SEMINARIUM VARADIENSIS Supliment al Revistei Vestitorul Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea Anul XIV Numărul 2(105) NOIEMBRIE 2018 Sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Dom- nului, celebrată în data de 21 noiembrie, se presupune că exista la Ierusalim din secolul al VI-lea, fiind in- trodusă şi la Constantinopol cu un secol mai târziu. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată în timpul Papei Grigore al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima oară la Avignon în 1374. Fundamentul acestei sărbători se găseşte în textul apocrif al Protoevangheliei lui Iacob: Când îm- plini doi ani, Ioachim îi zise Anei: Iată, a venit timpul s-o ducem la Templul Domnului. Trebuie să ne ţinem cuvân- tul dat (...) Dar Ana răspunse: „Hai să mai aşteptăm un an, ca să nu plângă mititica după tatăl şi după mama ei”. „Să mai aşteptăm”, încuviinţă Ioachim. Când Maria împlini trei ani, Ioachim zise: „Chemaţi pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să ţină în mână o făclie aprinsă pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă în urmă, iar inima să nu-i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnu- lui”. Fecioarele merseră cu făclii în mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o întâmpină pe Maria şi, sărutând-o, o bine- cuvântă zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău (...) şi a aşezat-o pe a treia treaptă a Templului, iar Domnul Dumnezeu a pogorât har asupra ei.” (Protoevanghelia lui Iacob, VII,1-3, în EVANGHELII APO- CRIFE, trad., Cristian Bădiliţă, Polirom, 2002, 49) Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, şi-au împlinit promisiunea pe care o făcuseră lui Dumne- zeu, aceea de a o închina Lui pe Maria. Chiar dacă la vârsta de doi ani era prea mică pentru a fi lăsată fără părinţi, la trei ani, Ioachim nu ezită, ci o duce la Tem- plu, pentru ca nu cumva întârziind ei s-o dăruiască pe Maria Templului, să vină preoţii să le-o ceară. Atunci nu ar mai fi vorba de o consacrare liber-consimţită, ci de simpla împlinire a unei porunci. La Templu, Maria a fost întâmpinată de Marele preot – Zaharia, care era soţul Elisabetei – mama lui Ioan Botezătorul. Conform imnologiei sărbătorii, Maria este dusă până în Sfân- ta Sfintelor: „în Sfânta Sfintelor, Sfânta şi cea fără de prihană, cu Spiritul Sfânt se aduce şi prin înger se hră- neşte” (Vecernia sărbătorii, Stih. glas 4.) Acest lucru s-a întâmplat deoarece Zaharia, care reprezintă două slujiri - cea preoţească şi cea profetică, o lasă, întreză- rind în ea Arca vie a legământului. Chiar dacă această sărbătoare are fundament apo- crif, se întrevede o semnificaţie spirituală profundă şi anu- me aceea a consacrării totale a Fecioarei Maria lui Dum- nezeu, încă din copilărie. Ea se retrage la Templu pentru a se pregăti în ceea ce priveşte îndeplinirea sublimei sale misiuni de mijlocitoare a misterului mântuirii. Condacul Sărbătorii scoate în evidenţă predestinarea Fecioarei Maria de Născătoare a Cuvântului care s-a întru- pat, numind-o „Biserica Mântuitorului” şi „Cortul cel ceresc”: Icoana sărbătorii prezintă evenimen- tul care se petrece în faţa uşilor Sfintei Sfinţilor, ilustrând pe Marele Preot Za- haria care o primeşte pe Maria cu bra- ţele deschise, pe părinţii Preacuratei şi pe fecioarele despre care relatează textul apocrif. Preotul-proroc Zaharia este în partea stângă a icoanei. Este reprezentat ca un om bătrân, cu barba ascuţită, îmbrăcat cu veşminte preo- ţeşti, iar poziţia lui, puţin aplecat, cu mâinile întinse în faţă, arată primirea pe care o face Fecioarei Maria. Deşi are numai trei ani, în ciuda staturii mici, Fecioara Ma- ria nu prezintă nici o caracteristică de copil. Ea apare ca persoană matură îmbrăcată în mantia albastră şi în maforionul roşu – simbol al maternităţii divine, stând în faţa lui Zaharia alături de părinţii ei şi de celelalte fecioare, având mâinile întinse spre Zaharia. În cea- laltă ipostază ilustrată în partea superioară a icoanei, ea stă pe cea mai înaltă treaptă, în Sfânta Sfintelor, fiind reprezentat un Înger – Arhanghelul Gavril, care o hrăneşte. (continuare în pag.2) INTRAREA ÎN TEMPLU A MAICII DOMNULUI Pr. Anton CIOBA Rector
8
Embed
Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM · 2018. 12. 17. · GHELII APOCRIFE, 52). Acest lucru este scos în evi-denţă şi de cântările vecerniei sărbătorii. În spatele
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
SEMINARIUMVARADIENSIS
Supliment al Revistei Vestitorul
Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea
A n u l X I VN u m ă r u l
2(105)NOIEMBRIE
2 0 1 8
