sucit cu 180 de Vagonul cu vorbe grade când am renun]at la ... · murind otr\vit\ de sulful de la chibrite cu care fiica dorea s\ se sinucid\ pentru c\ fusese acuzat\ pe nedrept

$Page 1: sucit cu 180 de Vagonul cu vorbe grade când am renun]at la ... · murind otr\vit\ de sulful de la chibrite cu care fiica dorea s\ se sinucid\ pentru c\ fusese acuzat\ pe nedrept$
ANUL X » NR. 457 » 25 – 31 octombrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

NicolaeSteinhardt e viu[i converte[te `n continuare

Ioan Stoleru

Profesori universitari [i studen]iau fost prezen]i mar]i, 21 oc-tombrie, `n Aula Magna a Uni-versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“din Ia[i, la un eveniment dedicatpersonalit\]ii complexe a lui Ni -colae Steinhardt. Invi ta]ii au vor-bit despre Nicolae Steinhardtmo nahul, scriitorul, criticul li te -rar, filosoful. Toate aceste laturiale personalit\]ii sale au fost exemplificate prin c\r]ile din ca -drul seriei de autor editate dePolirom [i M\n\s tirea „SfântaAna“ Rohia, serie `nceput\ `n2008 [i `n care au ap\rut pân\acum 16 volume din 20.

» pag. 11

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

~n luna mai 2014, agen]iile de pres\ titrau, dup\ proiec]ia de la Cannes a filmului luiAbel Ferrara, Welcome to New York: „Dominique Strauss-Kahn spune c\ `l va da `njudecat\ pe Abel Ferrara pentru calomnie“, citându-l [i pe avocatul lui DSK, Jean Veil,care numea filmul „a piece of sh**“. Ambalat ca „filmul scandal al anului“ [i `na[teptarea difuz\rii lui `n România (Independen]a Film are drepturile), Welcome to New York e prezentat `n Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest.

ABEL FERRARA, AUTORUL LUI WELCOME TO NEW YORK, FILMUL SCANDALULUI SEXUAL DSK:

„Sunt un fost alcoolic [i un fostdependent de droguri. Via]amea s-a r\sucit cu 180 degrade când am renun]at la ele“

Cronic\ de carte

Vagonul cu vorbe

S\pt\mânanebunilor `n PSD

Florin Ghe]\u

Pentru prima dat\ de când a intrat`n cursa preziden]ial\, Victor Pon -ta are probleme. Mari de tot. Iartotul se petrece exact `n a doua ju -m\tate a campaniei, ceea ce pentruun candidat poate fi fatal. Când te`nscrii abrupt pe o pant\ descen-dent\, nimic nu mai poate opric\derea. Nici m\car manipul\riledin zona mediei obediente, care`ncearc\ s\ deturneze aten]ia c\tresubiecte de doi bani nu-[i maiating ]inta.

» pag. 5

B\iatul prin]ului,de Paul Bailey: un puzzle `ninterbelic, cu unelogiu adus iubirii

Eli B\dic\

Cea mai recent\ carte a scriitoruluibritanic Paul Bailey este o lectur\ferme c\ toare [i greu de l\sat dinmân\. B\iatul prin]ului este o cartedespre iubire [i pierdere, suferin]\,depresie, poate chiar [i despre difi-cultatea [i, totodat\, curajul de a fialtfel.

» pag. 10

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 457 » 25 – 31 octombrie 2014

2 » actualitate

S\pt\mâna Filmului Maghiar de la Budapesta

De la Clujul lui ‘914 la Terminatorul securist

Iulia Blaga

Când cel care a produs Rambo,Terminator [i Basic Instinct a fostnumit starostele cinemaului ma-ghiar, cinea[tii `n frunte cu Tarrs-au speriat c\ doar produc]iile co-merciale vor mai primi bani de laHungarian Film Fund (CNC-ulmaghiar, `nfiin]at `n 2012 dup\ ceinstitu]ia similar\, MMKA, fuseselichidat\ din pricina unor nere-guli financiare.) Asocia]ia Cinea[ -tilor Maghiari, care avea dreptu-rile asupra S\pt\mânii FilmuluiMaghiar, a refuzat s\ colaborezecu Vajna din 2012 pân\ acum,când tradi]ia S\pt\mânii Filmu-lui Maghiar, `nceput\ `n 1965, afost reluat\. Dac\ Béla Tarr seplân gea acum doi ani c\ n-are cear\ta, `n acest an au f\cut partedin program 332 de filme din care26 de lungmetraje de fic]iune, 105documentare, 16 filme de televi-ziune, 87 de scurtmetraje, 62 de fil-me de anima]ie [i 36 de filme de in-teres general –adic\ filme f\cutecu bani de la stat laolalt\ cu filmeindependente, filme semnate decinea[ti cunoscu]i, filme studen -]e[ti [.a.m.d. Toate proiectate `ncele [ase s\li ale multiplexului Ci-nema City din mall-ul MOM-Park,

cu proiec]ie cristal [i angaja]i ca-re `[i [tiau meseria. Plus c\ mareparte din filme erau subtitrate `nenglez\.

Atunci de ce nu era lume ̀ n s\li?Logo-ul ales pentru aceast\ edi]ie,„Hai, a[eaz\-te lâng\ mine!“, e celmai bun r\spuns, trailerul festiva-lului ar\tând [i el spectatori detoate vârstele pr\p\dindu-se de râs`ntr-o sal\ de cinema arhiplin\.Acuma, nu po]i s\ zici c\ te stricide râs la filmele lui Béla Tarr, dara]i `n]eles ideea. Ungurii nu seprea `nghesuie la cinema ca s\ va -d\ filme ungure[ti, deci ideea pre-mierului Viktor Orban de a-l nu -mi pe Andy Vajna la cârma cine-matografiei avea scopul ei. Unnou sistem de acordare a finan -]\rilor a fost pus `n func]iune `n2012 (27 de filme au primit gran-turi de produc]ie din 2012 pân\ `nseptembrie 2013) [i, dup\ o pauz\inevitabil\, rezultatele `ncep s\ sevad\. Filmele maghiare recentesunt selec]ionate [i premiate `nfestivaluri importante – de pild\,White God/Fehér Isten, de KornélMundruczó, care a luat ̀ n acest anPremiul sec]iunii „Un Certain Re-gard“ de la Cannes –, dar ele nusunt `nc\ [i succese de publicacas\. Dac\ filmul lui Mundruczó,care intr\ ̀ n s\lile din România ̀ nfebruarie 2015 (f\când parte [i dinselec]ia Festivalului Les films deCannes a Bucarest), nu e totu[i unfilm pentru marele public, pareciudat c\ o tragicomedie ca Hea-venly Shift/Isteni müszak de MárkBodzsár, care `mprumut\ atât de

mult din filmele lui Tarantino, s\nu fi avut `n Ungaria nici m\carsucces de public (nemaivorbindc\ a fost subapreciat de critic\).

Tradi]ia cere ca S\pt\mâna Fil-mului Maghiar s\ fie o vitrin\ aproduc]iei de film na]ionale, decise intr\ f\r\ preselec]ie. Multe dintitlurile prezentate n-ar fi fost ac-ceptate `ntr-un festival obi[nuit.(~n asemenea cazuri, e bine s\ aipe cineva care s\-]i sugereze ce s\vezi.) Printre highlight-urile edi -]iei s-au num\rat premiera mon-dial\ a lui No Man’s Island, de Fe-renc Török (un film comercial [icolorat, cu [i pentru tineri), pre-mierele na]ionale ale lungmetraje-lor: Butterflies/ Pillan gók de Gá-bor N. Forgács, Strange Forest/Az erdö de Szabolcs Tolnai, ForSome Inexplicable Reason/ Vanvalami furcsa és megymamgya-rázhatatlan de Gabor Reisz (MarelePremiu la Cinefest, Miskolc) [i,nu `n ultimul rând, produc]ia ma-ghiaro-german\ Homeland, Sexand Further Inconveniences/Szülöföld, szex és más kellemet-lenségek, care e primul lungme-traj de fic]iune al Rek\i Kincses,cineast\ n\scut\ la Târgu Mure[[i premiat\ la Festivalul ASTRApentru documentarul Un cam-pion din Balcani (Homeland, Sexand Further Inconveniences a fostprezentat [i la Festivalul Inter -na]ional de Film Transilvania).Am v\zut mai multe filme `n celepatru zile petrecute la Budapesta,dar m\ opresc doar la dou\ dintreele.

„Visez la anul 2000“

Momentul de maxim interes alS\p t\mânii Filmului Maghiar l-aconstituit filmul de deschidere,The Undesirable/ A tolonc, reali-zat `n 1914 de Mihály Kertész,adic\ de Michael Curtiz, cum `[iva spune cineastul care va l\saBudapesta pentru Viena `n 1919,urmând ca `n anii ’20 s\ ajung\ laHollywood (unde va muri ̀ n 1962).~nainte s\ realizeze ~ngeri cu fe]emurdare, Casablanca sau MildredPierce, Mihaly Kertesz, un evreumaghiar din Budapesta pe nume-le s\u real Kertész Kaminer Ma-no, a studiat teatrul la Budapesta[i, când directorul Teatrului Ma-ghiar din Kolozsvár/Cluj-Napoca,Jenö Janovics, l-a invitat la Clujs\ fac\ un film, n-a refuzat oferta.N\scut `n Rutenia [i decedat laCluj `n 1945, Janovics a pus pe pi-cioare Studioul Corvin, unde doarel singur a regizat 33 de filme ̀ ntre1913 [i 1920, lansând [i carieraunor cinea[ti ca Michael Curtiz [iAlexander Korda. 72 de filme aprodus Jen Janovics la Cluj, `ndoar cinci veri. Când Kertész afost invitat, Studioul Corvin era la`nceput [i primul film fusese tur-nat la Cluj `n 1913. Pentru c\ se lu-cra `n umbra Teatrului Maghiar[i cu mijloacele acestuia (deco-ruri, actori etc.), filmele se f\ceauvara, `n vacan]\. A[a s-a `ntâm-plat [i cu The Undesirable/ A to-lonc, turnat `n iunie-iulie 1914 nudoar `n Cluj-Napoca, dar [i pe va-lea Arie[ului, Cheile Turzii [i `n

Mun]ii Trasc\ului. Filmul a fostreg\sit miraculos acum câ]iva ani,`n subsolurile lui Hungarian Housedin New York, iar faptul c\ aveacartoanele cu inserturi `n englez\a fost un indiciu clar c\ regizoruladusese filmul cu el [i ì f\cuse co-pii pentru publicul american.Lansat `n februarie 1915 la Viena,The Undesirable/ A tolonc a fostun mare succes, fiind cotat chiar[i la Bursa din Berlin. Nu se mai[tia despre el c\ exist\ – de altfel,[i acum po]i g\si pe net infor ma -]ia c\ unul singur dintre filmelemute realizate de Kertész `n pe-rioada pre-Hollywood, The Char-latan/ A Kuruzsló (1917), s-a p\s -trat `n totalitate.

~nainte s\ fie restaurat, TheUndesirable a fost ar\tat doar laAmsterdam, Pordenone [i Cluj-Napoca, la festivalul organizat derevista de cinema `n limb\ ma-ghiar\ „Filmtett“, dar premieramondial\ a variantei restaurate,inclusiv cu coloana sonor\ com-pus\ special de Attila Pacsay, aavut loc `n Sala de Concerte BélaBartók a noului Palat al Artelordin Budapesta, `n 13 octombrie2014.

Având-o `n rolul principal pemarea actri]\ maghiar\ de teatruMari Jászai (fiind [i singurul filmp\strat cu ea, de[i nimeni nu mai[tie azi ce voce avea) [i avându-lca director de imagine pe LászlóFekete (n\scut la Mintia, Mara-mure[ [i decedat la Cluj `n 1947),The Undesirable (titlu care poatefi tradus prin Intrusa) e o dram\

M\ plângeam c\ amv\zut filme cu sala goal\la Festivalul Interna]ionalde Film din EuropaCentral\ de la Media[(MECEFF). Ei bine, laS\pt\mâna FilmuluiMaghiar de la Budapesta(13-19 octombrie) a fostaceea[i situa]ie, cuexcep]ia proiec]iilor desear\. La `nceput n-amprea `n]eles de ce.Evenimentul nu se mai]inuse de doi ani dincauza disputei dintrenoul film commissioner,produc\torulhollywoodian de originemaghiar\ Andy Vajna, [iBéla Tarr, liderulAsocia]iei Cinea[tilorMaghiari.

