitaluri proprii.
Capitalurile proprii cuprind: Aporturi de capital; Prime de
capital; Rezervele; Rezultatul reportat; Rezultatul exercitiului
financiar.Sursele proprii sunt nerambursabile si se utilizeaza
conform legislatiei in vigoare asigurand finantarea permanenta a
intreprinderii.Finantarea straina a activului se regaseste in
categoria datoriilor. In aceasta situatie se afla: Creditele
bancare si de alte institutii de credit; Imprumuturile din
emisiunile de obligatiuni; Datoriile comerciale fata de furnizori;
Datoriile fiscale, salariale si sociale; Datoriile catre asociati
rezultate din operatiuni de capital si dividende; Alte
datorii.Avand in vedere termenul de scadenta al datoriilor, acestea
pot fi: Pe termen lung: imprumuturi, datorii fata de terti; Pe
termen scurt: credite comerciale, credite bancare pe termeb
scurt.Sursele straine au caracter rambursabile si sunt de regula
purtatoare de dobanzi, asigurand finantarea temporala a
intreprinderii.In functie de sursele utilizate, exista doua cai de
finantare a afacerii: Finantarea prin fonduri proprii; Finantarea
prin angajamente la temen.Caile de finantarea ale unei afaceri in
functie de sursele utilizate:
Finantarea unei afaceriPrin fonduri propriiPrin angajamente la
termenAutofinantareCresteri de capitalCredite bancareImprumuturi
obligatareDatoriile comercialeDatorii fiscale, salariale si
socialeNoi aporturi in numerarIncorporarea rezervelorConversiune a
datoriilor
Rezulta ca activitatea oricarei firme se desfasoara pe baza
surselor proprii si a surselor straine. Pentru ca acesta activitate
sa se poate mentine in parametrii de rentabilitate si pentru ca
valoarea acestora sa fie intr-o continua crestere se procedeaza
periodic la analiza activitatii si din punct de vedere al
schilibrului financiar. Astfel, se vor analiza anumiti indicatori
financiari, daca realizarea necesitatilor permanente ale firmei
(numite si alocari permanente sau cu caracter permanent) se
realizeaza pe seama surselor permanente, pe de o parte, iar pe de
alta parte daca alocarile temporare (necesitatile de finantare a
ciclului de exploatare) se realizeaza pe seama surselor temporare,
a datoriilor pe termen scurt. In figura urmatoare este prezentata
sctructura necesarului brut de finantare.
Termen lungTermen scurtImobilizariStocuri creante
lichiditatiNecorporale corporale financiareNecesarul brut de
finantare
Capitolul II Selectarea surselor proprii de finantare ale
agentului economic si caracteristicile acestora
2.1. Structura financiara a unei intreprinderi
Avand in vedere finantarea unei afaceri, devine importanta
cunoasterea structurii financiare a intreprinderii. Prin structura
financiara a unei intreprinderi se intelege raportul existent intre
finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung.Aproape in toate
cazurile intreprinderile nu se finanteaza 100% din surse proprii,
ci apeleaza concomitant si la surse externe.Selectarea mijloacelor
de finantare externa si ponderea acestora in raport cu finantarea
interna reprezinta un aspect de maxima importanta al politicii
financiare a intreprinderii. Astfel, se decide asupra ponderii
creditelor de trezorerie fata de capitalul permanent, dar si asupra
structurii capitalului permanent.Capitalul permanent se compune din
fonduri proprii ale intreprinderii si din imprumuturi pe termen
lung si mijlociu si acopera activele imobilizate si o parte a
stocurilor de exploatare (active circulante) sub denumirea de fond
de rulment.Resursele de trezorerie sunt formate din credite bancare
pe termen scurt, precum si din creditele comerciale, adica datorii
fata de furnizori.Acest surplus de surse permanente poate fi
folosit pentru reinnoirea stocurilor si creantelor, fiind cunoscut
sub numele de fond de rulment. El este expresia realizarii
echilibrului financiar pe termen lung si a cpntributiei acestuia la
realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.Fond de rulment
= surse permanente alocari permanente
Structura simplificata a bilantului financiar al unei firme:
Active imobilizateCapital propriu
Datorii la termen(lung si mijlociu)
Active circulanteCredite comerciale
Credite bancare pe termen scurt
Rezulta ca fondul de rulment se mai poate calcula si astfel:Fond
de rulment = (capitaluri proprii + datorii financiare) imobilizari
nete (fara amortizare)
Un fond de rulment negative reflecta faptul ca o parte din
sursele termporare au fost folosite pentru acoperirea unor
necesitati permanente, contrar regulilor fundamentale ale
echilibrului financiar (enuntate mai jos). Alocarile permanente (in
imobilizari) sunt, de regula, acoperite din surse permanente
(capitaluri proprii di datorii financiare). Cu cat sursele
permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a
fondurilor banesti, cu atat firma dispune de o marja de securitate,
care o protejeaza de evenimente neprevazute.Regulile fundamentale
ale echilibrului financiar: Nevoile permanente pentru constituirea
activelor fixe trebuie finantate din surse permanente mobilizate pe
termen lung sau pe termen nelimitat; Nevoile temporare trebuie
acoperite din surse termporare, iar fondul de rulment trebuie sa
fie mai mare decat neboia de fond de rulment pentru a degaja o
trezorerie neta pozitiva.In vederea finantarii afacerii, principala
alegere se face intre sursele prorii si cele imprumutate. Criteriul
de selectie in reprezinta constul procurarii capitalului,
urmarindu-se ca acesta sa fie cat mai mic.In cadrul surselor
proprii, destiunea financiara a afacerii are de ales intre
autofinantare (capital intern) si aporturi noi la capital (surse
proprii externe).