SărbătoareaIntrăriiînTempluaMaiciiDom-nului,celebratăîndatade21noiembrie,sepresupunecă exista la Ierusalimdin secolul alVI-lea,fiind in-trodusă şi la Constantinopol cu un secolmai târziu.ÎnApus, sărbătoarea a fost adoptată în timpulPapeiGrigorealXI-lea,careacelebrat-opentruprimaoarălaAvignonîn1374. Fundamentul acestei sărbători se găseşte întextulapocrifalProtoevanghelieiluiIacob:Cândîm-plinidoiani,IoachimîiziseAnei:Iată, a venit timpul s-o ducem la Templul Domnului. Trebuie să ne ţinem cuvân-tul dat (...) Dar Ana răspunse: „Hai să mai aşteptăm un an, ca să nu plângă mititica după tatăl şi după mama ei”. „Să mai aşteptăm”, încuviinţă Ioachim. Când Maria împlini trei ani, Ioachim zise: „Chemaţi pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să ţină în mână o făclie aprinsă pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă în urmă, iar inima să nu-i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnu-lui”. Fecioarele merseră cu făclii în mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o întâmpină pe Maria şi, sărutând-o, o bine-cuvântă zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău (...) şi a aşezat-o pe a treia treaptă a Templului, iar Domnul Dumnezeu a pogorât har asupra ei.” (Protoevanghelia lui Iacob,VII,1-3, înEVANGHELII APO-CRIFE, trad., Cristian Bădiliţă, Polirom,2002,49) PărinţiiFecioareiMaria,IoachimşiAna,şi-auîmplinit promisiunea pe care o făcuseră luiDumne-zeu,aceeadeaoînchinaLuipeMaria.Chiardacălavârstadedoianierapreamicăpentruafilăsatăfărăpărinţi,latreiani,Ioachimnuezită,cioducelaTem-plu,pentrucanucumvaîntârziindeis-odăruiascăpeMariaTemplului,săvinăpreoţiisăle-oceară.Atuncinuarmaifivorbadeoconsacrareliber-consimţită,cidesimplaîmplinireauneiporunci.LaTemplu,MariaafostîntâmpinatădeMarelepreot–Zaharia,careerasoţulElisabetei–mamaluiIoanBotezătorul.Conformimnologiei sărbătorii,Maria este dusă până înSfân-
taSfintelor:„înSfântaSfintelor,Sfântaşiceafărădeprihană,cuSpiritulSfântseaduceşiprinîngersehră-neşte”(Vecerniasărbătorii,Stih.glas4.)Acestlucrus-a întâmplatdeoareceZaharia,carereprezintădouăslujiri-ceapreoţeascăşiceaprofetică,olasă,întreză-rindîneaArca vie a legământului. Chiardacăaceastăsărbătoarearefundamentapo-crif,seîntrevedeosemnificaţiespiritualăprofundăşianu-meaceeaaconsacrării totaleaFecioareiMaria luiDum-nezeu, încă din copilărie.Ea se retrage laTemplupentruasepregăti înceeacepriveşte îndeplinireasublimeisalemisiuni de mijlocitoare a misterului mântuirii. CondaculSărbătoriiscoateînevidenţăpredestinareaFecioareiMaria
deNăscătoareaCuvântuluicares-aîntru-pat,numind-o„BisericaMântuitorului”şi„Cortulcelceresc”: Icoana sărbătorii prezintă evenimen-tulcaresepetreceînfaţauşilorSfinteiSfinţilor,ilustrândpeMarelePreotZa-hariacareoprimeştepeMariacubra-ţele deschise, pe părinţii Preacurateişi pe fecioarele despre care relateazătextul apocrif. Preotul-proroc Zahariaeste în partea stângă a icoanei. Estereprezentatcaunombătrân,cubarbaascuţită, îmbrăcat cu veşminte preo-ţeşti, iar poziţia lui, puţin aplecat, cumâinile întinse în faţă, arată primireape care o face Fecioarei Maria. Deşi
arenumaitreiani,înciudastaturiimici,FecioaraMa-rianuprezintăniciocaracteristicădecopil.Eaaparecapersoanămaturăîmbrăcatăînmantiaalbastrăşiînmaforionulroşu–simbolalmaternităţiidivine,stândînfaţaluiZahariaalăturidepărinţiieişidecelelaltefecioare,avândmâinile întinsespreZaharia. Încea-laltăipostazăilustratăînparteasuperioarăaicoanei,ea stă pe ceamai înaltă treaptă, în Sfânta Sfintelor,fiindreprezentatunÎnger–ArhanghelulGavril,careohrăneşte.(continuare în pag.2)
INTRAREA ÎN TEMPLU A MAICII DOMNULUI
Pr. Anton CIOBA Rector
2 Seminarium Varadiensis
REEDUCAREA PĂRINȚILOR Societatea de astăzi se schimbă și „evoluea-ză” cu o viteză furibundă: ce a fost adevărat și co-rectieri,s-arputeacaastăzisănumaifievalabil;ceconsiderămnoiastăzinormalșinaturals-arputeacamâinesăfieanormalșiîmpotrivagândirii„politicallycorrect”.Asistăm la schimbarea unor definiții care,cucâțivaaniînurmă,nisepăreauuniversal-valabile;asistăm la introducereadenoi termenicare în trecuteraudeneconceputatuncicând încercamsădefinimșisăcaracterizămpersoanaumanădarcareînprezentsunt introduși în dicționare, fac parte din vocabula-rulnostruuzualșipecare îi întâlnimlaoricepas înmass-media, în legislație sau chiar în școli.Termenica,„ideologiagender”,„homosexualitate”,„căsătoriehomosexuală”, „persoană de gen neutru” sau „per-soanăfărăgen”,suntprezentațișiacceptațidestate-leoccidentalecacevanormalși considerați precum un noustadiudedezvoltare și eman-cipareaomuluipost-modern. O nouă sintagmă deacestfelși-afăcutaparițiapescena învățământului româ-nesc înultimiiani:„Strategianaționalădeeducațieparenta-lă”carearecaobiectiv«regân-direa sistemului de valori alefamiliilorsugerându-secă„îndomeniulprotecțieicopiluluisuntîntâlnitementalitățiconservatoare”,careimpunmodeleuniceconsiderateideale”».Această strategie are ca scop fundamentalabordarea teoreticăpotrivit căreia familianu trebuieperceputăașacumocunoaștemînmodnatural,cica„oconstelaţiedeidei,imaginişiterminologii,creatăşi recreată permanent de practicile socio-culturale”.Aceasta îi va ajuta pe copiii și pe tinerii să aibă unrespectmaimarepentrudiversitate,îivadeterminasăînlăturedinmintealorstereotipuriledegen,sălupteîmpotrivadiscriminăriișiainegalitățiisociale.Valo-rile transmiseșiconservate înfamiliepânăacum,artrebui revizuite sau chiar schimbate deoarece într-olumeatâtdelibertinășiemancipată,arputeaficauzaunorconflictesaureacțiinepotrivitepentrucivilizațiamileniuluitrei.