A tolonc, de Mihály Kertész(Michael Curtiz)

`n patru acte despre o tân\r\ care`[i caut\ mama `nchis\ timp de 15ani pentru uciderea so]ului gelos.Jenö Janovics adaptase pentru ci-nema o pies\ de teatru din 1875,iar flashback-urile din pies\ aufost eliminate de regizor prin folo-sirea montajului paralel, ac]iuneademarând când fata afl\ de la tat\lmuribund c\ n-a fost crescut\ dep\rin]ii naturali [i dezvoltându-sepe m\sur\ ce drumurile mamei [ifiicei se apropie, `ntâlnindu-sepân\ la urm\. Filmul are multemomente comice jucate cu verv\,dar sfâr[itul e dramatic, mamamurind otr\vit\ de sulful de lachibrite cu care fiica dorea s\ sesinucid\ pentru c\ fusese acuzat\pe nedrept de ho]ie. Recunosc, amfost atent\ mai ales la exterioare[i mai pu]in la poveste sau la joculactorilor (de[i m-am uitat atent lafe]ele lor, ca [i când a[ fi putut s\-irecunosc). Apar `n film vreo treiexterioare cu case din Cluj, ̀ ntr-unrând se vede [i o strad\, iar cândfata intr\ la oficiul for]elor demunc\, e vizibil\ pe cas\ reclamaoficiului (probabil real\) cu nu -m\rul de telefon – 452. ~n alt\scen\, la pia]\, sunt `nghesuite `nfa]a camerei ]\r\nci, dintre careunele se hlizesc pentru c\ li se pa-re neobi[nuit ce fac (probabil c\

nu v\zuser\ niciodat\ un film),iar `n cea mai bizar\ scen\ un be -]iv ì spune Sarei (mama), care-lu[uie de pe banca unde z\cea: „Vi-sez la anul 2000“. E improbabil c\insertul a fost introdus, ca o glu m\,la restaurare, deci dac\ e `ntr-a de -v\r original, ce nebunie pe capullui Kertész s\ bat\ cu gândul atâtde departe!... ~n unele scene de in-terior adie vântul [i flutur\ perde-lele (semn c\ interioarele se fil-mau tot `n exterior, am `n]eles c\`n spatele teatrului), iar `n nuntade la final sunt folosi]i din nou ne-profesioni[ti care danseaz\ ca ni[ -te profesioni[ti, `n costumele lorde acum o sut\ de ani fix. Exteri -oarele sunt superbe, spectaculoa-sele Chei ale Turzii, Mun]ii Tras c \ - ului (din Apuseni) [i Valea Arie -[ului fiind probabil alese la reco-mandarea produc\torului (care alocuit la Cluj pân\ la moarte). Mi-ar pl\cea s\ citesc o carte de -spre „ace[ti oameni minuna]i [iaparatele lor de filmat“ sau s\ v\dun documentar despre ei, cu mul-te po ze [i amintiri câte mai exist\(un film de fic]iune nu s-ar cuplala fel de bine la trecut). Dar din fil-mele f\cute `n acea perioad\ laCluj doar trei s-au mai p\strat.Poate c\ revista „Filmtett“, careare mai nou [i un site `n limba

român\, http://www.istoriafil-mului.ro, unde am g\sit infor ma]iiinteresante, va avea o ini]iativ\.

Banalitatea r\ului `n Ungaria comunist\

The Spymaster/ A tartótiszt(2013) de Ágota Varga (documen-tarist cu 100 de filme la activ) reu -[e[te s\ aduc\ pentru prima oar\`n fa]a camerei un membru im-portant al fostei poli]ii politice dinUngaria pentru a vorbi desprecum erau spiona]i preo]ii catolici`n epoca lui Janós Kádár. Filmulare 63 de minute [i e `mp\r]it `ndou\. ~n prima parte `l ascult\mpe erou confesându-ni-se (de fapt,r\spunzând `ntreb\rilor regizoa-rei care e mereu `n off). Poves -te[te, de pild\, cum erau [antaja]ipreo]ii ca s\-[i toarne colegii saud\ informa]ii (aparent n-are secre-te) despre dosarele citite de regi-zoare ([i pare s\ ]in\ minte petoat\ lumea). Eroul, care n-a dorits\ dea interviuri cu ocazia pre-mierei filmului, e absolut fasci-nant (mi-a adus aminte, nu [tiu dece, de Jacques Vergès, portretizatde Barbet Schroeder `n documen-tarul Avocatul terorii). Din primascen\, când st\ cu ni[te dosare `nfa]\, n-ai putea spune dac\ eturn\tor sau victim\. Are o privire

mereu activ\, care devine blând\[i empatic\ `n func]ie de context(cam ca privirea lui C\t\lin {te -f\nescu), dar `n alt loc recunoa[tec\ [tie s\ se adapteze [i s\ se fac\pl\cut când e nevoie. Nu reu[e[tis\ `]i dai seama dac\ acest om econ[tient de r\ul pe care l-a f\cutsau dac\ a fost doar un func]ionar`n sensul „banalit\]ii r\ului“ defi-nite de Hannah Arendt. Acesta e[i unul din motivele care fac fil-mul atât de fascinant: nu po]i cre-de tot ce spune acest om. Partea adoua, cea mai emo]ional\, `l punepe erou fa]\ ̀ n fa]\ cu trei victime,trei preo]i articula]i [i demni,

care ì vorbesc civilizat, de[i miza`ntâlnirii e pentru ei uria[\, Dia-logul care `ncepe cu zâmbete [istrângeri de mân\ devine adeseahalucinant, de[i nu iese din regu-lile bunei cre[teri. „N-a[ putea s\torn vreodat\ pe cineva“, spuneun preot. „N-a[ prea crede“, zice`n]eleg\tor securistul, dup\ carediscu]ia se precipit\ un pic, secu-ristul `ncercând s\ demonstrezec\ de meseria lui e nevoie [i azi,când Iranul fabric\ bomba nucle -ar\. „Trebuie s\ fi fost foarte [me-cher ca s\-i convinge]i pe colegiimei, ni[te oameni foarte buni, s\tr\deze“, ì spune alt preot, la carer\spunsul cade foarte calm [i ci-nic: „Poate o s\ v\ surprind\: n-afost a[a greu“, dup\ care securis-tul se scuz\ c\ `l a[teapt\ nepotulacas\ (prima sc\pare). La plecare,securistul mai are un derapaj [imai mare [i i se confeseaz\ preo-tului cum c\ el e un fel de des-chiz\tor de drumuri [i c\ a accep-tat s\ apar\ `n film pentru c\,„dac\ m\car 5% dintre maghiariv\d clar cum au stat lucrurile, so-cietatea ar avea de câ[tigat [i tine-rii nu s-ar mai droga [i prostituade la 16 ani“. Siderat, preotul ìr\spunde calm c\ „acestea suntroadele celor 40 de ani de comu-nism“. Al treilea preot ̀ i va spune:„Am nevoie de toat\ polite]ea [iumilin]a ca s\ v\ vorbesc frumos“,[i doar ochii tr\deaz\ vag deza -m\girea c\ cel din fa]a lui nu doarc\ nu regret\, dar crede `n conti-nuare c\ „asta era meseria“.

La final, regizoarea `l `ntreab\pe securist dac\ `ntâlnirea cu ceitrei preo]i a schimbat ceva `n el.„Da, am realizat c\ am pierdut tim -pul“, spune el. „Istoria mi-a dove-dit-o.“ Ágota Varga `nchide repe-de filmul dup\ aceast\ replic\ po-lisemantic\, l\sându-ne cu senza -]ia halucinant\ c\ r\ul e polimorf[i c\ nu vom putea niciodat\ s\-lprindem ̀ n pioneze. Nu s\-l biru im,dar m\car s\-l `n]elegem. Un noudocumentar al autoarei, un fel decontinuare, Operative Value –The Betrayed, va avea premiera`n 6 noiembrie 2014, la Budapesta.


actualitate « 3

A fost greu s\-l convinge]i pe personajs\ vorbeasc\?

Da, a fost greu, n-a acceptat s\ apar\ `nfa]a camerei decât la dou\-trei luni dup\ con-versa]ia noastr\ telefonic\ ini]ial\. Am ajunsla el lucrând la filmul precedent, care e `nc\neterminat, [i f\când mult\ cercetare `n Ar-hivele de Stat ale Securit\]ii. Am `ncercat s\

aflu cât mai multe despre fo[tii agen]i [i ceicare ì coordonau, iar pe urm\ am `ncercats\-i sun pe cât mai mul]i. Majoritatea nici n-au dorit s\ ne `ntâlnim, [i numai el a spusda. Spiritul meu de convingere l-a f\cut [i s\discute `n spatele u[ilor `nchise cu P\rinteleReisz, considerând c\, având amândoi ne -po]i, era de datoria lui s\ `[i descrie cu ones-titate trecutul.

Cât de mult a]i intervenit `n cele treiscene ale `ntâlnirii cu preo]ii?

Aceste scene au avut loc exact a[a cumapar ̀ n film. Fire[te, nimeni nu a putut preve-dea cum urmau s\ se desf\[oare. Nu le-am dateroilor vreo sugestie regizoral\. Tot ce le-amspus preo]ilor a fost c\ filmul avea `n centruun fost securist care ì monitorizase `n trecut.Fiecare a reac]ionat cum a crezut de cuviin]\.Iar coordonatorului agen]ilor i-am spus doarnumele celor cu care urma s\ se `ntâlneasc\.Au fost cu to]ii de acord, iar eu am ̀ ncercat s\m\ concentrez pe esen]a pove[tii. ~mi dau sea-ma de-abia acum c\ rolul meu de intermediara fost esen]ial pentru c\, altfel, aceste ̀ ntâlnirin-ar fi avut loc. {i faptul c\ ele au avut loc `npublic poate fi o dovad\ c\ dialogul poate `n -cepe astfel `ncât gre[elile trecutului s\ fie dis-cutate [i procesate.

Securistul se crede un deschiz\tor dedrumuri care le poate explica tineri -lor de azi cum a fost, de fapt, comunis-mul. Crede]i c\ nu se simte deloc vino-vat?

La sfâr[itul celor trei `ntâlniri, cred c\ `[id\ seama de asta atunci când spune c\ via]alui n-a avut sens. Iar asta nu-i pu]in lucru...E imposibil s\ obligi pe cineva s\-[i cear\iertare sau s\ recunoasc\ c\ a gre[it. Cândam filmat, mereu i-am dat posibilitatea s\spun\ singur c\ s-a terminat. Planul meuera s\ fac un pas ̀ nainte cu ̀ ntreb\rile ̀ n fie-care zi. Am `mpins pu]in lucrurile, iar la unmoment dat chiar aveam senza]ia c\ sunt pemuchie. Alteori trebuia s\ ne oprim penea[teptate pentru c\ m\ suna s\-mi spun\c\ e bolnav [i a[teptam cu s\pt\mânile. Darcând ì spuneam c\ trebuie s\ ne vedem rea-lizam c\ de fapt se speriase de ni[te nume pecare le pronun]ase, pentru c\ el teoretic ̀ nc\ar trebui s\ p\streze secretul. L-am asiguratc\ o s\ blurez numele [i n-o s\ se aud\ ni-mic. Un an mai târziu am f\cut alt interviucu el, care acum e bonus pe DVD, [i când avenit vorba de iertare, a spus c\ sunt ogr\mad\ de oameni `n ]ara asta care ar tre-bui s\ o fac\ [i m-a `ntrebat dac\ am auzitvreun ministru cerându-[i iertare.

Ágota Varga: „E imposibil s\ obligi pe cineva s\-[i cear\ iertare“

A tartótiszt, de Ágota Varga

4 » opinii


Trebuie s\ plec la Timi[oara, laun festival de literatur\, [i suntextrem de mul]umit. Unu, c\ m\duc `ntr-un loc fain, la o manifes-tare mi[to, unde o s\ `ntâlnesc omul]ime de prieteni. Doi, n-o s\fac [aptesprezece ore cu trenul pâ -n\ acolo, n-o s\-mi treac\ p\rulprin c\ciul\ de ner\bdare, n-o s\-micreasc\ barba. Organizatorii mi-aucump\rat bilete de avion.

E drept, nu direct Ia[i-Timi [oa -ra – c\l\torie care ar fi durat o or\ –,pentru c\ nu exist\ a[a ceva `n ]a -ra noastr\ (la ce bun o linie direc -t\ `ntre noi, când avem atâtea au-tostr\zi oglind\ [i linii ferate demare vitez\ care ne unesc? Nu me-rit\ s\ investe[ti [i-n mofturi genlinie aerian\ direct\...), ci prin Bu-cure[ti. Patru-cinci ore de drum,dup\ calculul meu, dar oricum

muuult mai bine decât [aptespre-zece-dou\zeci cu trenul sau cuma[ina.

