5 BANI ABONAMENTE Un an . 20 lei 6 . . . 10 ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI ränd b. BANI Admin. Sub directiunea X No. 1966-- 22 August Suletimil rile or mai una alta pig- meii In neputinta ura in- vidiei, au potop de injurii la adresa d-lui Take lonescu. cari, de nu mai tenesc acnzatiuni stupide, enormi- Murite de mentalitatea monstru- Inchipue vor putea crea un curent de opinie bärbatrlui de stat cAruia in reare, foarte mare parte meritul repurtat de Rominia. Cu in- suite de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta- tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria ; am voit sä ramlnem urbani spriberarea esafoda- julni de credintä calomnie, domnii de la Epoca ajuns sä cA nu reai trebue nici cA pot permitä ignominie, pot continue cu atacurile - dea zor eu 1 lui Take Dar de veninoase, provoad acestei - care conservator-democrat, prin puternica lui inteligenta, lui hotä- in a la de factor decisiv In Europei,-cltA repulsione a campanie de au putut s'o constate inspira- Epocil ai coditei sale Viitornl. e bun nu e Romin patriot care sä nu Invinuirile idioate, pornite dinteo Epoca - Patronii contestind Take nu mare, co- dar ori-ce merit ac- tiunii externe a !.. de fie-care zi, fie-care din Octoru- brie sefclui tidulni do coterii care nu agitat, cari n'au dat de toatä cri- zei, de cIt numai in a pescui In apä !... gativA, intereselor si pros- roadelo ac- laminate, de a bärbatului Stat, care co a conetnta atunci in spirite era drumul croit ! E pree mare cutezanta acelora ceri nici odatä n'an font stare o demarcatinne tre superioare ale e a Impinge do limita permis ad- preot a ataca, - ca sentimental cinste drop- messelor nu se D. In acordat redactor la Figaro, a afirmat care a la baza actiunii diplomatice militare a : anume ia nu rebuia strivitA, litä de oare-ce balcanic c-aia noi am formidabila sfoi ne-a atras admiratinnea a dat o crestere un prestiaiu ar fi noi, cole d. Filipescu (vezi sa de a dona zi dapä iesirea din govern). Da, ntrl hotatitor sfatu l'ar d. F!';pescu, e nelndoios, fi din nu numai nu avea nimic de dar avea de pierdut. ar tost d. Take care, spirit de pAtrundere sä cu paie piciorul in prag pieptul iatilor atunci era de a ce un gest - nesocotit la acea epoca - stie nu nurnai din imediate, dar din situatia vaza Romäniei. astAzi, aceiasi oameni cari, pentru un rneschin de cote- rie, nu ezitau sA dea Insusi rul au neobrAzarea lutineze do stat Rominia datoreste In mare, foarte mare parte triumful - de ce ? Pentru d. a a- firmat-ceea ce sustinut guver- nul de in tot timpul cit a nut criza ; pentru ca echilibrul din fie inteadevär just de forte, tot ca Bulgaria redusa., muncitä de Dar a nu idiot,ilor sä priceapä, e a clinilor sä nu latre la trecerea caravanei. pretindem pigmeilor-cari nu-si mai afirmä existenta de cit prin secreteazA-sä aprecieze lumina dreptei mare, rotor- democrat in criza din a materialmente moralmente ; a acestor la mici la vadA adevä- ale a lui o care ria e pabil, iar un sentiment do nu sufletul säu ros de patimä. Microbul poltron. Nu nici un am reprodasä dinteun ziar brailean, izvor autorizat, 10 a 350 de oameni - colonel, vibri- dovedit prin micros- ca un se contamiueze co- suprem, luci sä ai- i va face manue'ele In felal : Ua microb poltron, la joasa, in lamina sea- relui In acide, In septice nu militrre supe - rioare, la in 10 va adas moderne... POLITICE EPOCE" ,Epoca" care a asteptat data de I budgetar-pentru un ziar de opozitie, con- secretiunea a veninu- lui, in contra fruntasilor partidului conservator-democrat. Noi recunoastein, inconjur, mi- siunea elevetirei a calompiei, ce mai poate a- vea, ea ei, a acestei Epoca", irdeplini- rea acestel pu- sai cetitori o ar fi toti ex- din jurul d-lui Bogdan In ura ei nepuLinchasä ea descopere teme de c, pe ce simplu ridicole. Astfel, in numär, ea a pe Badareu, se prea pentru de douä-zeci patru de ore se la cele doua ale Evident e ridicol nepu- contra care se istoveste muncind lupta con- tra care, prin conti- supravegheri personale, pilda activitti prodigioase executarea stricta a ma- surilor luate. Din acest fapt Epoca" are neo- brazare sa faca o imputare d-ha Badareu. Ea ar poate ministrul publice ad-interim la interne sa imiteze pe pe care Epoca" nu i-a atacat cari, daca se demenau, o numai cazuri de- plasarea Ea ar fi vrut ca d. Badareu imiteze pe alti pe Epoca" iarasi nu i-a atacat iodatä, care nu pe la mi*Listere lunile care nu ntacar despre e- xistenta celor mai principale din departarnentelor respec- Dorinta ei nu se va Atacurile nu vor schimba conceptia d-lui Badarcu nu 1 vor face de o activitate sä