Înacestancentenar,cânddatoriamoralăafie-căruiadintrenoiestedeaneîntoarcelaorigini,lava-lorileacestuipoporpentrucare”unii”și-audatviața,MinisterulEducațieiNaționaleloveșteînunadinva-lorile care au stat la baza istoriei noastre naționale:familia românească. 70 de milioane de Euro pe an,70.000 de educatori sau mai bine zis reeducatori și2,5milioanedepărințireeducați.Prinacestdocumentintitulat ademenitor „Strategia națională de educațieparentală2018–2025”,statuldoreșteînființareaunuigrup deeducatoriparentalicaresă-i învețe, timpdedouăoreînfiecaresăp-tă¬mână,pepărințiiromânișipeodras¬lelelorcumsăsedezbracedementalitățiletradițional-conservatoare și să promoveze „diversita-tea”caunadintrevalorilefundamentaleale lumiideastăzi.Totulpentruaînvățasădevenim„părințieuro-
peni”. Conform site-ului https://evz.ro „părinții României suntrevoltați și demontează, rândcurând,StrategiaNaționalădeEducațieParentală(2018-2025)(SNEP) pe care MinisterulEducațieiopuseseîndezbaterepublică. Alianța Familiilor dinRomânia arată aberațiile inclu-seînproiectulretraspefurișșimodul în care statul a vrut să
facăprafideeadefamilie,substituindu-seînrolulpă-rintelui,cuintențiaclarădea-ifacepepărințiiactualișipeceidinviitoarelegenerațiisăaccepte„diversita-tea”.Prezint,aici,opartearăspunsuluioficialobținut,înexclusivitate,deEVZ:Ce e Strategia Națională de Educație Parentală? „SNEPeundocumentambițios,radicalșifărăprecedentînRomânia. Facecomentariinepotrivitelaadresaunorseg-mentealepopulațieiși,înesență,dovedeștecăstatulsecularnu-șicunoaștelungulnasului.Despreastaamscrisdemulteorișiînloccalucrurilesăseîndrepte,observămînRomâniaodevieretotmairapidășiradi-calădelarespectareadrepturilorparentaleînavantajulstatuluișiaideologieisecularedecreștereșieducareacopiilornoștri.
Ideea hrănirii Fecioarei din mâna ÎngeruluiapareînProtoevanghelialuiIacobatuncicândMaria,însărcinată fiind, nu are explicaţie plauzibilă pentruIosif.Acestaîireproşează:„DeceaifăcutastacândştiaicăeştihărăzităluiDumnezeu?AiuitatdeDomnulDumnezeultău?Tu,careaiprimitmâncareaînSfântaSfintelordinpalmaunui înger, de ce ţi-ai întinat su-fletul?”(Protoevanghelia lui Iacob,XIII,2,în EVAN-
GHELII APOCRIFE,52).Acestlucruestescosînevi-denţăşidecântărilevecernieisărbătorii. În spatele Fecioarei, îndreptaţi spre Zaharia,sunt ilustraţiIoachimşiAna,amândoicumâinile în-tinseşicuprivirilespreMaria,iarînspatelelorseaflăfecioarelecareauînsoţit-opeMarialaTemplu.Aces-teasuntprezentatecucapuldescoperitşifărăaureolă,avânddeasemeneacâteocandelăînmână.
(urmare din pag. 1)
3Seminarium Varadiensis
Nuvrem,însă,săfimînțeleșigreșit:SNEPpuncteazădeficiențeprivindsituațiacopiilorșifamiliilordinRo-mâniapecaretrebuiesălecunoascăfiecarecetățean.Dar rețetele propuse pentru corectarea problemelorsuntiresponsabileșidesemnatesăsubstituiestatulcaeducatorprincipalalcopiilorînloculpărinților”,scriePetreCostea.SNEPeîmpărțitîn13capitoleșiare35depagini,darproblemelepornescdelaprimapagină! Introducereadejadădegânditșialarmează.Paragraful introductiv afirmă că familia română are„nevoiaunuisprijinextern”șieobligată„săseadap-tezenoilorideologiișisăexperimentezenoipracticiînrelațiecucopiii”.Educațiaparentală,adicăeduca-reapărințilordecătrestat-cumsăîșicreascășiedu-cecopiii -, aredrept scopsă-i sprijine în„creștereași educația copiilor”. Este nevoie ca părinții să fieconștientizațicumsă-șicreascășieducecopiiișisăcontribuie la dezvoltarea lor. SNEP lamentează, înmodexplicit,mentalitateaconservatoareapărințilorRomâniei privind creșterea și dezvoltarea copiilor
care,dupăcumneputemaștepta,seimpuneafimo-dificată.Cităm:„Deseori,noile ideologiipromovateîn special în domeniul protecției copilului întâlnescmentalitățiconservatoare,unsistemdevalorialefami-liilorcetrebuieregânditîncontextulunorinformațiinoi cu privire la nevoile de dezvoltare a copiilor”.Înmodnegativeportretizatăsocietatearomâneascăpentrucă„idealizeazăfamiliatradițională,pecareoconsideră o formă perfectă de organizare”. În plus,SNEPseîncumetăsădeaodefinițienouăafamiliei,împrumutată,dupăcumne-amputeaaștepta,nudincultura,tradițiaoricivilizațiaromânăsaucreștină,cidelaunsociologamerican.„Familia”,afirmăSNEP,„nuesteinteligibilăcarealitateobiectivă,eaestemaidegrabă un produs socio-cultural „o constelație deidei, imagini și terminologii” creată și recreată per-manentdepracticilesocio-culturale”(pag.3),atrageatențiaAlianțaFamililordinRomânia.