La 8.00 diminea]a, ajung voiosla aeroportul din Ia[i, pentru cur-sa spre Bucure[ti de la 9.30.

La ora 10.30, scriu pe Facebookurm\torul text, din aeroport:

Sunt `n aeroportul din Ia[i, tre-buia s\ fi plecat de mult, dar avio-nul cu care merg nici m\car nu adecolat din Bucure[ti spre Ia[i. {iam conexiune scurt\ spre Timi -[oara, care cam pare pa de pe acum.Ce s\ fac? A[tept. E cea]\ peste toa -t\ România.

M\ uit pe mobil, m\ uit pe pere]i.{i v\d o list\ cu obiecte interzise `navion, printre care pra[tia [i cata-pulta. Cine ar veni cu a[a ceva la ae-roport? ~ncerc s\-mi ima ginez:

Coad\ la scanner. Trece un

corporatist, dup\ ce l-au scuturat\[tia bine de cele 17 gadget-uri pecare le poart\ – din 50 de kile, câtare, r\mân 30, restul erau gadge t-uri.Apoi, imediat dup\ el, hop [i unom din epoca de piatr\. Bagaj nuare. E numai ̀ ntr-o pereche de chi-lo]i din blan\ de veveri]\ [i poart\o centur\ din frunze. La brâu, opra[tie. Sar \[tia pe el, nu-i dau vo -ie cu pra[tia, ̀ i arat\ lista cu obiec - te interzise.

— V\ rooog io mult, nu mi-olua]i, se miloge[te omul. Dac\ a]i[ti cât m-am chinuit s\ o inventez.

|ia nu.— ~n gâ]i’ m\-sii, mergeam pe

jos, nu-mi mai cheltuiam scoicilepe bilet de avion, prindeam unpterodactil de ocazie, dac\ [tiamc\ p\]esc a[a ceva!

D\ s\ treac\. Se opre[te:— Dar m\car o piatr\ pot lua la

mine?Piatr\ da, nu e pe lista de obiec-

te interzise.Dup\ el, last call, apare un centu-

rion, tot asudat, târâind o catapult\.— V\ rog, repede, pierd zborul!Face iure[, c\ el are prioritate,

e cet\]ean roman. Centurionul etot numai fiare pe el – casc\, piep-tar, man[ete, sabie...

~l dezbrac\ \[tia `n curu’ gol, `llas\ numai `n sandale, ì confisc\catapulta [i-l trimit la gate-ul dea[teptare, fix lâng\ mine, corpora-tist [i omul din epoca de piatr\. {ia[tept\m cu to]ii avionul, fumând]igar\ dup\ ]igar\.

La ora 11.30, afl\m c\ s-a anulatcursa noastr\ [i c\ ne-am reportatpentru cursa de la 14.25. Eramchior de somn, m-a[ fi dus acas\ s\m\ odihnesc pu]in dup\ câte orem-am plimbat prin aeroport, darmi-am dat seama c\ nu ajung bine[i trebuie s\ m\ [i `ntorc.

La 12.00, o doamn\ de la Taroma venit [i mi-a adus un sendvi[ [io sticl\ de ap\ din partea firmei,dup\ ce mâncasem vreo dou\ la 15lei bucata din banii mei. Plus vreodou\ cafele la 12 lei bucata.

~ntre 12 [i 14.25, m-am bucuratc\ a b\tut-o Simona pe Serena. M-am mai bucurat c\ exist\ o mic\posibilitate s\ prind o alt\ curs\Bucure[ti-Timi[oara, la 17.40.

La 15.45, când a plecat cursadin Ia[i de 14.25, nu m-am mai bu-curat. Mi-am dat seama c\, `n celmai fericit caz, o s\ prind cursa de21 spre Timi[oara.

La 17.20, ajuns `n Bucure[ti,

stu poare! Am reu[it s\ prind cur-sa de 17.40. La 18.00, am ajuns `nTimi[oara. La 18.13, m\ plimbamprintr-un aeroport pustiu, `n c\u -ta rea bagajului meu care, s\racu’,n-a dovedit s\ ajung\ odat\ cu mi-ne. La 18.30 am terminat de f\cutreclama]ia pentru recuperarea ba-gajului [i am aflat c\-s mici [anses\-l mai primesc `n aceea[i sea r\,dup\ cursa de 21. O s\ fie târziu [in-o s\ mai fie personal care s\ fac\asta, de[i bagajul sigur ajunge.

La 19.00 am intrat ̀ n hotel. Doarcu bagajul de mân\, ̀ n care aveamun laptop [i o camer\ foto. Nici ohain\ s\ m\ schimb, nu tu periede din]i, nu tu pieptene. Nimic cas\ m\ simt [i io om.

A doua zi la 11 [i ceva, dup\ ce-am sunat eu la aeroportul dinTimi[oara, a venit cineva [i mi-aadus bagajul cu haine [i alea-alea.L-am `mbr\]i[at. Ar\ta ca vai deel, cu mânerele smulse, turtit, deparc\ trecuse printr-un uragan.Dar am recuperat alea-alea [i m-amsim]it [i io om.

Pun pariu cu oricine c\ eu [ib\ g\jelul meu ajungem oricândmai repede ̀ n New York decât mi-aluat mie s\ vin din Ia[i la Timi[oara.

Ia[i-Timi[oara

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Marea ruptur\

Dac\ astea sunt alternativele pecare le ofer\ noua genera]ie, dac\\[tia sunt „lupii tineri“ care vorprelua `ncet-`ncet puterea, atunci– o scriu plin de fiere – stâna de oicostelive pe care o vor controla vafi orice, doar un stat democraticnu. {i nu pentru c\ noua gene -ra]ie de politicieni ar vrea nea -p\rat s\ instaureze o dictatur\. ~nopinia mea, abilit\]ile lor politice([i intelectuale) nu le sunt sufici -ente nici m\car pentru a[a ceva –nu ast\zi, nu f\r\ sprijinul uneinoi Uniuni Sovietice, nu prin pro-priile puteri.

Nu asta e problema. Problemae c\ politicienii care se ridic\ azi,dornici s\ controleze o ]ar\ apa-tic\ [i tot mai `mb\trânit\, habarn-au ce administreaz\, legifereaz\[i guverneaz\. Distan]a dintre ei[i cet\]eanul de rând a crescutatât de mult, `ncât nici nu `l maiv\d. Habar n-au ce guverneaz\.

Habar n-au ce administreaz\. ~[iimagineaz\ o gloat\ de mujici, decare se apropie rar, cu o u[oar\grea]\ te m\toare (poate au viru[i,micro bi, bube), aten]i s\ nu semânjeas c\ pe pantofi. Universullor e desp\r]it printr-un perete`nalt, ce-i izolea z\ aproape com-plet de România real\.

O dovede[te foarte bine decla-ra]ia prim-ministrului (a prim-ministrului!) Victor Ponta, care,vorbind despre manualele digita-le ce vor fi introduse `n [colile ro-mâne[ti, a explicat cu convingerec\ el nu crede s\ mai existe `n Ro-mânia vreun copil de clasa `ntâicare s\ nu aib\ internet acas\.Chiar a[a! Desigur, Domnia Sa av\zut doar copiii colegilor s\i dinelita de partid, care – sunt convins– au [i tablete, [i smartphone, [iinternet cu ]eav\ larg\. Doar c\domnul Ponta conduce o ]ar\ `ncare exist\ [i sate neelectrificate,

[coli f\r\ curent, [coli care se `n -c\lzesc cu lemne atunci când au,[coli f\r\ toalete sau cu g\uri s\ -pate `n p\mânt, unde se mai `n -tâmpl\ s\ se `nece câte un elev `nc\cat. E o distan]\ foarte mare dela copiii pe care ì [tie domnulprim-ministru, care sunt du[i la[coal\ cu ma[ina [i `[i sun\ p\ -rin]ii `n pauze de pe telefonul mo-bil, [i copiii mult mai numero[ipentru care pâ n\ [i salamul e oapari]ie exotic\, darmite tableta [iinternetul.

Dar politicienii tineri [tiu totmai pu]ine despre asta. Ei suntcrescu]i `n rezerva]ia de partid [icând circul\ prin ]ar\, o fac `n ac-variul de sticl\ fumurie al limuzi-nelor de serviciu sau de partid.Sunt din ce `n ce mai rup]i de o lu-me pe care s-ar presupune c\ o cu-nosc, de vreme ce o conduc. Ce-idrept, e [i vina b\trânilor care i-aucrescut pe tinerii ]u]\ri de ieri,

liderii de azi. I-au ferit de realita-tea crud\, i-au cocolo[it [i le-aucreat condi]ii de trai la care n-arvisa nici un senator de drept ame-rican, cerându-le doar atât: s\ lefie fideli lor [i partidului. Nu ]\rii– ce-i aia ]ara? Nu, partidului [ip\rin]ilor lor spirituali. Restul egargar\, vorba unui Shakespearereciclat `n activist de partid.

Mi-aduc aminte c\ acum mul]iani cineva, nu mai [tiu cine, a pro-vocat un grup de parlamentari s\`ncerce s\ tr\iasc\ o lun\ cu sala-riul minim pe economie. Pentrumajoritatea ale[ilor neamului afost o ̀ ncercare similar\ cu supra-vie]uirea `n jungl\ sau pe o insul\pustie, cu un cu]it bont [i o pere-che de chilo]i. Liderii no[tri poli-tici au renun]at rând pe rând la

aceast\ `ncercare oribil\, carepentru sute de mii de români `n -seamn\ via]a normal\. Dac\ `miamintesc bine, singura care amers pân\ la cap\t (sau a cedat ul-tima) a fost doamna Mona Musc\.Probabil c\ de aceea a fost elimi-nat\ cu atâta duritate din via]a po-litic\: p\rea prea dispus\ s\ seidentifice cu mujicii, cu populi-mea.

{tiu, a fost acuzat\ de colabora-re cu Securitatea, dar statutul deinformator nu i-a `mpiedicat peal]ii – pe Dan Voiculescu, SorinRo[ca St\nescu sau Ioan Ghi[e –s\ r\mân\ `n gra]iile partidelorlor. Dar adev\rul e c\ nu se potri-vea acolo. Lupii tineri se potrivescperfect. ~ntre ei [i România real\ eo pr\pastie tot mai mare. Asta emarea ruptur\ a României. Lide-rii ]\rii guverneaz\ o Românie fic -]ional\, tr\ind ̀ ntr-o enclav\ pros-per\ de care se bucur\ din plin [ic\reia i se spune „cercul Puterii“.Mujicii se uit\ din când ̀ n când peferestre. Se mir\ cât de frumoasesunt toaletele doamnelor [i costu-mele domnilor c\rora le pl\tesc eibirul. {i aud din când `n când, dela vreunul umblat pe la ora[, c\ pelume exist\ smartphone-uri, table -te, democra]ie, egalitate, jus ti]ie [imulte alte minun\]ii.

Povestea manualelor digitale din `nv\]\mântul românesc a fost doar o ilustrareevident\, de la obraz, a ceea ce a[ numi „marea ruptur\“: cea dintre oameniipolitici ai României [i milioanele de cet\]eni pe care, chipurile, ì guverneaz\. ~n realitate, a[a-zi[ii guvernan]i, legiuitori [i administratori habar n-au pe cineguverneaz\, pentru cine legifereaz\ [i administreaz\, iar lucrul \sta devine totmai clar odat\ cu na[terea noii clase de politicieni, a tinerilor imberbi de tipulVictor Ponta, Dan {ova, Tudor Chiuariu [i alte f\pturi eiusdem farina, pe care m\ tem c\ o s\ le vedem tot mai des dând ordine, „guvernând“ [i „administrând“.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Habar n-am care sunt cifrele dinsondajele reale, dar jocul se strân -ge, iar rezultatul devine imprevi -zibil. Este prima oar\ `n aceast\b\t\lie aspr\ pentru Cotrocenicând anali[tii spun c\ preziden]ia-bilul PSD se clatin\ zdrav\n [i c\loviturile `ncasate una dup\ alta l-ar putea pune la p\mânt. Maipu]in Ion Cristoiu, care, surprin -z\tor, dup\ ce l-a f\cut `n tot felulpe Victor Ponta timp de câ]i vaani, spune c\ [eful PSD nu e afec-tat de ultimele evenimente [i c\ selucreaz\ intens (de c\tre cine!??) caPonta s\ ajung\ pre[edinte.