lenea tembelismul eu a- oriental al unora din a- Epocei". despre balele pa- rapon, eel vor reaminti d-lui : bate..." Fafa diane la cd vor de cap. La Sulina o femee in a lost de in lazarctul hc- Era un greu de ! celor mobilizall, de binetul lui prefect de polijie. o... de- Mare. 4 cere in lard d. Take Ionescu. Cind se va rein- toarce, va cere retrimis peste De soldafilor iefeau noaptea din Ei ? Achille iefia de ori, din S'a un la marginea Evenimental" va D. Al. inspector sanitar, va autopsia." Bonne ! Sebastian Moruzzi puneu condifiuni ca general Ca- De ce mi mie se S'au eliberat Italia - a- nului trecut total de poarte, fata de 533841, eliberate In 1911. Emigrarea se mai America. saa In- 267337 pasapoarte pentru Statele- Unite, 72154 Argentina, 35562 Brazilia etc. Emigratia a con- Calabria, Bazilicata Populatia la suta de este de 81.5 pentru masculin, re 7.7 vrtsta 14 ani. Cea mare parte din contingental a fost format de agricultori, ziva etc. Profesiunile presuponind o care cultura slut reprezintate du- cam : 2901 medici, ingineri, avocati, ; 2037 teatrali muzicanti ; 143 pictori, ptori, gravori' fotografi. Buletinul al din Alexandria (Egipt) referitor la Mina luna 1913, statistice : Total : 14.416.693 kgr. valorind 157.862 L. E. 9.840.766 kgr. 747 D. E. Din Anglia L. E. Germania . . Austro-Ungaria Italia Rusia Australia .. . . . Statele-Unite . . Alto . . poate din acest tablou, este Australia ; de aceasta din apropio melt. 21 592 9.323 47 902 010 053 27.526 8.171 1.357 OAMENI LUCRURI Serisorile arse in teresul higienei una din stiri ale gazetelor acestea din armatei ar fi ordonat arderea co- militare. Era In zilelo grosul trupelor so In Bulgaria epide- mia sarbatoria rindurilo tra- noastre, ori primele sate de victime... dezarmatä din cale In militare, recurgea la palia- dictate emotio- nante. Intro aceste paliative, se pare, ar fi fost incendiarea pen- tra a din lutinderei lumea aci din doritoare vesti, arzind -la de de nicaaii ; nu mai primia Du- in de vagHe noutäti ziare ; nimeni, aproape nimoni, sap- de-a nu mai putea bisnuitele rare banale stereo- In dar pentru In ele noaste ai al astfel, acole venite de operatii, sorbia si de linistire. Cine ar putea In cuvinte, mea de subita intro- a corespondentei militare, tortura sufletele color - numär de aproape n'a dmin In care sä nu sub arme ! In vreme ce acei dor- nici clipä ve- circa doritelor siruri, dincolo sutele de mii, de postale de imens auto-da-fé, pieriau nimicitoare, microbilor caro nurnai mai sigur mai ca orico alt element, nimici... Fladra in care ardea pentru vecii vecilor doral rostit cuvinte sim ; dragostea spusä pentru dru- lung ; trimise departe, in unghiurite In parinti, do frati ; aveau sä zboare, sä a jungä tocmai la pentru a o a un a ogoia un der-. arma scrisorilor arso, Indoialä, vor curs In de zile atitea cari ardeau scrisorile si numär, prefänte merman do Rodion Iinutul : Dam- Din Botomi la Niciodatä n'am fácut acest drum aveam sä-1 fac o Mont timp de In a- desi trebuia tra- in eu ai alta to- en vazind mai cova de curnpäräturi, gasit piec, mai zicind ca merge ca din urmA. La ora la un cal mine am era bun si trAgea dor spre undo sA nu Chiar cum am esit de poarta am lasat a apucat singar ce M-a scos ce duce din Boto- la directia spre a din faptul do ea vedeam cealaltA Sosca, ce duce din la mai ales din aceastä sea trAsuri una din acestea un arca a lui Noe in- carcatä col putin 15 mi-a la mea cA merge la Salita. mai ca sA nistese nevasta, care din moment moment voia sA sä nu necunoscute, sA teptAm din armA Am lasat mai dar din urmä tot nu no-a ajuns. schimb mare am mers soseaua cAci e o sosea netedä asfaltul, nici un hop. nu duce sate, dealuri vAi trAgAnate sA treci sate, care le vezi depArtare. Abea iazul StAuceni, dAm satul cu Aci se urcA un deal mare, lung inceput, dar pinA incepe a se frumoasä ce la se ramificA in o drept Su- lita, alta spro drum vedem o marM locului. Copiii se adormit pe marfA, cAzutA jos, iar oprind o- dihnind. Se cA se va gäsi rAu, caro-i va fora din marfA va inväta ce La drnmurilor am lasat si latreb cineva, a apucat directia bätAtoritä el. A bino. In acel timp vasta dupA ea copiii, grija cA am gresit drama]. prin sat al desti II do la trécAtori, Se noapte sat vedeam oamenilor focuri de mämäligA, adie- rea ne prAjite cu esit din suind la deal, a trebuit dau zor calulai, mai po din inourase si fuigerile se desau mare. intuneric si priu neumblate mine, dar numai
4
Embed
Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
5BANI
ABONAMENTE
Un an . 20 lei
6 . . . 10
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
ANUNTURI
ränd b.