2.2. Autofinantarea activitatii economiceCapacitatea de
autofinantare este determinate de:Valoarea amortizarilor si
provizioanelor calculate si neconsumate inca;Valoarea profiturilor
nerepartizate inca;Veniturile din dezinvestitii.
Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a capitalului alocat
in active fixe. Ca urmare a deprecierii ireversibile, mijloacelor
fixe sunt supuse amortizarii. Amortizarea se calculeaza pe toata
durata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea integrala
a valorii lui.Asa cum si la contabilitate, in tara noastra sunt
admise trei metode de amortizare: Amortizarea liniara; Amortizarea
degresiva; Amortizarea accelerate.Amortizarea liniara presupune
repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe
toata durata de functionare a acestora.Amortizarea degresiva
presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu
coeficientii prevazuti de lege.Coeficientii dregresivi normali
sunt:1,5Pentru o durata de viata de 2-5 ani
2,0Pentru o durata de viata de 5-10 ani
2,5Pentru o durata de viata mai mare de 10 ani
Amortizarea accelerate presupune urmatoarele: Calcularea in
exercitiul in care mijloacele fixe intra in activul unitatii
patrimoniale a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege
din valoarea de intrare a acestora (50% din valoarea de intrare a
mijlocului fix); In anii urmatori pana la sfarsitul duratei normale
de utilizare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii
liniare.Amortizarea liniara anuala se calculeaza dupa urmatoarea
relatie:
A = Vi/ NA=amortizare anuala;Vi=valoarea de intrare a mijlocului
fixN=timpul de functionareAmortizarea liniara se calculeaza pe
toata duarata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea
integrala a valorii lui.Amortizarea si provizioanele sunt
cheltuieli calculate care sunt exonerate de la plata impozitului pe
profit. Economiile fiscale rezultate din acesta deductibilitate duc
la scaderea costului autofinantarii.Profitul net (profitul ramas
dupa calcularea si retinerea din profitul brut a impozitului) este
o sursa gratuita de finantare pana la incorporarea in capitalul
social a rezervelor astfel costituit.Autofinantarea presupune un
cost mai mic decat cel mediu din acesta cauza este considerate a fi
cea mai buna solutie de acoperire a nevoilor permanente de
capitaluri.Datorita coturilor mici, autofinantarea este cel mai
raspandit principiu de finantare si presupune ca firma isi asigura
dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse de finantare o
parte a profitului obtinut, si fondului de amortizare acoperind
atat nevoile de inlocuire a activelor imobilizate, cat si cresterea
activului economic.Capacitatea de autofinantare reflecta
potentialul financiar de crestere economica a firmei, sursa
financiara generata de activitatea economica desfasurata dupa
scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita
scadenta.Capacitatea de autofinantare ( CAF ) se poate determina
prin doua metode: Metoda deductive; Metoda aditionala.Determinarea
capacitatii de autofinantare dupa metoda deductive:CAF = venituri
incasabile cheltuieli platibile
Rezulta:CAF= productia exercitiului consumuri externe ( de la
terti)+ subventii de exploatare cheltuieli de personal impozite,
taxe, varsaminte assimilate+ alte venituri din exploatare
incasabile alte cheltuieli din exploatare platibile+ venituri
financiare si exceptionale incasabile- cheltuieli financiare si
exceptionale platibile impozitul pe profit pariciparea salariatilor
la profit( daca acesta cheltuiala se va inregistra ca fiind
deductibila din materia impozitului pe profit) .Determinarea
capacitatii de autofinantare dupa metoda deductive porneste de la
rezultatul net al aexercitului la care se adauga cheltuielile
calculate ( amortizari, provizioane, ect.), neplatibile la o
anumita scadenta dup ace s-au scazut din acestea veniturile
calculate ( reluarile asupra provizioanelor):CAF = rezultatul net +
cheltuielile calculate veniturile calculate