O scurt\ recapitulare a ul-timelor zile: un dosar explodeaz\la DNA, cel cu retroced\rile, `ncare apare numele combinatoru-lui num\rul 1 din PSD [i din via]apolitic\ româneasc\, Viorel Hre -ben ciuc. O afacere urât mirosi-toare cu impact la public, mai alescel din mediul rural, unde oa-menii s-au luptat [i 10 ani s\-[i re-cupereze p\mânturile. Iar imagi -nile cu p\durile lips\, asociate cunumele unui om important dinPSD, sunt devastatoare.

Se vorbe[te de zeci de mii dehectare mutate din condei, cucom plicitatea unor institu]ii [i aunor instan]e. Scandalul se rosto-gole[te ame]itor, iar Hrebenciucface impruden]a, dup\ audierea laDNA, s\ discute cu Dan {ova pen-tru a pune la cale ap\rarea.

Cât de naiv po]i fi s\ nu-]i dai sea-ma c\ procurorii anticorup]ie suntcu ochii pe tine? Hrebenciuc facegafa vie]ii sale, care avea s\-l costenu doar un nou dosar, ci [i tragereape linie moart\ `n politica mare.

Luni diminea]\ explodeaz\ bom -ba: Hrebenciuc negocia cu {ovarepunerea pe tapet a legii amnis -tiei [i gra]ierii. Drag\ Dan, b\g\mlegea asta, tu o sus]ii [i faci lobby,iar eu, la rându-mi, te sprijin pen-tru [efia PSD. Dialogul dintre Hre -benciuc [i {ova continu\, iarschimbul de replici e halucinant.Se pune la cale izolarea lui LiviuDragnea `n partid, considerat fa-vorit pentru a prelua [efia PSDdup\ alegerile preziden]iale. Ceidoi `l bârfesc pe la spate [i pe Van -ghelie, dar [i pe baronul Vran cea,Marian Opri[an, al c\rui orgoliutrebuie gâdilat dac\ {ova vreasprijinul vrânceanului.

PSD `ncepe s\ fiarb\, liderii par-tidului ̀ nro[esc telefoanele, iar Vic-tor Ponta convoac\ Biroul Perma-nent Na]ional, nu `nainte ca `n pre-sa tabloid\ s\ mai apar\ o boro boa -]\, de ast\ dat\ a lui Marian Van -ghelie, care ì `njur\ vârtos pe Se-bastian Ghi]\ [i pe Victor Ponta.

Ziua de mar]i avea s\ aduc\demisia lui Viorel Hrebenciuc dinParlament, o demisie care va in-tra ̀ n vigoare abia ̀ n momentul ̀ ncare Parlamentul va reveni dinvacan]a electoral\. Adic\ nu se[tie când.

~n aceea[i zi, Ponta se duce lapartid pentru a t\ia `n carne vie.Iese din [edin]\ surâz\tor. Treioa meni din PSD suspenda]i dinfunc]ii: Dan {ova, Marian Van -ghelie [i Sebastian Ghi]\. P\rea c\Victor de]ine controlul ̀ n partid [ic\ ̀ [i revine din cro[eul ̀ ncasat cuo zi `nainte. Surpriza avea s\ picemiercuri, când Sebastian Ghi]\iese la televiziunea sa pentru aanun]a na]iunea social-democrat\

c\ va candida la postul nr. 2 dinpartid, ̀ n tandem cu Li viu Dragnea.

Filialele au luat foc, iar lideriiPSD din jude]e nu s-au dezmeticitnici pân\ azi. Baronii nu mai `n -]eleg nimic. Dac\ ar fi judecat cuaceea[i m\sur\, Victor Ponta ar ficonvocat o nou\ [edin]\ la vârfulPSD, iar Dragnea trebuia suspen -dat din func]ia de pre[edinte exe -cutiv. Iar mogulul Ghi]\ exclusdin PSD, fiind la a doua abatere.~n loc de dreptate pân\ la cap\t `nPSD, Ponta pune batista pe ]ambal.Drag nea e creierul campa niei, iarGhi]\ ̀ l duce pe Ponta ̀ n casele oa-menilor prin intermediul RTV.

Mai conduce de fapt Victor Pon -ta PSD? Asta e `ntrebarea la carepoporul pesedist n-are `nc\ r\s -punsul. Fie c\ va câ[tiga alegerile,fie c\ le va pierde, Victor Ponta nuva mai fi pre[edinte al PSD. Dac\se duce la Cotroceni, `ncet-`ncetbutoanele partidului vor fi prelu-ate de al]ii. Dac\ Ponta pierde pre -ziden]ialele, atunci va fi executatf\r\ mil\, la fel cum s-a `ntâmplatcu N\stase [i Geoan\.

Mare [i tare `n partid cândva,Victor Ponta va intra `n cartea deistorie a PSD. Chiar dac\ ajungela Cotroceni, actualul lider al PSDva fi prizonierul partidului. Ba maimult, din ianuarie `ncolo, [efulstatului poate fi demis mult maisimplu, pragul particip\rii la re -ferendum coborând la 30 la sut\.

Intr\m deja `n ultima s\pt\ -mân\ de campanie, iar PSD pareconcentrat mai degrab\ pe succe-siune decât pe campania elec-toral\. E semnalul cel mai prostpentru activul oric\rui candidatla preziden]iale. Pentru pesedi[tiidin imediata apropiere a lui Pontae mai important cine va conducepartidul decât dac\ liderul lorajunge la Cotroceni. Baronii `[icaut\ un nou st\pân care s\-i ape -re de taifunul DNA. Posibil s\-[i fidat seama c\ glumi]ele lui Victornu-i scap\ de pu[c\rie. ~n oricecaz, lucrurile se precipit\ pentrupreziden]iabilul PSD, iar ]inta de40 la sut\ `n primul tur pare totmai greu de atins. Dac\ PSD nu-[irevine rapid din [oc, preziden -]ialele se vor termina din nou prostpentru social-democra]i.

S\pt\mânanebunilor `n PSD


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din Petrila

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Pentru prima dat\ de când aintrat `n cursa prezi den]ia l\,Victor Ponta are probleme.Mari de tot. Iar totul se pe -trece exact `n a doua jum\ -tate a campaniei, ceea cepentru un candidat poate fifatal. Când te `nscrii abruptpe o pant\ descendent\,nimic nu mai poate opric\derea. Nici m\car mani -pul\rile din zona medieiobediente, care `ncearc\ s\deturneze aten]ia c\tresubiecte de doi bani, nu-[imai ating ]inta.


6 » muzic\

Legende [iRadioLegende

Departe de a fi uitat de melomani,chiar dac\ tân\ra genera]ie nu afost familiarizat\ cu crea]iile sale`n ultimii 20 de ani `n absen]a –f\r\ scuze – a unei adev\rate co-lec]ii de discuri care s\-l repre-zinte, Constantin Silvestri meri-ta, desigur, fie [i la un an dup\aniversarea centenarului na[te-rii sale, o readucere ̀ n actualitate[i o reevaluare modern\ a omu-lui [i a operei.

Cartea profesoarei Lavinia Co-man – `n ciuda miilor de paginidespre dirijor pe care autoareasus]ine c\ le-a citit [i `n fa]a c\ro-ra, dup\ m\rturia ei, s-ar fi re -g\sit cumva pierdut\ – r\mâneundeva la mijloc de drum. ~n ciu-da reu[itei de a lega ̀ ntr-un tot co-erent biografia lui Silvestri, car-tea r\mâne o compila]ie ampl\de texte, citate corect, din cele câ-teva biografii deja existente, ̀ nce-pând cu cea publicat\ `n 1975 deEugen Pricope (Silvestri. ~ntrestr\luciri [i... cântece de pustiu),trecând prin evoc\rile [i cores-ponden]a publicate de TheodorB\lan (1976), prin reconstituirearegretatului John Gritten (1998)[i amintirile de la Bornemouthale lui Raymond Carpenter (2011).Li se adaug\, `n principal, pasio-nantele interviuri realizate deDespina Peticel (vezi evocarea di-rijorului de c\tre Elena Cernei) [iamintirile pre]ioase ale baritonu-lui David Ohanesian, stimulat deIosif Sava.

Lavinia Coman are dificult\]i`n a-l `ncadra clar pe Silvestri `nepoc\, a descrie cu cuvintele eiraporturile dirijorului cu regi-mul comunist – «comunist», uncuvânt niciodat\ pus pe hârtie,autoarea preferând o limb\ mar -]ian\ pentru muzicienii de mâi-ne, vorbind de „m\rimile de lasec]ia politico-ideologic\ a parti-dului conduc\tor“. Capitolul re-feritor la cenzurarea mont\riiope rei Oedipe la primul Festival„Enescu“, `n 1958, este cumva re-velator pentru aceast\ atitudine`n care al]ii sunt pu[i s\ relateze,f\r\ nici un citat din arti[tiistr\ini ce „au f\cut aprecieri en-tuziaste...“.

O noutate util\ ar fi fost ca bio-grafiei s\-i fie ad\ugate o list\ deconcerte [i repertoriu, precum [io discografie, fie ea [i limitat\ lalucr\rile-cheie `nregistrate deSilvestri, `ncepând cu Oedipe-uldin 1958, ascuns timp de lungi de-cenii `n arhiva Radioului. Dinp\cate, ele lipsesc... Dincolo detoate aceste mici dezam\giri [iobserva]ii, cartea Laviniei Co-man are o mare calitate, pentrucare i-a[ ̀ ndemna pe to]i meloma-nii s\ o citeasc\: ea scoate con-ving\tor `n eviden]\, fie [i prinm\rturii interpuse, marea dra-goste a lui Silvestri pentru ̀ ntrea-ga oper\ enescian\, a c\rei valoarea respectat-o [i pe care a promo-vat-o `n anii de exil cu toat\ for]a,`n ciuda nep\s\rii [i a piedicilorpuse de cei din ]ar\.

* * *

~ntre ultimele apari]ii de edi-tur\, a[ zice, dat\ fiind complica-ta struc tur\ ce pare s\ stea acum`n spatele apari]iei unui simpludisc al Casei Radio – CentrulCultural Media România/Editu-ra Casa Radio, Serviciul Patri-moniu Cultural [i Arhive –, tre-buie semnalat un CD de excep]ieprin calitatea sa muzical\. Con-stantin Bobescu – dirijor, violo-nist, compozitor (371 ECR) aap\rut `n colec ]ia meritorie„RadioLegende“, iar Olga Gri-gorescu, autoarea livretului dis-cului, subliniaz\ c\ a fost „o

adev\rat\ provocare realizareaunei selec ]ii semnificative cares\ restituie... prodigioasa ca-rier\ a muzicianului“. AscultândSimfonia nr. 88 `n sol major deHaydn, cu Bobescu la pupitrulOrchestrei Na]ionale Radio, [ipiesele pentru vioar\ [i pian, `ncare muzicianul o are drept par-tener\ pe Mariana Kabdebo(Dvorak [i Fritz Kreisler), a[ spu-ne c\ pariul este câ[tigat cu brio.~n orice caz, portretul acestuimuzician subestimat [i pus penedrept oarecum `n umbr\ `ntredirijorii români ai anilor ’50-’70este bine creionat printr-o simfo-nie de Haydn, cântat\ cu precizia[i ritmul sus]inut al unui Her-mann Scherchen, [i prin pieselepentru vioar\.

Spa]iul acestei rubrici m\`mpiedic\ de la alte comentarii.Dar Constantin Bobescu merit\mai mult, iar cei care nu `l cu-nosc pot citi cu folos paginile salede jurnal, reunite `ntr-o edi]ie –Constantin Bobescu, O via]\... undestin..., Editura Niculescu, 1999– de Florica Gheorghescu.

Premonitoriu, la `ntoarcerealui Bobescu `n ]ar\ `n 1926 – dup\studii la Schola cantorum, la Pa-ris, cu Vincent d’Indy [i NestorLejeune –, medicul ulterior cele-bru {tefan Nicolau, prietenul s\u,exclama : „P\cat de el. S-a `n gro -pat !...“. Iar Constantin Bobescunota al\turi, `n jurnalul s\u, prin1983: „{i a avut dreptate“. R\mâ-ne `ns\ cel pe care Enes cu `l nu-mea, „cu toat\ dra gos tea“, „com -plicele pre]ios...“.