BANI
Admin. Sub directiunea X No. 1966-- 22 August
Suletimil
rile ormai una alta pig-
meii In neputinta ura in-vidiei, au potop de injuriila adresa d-lui Take lonescu.
cari, de nu maitenesc acnzatiuni stupide, enormi-
Murite de mentalitatea monstru-Inchipue vor putea crea un
curent de opiniebärbatrlui de stat cAruia in reare,
foarte mare parte meritulrepurtat de Rominia. Cu in-
suitede nerusinate, cred patroniiai cA vor reduce pe un
plinä a Sta-tulni a avut parteainitiativA, de deciziune de
noi am apusä vremease
injuria ; am voit säramlnem urbani spriberarea esafoda-julni de credintä calomnie,domnii de la Epoca ajuns säcA nu reai trebue nicicA pot permitä ignominie,pot continue cu atacurile- dea zor eu 1lui Take Dar de
veninoase,provoad
acestei - careconservator-democrat, prin puternica
lui inteligenta, lui hotä-in a la de
factor decisiv In Europei,-cltArepulsione a campanie de
au putut s'o constate inspira-Epocil ai coditei sale Viitornl.
e bun nue Romin patriot care sä nuInvinuirile idioate, pornite dinteo
Epoca - Patronii contestindTake nu mare, co-
dar ori-ce merit ac-tiunii externe a !.. defie-care zi, fie-care din Octoru-brie sefcluitidulnido coterii care nu agitat, cari n'audat de toatä cri-zei, de cIt numai ina pescui In apä !...gativA, intereselor si pros-
roadelo ac-laminate, de
a bärbatului Stat, care coa conetnta
atunci in spirite eradrumul croit!
E pree mare cutezantaacelora ceri nici odatä n'an
font stare o demarcatinnetre superioare ale e aImpinge do limita permis ad-
preot a ataca, -ca sentimental cinste drop-messelor nu se
D.In acordat redactorla Figaro, a afirmat carea la baza actiunii diplomatice
militare a : anumeia nu rebuia strivitA,
litä de oare-cebalcanic c-aia noi
am formidabila sfoi ne-aatras admiratinnea a dat
o crestere un prestiaiu
ar fi noi,cole d. Filipescu (vezi sade a dona zi dapä iesirea din govern).
Da, ntrl hotatitor sfatul'ar d. F!';pescu, e
nelndoios, fidin nu numai
nu avea nimic de daravea de pierdut. ar
tost d. Take care,spirit de pAtrundere sä cu
paie piciorul inprag pieptuliatilor atunci era de ace un gest - nesocotit la acea epoca -
stie nu nurnaidin imediate, dar dinsituatia vaza Romäniei.
astAzi, aceiasi oameni cari, pentruun rneschin de cote-rie, nu ezitau sA dea Insusirul au neobrAzarea
lutineze do statRominia datoreste In mare, foarte
mare parte triumful -de ce ? Pentru d. a a-firmat-ceea ce sustinut guver-nul de in tot timpul cit anut criza ; pentru ca echilibruldin fie inteadevär just
de forte, totca Bulgaria redusa.,
muncitä deDar a nu
idiot,ilor sä priceapä, e aclinilor sä nu latre la trecerea caravanei.
pretindem pigmeilor-cari nu-si maiafirmä existenta de cit prin
secreteazA-sä apreciezelumina dreptei mare,
rotor-democrat in criza din a
materialmente moralmente ;
a acestor lamici la vadA adevä-
ale alui o care ria epabil, iar un sentiment do
nu sufletulsäu ros de patimä.