Dumnezeumi-adatharuldeaobţineobursădestudii laPadova, şidea-mi faceacolostudiile şipregătirea pentru preoţie.Va trebui să îimulţumesctoatăviaţa,pentrucămi-adatsăîntâlnesc–acasăşilaPadova-oamenicuadevăratmăreţi. Înzoriizileide28octombrie2018,la79deani, s-a dus laDomnul un om care a fost un fel depiatrădetemelieapreotuluicaresuntastăzi:penumeGiuseppeZanon, părinteleGiuseppe a fostRectorulpecarel-amavutînSeminarînprimiitreianidete-ologie. Fizic era foarte puţin înzestrat:scund şi cocoşat, urâţel foc, în el cali-tăţile umane erau parcă invers propor-ţionalecuaspectulfizic.Anecdotic,îmiamintesc că, un alt român, coleg de-almeu, când a sosit pentruprimadată înSeminar la Padova, iar Rectorul îl aş-tepta la intrare ca să îl salute, colegulmeu a crezut că acesta era…portarul,într-atâteraudeînşelătoareşidesmeriteaparenţelefizicealelui„donGiuseppe”. Însăcunoscându-lşitrăindală-turi de el, i-am înţeles (întrucâtva…)măreţia. În sufletulmeu, păstrez amin-tireaîndeosebiaacestorcalităţipecareleaveapărin-teleGiuseppe: înţelepciune,capacitatedeempatieşisimţalumorului.I-amînţelesînţelepciuneaîndiversesituaţii,micişimari; reţincă,uneori, m-a trasdeo-parteşim-aatenţionatcumsă„adaptez”specificuluiBisericiidincarefacparte,ceeaceseproclamaînre-spectivulSeminar.Apoierafoarteempatic:ştiasăsepunăînpieleata,şisimţeaicăteascultăcuadevărat,că,pentruateajutasă-ţigăseştisoluţiilaprobleme,elîncearcasăpriveascălumeaprinochiităi.
În2005,lapreluareaCatedraleigreco-catoli-cedinOradea,episcopuldePadoval-atrimispeelsăîlreprezintelaeveniment.Eramdejarectorşiîlpri-meampe…rectorulmeuînbirou.„Eh,Cristian,m-aîntrebatel,cumestesătrebuiascăsătecomporţicaunadult,devremeceeştiîncăuntinerel?!”Amsimţitcă,aşacumîierafelul,reuşeasăsurprindăîntr-osimplăreplică,înplusrostităcusurâsulpebuze,întregzbu-ciumul unei persoane, al unuimoment. Şi în plus,aveaunsimţalumoruluidebordant:înaintedetoateca
autoironie,făcândhazdenecazdepropriilesalecusururişinepotriviri;departedeafilaş,căutaprinafacehazdenecazinterva-lulde timpnecesarpentrua redimensionasituaţiile care simţeacă-ldepăşesc.Găseaapoiunsurâssauoironiefinăfaţădelipsu-rileşiincapacităţilenoastre,alestudenţilorsăi ori a împrejurărilor potrivnice pe careviaţanilescoteaînfaţă.Adeseanemărtu-riseaunvismaivechide-allui:săfondeze–maiînglumă,maiînserios-ocongregaţiea „Părinţilor Paradisiaci”, adică de preoţicare să aibă ca unică vocaţie aceeade a-ifacepeoamenisăsesimtăbine,caînPa-
radis.Foarteadeseal-amauzitzicândcă„noipreoţiitrebuiesăfim«experţiînumanitate»,căînaintedeafibuniliturgiştioricanoniştioriadministratoriparohi-ali,trebuiesăştimfiOAMENI”. Maitârziuamaflatcăaceastaeraoideede-aPapeiPaulalVI-lea,însăDonGiuseppeotrăiadejaaşadeprofundîncâtajunsesesă fie făină din propriul lui sac. (continuare în pag.4)
Fr. Florin BODE Vicerector
ATUNCI CÂND CEI MAI BUNI SE DUC…
Pr. Cristian F. SabăuAsistent Spiritual
4 Seminarium Varadiensis
În aceşti ultimi ani, cândam trăit laPadovaîncercândsăgăsescunleacpentruboaladecaresu-făr,s-aîntâmplatsăaudcătrecuserăprincasaîncaretrăiam chiar foşti colegi de-aimei de clasă, fără sămă caute şi sămă salute; dar niciodată el, Rectorulmeu,„expertînumanitate”,numi-adatmotivsăcon-statasta!Chiardacăintraşierafoartegrăbit,îşigăseavreme sămă cerceteze şi sămă întrebe cum omaiduceam… Îmi amintesc că, atunci când a venit –prin1999- să ne viziteze pentru prima dată, pe noi, stu-denţii săi de la Padova, PSVirgil a ieşit de la con-versaţiaprivată cuRectorul spunându-ne: „Părintelevă cunoaşte foarte bine ca persoane!” Era genul decunoaşterecenu-mistârnea teamă,pentrucăaveam
foartemultăîncredereînRectorulmeu;dincontră,măsimţeammândrucăunastfeldeOmmăcunoaşte înprofunzime! Adesea îlauzeamspunândcă„Ceimaibunise duc întâi”, referindu-se îndeosebi la seminariştiicare abandonau prea repede calea pregătirii pentrupreoţie. Astăziointerpretezîndouămoduri:pede-oparte erao ironie la adresa celor care credeaucă sepot realizapeodirecţiediferitădeceaaDomnului.Pede-oalta,eraunactdeîncredereînProvidenţaluiDumnezeu, care face ca Biserica sămeargă oricumînainte,chiarşiatuncicândunii„buni”dauînapoi. Dar astăzi, Dumnezeu l-a „retras” pe el, peDonGiuseppe.Şieracuadevăratbun…
(urmare din pag. 3)
Redacția
100 DE ANI PENTRU ROMÂNIA SĂRBĂTORIȚI ÎN PAROHIA SÂNLAZĂR, BIHOR