Rezulta:CAF= rezultatul net al exercitului+ amortizari si
provizioane calculate reluari supra provizioanelor cota parte a
subventiilor virate in contul de rezultate+ (valoarea neta
contabila a activelor cedate venituri din cedarea activelor)
2.3. Surse proprii externe(Aporturi noi la capital)
Avand n vedere ca acesta capacitate de autofinantare este
deseori insuficienta fata de nevoile afacerii se apeleaza si la
surse externe de capital. Acestea se refera la: Propii, prin noi
aporturi de capital sau prin subventii de la bugetul de stat;
Imprumutate, prin emisiunea si vanzarea de obligatiuni si/sau prin
contractarea de credite bancare pe termen mediu si lung Inchiriate,
cu posibilitatea de a le cumpara ulterior, la un prt prestabilit, a
activelor fixe (leasing).Finantarea afacerii prin fonduri proprii
se poate realize prin autofinantare dar si prin cresteri de
capital, astfel: Cresteri de capital prin noi aporturi in numerar
si in natura; Cresteri de capital prin incorporarea rezervelor;
Cresteri de capiral prin conversiunea datoriilor.Constituirea de
capital social reprezinta prima faza de finantare a unei societatii
comerciale. Acestea se por organiza conform legii sub urmatoarele
forme: Societate cu raspundere limitate; Societate pe actiuni;
Societate in comandita pe actiuni; Societate in comandita simpla;
Societate in nume colectiv.Cea mai intalnita forma de organizare a
unei afaceri este cea a societatii pe actiuni.Capitalul reprezinta
toate sursele de finantare stabile, aflate la dispozitia unitatii
patrimoniale. Din cauza ca aceste surse se afla la dispozitia
agentilor economici pe o perioada mai mare de timp ( de obicei mai
mult de un an), ele poarta denumirea de
capitaluripermanente.Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991,
capitalurile permanente se structureaza astfel: Capitaluri proprii;
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli assimilate capitalurilor
proprii; Imprumuturi pe termen lung si mediu; Alte surse cu durata
de finantare mai mare de un an.Capitalul propriu se inscrie in
pasivul bilantului si se compune din: Aporturi sub forma de capital
social; Prime legate de capital; Reserve din reevaluare; Reserve si
alte fonduri proprii; Profit nerepartizat reportat din anii
precedenti; Subventii pentru investitii.Capitalul social este
divizat in parti egale, numite actiuni in cazul societatilor de
capitaluri( societate pe actiuni, societate in comandita pe
actiuni) si parti sociale in cazul societatilor de persoan (
societate in nume colectiv, societate in comandita simpla,
societate cu raspundere limitata).Valoarea initiala a actiunilor
sau partilor sociale poarta numele de valoare nominala.Pe parcursul
desfasurarii activitatii intreprinderii, capitalul social se poate
majora sau diminua.Caile de majorare ale capitalului social sunt:
Emisiunea de noi actiuni; Prin operatiuni interne: Incorporarea de
reserve; Capitalizarea rezultatului exercitiului precedent;
Conversia obligatiunilor in actiuni etc.Principalele cai de
diminuare a capitalului social sunt: Rambursarea catre asociati u
unei parti din capital; Rascumpararea de actiuni, urmata de
anularea lor; Acoperirea pierderilor din exercitiile
precedente.Cresterea capitalului social se realizeaza la initiative
Adunarii Generale a Actionarilor sau Consiliului de administratie
in urmatoarele situatii: Dezvoltarea activitatii; Adoptarea unor
proiecte no ice necesita un capital social mai mare in vederea
cresterii rentabilitatii.Capitalul initial al unei societati pe
actiuni este divizat in parti egale, concretizate in actiuni, a
caror valoare nominala se calculeaza ca raport intre capitalul adus
de actionari si numarul de actiuni create.Vn = capitalul adus de
actionar/numarul de actiuni create
Ulterior, numarul de actiuni poate fi sporit prin noi aporturi
in numerar, prin incorporarea rezervelor sau prin conversiunea
datoriilor.Cresterea capitalului se poate realize fie prin