C\r]ile, este adev\rat, se fac din... c\r]i, dar, deregul\, cititorul a[teapt\de la o nou\ carte oprivire `nnoitoare, opiniiclare ale autorului despresubiect, un supliment decercetare [i, mai ales, de informa]ie care s\ justifice, `n final,reabordarea subiectului.M\ gândeam la toateacestea parcurgândrecenta monografie a Laviniei Coman despre dirijorul [icompozitorul ConstantinSilvestri, publicat\ laEditura Didactic\ [iPedagogic\ `n colec]ia„Musica Viva“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

~n aproape orice domeniu al artei,rela]ia autor – public puncteaz\decisiv func]ionarea showbiz-ului.Dac\ un artist vrea s\ fie vizibil,s\ aib\ notorietate, s\ fie cump\ -rat/vândut, premiat, ova]ionat,atunci trebuie s\ ]in\ cont de pre-ferin]ele publicului, s\ fac\ anu-mite concesii gustului comun, s\coboare uneori [tacheta respectu-lui de sine pân\ la nivelul de cares-ar ru[ina, de-ar fi om obi[nuit.Ca un politician amator de voturi,n-ar ezita s\ se urce despuiat pecapota unei ma[ini oprite la inter-sec]ie, dac\ asta i-ar aduce bani `ncont. Cazuri s-au v\zut. ~ns\ dac\artistul are ambi]ia s\ spun\ cevrea el s\ spun\, [i `n felul pe care`l consider\ necesar sau potrivit,atunci n-are ̀ ncotro, va trebui s\ seresemneze la un auditoriu res-trâns, nu neap\rat comprehensiv,cât prietenos. Originalitatea exce-siv\, dac\ nu beneficiaz\ de mini -ma `n]elegere dezintereseaz\, sfâr -[e[te inevitabil `n angoas\, be]ie,r\utate. Privirea autocritic\, dota -t\ cu m\car o câtime de ironie, estealt ingredient necesar inovatoruluis\ treac\ zâmbind peste e[ecul de-anu fi fost `n]eles. La urma urmei,dac\ publicul nu te vrea, nu-i ex-clus ca el s\ nu te merite, nu?

Asemenea dileme existen]ialeì vor lipsi totdeauna lui Joe Bona-massa. Predestinat de mic s\ cân-te la chitar\, „botezat“ de `nsu[iB.B. King la debut, sprijinit dep\rin]i care, `n]elegând voca]iacopilului, [i-au restrâns propriilevise pentru a-l ajuta, Joe este aziunul dintre cei mai aprecia]i in-strumenti[ti de blues-rock. Posibi-lit\]ile interpretative nu se limi-teaz\ la genul pomenit. Ce ui me[ tela el, dincolo de a[tept\rile `m pli -nite, este risipa de energie comis\cu o larghe]e de nabab. La nici 38 deani, discografia lui num\r\ mai

multe titluri decât a unor clasici`n via]\ ai chit\rii. E acesta unsemn de adaptare la gustul publi-cului? E o atestare a calit\]ii? A[zice c\ este, mai degrab\, o supra-licitare a valorii incontestabile,posibil o gre[eal\ de planificare aedit\rii LP-urilor de studio, du-blat\ de un exces de concerte me-morate audio [i video. N-am `ndo-ial\ c\ e o performan]\, un Tour deForce, cum zice titlul, s\ faci patruconcerte `ntr-un ora[ ca Londra,s\ le ̀ nregistrezi ̀ n high definition[i s\ le pui `n comer] `n acela[i an,2013. E un fel de oportunitate, pen-tru cei care n-au avut norocul s\ seafle la Londra, de-a vedea ce-a fostacolo. Dar ce spune `n plus un discfa]\ de altul, excluzând diferen]elede list\ a pieselor cântate ori mici-le detalii de culise? Nu prea multedespre artistul Joe Bonamassa.Sau poate chiar nimic.

Vitalitatea chitaristului din ul-timii vreo [ase ani se constat\ pediscurile puse `n circula]ie, cincisub nume propriu, alte dou\ cuvocalista Beth Hart [i trei cu BlackCountry Communion. ~n fapt, dis-cografia lui Bonamassa tinde s\devin\ incontrolabil\, el partici-pând cu elan aproape incon[tientla tot felul de „evenimen te“, c\ro-ra titulatura preten]ioas\ nu le[terge eticheta comercial\. Tr\im,de altfel, vremuri evenimen]iale!Urmele sau umbrele lor nu las\loc reflec]iei: musai s\ ingurgit\mnon-stop „capodopere“ de-o s\pt\ -mân\ sau de-o zi, `n cel mai buncaz, altfel sc\p\m trendul, oportu-nitatea! Arti[ti fiind, pierdem citi-torul, ascult\torul, clickuitorul –numit generic public!

Recent am fost (blagos)lovi]i cuun nou disc semnat Joe Bonamas-sa – Different Shades of Blue (2014,J&R Adventures/Provogue MusicProductions). L\sând la o parte am - bi]iile novatoare, Bonamassa [istafful tehnic, alc\tuit din veteraniai industriei muzicale, execut\ o`ntoarcere la matc\. Merit\ con-semnat doar am\nuntul c\ Bona-massa folose[te circa 20 de chit\rivechi, de prin anii 1950, [i 13 am-plificatoare diferite pentru a da otonalitate proasp\t\ blues-rockului.{i reu[e[te!

Iat\ de ce este un artist pe gus-tul publicului!

Umbre [i urme diferite


teatru « 7

Adev\rul e c\ montarea era de -s\vâr[it\, dup\ cum perfect a fost[i un alt spectacol al lui TompaGabor tot pe un text ionescian,Cânt\rea]a cheal\. Anul acesta, laTeatrul „Nottara“, Tompa Gabora readus la ramp\ versiunea de laNewcastle pe scena de pe bulevar-dul Magheru, recunoscând c\ i separe atât de reu[it\ ̀ ncât nu are ceschimba la ea. A[a c\ a f\cut-oexact la fel. Reluarea unei versiuniregizorale cu alt\ distribu]ie pe oalt\ scen\ aduce `n discu]ie o sui -t\ de chestiuni legate de copy-rights, de blazonul creatorilor, dedorin]a lor de a aborda un text, unautor `ntr-o nou\ gril\ de lectur\teatral\, [i altele asemenea. Tom-pa Gabor afirm\ din start c\ eaceea[i versiune, dar c\ „nu v\dnimic negativ, dar nici pozitiv, `n

asta. E un fapt“. {i continu\, `n interviul acordat Crengu]\i Ma-nea [i publicat `n Caietele Teatru-lui „Nottara“, cu argumentul c\„situa]ia e similar\ aceleia ̀ n careun dirijor care dirijeaz\ aceea[ioper\ muzical\, la pupitrul maimultor orchestre“. Doar c\ liber -t\]ile pe care regizorii teatruluirecent [i le-au luat `n raport cupiesa de teatru sunt mult maimari decât le are [i le va aveavreodat\ un dirijor `n raport cupartitura muzical\! Subiectul armerita o discu]ie mai elaborat\.

~ntr-adev\r, spectacolul lui Ga-bor e impecabil construit. E, `nprimul rând, foarte ionescian. Dardiscursul regizoral, care respect\la punct [i virgul\ partitura lui Io-nesco, o [i `mbog\]e[te prin deta-lii scenografice, dinamica scenic\,

amprenta pus\ asupra personaje-lor, jocul actoricesc. Fundamentatpe dualitatea interior-exterior, cadrul creat de Helmuth Stürmerreprezint\ o ̀ nc\pere goal\, cu pe-re]i gri, umplut\ treptat de doi ha-mali cu mul]imea de obiecte apar -]inând noului locatar. Opera]iuneabanal\ a mutatului dintr-un loc `naltul a generat un text de teatru alabsurdului [i, `n cazul de fa]\, unspectacol care vorbe[te prin meta-text despre trecut [i memorie. Dom -nul bizar care va locui `n `nc\pe-rea expus\ privirilor publiculuivine `n scen\ cu o `n trea g\ istoriepersonal\. O istorie tran sferat\`ntr-un inventar numeros, sur-prinz\tor, de lucruri care spun fie-care câte ceva despre biografia po-sesorului. F\r\ nume, personajeleconstituie stereotipuri antrenate`ntr-o ac]iune dramaturgic\ doaraparent simpl\, care prolifereaz\un complicat ghem de sensuri.Precis, riguros, noul locatar va m\ -sura, dirija, supraveghea intrarea`n noul spa]iu al fiec\rui obiect,locul `n care este a[ezat, `ntreagaamenajare a ambientului. Nu osimpl\ mobilare, nimic la `ntâm-plare, totul conform unui planperfect [tiut doar de conduc\torulopera]iunii, dez v\luit gradat, me-ticulos, [i dus la `mplinire de ceidoi hamali.

~n rolul principal ̀ l vedem pe ac-torul spaniol Francisco Alfonsin, ac\rui interpretare este excep]io-nal\. Exersat `n profesiune prinexperien]e teatrale `n mai multeculturi, Alfonsin s-a format ca

actor `n Spania, dar a jucat [i `nAnglia, Fran]a, a f\cut film, areun doctorat, e, cu alte cuvinte, uncreator complex. Complexitate vi-zibil\ [i `n presta]ia de-acum,c\reia, oricât de cusurgiu ai fi, nui-ai putea face vreun repro[, nicim\car unul mic. Exploatându-imul ticulturalitatea, Tompa Ga-bor i-a distribuit replicile nu nu-mai `n limba român\, ci câteva [i`n englez\, altele `n francez\, plusun scurt fragment din Via]a e visa lui de la Barca, rostit `n spa-niol\! ~n cel mai autentic stil alstr\inului care pic\ `n lumeaPort\resei. ~ntr-adev\r, cei trei ac-tori, români, Ada Navrot-Port\ -reasa, Ion Grosu [i Gabriel R\u]\-Hamalii, utilizeaz\ un alt tip dejoc, contrastant. Noul locatar eauster, e creionat precis, dar maire]inut, cu un joc de tip mario-net\; `n timp ce titularii scenei depe bulevardul Magheru sunt pla-sa]i `ntr-un registru clovnesc.

Noul locatar pentruspectatorul emancipat

Teatrul absurdului a resemni-ficat obiectul scenic, iar specta-colul lui Tompa Gabor ilustreaz\cu acurate]e [i inventivitate proli-ferarea materiei. Acumularea trep - tat\ de obiecte intervine benefic`n dinamica general\, iar fiecareobiect `n parte intr\ `n perimetrulteatral cu o `nc\rc\tur\ de sen-suri [i cu mini-istorii aluvionare.Lucruri banale – mese, c\ni, scaune,fotolii, l\mpi, cufere, ins trumente

muzicale, c\r]i, tablo uri, juc\rii,un ceasornic cu pendul\, majori-tatea ambalate `n folie transpa-rent\ –, scoase din contextul [iuzul lor cotidian, cap\t\ valoareestetic\. Nu conteaz\ ca elementede decor, sunt decorticate de va-loarea utilitar\ [i primesc con]i -nut semantic. Fiecare [i toate laun loc devin depozitare ale me mo -ri ei, ale unui trecut despre carevorbesc prin `nf\]i[are, jocul pro-por ]iilor, pozi]ia `n scen\, felul `ncare personajele se raporteaz\ laele. Analiza fiec\ruia configu-reaz\ caleidoscopic biografia Dom -nului, a noului locatar, printr-untransfer simbolic: juc\riile devinpurt\toare ale amintirilor copi -l\riei; pendula e echivalentul tem-poralit\]ii; tablourile sunt cit\riculturale. Tompa Gabor a f\cut opoant\ regizoral\ inteligent\, in-troducând `n recuzit\ tablourilecu grafica lui Picasso „Don Quijo-te [i Sancho Panza“, portretele luiBeckett [i Ionesco, referin]e vi-zual-spirituale care amorseaz\ uncomic de foarte bun\ calitate.

Noul locatar al lui Tompa Ga-bor se adreseaz\ spectatoruluiemancipat, care dezvolt\ prin pro-pria percep]ie ceea ce i se livreaz\la ramp\. Ceea ce vine de dincolode limita fizic\ a vizibilului, [idoar se aude; ce spune, f\r\ vorbe,prin ea `ns\[i, gr\mada de obiectecare `ngroap\ protagonistul; ceeace sunt [i fac prin ac]iunile lor sce-nice personaje absurde [i comice`n acela[i timp. Un spectator eman -cipat, printr-o receptare creativ\.