Pentruromâniidepretutindeni,2018esteunandesărbătoare,darșiunanîncareîiomagiempeceicare,acum100ani,aureușitsărealizezeunvisaparentimposibil:unireatuturorromânilor.Afiuniținu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini și păstra unsanctuarsufletesccomun.Ozonăcarenusuferăne-gocieresauconflict:România.Asemeneaunuiarbo-re,fiecareramurăcreștealtfel,darfiecarecontribuielasoliditateatrunchiuluicomun. Înacestcontext,duminică21Octombrie,co-munitateaSeminaruluiTeologic„SfințiiTreiIerarhi”dinOradeaînfruntecupr.RectorAntonCiobașivi-cerectorulFlorinBode,audatcursinvitațieideaseuni în rugăciunedar și de a sărbători alături depa-rohia greco-catolică din Sânlazăr, CentenarulMariiUniri. Într-un cadru festiv, evenimentul a debutatașacumsecuvineșianumecuSfântaLiturghieofi-ciatădepr.VicarGeneralMihaiVătămănelu;alăturidedânsul,auconcelebratatâtpr.VicarcupreoțiiAn-toniuChifor,RectorulSeminaruluiAntonCiobacâtși soborul de preoți aparținând protopopiatului deMarghita.Slujbaafostanimatădecorulseminarului-ScholaCantorum–coordonatfiinddecătreMaestrulRaduMureșan. Evenimentul a avut drept scop principal co-memorarea sătenilor din Sântlazăr delegați pentru amergelaînfăptuireaMariiUniri,precumșicomemo-rarea eroilor locali care au participat activ în cadrulcelordouărăzboaiemondiale.LafinalulLiturghieiafostcelebratparastasulpentrusufleteleceloradormiti. Omilia părintelui vicar s-a caracterizat prinîndemnul la voință, voința de a fi în comuniune cuDumnezeuînfiecaremomentalviețiinoastre.Părin-televicarsi-aexprimataprecierea fațădefiisatului(înfruntecupărintelelor)careaucontribuitlaînfăp-tuireaunirii.
Un cuvânt demulțumire a adus și părinteleAntoniuChiforcareaprezentatoscurtăistorieaeve-nimentelorpetrecuteîncadrulMariiUniri. MulțumimBunului Dumnezeu pentru haru-rile primite și cerem îndurare pentru sufletele celoradormițiînluptapentruunire.MulțumimpeaceastăcaleșipărinteluiparohAdrianCioarăpentruinvitațiafăcută și pentruoportunitatea oferită de a ne uni înrugăciune pentru înaintașii noștri cărora le datorămrespectșirecunoștință.
5Seminarium Varadiensis
Înpredicasadin19mai1991,încatedralaMiciiRomeaBlajului,cardinalulAlexandruTodeaspunea:„Noinuamsuferitpentruviațaeconomică,nicipentruactivita-teapolitică.AmsuferitpentruCREDINȚĂ!Asta-ideose-bireafațădetoatăsuferințacareafostpepământulacesta-șicareafostfoartemultă!–suferințapentrucredințăși,maiales,pentruCapulBisericii!Amfostpușiînsituația:oritelepezideRomaCatolică,oriteașteaptăSiberiașitoateîn-chisorile!ȘiBlajul,înfrunteaBisericiiRomâneUnitecuRoma,arăspunspringlasulepiscopuluiarhanghelIonelSuciu:«Maibinemurimdecâtsătrădăm!Astea-sconvin-gerilenoastre!»”,întocmaicunoscuteiformulăriaCardi-naluluiIuliuHossu:„Credințanoastrăesteviațanoastră”. Luni,29octombrie,aavutloclaCatedralaGre-co-Catolică„SfântulNicolae”dinOradeaSearadevegheșirugăciuneînmemoriaEpiscopilorgreco-catolicimar-tiri ai Bisericii Române Unite cu Roma. Evenimentul,supranumitși„Noapteaarestărilor”,adoritsă trezeascăîninimilecredincioșiloramintireadureroasăatuturorîn-tâmplărilorpetrecuteînfazaincipi-entășiimediaturmătoareinstaurăriiregimului comunist în România. În urmă cu 70 de ani, Bi-serica Ortodoxă aproba unirea cuBiserica Greco-Catolică la 19 oc-tombrie1948.Astfel,zecezilemaitârziu,îndatade28octombrie1948,episcopii noștri greco-catolici aufostarestați.EierauIoanBălan,epi-scopdeLugoj,IuliuHossu,episcopdeCluj-Gherla,ValeriuTraianFrențiu,episcopdeOra-dea-Mare,IoanSuciu,episcopșiAdministratorAposto-licalArhidiecezeideAlbaIuliaşiFăgăraş,AlexandreuRusu, episcop de Maramureș. La 29 octombrie a fostarestat șiVasileAftenie, episcop auxiliar de București,precum și Tit Liviu Chinezu, protopop de București. Anulacestaseîmplinesc70deanidelaunuldin-trecelemaimarivaluridearestăridinîntreagaistorieaRomâniei, anul1948 rămânând,pentrumulți, un andecoșmar, denestingherită imoralitate, cândmiide tineri,mulțidintreeiliceenisaustudenți,oamenisimplisaucareaveaugreutateîncomunitateadincarefăceauparteșimaiales elita țării, oamenipolitici și oameni aiBisericii aufost reținuți, torturați și închiși penedrept; folosirea ar-gumentelor valide, reale lipsind din practica de arest aSecurității.Astfel, înacest an fatidic, înbazaunuiplanalautoritățilorcomuniste,Securitatearegimuluicomunista umplut pușcăriile și lagărele de exterminare. În urmaacestorzile,BisericaRomânăUnită,dupămultepresiuniprivitoarelaconvertireapreoțilorșiaepiscopilorlaorto-doxismșifiindinterzisăprindecretuldela1decembrie1948,și-aînceputcalvarulceaveasădurezeojumătatedesecol;unsecolplindedurereșisperanțăîncevamaibun.