multiplicarea numarului actiunilor, fie prin cresterea valorii
nominale a acestora.Actiunea reprezinta un titlu de valoare care
atesta dreptul detinatorului asupra unei parti dn capitalul social
al firmei emitente. Ca document, actiunea este un inscris care
prezinta anumite date de identificare: Numele firmei emitente; Data
emiterii; Numarul de identificare al actiunii ( ascociat fiecarei
actiuni); Valoarea nominala a actiunii; Semnatura perosanei
autorizate din partea firmei care a emis actiunea; Elementele de
securitate ale documentului ( pentru a impiedica falsificarea
sa).In momentul emiterii actiunea are o valoare nominala, care este
inscrisa pe titlu. Daca firma care a emis actiunea este cotata la
Bursa de valori, atunci valoarea la care va fi tranzactionat acest
titlu de valoare se numeste valoarea reala. Acesta valoare poate fi
mai mare, mai mica sau egala cu valoarea nominala si rezulta din
jocul liber al cererii cu ofera de titluri la Bursa de
valori.Actiunea aduce celui ce o detine un venit numit dividend.
Acesta depinde atat de situatia economica-financiara a afacerii dar
si de politica firmei in ceea ce priveste acordarea de dividende.
Rezulta ca actiunea adduce detinatorului un venit
variabil.Cresterea de capital prin incorporarea rezervelor nu aduce
resurse financiare noi pentru societatea comerciala. Aceasta este o
operatiune fara flux financiar pentru ca firma dispunea de sumele
respective contabilizate la reserve si pana in momentul in care s-a
realizat incorporarea acestora la capital.Dupa incorporarea
rezervelor la capital, fiecare actionar dispune de mai multe
actiuni, dar profitul net (ce urmeaza a fi distribuit sub forma de
dividende actionarilor) se ca imparti in functie de numarul
actiunilor. Rezulta ca valoarea dividentului/actiunea depinde de
marimea totala a profitului net de repatizat actionarilor sub
foarma de dividende.Cresterea capitalurilor prin conversiunea
datoriilor este specifica marilor societati comerciala pe actiuni
care, anterior, au realizat imprumuturi obligatare, emitand actiuni
convertibile in actiuni. Obligatiunile convertibile au o
remuneratie mai redusa decat alte tipuri de obligatiuni. Emitentul
poate sa le lanseze pe piata la o rata a dabanzii mai mica tocmai
ca urmare a clauzei de conversiune. Cei ce subscriu asemenea
obligatiuni pot sa castige mai mult decat valoarea unei dibanzi
acordate in mod obisnuit pentru o obligatiune clasica daca firma
realizeaza profit mare ( cei ce detin obligatiuni convertibile vor
primi in schimb actiuni la respective firma emitenta).Conversiunea
obligatiunilor in actiuni provoaca o crestere a capitalului fara
flux financiar pozitiv. Pe ansamblu, sursele societatii raman
aceleasi, dar imprumutul obligatar devine capital social.
\
Capitolul IIISelectarea surselor straine de finantare dupa
natura si scadenta
Sursele straine au caracter rambursabil si sunt de regula
purtatoare de dobanzi, asigurand finantarea temporara a
intreprinderii. Acestea imbraca de regula forma
datoriilor.Datoriile reprezinta resurse straine atrase de unitatea
patrimoniala pe o perioada mai mare sau mai mica. Datoriile se pot
clasifica dupa mai multe criterii.Dupa perioada in care trebuie sa
fie rambursate, datoriile pot fi pe termen scurt si termen lung.
Datoriile pe termen scurt reprezinta sume ce trebuie platite intr-o
perioada de pana la un an ( creditul commercial, creditul bancar pe
termen scurt).Datoriile pe termen lung reprezinta sune ce trebuie
platite intr-o perioada mai muare de un an.Majoritatea datoriilor
sunt purtatoare de dobanzi.Sursele straine de finantare a facerii
sunt: Creditul bancar (pe termen lung, mediu si scurt); Imprumutul
obligatar; Leasing-ul; Alte datorii pe termen scurt.
3.1. Creditul bancar
Creditul este operatiunea prin care se pot obtine resurse, in
schimbul unei primisiuni de rambursare in viitor. Rambursarea
creditului se face esalonat si este insotita de plata unei
dobanzi.Dobanda este suma de ban ice remunereaza pe imprumutator.