Asaltul obiectelor Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

La Paris, `n septembrie 1955, Eugène Ionesco scriaNoul locatar. Dramaturgul `[i schimba domiciliul `nMontparnasse, iar experien]a imobiliar\, care trebuies\ fi fost teribil\, a inspirat un text cu o formidabil\carier\ scenic\. Tompa Gabor a montat piesa `n 2004,la Newcastle, cu Northern Stage Ensemble, [i aitinerat spectacolul `n România, la FestivalulInterna]ional de Teatru Sibiu [i la Cluj-Napoca.

© M

ihae

la M

arin

© M

ihae

la M

arin

8 » interviu


ABEL FERRARA, AUTORUL LUI WELCOME TO NEW YORK, FILMUL SCANDALULUI SEXUAL DSK:

„Sunt un fost alcoolic [i un fost dependentde droguri. Via]a mea s-a r\sucit cu 180 de grade când am renun]at la ele“

E adev\rat c\ la Cannes auexistat presiuni politice cafilmul s\ nu figureze `n com-peti]ie?

Cred c\ mai degrab\ nu le-apl\cut filmul. Niciunuia dintre se-lec]ioneri nu i-a pl\cut. Asta e si-tua]ia. E festivalul lor [i nu arat\decât ce doresc. Dac\ a[ avea festi-valul meu, [i eu a[ face la fel. Tipulcare finan]eaz\ filmul e [i el fran-cez, Vincent Maraval. Dac\ g\ se[teo sal\, poate s\ arate filmul [i ni-meni nu-i cere socoteal\, dar cumaduce publicul `n sal\ e altceva.

Cu toate acestea, a]i ar\tatfilmul `n trei s\li din Cannes,fiind disponibil aproape con-comitent [i prin VOD.

Problema cu VOD-ul e c\ urcifilmul pe net, dar vor fi oameni ca-re `l vor vedea de pe net f\r\ s\pl\teasc\. Asta e ceva ce nu pot`n]elege, e ca [i cum mi-ar intra ci-neva `n cas\ [i mi-ar fura juc\rii-le. {i nu vorbesc doar pentru mi-ne, ci pentru to]i cei care fac film.

Mi se pare foarte aiurea. Filmul os\ se vad\ [i `n s\li, nu [tiu câttimp – dou\ luni sau doi ani –, im-portant e s\ fie v\zut. Depardieuare o for]\ numai a lui, oameniivor s\ `l vad\ [i ei decid dac\ fil-mul e bun sau prost.

Dar s\-l vezi gol pe GérardDepardieu nu e atât de pl\ cut.E adev\rat c\ Strauss-Kahnvrea s\ v\ dea `n judecat\?

Am auzit. {i ce s\-mi ia? Bicicleta?!

Crede]i c\ filmul se concen-treaz\ mai mult pe mizeriilepoliticii sau pe ideea de de-penden]\?

Pe amândou\. M-a interesat in-clina]ia nativ\ a acestui tip spredependen]\. Autodistrugerea epentru el un mod de via]\, nu poa-te s\ o controleze, ea este un „de-zastru“ la care se face referire tex-tual de dou\ ori `n film. Dar el nurealizeaz\. El pleac\ din punctulA [i ajunge `n punctul A. Nu e `nsitua]ia `n care s\ spun\: „Gata,

~n luna mai 2014, agen]iile de pres\ titrau,dup\ proiec]ia de la Cannes a filmului lui AbelFerrara, Welcome to New York: „DominiqueStrauss-Kahn spune c\ `l va da `n judecat\ pe

Abel Ferrara pentru calomnie“, citându-l [i peavocatul lui DSK, Jean Veil, care numea filmul„a piece of sh**“. Ambalat ca „filmul scandalal anului“ [i `n a[teptarea difuz\rii lui `n

România (Independen]a Film are drepturile),Welcome to New York e prezentat `nFestivalul Les Films de Cannes à Bucarest.

Interviu realizat de Iulia Blaga

Când am f\cut interviul cuAbel Ferrara la Cannes, DSKera `n Serbia pe post de consul-tant pro bono (!) al primului-mi-nistru sârb, pe probleme eco no -mice. ~n septembrie 2014 eraprin Tunisia la o conferin]\ de -spre dezvoltarea economic\ aacesteia, iar presa interna]io-nal\ anun]a `n aceast\ lun\ c\DSK a reap\rut ̀ n via]a public\francez\, participând la o petre-cere unde a fost prezent [i pre-mierul Manuel Valls. ~n acestan el a lansat [i fondul de acope-rire DSK Global Investments.{i fosta lui so]ie, jurnalista AnneSinclair, a revenit `n via]a pu - blic\. Ea conduce varianta fran-cez\ a publica]iei „The Huffing -ton Post“, are o emisiune la radio[i [i-a lansat `n septembrie edi -]ia american\ a volumului dememorii My Grand father’s Gal-lery: A Family Memoir of Artand War, care a ap\rut `n Fran -]a `n 2012, dup\ ce publicareafusese `ntârziat\ de scandalulcu DSK. Sinclair se refer\ azi `ninterviuri la scan dal numindu-l„incident“ [i a declarat preseibritanice, cu ocazia intr\rii fil-mului `n s\lile din Albion, `nseptembrie 2014, c\ „nu e nicim\car un film de serie B, ci deserie C, D, E sau F“. (Are drep-tate.) Dar Jacqueline Bisset nudoar c\ o joac\ bine ̀ n filmul luiFerrara, dar ì [i d\ credit.Când a izbucnit scandalul, Sin-clair a zburat imediat la NY, i-apl\tit so]ului [ase milioane dedolari cau]iunea din propriiibani, iar când el a intrat ̀ n arestla domiciliu, a pl\tit chiria [ipaza locuin]ei din Manhattan.{i când totul s-a terminat [i acu-za]iile au fost retrase, a b\gatdivor]. Anne Sinclair spune [iazi c\ habar n-avea c\ so]ul o`n[ela sistematic, dar, zice presabritanic\, spre deosebire de Va-lerie Trierweiler care-[i punefustele-n cap `n cartea cu m\r -tu rii de alcov de spre François

Hollande, Anne Sinclair a avutdecen]a s\ se ab]in\ de la co-mentarii publice.

}in minte c\ eram la Can-nes, `n 2011, când televizoareledin palatul festivalului anun -]au arestarea lui DominiqueStrauss-Kahn, pe atunci pre[e -dinte al Fondului Monetar In-terna]ional, pentru agresareasexual\ a unei cameriste a Ho-telului Sofitel din New York. Ul-terior, s-a c\zut la o `n]elegere[i camerista [i-a retras plânge-rea, dar scandalul a continuatpentru DSK la `ntoarcerea `nFran]a, unde a fost acuzat deimplicarea ̀ ntr-o re]ea de prosti-tu]ie. Ceea ce era atunci un eve-niment care a r\scolit presa in-terna]ional\ a devenit trei ani maitârziu un film american copro-dus de un francez, Vincent Ma-raval (Wild Bunch), a c\rui lan-sare mondial\ a avut loc tot laCannes, ̀ n afara Selec]iei Oficiale.

Premiera mondial\ a filmu-lui a fost un eveniment `n sine.A avut loc pe o teras\ acoperit\de pe Croazet\, unde am f\cutcoad\ `n vreme ce jurnali[ti lo-cali ne `ntrebau `n fa]a camereidac\ suntem de p\rere c\ filmulva face scandal. Paralel cu pro-iec]ia oficial\ (care a fost urma -t\ de o conferin]\ de pres\ cuFerrara, Maraval [i interpre]iiGérard Depardieu [i Jacqueli-ne Bisset), filmul intra [i `n sis-tem VOD `n câteva ]\ri, inclu-siv ̀ n Fran]a. Proiec]ia propriu-zis\ a fost mai pu]in entuzias-mant\, [i nu doar pentru c\ ne-adat ocazia s\-l vedem pe Depar-dieu gol `n partide de sex, cipentru c\ `ncepea ca un filmporno, devenind mai interesantcând Devereaux (personajul fic-tiv sub care e prezentat DSK) earestat [i intr\ `n lumea de]i -nu]ilor-poli]i[tilor unde perso-najele sunt jucate de persoanereale.

Când l-am ̀ ntrebat dac\ e ade -v\rat c\ va fi dat `n judeca t\,

Ferrara a pufnit: „{i ce s\-miia? Bicicleta?“, dar Vincent Ma -raval a spus la Cannes c\ filmul,fiind f\cut sub legile america-ne, nu poate fi atacat `n justi]ie.{i a[a este, numele lui DSK nu epronun]at `n film, iar Ferraranu-l men]ioneaz\ nici `n inter-viuri (`l nume[te „that guy“).

Ce s-a ̀ ntâmplat din luna maipân\ acum? Nu se mai aude ni-mic de proces, Abel Ferrara [i-aprezentat noul film la Vene]ia(despre Pasolini vorbe[te [i `ninterviu), iar Depardieu a de-clarat chiar `n aceast\ lun\,`ntr-un interviu acordat publi-ca]iei franceze „Le Point“, c\ re -gret\ c\ s-a implicat `n Welco-me to New York, spunând c\Ferrara n-ar fi ̀ n]eles c\ m\rtu-ria cameristei era cheia po -ve[tii. ~n interviul de mai josafl\m `ns\ c\ actorul francez s-a implicat `n elaborarea sce-nariului, dar probabil faptul c\Depardieu l-a apucat `ntre timppe Putin de picior, renun]ând lacet\]enia francez\ (din cauz\ defisc), ̀ l determin\ acum s\ criti-ce [i scenele de sex `n care sin-gur a acceptat s\ apar\.

„Une sur l’autre“ (sic!), Wel-come to New York are o faim\care aduce lumea ̀ n sal\, iar par -fumului de scandal i se adaug\faptul c\ [i cronicile sunt ̀ m p\r -]ite. Unii critici sunt de acordcu avocatul lui DSK [i cu AnneSinclair, al]ii g\sesc filmuluicalit\]i inexplicabile, salutând celpu]in re`ntoarcerea lui Ferra-ra, autor incomod, cu o filmo-grafie amestecat\ – [i cu o ex-primare pe m\sur\. Un inter-viu cu Abel Ferrara sun\ maibine `n original, unde se poatep\stra apelativul „man“, pe ca-re cineastul `l arunc\ aproapela fiecare fraz\, [i topica frag-mentat\, haotic\ [i repetitiv\ aexprim\rii. Citind interviul [iv\zând filmul, devine mai clarc\ acest film nu este despreDSK, ci despre `nsu[i Ferrara.

© E

ric C

atar

ina

interviu « 9


mai jos de-atât nu pot cobor`! Tre-buie s\ m\ schimb“. Tragedia fil-mului e rela]ia cu femeia care `liube[te, care [tie ce-i cu el [i care`ncearc\ s\-l salveze. Se str\du -ie[te el pu]in s\ se corecteze? Nu!U[a e `n fa]a lui, dar nu vrea s\ fiesalvat. „S\-i ia dracu’ pe to]i! Nu-mipas\.“ El o spune. Nu vorbesc de -spre corespondentul real al lui De-vereaux, ci chiar despre Deve-reaux. Noi ì vedem dependen]a,dar el n-o vede. Are nevoie s\ fac\acest pas [i, dac\ nu, s\-i spunemnoi: „Omule, `]i spun ca budist,via]a nu e f\cut\ s\ suferi! Nu tepo]i plimba prin ea a[a, ca obomb\ uman\“.

Cum v-a venit ideea unuifilm despre scandalul DSK?A]i citit despre caz, a]i fostinspirat...

N-a[ putea spune c\ m-amsim]it inspirat. N-am avut de ales.Lucrez `mpreun\ cu o ga[c\ `n -treag\, [i `n Fran]a am ni[te tipi,[i ei au spus: „Uit\-te [i la \sta!“.Dar Gérard n-a fost la `nceput in-teresat. O [i spune la `nceputul fil-mului: „Nu-mi pas\, nu-mi placeomul \sta“. {i, de câte ori `ncer-cam s\ vorbesc cu el despre tipul\sta, ̀ i tot d\dea cu Regele Lear decare era interesat. Scenariul a fostscris de un psihiatru str\lucit(n.r.: Christ Zois), dar, când eu am`nceput s\ lucrez pe scenariu,[tiam unde doream s\ ajung [i[tiam c\ voi face un film din pro-priul meu punct de vedere. Cunoscgenul \sta de oameni, cre de]i-m\,mi-am petrecut vremea cu perso-naje mai rele de atât. Nu vreau s\judec [i nu condamn pe nimeni.