Destineletuturor,atâtaleepiscopilor,câtșialepreoțilorșicredincioșilorgreco-catoliciaufostmarcatedeuntragismireal,crunt,denepovestit,datorităcăruias-auasemănatMântuitorului, pătimind și murind pentru cei din jur. Seara de veghe a fost dedica-tă adevăraților martiri pentru patrie, dar mai alespentru credință, având următorul desfășurător:16.00 Rozarul, 17.00 Sfânta Liturghie, 18.00 Parastas, 18.20 Proiecţie de film thematic: ”Şapte martori pentru Mica Romă” (realizat de Anca Berlogea), 19.30- 21.00 Binecuvântarea Euharistică - Adoraţia Sfântului Sacra-ment. Astfel, „Noaptea arestărilor” s-a dovedit a fi ochemare laveghe și rugăciunepentru amulțumiDom-nului pentru toate lucrurile bune pe care ni le-a dăru-it, dar mai ales că ne-a ajutat să ne păstrăm credințamulțumită sacrificiului și sângerosului martiriu al Epi-scopilor noștri: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu,AlexandruRusu,IoanBălan,IoanSuciu,VasileAftenie
și Tit Liviu Chinezu, conștientizândimportanța faptelor lor de iubire fațădeDumnezeușicredincioși,dorindsăsufere alături de ei, fiind supuși unorchinuricumplite,asemănătoarecucelealeMântuitoruluiNostru IsusCristos.Să-iceremDomnuluisăledeaodihnaceaveșnicășisă-iridicelacinsteaalta-relor,deundesămijloceascăpentrunoi: Doamne Isuse Cristoa-se, Marele şi Veşnicul Preot al su-
fletelor noastre, Tu i-ai trimis pe apostolii şi disci-polii Tăi în lumea întreagă, pentru a duce tuturor oamenilor vestea cea bună a iubirii Tale. În pragul sacri-ficiului Tău suprem pentru mântuirea lumii, la cina de pe urmă, Te-ai rugat Tatălui ceresc ca Biserica Ta să fie una.Priveşte cu bunăvoinţă la poporul român, din sânul căruia i-ai ales pe Servii Tăi Valeriu Traian FRENŢIU, Iuliu HOS-SU, Alexandru RUSU, Ioan BĂLAN, Ioan SUCIU, Vasile AFTENIE şi Tit Liviu CHINEZU – Episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist. Ei au dat mărturie despre Tine cu zel apostolic pe acest pământ şi şi-au pecetluit credin-ţa neclintită în Tine, în Biserica Catolică şi în urmaşul sfân-tului Petru, sfântul Părinte Papa, cu preţul martiriului lor.Fă ca exemplul lor de credinţă şi de iubire să strălu-cească tot mai mult printre noi. Te rugăm aşadar, să arăţi şi pe pământ vrednicia acestor slujitori ai Tăi, ridicându-i la cinstea altarelor, iar nouă, prin mijlo-cirea lor, să ne dai harurile de care avem nevoie pen-tru ca toţi să fim o singură turmă cu un singur păstor.Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închină-ciunea, împreună cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt. Amin.