In relatia de creditare sunt implicate doua parti principale:
Imprumutatorul (institutia financiara) care poarta denumirea de
creditor; Imprumutatul, adica debitorul.Partile implicate, tipul de
instrument utilizat si conditiile in care creditul este acceptat
sunt foarte diverse si intr-o continua evolutie. In momentul
acordarii unui credit, institutiile financiare (in principal
bancile) iau in considerare si existenta unor prosibile riscuri.In
raporturile de credite, riscurile probabile sunt: Riscul de
nerambursare; Riscul de imobilizare.Riscul de nerambursare consta
in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata
datorita diferentelor conjuncture nefavorabile la un moment dat
pentru debitor.Ca urmare, banca va proceda mai inainte de acordarea
creditului la analiza atenta a posibilitatilor reale pe care le are
debitorul sub diverse aspecte: Umane (competenta, moralitate);
Economice (situatia internationala, nationala, cadrul profesional);
Financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare
existent la momentul solicitarii creditului, capacitate de
rambursare); Juridice (forma juridical, legaturile juridice cu late
intreprinderi- in cazul in care debitorul este o persoana
juridical).Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de
garantare a imprumutului. Pentru anumite tipuri de credite sunt
solicitate si garantii materiale.Riscul de imobilizare apare la
banca in situatia in care acesta nu reuseste sa gestioneze coresct
depozitele pe care le costituie si creditele pe care le acorda.
Rezulta necesitatea ca banca sa-si intareasca pozitia sa de
creditor pe piata in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce ii
sunt incredintate. Acest lucru se realizeaza prin solicitarea si
obtinerea de garnatii personale si reale.Garantia personala este un
angajament pe care si-l ia o terta persoana ( numita si girant) de
a plati in locul debitorului in cazul in care la un moment acesta
se afla in incapacitatea de plata.Garantiile reale cuprind:
Retinerea; Gajul; Ipoteca; Privilegiul.Dreptul de retinere asigura
creditorului posibilitatea de a retne un bun corporal apartinand
debitorului, atat timp cat el nu a fost achitat in intregime, in
anumite conditii: bunul detinut de creditor sa aiba legatura cu
creanta, iar aceasta sa fie certa si exigibila.Gajarea este actul
prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia
creditului.Ipoteca este actul prin care debitorul acorda
creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu
publicitate. Aceasta poate fi legala ( prevazuta de lege),
convenita (consimtita prin contract) si judiciara (acordata de
organele judecatoresti).Privilegiul este dreptul pe care il acorda
legea unor creditori de a fi mai intai platit atunci cand ispun de
o garantie asupra unei parti sau asupra intregii averi a
debitorului.In momentul in care agentul economic solicita un credit
de la o institutie financiara trebuie sa aiba in vedere si durata
pe care se acorda acesta.In functie de termenul de rambursare se
diferentiaza o serie de tipuri de credite: Credite pe termene
foarte scurte (24 ore, termen practicat intre banci pe pietele
monetare); Creditele pe termen scurt; Creditele pe termen mijlociu
sau lung ( pe o perioada de peste 5 ani).Dobanda este o
caracteristica esentiala a creditului. Aceasta este mentionata
expres in contractul de creditare si poate sa fie fixa sau
variabila.Dobanda fixa presupune pastrarea nivelului rate dobanzii
convenit la acordarea creditului pe toata perioada de rambursare a
acestuia, indiferent de evolutia ce se va inregistra pe piata
nationala sau internationala monetara.Dobanda variabila presupune
modificarea periodica a ratelor de dobanda ( de regula semestrial)
in functie denivelul dobanzii pe piata. Ca modalitate de calcul,
dobanda se poate determina ca dobanda simpla si ca dobanda
compusa.Formulele de calcul sunt urmatoarele:Dobanda simpla:D=
C*d*nUnde: D=dobandad=rata de dobanda cu care se acorda
credituln=perioada de timp pe care se acorda creditulDobanda
compusa:D= C (1+d)n - CUnde: D=dobandad=rata de dobanda cu care se
acorda credituln=perioada de timp pe care se acorda creditul
3.2. Imprumuturile obligatare
Imprumuturile obligatare reprezinta o alta sursa straina de
finantare a afacerii alaturi de creditul bancar ( pe termen lung,
mediu sis curt), leasing-ul si alte datorii pe termen scurt.