Microbul poltron.Nu nici un am
reprodasä dinteun ziar brailean,izvor autorizat,
10 a 350 deoameni - colonel, vibri-
dovedit prin micros-
ca un secontamiueze co-
suprem, luci sä ai-i va face
manue'eleIn felal :
Ua microb poltron, lajoasa, in lamina sea-
relui In acide, Inseptice nu militrre supe -rioare, la in
10 va adasmoderne...
POLITICE
EPOCE"
,Epoca" care a asteptatdata de I
budgetar-pentruun ziar de opozitie, con-
secretiunea a veninu-lui, in contra fruntasilorpartidului conservator-democrat.
Noi recunoastein, inconjur,mi-
siunea elevetirei a calompiei,ce mai poate a-
vea, ea ei,a acestei
Epoca", irdeplini-rea acestel pu-
sai cetitori oar fi toti ex-
dinjurul d-lui Bogdan
In ura ei nepuLinchasä eadescopere teme de c, pe
cesimplu ridicole.
Astfel, in numär, ea ape Badareu, se
prea pentrude douä-zeci patru de
ore se la cele douaale
Evident e ridicol nepu-contra care
se istoveste muncind lupta con-tra care, prin conti-
Era In zilelo grosul trupelor soIn Bulgaria epide-
mia sarbatoria rindurilo tra-noastre, ori primele
sate de victime...dezarmatä
din cale Inmilitare, recurgea la palia-
dictate emotio-nante. Intro aceste paliative, se pare, arfi fost incendiarea pen-tra a din lutinderei
lumea aci dindoritoare vesti, arzind -lade denicaaii ; nu mai primia Du-
in de vagHe noutätiziare ; nimeni, aproape nimoni, sap-
de-a nu mai puteabisnuitele rare banale stereo-
In darpentru In ele
noaste ai al astfel,acole venite
de operatii, sorbiasi de linistire.
Cine ar putea In cuvinte,mea de subita intro-
a corespondentei militare,tortura
sufletele color -numär de aproape n'admin In care sä nusub arme !
In vreme ce acei dor-nici clipä ve-circa doritelor siruri, dincolosutele de mii, de postale
de imens auto-da-fé,pieriau nimicitoare,microbilor caro nurnai
mai sigur mai ca orico altelement, nimici...
Fladra in care ardea pentruvecii vecilor doral rostit cuvinte sim
; dragostea spusä pentru dru-lung ; trimise
departe, in unghiurite Inparinti, do frati ;
aveau sä zboare, sä a
jungä tocmai la pentru a oa un a ogoia
un der-.arma scrisorilor arso, Indoialä,
vor curs In de zile atitea
cari ardeau scrisorile sinumär, prefänte merman do
Rodion
Iinutul : Dam-
Din Botomi la Niciodatän'am fácut acest drum aveamsä-1 fac oMont timp de In a-
desi trebuia tra-in eu ai alta to-
en vazind maicova de
curnpäräturi, gasitpiec, mai zicind ca mergeca din urmA.
La ora la un calmine am
era bun si trAgea dor spreundo
sA nuChiar cum am esit de poarta
am lasata apucat singar ce
M-a scos ce duce din Boto-ladirectia spre a
din faptul do ea vedeam cealaltASosca, ce duce din la
mai ales din aceastäsea trAsuri unadin acestea un arca a lui Noe in-carcatä col putin 15mi-a la mea cA mergela Salita. mai ca sAnistese nevasta, care din momentmoment voia sA sä nu
necunoscute, sA
teptAm din armAAm lasat mai dar din urmä
tot nu no-a ajuns. schimb maream mers soseaua
cAci e o sosea netedä asfaltul,nici un hop. nu duce sate,
dealuri vAi trAgAnatesA treci sate, care le vezi
depArtare. Abea iazulStAuceni, dAm satul cuAci se urcA un deal mare, lung
inceput, dar pinAincepe a se frumoasäce la seramificA in o drept Su-lita, alta spro
drum vedem o marMlocului. Copiii se
adormit pe marfA,cAzutA jos, iar oprind o-
dihnind. Se cA
se va gäsi rAu, caro-i va foradin marfA va inväta ce
La drnmurilor am lasatsi latreb cineva,
a apucat directia bätAtoritäel. A bino. In acel timpvasta dupA ea copiii,grija cA am gresit drama].
prin sat aldesti II do la trécAtori, Se
noapte satvedeam oamenilor
focuri de mämäligA, adie-rea neprAjite cu
esit din suind ladeal, a trebuit dau zor calulai,
mai po dininourase si fuigerile se
desaumare. intuneric si priuneumblate mine, dar numai
NIA
E
Doctor A. Ratianudiplomat de la Universitatea din Geneva
- - a 46 - -Executá : Cele mai complecte analize de urinA, din punct
de vedere chimic microscopic; Analize microbiologicede lapte de la doici Analize bacteriologice de spute asupra ba- ::cilului tuberculozei ; Analize de secretiuni uretrale asupracocilor Neiser ; Analize alimentare de vinuri, lapte, etc.Analize de stofe din de vedere a compozitiei a continu-tului bumbac sau etc. etc.