Sub egida Centenarului Marii Uniri și cuocaziaîntruniriiSinoduluiEpiscopilorBisericiiRo-mâneUnitecuRoma,reunitlaBlajînsesiuneaor-dinarădetoamnăînperioada29-31octombrie2018,comunitatea Seminarului Teologic Greco-CatolicSfinții Trei Ierarhi dinOradea s-a putut bucura devizitaPreasfințituluiJohnMichaelBotean,episcopal Eparhiei Greco-Catolice Române de Canton,Ohio, SUA, acesta din urmă fi-ind însoțitdeVicarulGeneralalaceleași Eparhii, Părintele IuliuVasileMuntean. Episcopia Greco-Catoli-căRomânădinCantonseaflăsubpatronajulSfântuluiGheorgheșiare jurisdicție teritorială pestetoate Statele Unite aleAmericiiși întreaga Canada. PreasfințitulJohnMichael Botean este întâi-stătătorul acestei episcopii – caadministrator apostolic, numit în anul 1993, dupăretragerea antecesorului său, PS Vasile Pușcaș șiapoicaepiscop,dinanul1996.Reamintimziuade26martie1987,cândSfântulPărintePapaIoanPaulalII-leaaridicatExarhatulApostolicpentruromâniibizantinidinSUAlarangdeEparhie. PeparcursulzilelorpetrecutelaOradea,PSJohnMichaelșipr.IuliuMunteanauefectuatdiferitevizitepastora-leșis-auunitînrugăciunealăturide credincioșii a diferite parohiidincadrulEparhieideOradea.Acelebrat Sfânta Liturghie, dumi-nică28octombrie,înSanctuarulEparhial”MaicaDomnului”Ora-dea; a vizitat Palatul Episcopal(devastatînurmaincendiuluidindata de 25 august) în data de 2noiembrie; a celebrat Sfânta Li-turghie,duminică4noiembrie,laMănăstireaSfân-tulNicolaedinȘumal;avizitatBisericadelemnSf.ArhangheliMihailșiGavrildinBăileFelix. UnaltmomentimportantdincadrulviziteiPreasfinției Sale la Oradea a fost celebrarea ani-versării a 20 de ani de la trecerea întruDomnul apărinteluiAlexandruMuntean(tatălpărinteluiIuliuMuntean).Evenimentulafostmarcatînsearazileidejoi1noiembrie,princelebrareaSlujbeiParasta-suluipentrusufletulpărinteluiAlexandruMuntean,încapelaseminarului.SlujbaParastasuluiafostofi-
ciatădePSJohnMichael,împreunăcudânsulcon-celebrândpărinteleVicarIuliuMunteanșipărinteleRectorAntonCioba. PărinteleAlexandruMuntean s-a născut ladatade24noiembrie1924înjudețulAlba.Înanul1969aabsolvitșcoalademeseriidinBlajiarîn1972aabsolvitLiceuldeCulturăGeneralădinTârnăveniobținânddiplomadebacalaureat.Timpde20deani
a lucrat ca excavatorist, lăcătușmecanicșiconducătorauto;de-vinemuncitorspecialisttreaptaaII-aurmândcamaiapoi,datoritămeritelor sale, săfiedecorat cuOrdinulMuncii clasa a III-a.Afostcăsătoritșiaavut11copii. Urmează studiile de filo-zofie-teologie în catacombe, fi-ind hirotonit preot în secret îndatade29august1973decătrePreasfințitul IuliuHirțea. Înpe-
rioadacomunismuluiîșidesfășoarăactivitateapas-toralăînclandestinitate,maialesînOradea,capreotconfesor.Datorităcredințeisale,esteînchistimpdeșaseanidupăgratiiînsănudoreșterăzbunarefiindunomal altruismului și al păcii; refuzăvehementsăvorbeascădespreperioadapetrecutăînînchisoaredeoarece arfi însemnat să continue războiul (con-
formspuselorfiuluisăupr.IuliuMuntean). După repunerea în liberta-te a Bisericii Greco-Catolice,estenumit capelan alSpitaluluiJudețean din Oradea și, printrealtele,părintespiritualalInstitu-tuluiTeologicdelaOradea(ac-tualulSeminarGreco-Catolic). La data de 22 septembrie1998aadormitîntruDomnullaspitalulpecareelînsușil-aslujit
cuperseverențăexemplară. Prezența Preasfințitului John Michael și aPărintelui IuliuMuntean înmijlocul nostru a fost,cadefiecaredată,obinecuvântare.Aufostmomen-tede împărtășire, de cunoaștere reciprocă și, desi-gurdecomuniunefrățească.PSJohnMichaelne-amărturisitcălanoisesimtecaacasă.LemulțumimpentruprezențășipentrutotsprijinulpecareîloferăSeminaruluinostruși...îimaiașteptămpeacasă!
VIZITA PREASFINȚITULUIJOHN MICHAEL BOTEAN LA ORADEA
Sergiu CHIRILOAEIAnul II
7Seminarium Varadiensis
Se spune că ceamai bogatămoștenire pecarepărințiipotsăolasecopiilorestecopilăriafe-ricită;aceastavaluminazilelecarevin,îivapăzideispiteșiîivaconducespreDumnezeu.În cadrul numeroaselor vizite pastorale aflate înprogramul formativ, în perioada 2 - 4 noiembrie2018, comunitatea Seminarului Teologic Greco-Catolic, Sfinții Trei Ierarhi: „Vasile, Grigore șiIoan”Oradeas-aaflatînlocalitateaHabic,județulMureș,satulnatalalPreasfințieiSale,VirgilBer-cea și alPărinteluiRectorAn-tonCioba,cuscopulcomemo-răriiceloradormiți. Îmbinând utilul cu plă-cutul, sâmbătă 3 noiembrie,comunitatea a vizitat Muzeul„Daruristrăbune”(Habic)undepiesaderezistențaestereplica,laoscarămultmaimică,aCo-lumneiluiTraiandinRoma;înincintamuzeuluiseregăsescșiobiectegăsiteînzonășinunumai,caredateazăîncădinperioadadacilorcuovechimedepeste6000deani;deasemenea,aupututfiobservateacteprecumdiplomeacordatedecătreMihaiViteazul,diferitedecrete șihărțidar șicărțidinperioadasecolelorXV-XVII. Scopul vizitei a fost îndeplinit duminică4noiembrie,zi liturgicăregăsităîncalendaresubnumele „Duminica bogatului nemilostiv”, atuncicând s-a celebrat Sfânta Litur-ghie în curtea casei PreasfințieiSale Virgil Bercea. Alături dePărinteleRectorAntonCiobaaconcelebrat șiPărinteleSpiritu-al,AntonRus.