Imprumuturile obligatare se realizeaza prin emisiunea de
obligatiuni.Obligatiunea este un titlu de valoare care atesta un
imprumut pe temen lung. Cel ce detine obligatiunea are dreptul de a
primi un venit cert numit dobanda, indifferent de situatia
economico-financiara a emitentului.Obligatiunile pot fi: La
purtator; Nominative.Cea mai mare parte a obligatiunilor sunt la
purtator. Asemenea actiunii, obligatiunea este un document care
contine urmatoarele date: Numele firmei emitente; Rada dobanzii
(rata cuponului); Scadenta data la care obligatiunea va fi
rascumparata; Valoarea nominala a obligatiunii; Semnatura persoanei
autorizate de emitent; Imprimari speciale pentru a impiedica
falsificarea.Rata cuponului ( rata dobanzii) reprezinta o cota
procentuala din valoarea nominal ace urmeaza sa fie platita in mod
regulat detinatorului obligatiunii.Daca firma este autorizata legal
sa emita obligatiuni, decizia pentru emisiunea acestor titluri este
luata de Adunarea Generala a Actionarilor. Emisiunea si vanzarea
obligatiunilor se face prin institutii de credit care poate sa
actioneze ca intermediary, in nume propriu sau ca garant al
emisiunii. Daca actioneaza in nume propriu, institutiile de credit
cumpara obligatiunile respective.Avand in vedere necesitatile de
finantare ale afacerii, dar si gradul de lichiditate al pietei
financiare, se stabileste marimea imprumutului obligatar.Valoarea
de emisunea a obligatiunilor poate fie gala cu valoarea nominala (
la paritate) sau mai mica decat aceasta (subpari) pentru a face
imprumutul mai atractiv in vederea mobilizarii rapide se surse de
finantare.Daca valoarea de emisune este mai mica decat valoarea
nominala a obligatiunii, in urma vanzarii acesteia, emitentul
primeste efectiv valoarea de emisiune, dar urmeaza sa acorde
dobanda sis a rascumpere titlu la valoarea nominala.Diferenta
dintre valoarea nominala si valoarea de emisiune formeaza prima de
emisiune, care actoneaza ca posibilitate de ajustare a conditiilor
de emisiune, specifice unei obligatiuni, cu cele ale pietei de
capital.Exista, de asemenea, posibilitatea emisiunii unei
obligatiuni supari si rambursarii ei suprapari, care ar inregistra
ata o prima de emisiune, cat si o prima de rambursare.Rambursarea
unui imprumut obligatar se poate face in mai multe modalitati, in
functie de ceea ce prevede contractul de emisiune, astfel: Prin
amortizari constante si anuitati variabile; Prin anuitati constante
si amortizari variabile; Integral la scadenta; Prin rascumparari la
Bursa.In cazul in care contractul de emisiune prevede rambursarea
prin amortizari constante si anuitati variabile, societatea
imprumutata va rambursa, in fiecare an, transe egale din
imprumut.Rambursarea se face prin tragerea la sorti a
obligatiunilor. In scopul respectarii egalitatii intre detinatorii
de titluri, sunt concepute sisteme de repartitie proportionala a
obligatiunilor trase la sorti.Anuitatile se calculeaza adunand
dobanda datorata in fiecare an cu valoarea amortizarii anuale
constante.In cazul in care contractul de emisiune prevede
rambursarea prin anuitati constante si amortizari variabile,
trebuie ca rambursarile anuale ale imprumutului sa varieze
crescator si compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii
anuale. In acest caz se folosesc metode matematice consecrate de
calcul al anuitatii constante.Astfel, anuitatea constanta (a), se
calculeaza folosind urmatoarea formula de calcul:a= I0 * d/ 1 - (
1+d )-nI0= marimea imprumutului obligatar;d= rata dobanzii;n=
duarta imprumutului.Amortizarea anuala se calculeaza ca diferenta
intre anuitatea constanta si dobanda calculate la imprumutul
nerambursat.Retragerea din ciculatie a obligatiunilor la nivelul
amortizarilor anuale de capital se face, de asemenea, prin tragere
la sorti.Rambursarea integrala a imprumutului in ultima zi a
duratei acestuia este cea mai folosita din motive de simplificare a
gestiunii finaciare.Rascumpararea la Bursa prezinta interes pentru
societatea emitenta de obligatiuni, atunci cand cursul bursier al
acestora este mai mic fata de valoarea de rambursat (formata din
valoarea nominala + prima de rambursat). Exista insa limite legale
privind numarul de obligatiuni ce pot fi rascumparate la
Bursa.Societatea imprumutata poate sa lanseze la Bursa o oferta
publica de schimb sau de cumparare. Aceasta este o alta modalitate
de rascumparare la Bursa a obligatiunilor emise.