Cereti instructiuni pentru ori-ce .n
din geografice ale major,mänam calul mai spredar nevasta copiii mereupoate am nici drumeti
de drum carenu mai N'aveam
cine Intreba. doi oamenii-ajungem Intreb ea dan
nevestei copiii- Departe i ?
Nu. Mai ai vre-o kilometri.suit Cerchejenilor. Din dea-
acesta am avut o: la o departare mare apa
luminat agiorno deluminoase. Am suntem
aproape de Sulita, care e aeezat pe ma-acestui mare iaz de peste 800
tare. E adevAr Intunerecnumai sclipitoarea mia parte din o secundä
ca sä mai lumineze dealurile pe undee vezi lumi-
noase, cumdin Sulita, ca far
Dar In vale,priveliete dispare. Coborlm tot
mai tare, ca apoi dealulsA ne n ea.
Inplinä e noapte, oraStrada principall e tot una soeeauacare trece prin Salita la garaTodireni ; lämpile Waschinghton lumi-
a giorno prin else la noicari de In-
C. din Dracfari.Am un mind chibzuit
mai ceva pe orimergem mai repede Draceani.
Ploaia tot mai tare.aratat pe nude sä
mergem Draceani ne-au spusIn zece minute la
de acolo. In la 10 un sfertam sosit la doritl.
toate ajansesem neplouati, ne-vasta n'avea : vroia a-jans din clruia
eel acestmai clad la
ora 10 ploaia sä toarne cofa.Uitase grija ei poate am rAtAcit dru-
se oonvinsese de inteligentacare drumul mai bine mine, daro rodea grijä, anume a copilului cevine prin ploae.
La ora 12 a sositSe adApostise a plonat la o
de oameni cum a adat zor de a acasä, cam din
aClad a vAzut nevasta s'a re-
pezit de l'a brate l'acasä la
cum a venit rin ploae, iarde 4 sä respundä
la Intrebärile puse, i-a pus mamei sale o:
- Mata te ai a-i trecutpeste ?
- M'am- nu m'am temut.a poftele tu-
turor de palavragire.
Dedire*
Cel mai mare cimp de experienfd.Peste 20 din cele mai remarcabile va-
culdvate experimentate. Fiecare din in pepiniera
cultivate via proprietdfei sepot vedea pe ele de ori caredorefte sd via.
are dreptul sd refuzeori-ce plantd nu are anu-lui acesta 35 c. m.
Catalog gratis laWere.
A se adresa la DealulTomesti-
la proprietar51.
Vindecareacancerului
Neues Wiener Journal, a poli-tica ziva azi, a seIn primul articol de congresuldical la Dresda de destäinuirele
acolo.ziar vienez, spane
parea profesorilor adunati acolo, a lostacea al vindecArei cancerului, ce
omenirea.S'an constatat chirargi-
cale numai un rezultat problematic,Limp boala mine. Insaei
profesoral aori operatii, ce de dreptul de per-
de stiintl, dar rezulta-tul tot problematic.
A totusi animat de opärerea ce-
mai multi, Radiumuluiinterventia chirargicalä dan rezultatemoase credinta nnanim era, Inviitor acest element scamp va
teribilei boale.Dar, zice Neues Wiener Journal' de
sä radiumul ? Este elementalazi mai scamp de obtinut toateaceste pus la
Nu ca unii favorizati de soartäel,-trebue fie la
Aci sA initiativavatä. Am gäsit peutru flota
gäsim binelenirei,
D.
Ocaziune rark-Se dirt Ca-un eveniment teatral... itiv. E
vorba de o... demobilizare a trupei dra-matice a Märioara
In cursul vacantei tocmaio parte a trupei-inclusiv d.
Haralamb G.dincolo dincoace de Dunäre.
ne este dat comentlmgestul directoarei - a primei directoare
de teatru,-dar am vroi numai sAo
N'ar fi posibil elementedesfiintatei trupe dramatize a-
duse In ?*tim eA aci ne lovim de dificultAtile...
cIt d. Sadoveann estesub arme, dar badgetnl
lui viitor este fixat.Emitem, totusi, ideea de mai la
rigoare, vom reveni vom insistapra ei, cuprindede malt
Bine am primi In bucurospe de d. H. G. Leca.
Se viitor al Vieteiva In dublu en
un interesant sumar
Dintre scriitorii en fostmobilizati d. Dim.cana, excelentul humorist.
Pierre Loti nu este singnrul s'aadresat marei prese divul-gäri penibile despre atrocitätile
Le In din27 28 August reproduce din corespon-dentele unni publicist rus
mai
TRUNA ZILEI
FILOLOGIE
din Birlada fost la reclamat
de pentrugroaznica bataie soldatu-lui B.