Încadrulomiliei,s-aamintitdeimportanțaalege-rilorpecarelefacemînviață,deimportanța rugăciunilor pentrusufletelecelortrecuțilaDomnulșidefaptulcănusuntemdefinițide ceea ce avem ci de ceea cesuntemșiceeacefacem. LafinalulSfinteiLiturghiis-acelebratsluj-baparastasuluipentru sufletele celor ce au trecutlaceleveșnice, înspecialpentrumamapr.AntonCioba deoarece sâmbătă s-au împlinit 10 ani delatrecereasalaTatălCerescdarșipentrupărințiiPreasfințitului Virgil, întrucât în luna octombrie
s-auîmplinit10anidelaplecarealaDomnulata-tăluidânsuluiși,anulviitor,înlunamartiesevorîmplini 5 ani de la plecarea laDomnul amameidânsului. La celebrarea Parastasului s-au alăturatși Părintele Gheorghe Lupea din Apalina – Re-ghin, care deservește și ParohiaHabic precum șiPărinteleZaharia Fărcaș, din ParohiaChiheru deJos.Seminariștiișicredincioșiis-auîndreptatmaiapoisprecimitirulsatului,undes-aurugatlamor-mântulceloradormițiînDomnul.Lafinalulzilei,
seminariștii au vizitat Biseri-ca din localitate, unde au fostprimițicumarecăldurădecătrepărinteleparoh. Lunanoiembrieareoputer-nică legătură cu sufletele celoradormiți.Pedatade1noiembrie,Biserica Latină îi sărbătoreștepeToțiSfinții, în timpceBise-ricileOrientale îi comemoreazăîn prima Sâmbătă din această
lunăpe toți cei ceau trecut laDomnul.Regăsimtrei date importante atunci când sunt amintiți ceirăposați: „Moșii de toamnă” (PrimaSâmbătă dinlunaNoiembrie),„Moșiideiarnă”(Sâmbătadina-inteaDuminiciiÎnfricoșătoareiJudecăți)și„Moșiidevară”(SâmbătadinainteaRusaliilor).Provenitădincultularhaic,sărbătoareaîşiareorigineaîncădintimpulgeto-dacilorşireprezintăoformăacul-tului strămoşilor preluată de creștinism.Această
sărbătoarenuareodatăfixă. A fost aleasă ziua de sâm-bătă,deoareceesteziuaîncareMântuitorul IsusHristos a statînmormântcutrupul,iarcusu-fletul s-a coborât în iad pentrua-i elibera pe toţi drepţii ador-miţi. Rugăciunile pentru suflete-leceloradormițisuntimportan-te deoarece ele sunt puntea delegăturădintrenoișiei.Noine
Înaceastăvarăamavutocaziasăpetrec6săptămâni în conventul „Sfânta Maria” din MontdesCats(Franța),careseaflăînzonaflamandădinNordPasdeCalais,la35kmdeLille. MănăstireaafostpreluatădeordinulTrapist–laturacontemplativă(declauzură)–înanul1826.Călugării și călugării-preoți provin dinmaimultețărieuropene,darșidinfos-tecolonii franceze.Ceeaceîi unește pe acești oameniîntr-unlocatâtderetrasestedorințadea-islujiDomnuluiprintr-oviațăsimplă,auste-ră,caresăcuprindădoarru-găciune,meditațieșimuncă. Mănăstirea seîntreține din producția șivânzareadebrânzeturidupăorețetăunică,specificădoaraceluiconvent,darșidin activități cu regimhotelier; cei care doresc sapetreacăoperioadă în linișteși rugăciuneauoca-ziasăsecazezeîntr-osecțiespecială din incintamănăs-tirii, secție special dedicatălaicilor. Împreună cu părin-tele diacon Gabriel Manu(Cluj-Napoca)amavutpartede un timp special și unic,frații din mănăstire ne-autratatcașicumamfifostde-ai lor: ne-am rugat împreu-nă,amservitmeseleîmpre-unășiamlucratîmpreunălafabricadebrânzeturișiîngrădină.Ceeacefacetotulsăfieatâtdespecialefaptulcănis-adatocaziasăgustămdinaceastăviațădeclauzură,săînțelegemmaibineînceconstă
viața de călugăr. Indiferent dacă cineva e chematpentru această viață sau nu, a petrece puțin timpalăturide„pustnici”estebenefic.Istoriaserepetă:dacă înprimele secole ale creștinismuluioameniimergeau în deșert să-i caute pe pustnici pentru apetreceuntimpcuei(ex:Sf.AntoniecelMare),lafel și astăzioamenii se retragdinviețile lor coti-
dieneșiseducsă-șicautepecălugării dinmănăstirilemairetrase pentru a fi ajutați decătreaceștiasăseapropiemaimultdeDumnezeu. Conventul a fost ceva de-osebit de alte locuri pe carele-am vizitat. Călugării pecare i-am întâlnit, precum șioameniicareveneausăseca-zeze la mănăstire emanau o
Îi mulțumesc lui Dumne-zeu pentru această perioadăîn care am fost de-a dreptulcopleșit de haruri. Am avutnevoie sămă desprind puținde activitățile cotidiene șisă am parte de liniște fizicăpentru a se putea așterne șiliniștea sufletească în careDumnezeu își facemai ușorauzitglasul.M-amîntorsaltom,maiplindeviațășimai
pregătit să urmez calea formării mele spiritualecarearecafinalitate,cuajutorulDomnului,preoția.