3.3. Leasing ( CREDIT-BALL) Leasingul este o forma speciala de
inchiriere a bunurilor imobilizate (sau mobiliare), prin care
chiriasul exercita posesiunea asupra bunului inchiriat, in timp ce
finantarea achizitiei acestuia este facuta de catre societatea de
leasing.Societatea de leasing ramane proprietara a bunului pana la
scadenta contractului. Acesta se incheie, in general pe o perioada
lunga de timp (aproximativ 70-80% din durata de viata economica a
bunului achizitionat prin acest sistem), dar se poate conveni si
asupra unei durate mai scurte.In schimbul obtinerii avantajelor
legate de posesiunea bunului achizitionat prin sistemul de leasing,
firma plateste societatii de leasing o chirie care cuprinde:
Amortizarea bunului; Dobanzi aferente fondurilor avansate de
societatea de leasing pentru cumpararea bunului respective; Marja
de profit a societatii de leasing.Pe durata contractului, la
nivelul firmei care a achizitionat un bun in leasing, chiria se
inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare, iar la incheierea
acestuia valoarea reziduala se inregistreaza la active.
Capitolul IVStudiu de caz: S.C. OMV Petrom S.A.
OMV Petrom S.A. este cea mai marecompanieromaneasca de petrol si
gaze, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare
si Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale si Energie.
Compania face parte din grupul international OMV Petrom, cel mai
mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activitati in
sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Marketing, Gaze
Naturale si Energie. Grupul exploateaza in Romania si Kazakhstan
rezerve dovedite de petrol si gaze. Grupul Petrom este prezent prin
intermediul unei retele de circa 800 statii, operata sub doua
branduri, Petrom si OMV inRepublica Moldova,BulgariasiSerbia.
Structura actionariatului Petrom: 51,01% OMV AG (OMV
Aktiengesellschaft); 20,64% Ministerul Economiei; 20,11% Fondul
Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in
cadrul mai multor companii din Romania, creat de Statul Roman
pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma
nationalizarilor din perioada regimului comunist); 2,03% BERD
(Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare); 6,21% Alti
actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din
Romania si din strainatate),
1.Indicatori de piata: Pret :0,43 lei (31 martie, 2014)
Pret/Valoare contabila: 1,06 Nr. Actiuni: 56.644.108.335
Free-float: 9,3572 % ( termen care defineste proportia din
capitalul social al unei societati comerciale, disponibila pentru a
fi tranzactionata in mod public in cadrul unei burse de valori)
Lichiditatea medie zilnica (12 luni): 3,7 mil. Lei Pret mediu (12
luni) : 0,4473 lei2. Cele 5 criterii de analiza calitativa a
societatilor: Societate mare si proeminentaOMV Petrom (SNP) are o
capitalizare de piata de aproximativ 7,6 miliarde USD care o
incadreaza in categoria mid caps- societati cu o capitalizare mai
mare de 2 miliarde USD. Situatie financiara solida ( Capitalurile
Proprii, Activele Curente)Capitalurile Proprii au o pondere de
66,53% din capitalurile totale (active totale), cu mult peste
nivelul minim cerut de 50%.Activele circulante reprezinta 1,05 din
Datoriile curente; un nivel inferior celui recomandat de catre
Graham de minim 2. Stabilitatea profiturilorIn ultimii 10 ani a
inregistrat pierderi doar in anul 2004. Istoricul dividendelorIn
ultimii 15 ani a acordat dividend de 10 ori . Cresterea profitului
net pe actiuniProfitul net pe actiune a crescut cu 174,9% in
perioada 2004-2013, fiind cu mult mai mare decat nivelul minim
cerut de 30%. Mai prcis, media profiturilor inregistrate in
perioada 2004-2006 a crescut cu 174,9% ( in USD) fata de media
profiturilor inregistrate in perioada 2011-2013.3.Cele 3 criterii
de analiza cantitativa / analiza de pret : Pretul platit pentru