Nu-i un simplu de paleCe-a atitaAsta n'a mai fostCi a un... batalion.
de pericolul epidemieiepitropia spitalului Sf. Spiridon a insti-tait un de vaccinare ser antiholeric, la servicial de a spita-
in stradaanti u cerut de d.
dr. a sositse fac absolut gratuit.
de 21ani, din Scobinfi, s'a prezen-
simptome suspecte deA imediat transportatd la spitalul
dinDeaseminea Scobinfi, d-na
Sofia Pricolici, a de crampede a
sub supraveghere, la
HOLERA LA. ROMAN. - EpitropiaSft. a primit azi, telegrama
:
Orasul Roman este ameninfat delerd. de vibrionise izoleze.
Rog medicului primar alspitalului din Roman, de a evacua
a primi de vibrioni.Dr.
La aceasta, d. epitrop dr. Riegler, a:
,Orasul Roman n'are de cit singurspital. Acolo bolnavi multi
cari nu pot fiAr o calamitate, contra
principia, de a transforma uniculspital mare, spi-tal de holerici, chiar de ar
Dr.
D. dr. medic ala plecat la Scobinfi,
pentru a se convinge aplicatprescrise de d-sa in pri-
constatat acea
acest moment, nu se cunoasterezultatul analizei bacteriologice, -
ceia ce n'a impedecat a seindicate de
Ca tithe fap-cd pe cind ziarele
rea Regele alSerbiel a decorat marea cruce a Val-turului alb pe Titu Maiorescu,Take lonescu Alexandra MarghilomanEvenimentul cale omitdnumele d-lui Take lonescu.
Pe purdarea aceasta un modelde i
seminariilor pedagogice dinBucuresti Iasi, au suspendate
de la Septembrie a. c.suspendare e de lipsa de
Elevii seminarii vor trece laStatulai, pe cind studenfiide litere vor face practice
Se de mai aniin de celelalte secundare se-minariile de elevi cari securan de drepturi ace-leaei obligatiuni ca elevii celorlalte
Prin institutiile des-cale
Suntem ce-interesati de capacitate
la scolile secundare de fete, nu s'a a-a uncle ziare,
ci a rAmas sA dinde 30 Septembrie, ,Epoca".
Se cerecrie In Muncitoare1 de astAzi,
corespondent din d. M. Mano-scena ordonatä de cApitanul
C. asupra soldatulni Berlanddespre care am eri :
Tipetele nenorocit soldat eransfisietor de dureroase. Din cauza lovitu-
InSpectacolul era oribil de vAzut. a-cest acAzut In nesimtire. Dus la infirmerie decAtre camarazi ai
Dar nu a aceasta :a dat ordin la
chisoare pe nenorocitAa odiosalni regim cazon.
Dar nevoind dea pentrutorturatul mai malt mort,a ordonat sA de o
Acest soldat setot In infirmerie, pe moarte.
Cereti anchetä argentA.La ancheta
va ordonatä acest
26 Septembrie, vaanual al corner-
ciali.
Pentra alcAtuirea destudii la de ministerulcultelor instructiunei institniturmAtoarea comiiiune : d. inspector Drutu,d. Ulisse MavrachP, d.d. inspector contabilcomisinne are de scop propue minis
practice pentruagriculturl.
AstA noapte Ia ora '10, a lalocalitate eseadronal jandarmi
:: D. I. revizor adesluairi ministerului
ce functionarea azilu-confesionale din localitaie, aceas
tA epidemie.:: In zilele de 25 August
Luni 26 August a. la -
dim. a lacomisiunea de lichi-
dare un de 300 cai ce aufost rechizitionati atg.
Locuitorii interesati care vor voi aparte la licitatie, vor putea cumpara fie
bani gata fie schimbul bonarilor derechizitie, care vor fi preschimbateintea bonuri de platA.
Ministerul de a trimis dinpartea servicialai o eu
pentru personalulmedical combaterea holere".
La spitalul a fost internatan din persona-
tramvaiului electric.D. C. Dafinescu inspector
Inaintat regularea dreptu-la pensie pe Octombrie.
s'a mai acordat la ministerulinstractiune an al doilea examennici unei categorii repetenti, dea la obiect,
primar al orasului adirectiuniii tramvaiului electric dispozitiaca sA vagoanele In stare denie, sublimat la extre-
orasului vagoanelemai malt.
Examenele particulare :dispozifii ale instructiei pu-Nice. - Ministerul instructiei aluat dispozitiuni, pri-
la examenelor particulareinstructiei printr'o
decizie datA eri, a dispus toti eleviiparticular urmeaza
In de e-integrale detrebui ca pinA In seara de
31 August, trimitä ministerului,rile privitoare la Inscrierea iar acei
le acte, cautea complecta.