~i da]i lui Strauss-Kahn o fa]\uman\, ar\ta]i c\ e bolnav.Deci `l ap\ra]i.

Nu-l ap\r! Kissinger spunea c\puterea e afrodiziacul suprem.Puterea corupe, dar asta nu trebu-ie s\ se `ntâmple de fiecare dat\.

A]i filmat `ntr-o `nchisoarereal\. A]i folosit [i poli]i[tiadev\ra]i?

Da, poli]i[tii oricum sunt un felde actori sau, cel pu]in, asta credei. N-aveam cum altfel ob]ine sen-za]ia de realitate, care e cu trimi-tere direct\ la Pasolini. A[ fi pututpl\ti dou\ milioane de c\ciul\pentru actori profesioni[ti, daram vrut ca oamenii s\ fie de acolo.Oricum, nu le-a fost u[or cu un co-leric de regizor care url\ pe pla-tou, fiecare secund\ cu mine credc\ a fost pentru ei o tortur\. M\fascineaz\ Pasolini, de aia am [if\cut filmul cu Willem Dafoe, se-lec]ionat la Vene]ia (n.r.: intitulatPasolini), despre ultima zi dinvia]a sa.

A]i scris replici pentru scenadintre Devereaux [i fiica luisau i-a]i l\sat pe Gérard De-pardieu [i Marie Mouté s\improvizeze?

Gérard lucreaz\ de obicei pescenariu `mpreun\ cu scenaris-tul, iar femeia care o juca pe fiic\,Marie, [i-a dat seama imediat cedoream. E de[teapt\ [i are o re -la]ie special\ cu Gérard – ca toatefemeile din film, de altfel. Iar Gé-rard are chestia asta [i basta! E untip foarte carismatic. Ar puteascoate cinci filme din rela]ia lui cudependen]a [i cu fiica.

Ce pot spune? Sunt un fost al-coolic [i un fost dependent de dro-guri. Via]a mea s-a r\sucit cu 180de grade când am renun]at la ele.Când ì v\d pe oamenii \[tia... nuc\ i-a[ ap\ra, ̀ i v\d suferind [i mi-emil\ de ei, dar trebuie s\ fac\ o câtde mic\ `ncercare. Altfel, pe undee Devereaux? ~mpotriva fiicei, aso]iei, a mamei [i a lumii `ntregi.Asta e o porc\rie. Tipul sufer\ [ie furios, dar pentru ce? Ce caut\el? Nu-l [tiu pe tip [i nici nu-mipas\ de el. Adic\ nu c\ nu-mi pa -s\, `mi pas\ ca de orice fiin]\, dar`l cunosc? Nu! M\ cunosc pe mi-ne? Da! Am frecat menta al\ turide al]ii ca el? Da! Gérard poate ju-ca asta? Da! Are 450 de kile, whocares?! Pune-l `n cadru [i o s\ fac\lucruri pe care nici un LeonardoDiCaprio n-o s\ le fac\. (Nu c\ l-a[vorbi de r\u pe Leo, e talentat [imi-e prieten.)

Când face]i un film despre opersoan\ real\, ca Strauss-

Kahn sau Pasolini, sim]i]i c\ ave]i o responsabilitate `nplus?

Dac\ am vreo responsabilitatefa]\ de Pasolini? E profesorulmeu. Exist\ o medita]ie budist\ ̀ ncare meditezi despre for]a [i fru-muse]ea maestrului t\u. Asta faceu. Tipul \sta a fost un poet. F\ceaart\ [i când d\dea interviuri cumdau eu acum. Lua totul `n serios.Am vorbit cu 100 de oameni la 25de ani dup\ moartea lui [i niciu-nul m\car n-a spus ceva r\u de -spre el. N-a ridicat niciodat\ voceape platou, nu s-a enervat nicioda -t\. I se ̀ ntâmplau tot felul de lucruri,dar era atins de spiritualitate, eraatât de d\ruit [i de binecuvântat

`ncât, da, pot spune c\ am o res-ponsabilitate. Asta a fost copi l\riamea, pentru c\ am `nv\]at s\ facfilme `n anii ’60-’70 uitându-m\ lafilmele lui, care [i azi m\ iau prinsurprindere. „Wow, când o s\ajungem [i noi la nivelul \la?“Modul lui de a regiza era genial,de[i era extrem de tehnic. Hipno-tiza echipa [i distribu]ia. Putea fa-ce un film ̀ n mai bine de un an, cumexicani, femei [i `nmormânt\ri.Crede]i c\ ì p\sa de ceva, ì p\sade ce t\ia Harvey Weinstein sauc\ nu [tiu cine `l d\dea `n jude-cat\? Nu. Oamenii \[tia f\ceaufilm ̀ ntr-o libertate care nu ̀ ]i per-mite s\ la[i garda jos [i pentru ca-re trebuie s\ lup]i.

A]i men]ionat budismul, dara]i crescut `ntr-o familie ca -to lic\.

Am fost crescut de m\icu]e,man.

De asta a]i trecut la budism?

Haha! I-am `n]eles filosofia, mis-a p\rut ceva foarte real, iar me-dita]ia m\ ajut\ foarte mult. Euoricum cred c\ Iisus Christos afost budist. Am meditat la el a[acum meditez la mae[trii mei. Ches -tia cu budismul a ap\rut cu 5-800de ani `naintea lui Iisus. Sunt bu-dist de vreo [ase-[apte ani [i `miplace pentru c\ e vorba de c\uta-rea unei spiritualit\]i pe care og\seam `n Iisus, dar nu [i `n cato-licism ca religie organizat\. Bu-dismul e mai degrab\ un mod degândire, dar nu po]i fi budist dac\te droghezi, bei [i ̀ i abuzezi pe cei-lal]i. ~n cinci ani de când m-am an-trenat `n medita]ie am reu[it s\nu mai beau. Nu puteam bea unsingur pahar de vin la mas\, tre-buia s\ beau toat\ sticla [i maimult. Dependen]a e o boal\, dar nute na[ti cu ea. Nu [tiu, nu cred c\ne na[tem ca s\ suferim. Mareparte din suferin]\ ne-o provoc\msinguri, iar ̀ n Devereaux ea e aco-lo, vizibil\. ~[i creeaz\ singur pro-pria suferin]\. Fuge dup\ ceva cenu v-a g\si niciodat\.

~n ce crede]i c\ Devereaux s-ar putea re`ncarna `ntr-ovia]\ viitoare?

Ar reface acela[i ciclu al sufe-rin]ei `n care e acum. {i ar avea[ansa pe care o are [i acum de a-[isalva via]a. Dar `nc\ nu e mort,poate [i acum s\ se salveze, chiardac\ so]ia l-a p\r\sit [i [i-a pierdutvisele. M\ rog, unii oameni nu-[idau seama niciodat\ când ajungr\u de tot, dar eu n-am vrut s\ facun film despre cineva care ̀ n]elege.


10 » carte

B\iatul prin]ului, de PaulBailey: un puzzle `n interbelic,cu un elogiu adus iubirii

Eli B\dic\

Iremediabil `ndr\gostit de Româ-nia, Paul Bailey a f\cut numeroasevizite ]\rii noastre – chiar acum,`ntre 22 [i 24 octombrie, s-a aflat laFestivalul Interna]ional de Litera-tur\ de la Timi[oara. Dup\ volume-le Kitty [i Virgil [i Unchiul Ru dolf,Bailey spune c\ B\iatul prin]uluieste ultima lui carte cu subiect ro-mânesc. Dac\ e a[a – de[i mie mi-egreu s\ cred `n declara]iile acesteacu iz absolut ale scriitorilor –, atunci[i-a `ncheiat „trilogia“ despre Ro-mânia (mult spus, totu[i) perfect.

Dinu Grigorescu, un tân\r denou\sprezece ani, ajunge `n Paris`n 1927, la `nceputul lunii mai, tri-mis de tat\l s\u, un renumit [i`nst\rit avocat din Bucure[ti, pen-tru a-[i petrece o vacan]\ de var\ ̀ nminunata capital\ european\. Secrede c\ schimbarea locului ì vadiminua (sau, cel pu]in, ̀ l va face s\uite temporar) suferin]a dup\moartea su bit\ [i inexplicabil\ amamei. Aces ta sper\, de altfel, s\duc\ o via]\ boem\ ̀ n cercurile Pa-risului [i are aspira]ii de scriitor –`[i dore[te s\ scrie un roman. Dinu

este, totodat\, naratorul care, pa-truzeci de ani mai târziu, cu o ca-rier\ universitar\ [i una `n critic\literar\, `ndr\zne[te s\-[i relatezeexperien]ele din tine re]e pe hârtie,iar manuscrisul, nu mit „memo-rii“, este l\sat prin tes tament „luiCiprian V\duva, alt fiu f\r\ tat\“.

La `nceputul volumului, Dinueste introdus `n societatea pari-zian\, cu toate delicatesele ei, dec\tre v\rul s\u, Eduard. Dup\ aco-modare, dintr-un puseu la be]ie,personajul nostru merge la un bor-del faimos din Paris, condus de Al-bert Le Cuziat, care ofer\, ̀ n schim -bul a o sut\ de franci, pl\ceri de toa-te soiurile b\rba]ilor c\s\tori]i saunu, care tânjesc dup\ amor cu al]itineri. Fac o mic\ parantez\ [i v\spun c\ scenele la bordel, precum[i discu]iile dintre monsieur Albert[i madame Laurette (matroana sta-bilimentului cu specific feminin)sunt, de departe, momentele pe ca-re le-am savurat cel mai mult dintot volumul. Au atâtea nuan]e, atâ-tea straturi, `ncât este un deliciu li-terar pentru orice cititor.

~n fine, gra]ie impulsului de mo-ment, Dinu `l `ntâlne[te pe Honore

(pseudonimul de prostituat al luiR\zvan Popescu, un alt român, cudou\zeci de ani mai ̀ n vârst\ ca na-ratorul), cel de care se va `ndr\ -gosti. De altfel, R\zvan ̀ i va r\spun-de cu aceea[i moned\ tân\rului [i,dup\ doar dou\ partide de sex `nbordelul lui Le Cuziat, renun]\ laslujba sa. Dragostea celor doi esteabsolut\, trece dincolo de pasiune,trup, pl\ceri carnale – de[i `[i ex-ploreaz\ trupurile constant, cu ace -ea[i ardoare ca la `nceput. Cu toateacestea, nu v\ imagina]i nimic per-vers, Bailey nu descrie nici un epi-sod de sex, nu pune lupa pe trupu-rile lor, pe sexele lor, nu intr\ `n detalii, suspend\ cumva personaje-le ̀ n momentele respective, printr-ofraz\ scurt\ [i de efect: „Era timpuls\ facem dragoste (...)“ (p. 48). Loculde amor [i desmierdare este apar-tamentul pe care R\zvan `l de]ine`n capitala Fran]ei, ob]inut prin ge-nerozitatea binef\c\torului s\u, unprin], tot de na]ionalitate român\.Sunt discre]i atunci când perind\str\zile pariziene, `ncercând s\ nutrezeasc\ suspiciuni. Sigur c\ sevor desp\r]i, temporar, dup\ ce va-ra va trece, iar Dinu va trebui s\ se`ntoarc\ la Bucure[ti. Pân\ acolo`ns\, e cale lung\.

Poate c\ v-a]i dat seama, ̀ n acestpunct, de unde vine titlul romanu-lui lui Paul Bailey [i cine este, defapt, b\iatul prin]ului. De[i prin]ulr\mâne nenumit `n volum, noi, cacititori, ̀ l vom identifica, gra]ie pâr -ghiilor l\sate `n text de scriitorulbritanic, ca fiind Bibescu. R\zvanPopescu se n\scuse `ntr-o familieumil\, de ]\rani, f\r\ a-[i cunoa[tetat\l. Prin]ul ̀ l observ\ ̀ ntr-o zi, i seface mil\ [i drag de el, a[a c\-l adop -t\. ~i ofer\ o educa]ie aleas\, `m -preun\ cu o via]\ lipsit\ de griji [iplin\ de dorin]e `mplinite. B\iatulprin]ului va r\mâne ̀ ns\ cu traumac\ acest om, care i-a dat o [ans\ `nvia]\, va decide, depresiv, s\ se sinu-cid\. Sfâ[ietor [i `nduio[\tor episo-dul `n care R\zvan se confeseaz\ iu-bitului s\u – gândi]i-v\ c\ este unom care nu [i-a cunoscut primultat\, iar pe cel de-al doilea l-a pierdut.