activele neteIndicatorul Pret/ Valoare contabila este 1,06; mai mic
decat nivelul de 1,5 indicat de catre Graham.Valoarea contabila a
unei actiuni este determinata prin impartirea Capitalurilor Proprii
la numarul de actiuni. Pretul platit pentru profiturile nete pe
actiuneUtilizam rata cuponului pentru obligatiunile de stat
romanesti, pe 9 ani , de 5,3% pentru a aproxima randamentul
obligatiunilor corporative high yield (AA) si a determinaPER Maxim
(lei) = 18,9.(PER: pret/profit net pe actiune.)De asemenea mai
putem utiliza randamentul obligatiunilor corporative emise in USD
de 2,39% care ne conduce la unPER Maxim ($) =41,8.201120122013
Profit net372978771139460000004824040000
Profit/actiune0,06580,06980,0851
Pret0,43
Profit mediu/3 ani0,0736
PER (3 ani)5,84
PER (3ani) = 5,84 este mai mic decat PER Maxim Lei. Acest
indicator a fost calculat pe baza profitului curent si a mediei
profiturilor in lei realizate in ultimii 3 ani.AnulProfit
net/actiune (RON)USD/RON medieEPS USD
20070,03142,43830,01288
20080,01732,51890,00687
20090,01523,04930,00498
20100,03893,17790,01224
20110,06633,04860,02175
20120,06983,46820,02013
20130,08513,32790,02557
Pret (Lei)0,43
Profit net/actiune (7 ani)0,0463
PER (7 ani)9,3
Un indicator cu o greutate mai mare este PER (7 ani, lei)
calculat pe baza mediei profiturilor nete in lei pe actiune
inregistrate in ultimii 7 ani, care inregistreaza nivelul de 9,3,
fiind mai mic decat PER Maxim (lei) .Pret (USD)0,13311
Profit net/actiune (7 ani)0,01492
PER (7 ani) (USD)8,9
PER (7 ani, USD) calculat pe baza mediei profiturilor nete in
dolari pe actiune inregistrate in ultimii 7 ani are nivelul de 8,9,
fiind mai mic decat PER Maxim (USD). Indicatorul mixt: PER x
Pret/Active NetePER x Pret/Active Nete = 9,3 x 1,06= 9,858 este mai
mic decat nivelul de 22,5 stabilit de catre Graham.4. Pretul de
cumparare PER Maxim ne ofera nivelul fata de care vom stabili
pretul de cumparare al unei actiuni OMV Petrom care trebuie sa fie
cu cel putin 20% mai mic decat PER Maxim.Cu alte cuvinte, pretul de
cumparare va fi la un nivel alPER de cel mult 15 (Lei) si 33,44
($).Asta inseamna ca in acest moment actiunile OMV Petrom sunt
tranzactionate la un pret care le face eligibile pentru achizitia
intr-un portofoliu al investitorului pasiv, daca si celelalte
criterii ar fi indeplinite.5.Concluzii Criteriile de analiza
aplicate OMV Petrom au fost indeplinite partial, nefiind indeplinit
criteriul cu privire la echilibrul financiar pe termen scurt, a
fost inregistrat un an cu pierderi in ultimii zece ani si nu s-au
acordat dividende decat in zece din cei cinsprezece ani raportati.
Criteriile de analiza cantitativa ( a pretului) au fost satisfacute
deoarece pretul la care se tranzactioneaza societatea este la un
nivel cu mult mai mic decat discountul de 20% fata de PER Maxim
(Lei sau $). In ciuda nivelului de pret mai mult decat favorabil,
achizitia actiunilor OMV Petrom in portofoliul unui investitor
pasiv poate fi discutabila nu atat din cauza neindeplinirii
criteriului echilibrului financiar pe termen scurt , a pierderilor
inregistrate in 2004 sau a anilor in care n-a acordat dividende, ci
mai ales din cauza incertitudinii care planeaza asupra modelului de
business al OMV Petrom care poate fi afectat de diminuarea
resurselor petroliere, competitia crescanda in domeniul productiei
de energie electrica din resurse regenerabile sau schimbarile
tehnologice care pot afecta consumul de produse pretroliere al
industriei de automobile prin aparitia si utilizarea pe scara larga
a automobilului electric.
.
BIBLIOGRAFIE
1. Finantarea afacerii-manual clasa a-XII-a si a XIII-a ruta
progresiva, editura Akademos, Bucuresti, 20061. Finantarea
afacerii-clasa a XII-a, filiera tehnologica,profilul servicii,
editura Oscar Print, Bucuresti,20071.
http://facultate.regielive.ro1. http://google.ro1.
http://wikipedia.ro1. http://conso.ro1. http://woedpress.com
2