Examenele au fixate pentru zina20 Septembrie, se vor continua
la 30 Septembrie. Comisiile examinatoarevor fi Intro 15-20
dispozitie foarte importantä Ineu examenele elevilor
preparati particular, cea armA-toare :In cursul lunei Aprilie, ministeral instruc-
tiei a admis dintre elevi-lamai virsnici-sA da
preparati particular pentraclase.
Sant unii cari prezentinda-se laexamen sesiunea n'aupromovati baza examenulai dat, cideclarati corigenti la o materie sau
elevi, ministerul instructieia ca de
sA nu tree cIt e-xamenul de corigentä, cA cur-
lanai Aprilie au primit aprobareaa da examen clase.
In sesiune Septembrie, vor puteatrece examene integrale pentru oclasä numai elevii fastpromovati, la examenele integrale
deamiazá o
a teritorial comunei Buznea,de porumb.
:: Redin-Mitropoliei, s'avit epidemia de
In zilele din sani-tar asupra persoanelor sosite din locali-
suspecte a fi contaminate s'acitat chip riguros ca deosebire
dinRussia Ungaria.
Cassa a meseriilor a acor-dat In acest an suma de 200 lei cor-poratiei constructorilor serbAtori-rea patronulni acestei corporatii.
In lipsa directorulni tramvaiulnilectric d. Hildenbrant casierul
fungiunea de pro direSfatari
a päzi da holeräede d. dr. Flor s'a distribnit In miide exemplare.
la directia tramvainluielectric nnmeroase ta con-tra manipulantulni No. 40 care s'avinovat, Duminicl de
publical
D. Negrazzi, Prefect dedet s'a tutors azi In localitate, veninddin judet.
INSTITUTUL de
19Curs primar programa Curs
liber Se indeosebi de limba
germand, piano, manual,desemn, canto gimnasticd.
la 20dela Septembrie.
Provecte la
au a mai in loca-vor cantona in valea
deloot mdsurile, pentru
la dispozilie apa nece-
De /el localitatea e admira-bild din punctele de vedere.
D. dr. Ochs, a vaccinat azirum antiholeric, toti medicii per-
superior al spitalulnivaceinarea s'a vaccinui
Hafkine, din Dresda.la 4 p m. se
Consiliul Comunal,Anibal ajutor de primar.
Consiliul are a se ocupa de maichestiuni importante.
Ministernl de aIn mod detaliat modul
cam au fost ajutate familiile sAtenilormobilizati, a recomandat de
ca primäriile sA intoc-sA se arAte
pronnmele persoanelor care fost a-jutate, de a celui ajatat
eel mobilizat, ce l-a primitbani sau naturA fiecare de cAtre
aname s'an Impgrtit.
Continend seria InregistrArilor ci-Ocuparea Bulgariei de
tre Romlni, impresionate dereporterii-operatori, cinematograful
dinecranul In noul program de
21 August, Inaintarea spieregimentelor 3 5 de artilerie".
Aceste impresionäri favorizate de untimp foarte frumos, reuait modatlt de perfect, cA redarea cinematogra-
diferä de suntemmartori oculari ai
de : Inaintärileordinile de plecare,
tunurilor, Inetc.
Aceste fidel re-date astA de cinematograful
din grádina Traian cele maidin toate
cetitoriila reprezentatii.
Tot In programnl dene reproduce pelerinajul la
Al. V. BeldimanLa acestleelerinaj care a
acum zile la auluat parte
splendidl e deasemeneaprinsä noul program de astA :
Supreme särutare" adaptare Lebaiser roman alJulien (2 pArti). mariforte dramatice ale Parizianedan concursul In interpretarea acestei
; parizian care face epocAIn arta
D-RA DELVAIRdin Paris
Delvair de la Comediad. Signorot la Gymnase, d.
de la d. de lad. de la Chatelet in-rolurile principale.
E primal film care figareazA intreagapleiadä artistic/ a prineipalelor pa-
Octombrietot I din str.
miei No. 3, ocupat actualminte de Bancadin 10 oddi 2
Inchirierea face in total
pea-ratsee.D menea apartamentdin 6 atenansezite calorifere I al
a din Str. Caza-
A se adresa la Banca Moldova.
OPINIA
Inte1egere-turco-bulgará
Delegatiiau spre
Baza o va forma nota gu-turcesc din 19
SituatlaAtena.- ordonan
major. Rez claselor 1901-1908fi
Este va figit la lui Septembrie.
Schimb deAtena.- Regele a conferit re-
gelui marele cordon al ordinuluiSalvatorului, regele Serbiei a conferit
Greciei cordon allui Carageorge de aur pentru
Viena.- D. Berchtold a primit laprinz din Argirocastrospre a pleda interesele deacolo. eful comisianei, Ecrembey Viora,a remis ministrului un memorianuntit teritorului
la Albania.Ecremberg a ministral a
de a dat a-austro-ungar va face
total a face valoreze dreptelecereri ale poporului albanez.
Proclamatle- a plecat azi dimi-neatA Kolasin, de toti
demnitarii ca in-sA salute armata ce se
toarce Macedonia.Regele va citi o de-
mobilizare.
deNew-Haven. - exprese
Wallingford. Trenuriletixite. CtlAtorii spre
New-York.13 50
care multi foarte gray. Cauza ar fi odead.
Turciateritorii
Sofia.- Ziarelefaptul, trupele turcesti aumai ocupat localitAtiledina Dedeagaci.
Londra.-Azi pedintre Hawesjunctiontephen Aisgill,exprese care veneau de la Carliste
mergeau sud,tamponat pe ra-portul oficial, sint 14 ucisi 10
Ciocuirea aceasta este unadiutre cele mai grave catastrofece vre-odata
engleze.
de automobil- ocaziunea de
automobile, doua automobilenat. doi mecanici au fost
Savant de PapuasiBrisbare. - Dapd o tire Noua
Guinee, mineralogal Warner, americande origind germand, ode a mincat de Pa-
lui au scapat
tren gol, venea de laNi§, ciocnit la oarele
Osep, un tren de sol-ce dela Vranja.
Cinci soldati au ucifi gray
Accident de aviatiedc vas, Lefranc,
locotenentulta Lefebre cagerk pilotat intri an biplan,
momentul aterizArii - s'arezervorul s'a a-
Lefranc d-na Léfebre au font gray
holerelM. S. a semnat de-
se nu creditde lei, deinterne, ntru combaterea
Zbor miraculosParis. Pegoud a reinceput
azi sa ierila
a la 11an sfert
a pusaer s'a o a-metitoare, la 500 de sol.
a d stic, ca
a ast-rdsurnit, 500
30 de a pozitiunecta la ora 10 40
minute, in entaziosteale mei care l'a dus in triumf.
Telelanic
Noua Romániemare
ziar vienez -Viena - Ziarul Neues Wiener Abend-
blatt, de anexatede care le
serie :Trebue la organizarea noi-
teritorii, guvernul va cAutaevite comise ocazia organi-zArei Dobrogei, siliudu-se de acrea In noua provincie, o stare de
caretele de vedere, mt
de
RomAnia vaIn timp caleaprogresulni al fune-tionarii d vor a-dace ro-
a din aceste provincivilizat".
ComunicareaBuda-Pesta. DirecOunea
Ungare, a cuuoscut, cA la 5 Sep-se restabili comnnicarea di-
Ungaria.
Constantinopol.e pentru
mai joi. Delegatiigari vor sosi Adrianopol.
In cercurile militare turcesti,se crede dintreTurcia Bulgaria se va facerepede.
Congres minat- Din cauza epiderniei
de congresul careunna anul acesta la S -
se va Tirol.
dr. Orleanu- Se stirea, cA d.
dr. Orleanu, medico! Capitalei,si-ar fi
Armata peace
Bucuresti.-In Monitorul O.ficial" de azi, a apArut
regal, prin care setrecerea armatei romine pe pi-cior de pace.
inse va mare
de inaintare printre su-inferiori.
- Din partea dese stirca, s'ar
fi examenele de capacitate pen-eleve, ce a se tine la 30
Septembrie.
Bucuresti. La miuisterul de siinstrucinni luat dispoztie dea se pune dosar ori cerero fi
ministerului prin
Examenele- Examenele celor
In particular, pentru cursul voravea Inc la 20 Septembrie.
Oeclaratiile
- Noul ministru alla Bucure$tl crede ne-unel Bulgaro--
Bucuresti.-Un redactor al ziarulni A-a avut
Interesante din partea d-lui Radoff, al Bulgariei laresti.
Intro d. a declarat :- am plecat din Sofia pentruconferinta din nimenea nu s'agindit la numirea mea ca reprezentantla Bucurtfti, misiune la care nu
nici prin expe-mea.
Probabil cd mi s'a datru urmdtoarele considera-
1) Primirea ce mi s'a detoate cercurile conducdtoare i
2) Pentru ca care amIn fora mea unei
perfecte
d spune :
,,Sunt dator o rectificare.Se sustine de unii Bulgariaar o de intrigpentru a impiedeca o apropierea de Serbia Grecia.
Lucrul inexact. Bulgariadoreste o RomA-nia afinitatea de interese,
de megiesi care s'auteles pururea, nevoia so-lidaritAti fata primejdiei co-
constitue o bazA destulde largA de ca sA numai fie pentru intrig.
a prin a declaraZoonul cd s'ara servi anumite interese ale unor
mari poteri,ria are de sprijinul marilodar care o leagd de sont