I]ele se leag\ [i se dezleag\, ies lasuprafa]\ o serie de detalii ineditedespre celebrul Marcel Proust – LeCuziat, de exemplu, m\rturise[te, laun moment dat, c\ Proust l-a ajutat

cu deschiderea bordelului pentruhomosexuali, atât material, dându-imobila mamei sale, cât [i moral –care murise cu doar cinci ani ̀ nain-te ca Dinu s\ aterizeze `n Paris. Iarpovestitorul nostru devine obsedatde opera acestuia – atât de prins delectura volumelor ~n c\utarea tim-pului pierdut [i atât de consumatde dragostea sa, `ncât nu scrie nicim\car un rând din romanul pe ca-re voia s\-l imagineze acolo.

Septembrie, [i tân\rul „explora-tor“ se `ntoarce la Bucure[ti. Tat\llui s-a rec\s\torit f\r\ s\-i spun\,iar rela]ia lui Dinu cu Amalia, ma-ma sa vitreg\, este foarte impor-tant\ de urm\rit, cumva `n paralelcu visele acestuia cu mama samoart\. Un t\v\lug `nainte [i `na-poi, pres\rat de furia avocatului laauzul orient\rii sexuale a fiuluis\u, care, revenit pe meleagurilenatale, renun]\ la visul s\u „de a fipoet sau romancier, l-am dat deo -parte când m-am `ntors la Bucu -re[ti, dup\ vara noastr\ minunat\.Sunt un c\rturar serios, cu studen]i

care depind de cuno[tin]ele mele“(p. 137). Dramele se vor succeda, `ntimp, dar prefer s\ v\ las s\ le des-coperi]i, pe cont propriu, `n ultime-le pagini din cea de-a doua parte aromanului [i `n cea de-a treia.

Una peste alta, cea mai recent\carte a lui Paul Bailey, B\iatulprin]ului, este dincolo de gay [i de-presie (subiecte care, desigur, vi seva p\rea c\ se `nscriu `n trend-ulcontemporan; v\ ve]i schimba opi-nia, ele au existat dintotdeauna).Conversa]ii despre art\, literatur\(român\!), moarte, pierdere.

Personal, cred c\ este un elogiuadus iubirii, `n toate formele ei, cutoate mizeriile atrase de aceasta [iconsecin]ele (suferin]ele) aferente.Un puzzle `n interbelic excelentconstruit, foarte bine documentat[i st\pânit. Nu pot decât s\ o reco-mand cu c\ldur\.

Paul Bailey, B\iatul prin]ului, traduceredin limba englez\ de Marius Chivu,colec]ia „Biblioteca Polirom. Actual“,Editura Polirom, 2014

Cea mai recent\ carte a scriitorului britanic PaulBailey, B\iatul prin]ului, este o lectur\ fermec\toare[i greu de l\sat din mân\ – de altfel, cele 200 depagini se citesc destul de repede. Stilul autorului,elegant, dar simplu, precis, `ngrijit pân\ `n cele maimici detalii, cu propozi]ii care concentreaz\ pove[ti`ntregi, ne poart\ `n lumea decadent\ a anilor ‘20-’30,atât din Paris, cât [i din Bucure[ti, pentru ca, sprefinal, s\ ajungem la Londra. Pe foarte scurt [i `n liniimari, B\iatul prin]ului este o carte despre iubire [ipierdere, suferin]\, depresie, poate chiar [i despredificultatea [i, totodat\, curajul de a fi altfel.


carte « 11

Nicolae Steinhardt e viu [i converte[te `n continuare

Ioan Stoleru

~n calitate de reprezentant alMitropoliei Moldovei [i Buco -vinei a vorbit pr. Constantin Stur -zu, care a spus c\ evenimentul„are mireasm\ de sinaxar (n.r.:carte care cuprinde pe scurt vie -]ile sfin ]ilor) datorit\ vie]ii tr\itea[a cum a tr\it-o p\rintele Stein-hardt, o m\rturisire a credin]eisale adunat\ [i r\sfirat\ ̀ n pagini-le atâtor c\r]i [i articole [i `n pre-dicile de spre care [tim; de altfel,tot ceea ce [tim despre p\rinteleSteinhardt `l `ndrep t\]e[te s\ fienumit [i rânduit ̀ n ceata sfin]ilor.Sigur, aceas ta este o opinie perso-nal\, nu una oficial\, dar suntconvins c\ mul]i `n inima lor gân-desc a[a“. Constantin Sturzu aad\ugat c\, de[i Nicolae Stein-hardt nu a fost propriu-zis decâtmonah, este considerat un p\rin-te, prin ̀ nv\]\ tura pe care a trans-mis-o `n timpul vie]ii [i pe care al\sat-o urma[ilor. El a amintit fe-lul `n care vorbea acesta despreHristos, „un Hristos care a venits\ ne mântuiasc\ [i s\ ne scanda-lizeze, `n sensul bun al cuvântu-lui, `n sensul evanghelic al cuvân-tului, pentru c\ ispita pe care oavem noi ast\zi este prea adeseas\ tr\im un cre[tinism formal, decatedr\, teoretic, ̀ n care vorbim [ispunem lucruri pe care nu letr\im [i nu le-am pus ̀ n practic\“.Constantin Sturzu a m\rturisitfaptul c\ Nicolae Steinhardt a fostunul dintre cei care l-au influen]atdecisiv [i care au contribuit [i laconvertirea sa.

Profesorul Antonio Patra[ de laFacultatea de Litere a Univer -sit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ dinIa[i a vorbit despre activitatea li-terar\ a lui Nicolae Steinhardt,pentru c\ acesta a fost „un critic li -te rar foarte inteligent [i original“.Antonio Patra[ a argumentat spu-nând c\ Nicolae Steinhardt ilus-treaz\ o pozi]ie mediatoare `ntredou\ tradi]ii importante la noi `nceea ce prive[te eseul, un eseism

de tradi]ie ra]ionalist-burghez\ [io direc]ie eseistic\ ilustrat\ de ge-nera]ia tr\irist\, care mizeaz\ peautenticitate, pe dimensiuneamis tic\. „Din perspectiva criticiiliterare, Steinhardt ilustreaz\ cri-tica creatoare, pe care a teoretiza -t-o la noi George C\linescu [i carea fost continuat\ apoi de Ion Ne-goi]escu, de exemplu; este aceacritic\ ce sanc]ioneaz\ cli[eul, lo-cul comun. {i `n critica literar\,Steinhardt a r\sturnat foarte mul-te cli[ee, care ne-au parvenit dindiverse direc]ii, din [coal\, dinpres\ [i a[a mai departe“, a expli-cat profesorul.

P\rintele arhimandrit MacarieMotogna de la M\n\stirea „SfântaAna“ Rohia, locul `n care NicolaeStein hardt [i-a petrecut ultimapar te a vie]ii [i unde a fost monah`n tre 1980 [i 1989, a povestit cât degreu i-a fost acestuia s\ intre `ntr-o

m\n\s tire dup\ ce a ie[it din`nchisoare, pentru c\ `n vremeaaceea „nimeni nu se `ncurca cuun fost de ]inut politic“. ~n 1973,Constantin Noica, al\turi de carefusese `nchis politic, dup\ ce a vi-zitat M\n\stirea Rohia, i-a spuslui Steinhardt „]i-am g\sit un locpotrivit“. „Pentru c\ atunci M\ -n\stirea Rohia avea o bibliotec\cu 23.000 de volume de c\r]i, Nico-lae Steinhardt [i-a g\sit locul [imediul unde s\ poat\ s\ lucreze“,a povestit p\rintele arhimandrit.~n 1979, viitorul monah a preluatmisiunea de a aranja [i a fi[a bi-blioteca m\n\stirii, cerând `nschimb un singur lucru, s\ fiec\lug\rit. „Cerea un lucru imposi-bil“, a povestit Macarie Motogna,„pentru c\ trebuia aprobarea De-partamentului Cultelor. Darp\rintele Serafim, care era un omfoarte curajos, a spus «s-a f\cut, o

s\ te c\lug\resc».“ Iar la 16 august1980 Nicolae Steinhardt a devenitmonah, iar aici „i-au creat toatecondi]iile pentru a putea s\ scrie[i s\ citeasc\“.

Securitatea, primul critical Jurnalului fericirii

Despre debutul literar al lui Stein-hardt a vorbit conf.univ.dr. Flori-an Roati[ de la Facultatea deLitere din cadrul Centrului Uni-versitar de Nord din Baia Mare. ~nprima sa carte publicat\, ~n ge -nul... tinerilor (1934), acesta criti-ca [i parodia colegi ai s\i de gene -ra]ie, personalit\]i precum EmilCioran, Constantin Noica sauMircea Eliade, ulterior ajungânds\ considere acest volum un p\catal tinere]ii. „Nu [tia atunci c\ des-tinul s\u se va ̀ mpleti cu cei pe ca-re ì parodia. Cu Noica, din 1954,

au fost prieteni [i `mpreun\ auf\cut `nchisoare. De fiecare dat\avea cuvinte de laud\ pentruacest fapt, spunea c\ s-a n\scut da-torit\ lui Noica a doua oar\ pen-tru c\ s-a n\scut cre[tin“, a poves-tit profesorul Florian Roati[,amintind [i de cartea lui NicolaeSteinhardt de spre Geo Bogza pu-blicat\ ̀ n 1982 (Geo Bogza – Un po-et al Efectelor, Exalt\rii, Grandio-sului, Solemnit\]ii, Exuberan]ei[i Patetismului), „un volum foarteciudat, am zice noi, dar foarte in-teresant, pe care ̀ l considera o pla -t\ pentru acel p\cat al tinere]ii“.

Conf.univ.dr. George Ardelea -nu de la Facultatea de Litere aUniversit\]ii Bucure[ti a vorbitde spre destinul dramatic al Jur-nalului fericirii, al c\rui prim ma-nuscris a fost confiscat de c\treSecuritate. Profesorul a avut oca-zia s\ vad\ la Consiliul Na]ionalpentru Studierea Arhivelor Secu-rit\]ii cele 11 volume de urm\rirea lui Nicolae Steinhardt, `n dosarg\sind [i notele de analiz\ a ma-nuscrisului, care reprezint\ celmai probabil „primul text critic alJurnalului fericirii“. „Este foarteinteresant, dup\ cum vede]i, unuldintre primii cititori [i cred c\primul analist al Jurnalului Feri-cirii este Securitatea. Ofi]erii deSecuritate deveneau brusc herme-neu]i, critici literari“, a povestitprofesorul.

P\rintele prof.univ.dr. {tefanIloaie de la Facultatea de TeologieOrtodox\ a Universit\]ii „Babe[-Bolyai“ din Cluj-Napoca l-a cunos-cut acum 29 de ani pe NicolaeSteinhardt [i l-a ajutat `n efortulacestuia de a fi[a [i aranja ultimaparte a bibliotecii de la Rohia.P\rintele a povestit c\ a `ntâlnitde-a lungul vie]ii mul]i tineri careau recunoscut c\ „omul acesta m-a convertit printr-o carte“, refe-rindu-se la Jurnalul fericirii [i aspus despre monahul de la M\ -n\stirea „Sfânta Ana“ Rohia c\astfel e viu [i converte[te `n conti-nuare.

Profesori universitari [i studen]i au fost prezen]i mar]i, 21 octombrie, `n Aula Magna a Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, la uneveniment dedicat personalit\]ii complexe a lui Nicolae Steinhardt. Cei [ase invita]i, pr. Constantin Sturzu (Mitropolia Moldovei [iBucovinei), arhim. Macarie Motogna (M\n\stirea „Sfânta Ana“ Rohia), pr.prof.univ. dr. {tefan Iloaie (Facultatea de Teologie Ortodox\, Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Antonio Patra[ (Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Ia[i), conf.univ.dr. George Ardeleanu(Facultatea de Litere, Universitatea Bucure[ti) [i conf.univ.dr. Florian Roati[ (Facultatea de Litere, Centrul Universitar de Nord, Baia Mare)au vorbit despre Nicolae Steinhardt monahul, scriitorul, criticul literar, filosoful. Toate aceste laturi ale personalit\]ii sale au fostexemplificate prin c\r]ile din cadrul seriei de autor editate de Polirom [i M\n\stirea „Sfânta Ana“ Rohia, serie `nceput\ `n 2008 [i `n care au ap\rut pân\ acum 16 volume din 20. Evenimentul a fost moderat de Adrian {erban, director editorial Polirom.


12 » avanpremier\

Liviu Ioan Stoiciu — Vr\jma[

– Fragment –

A fost o proast\ c\ l-a chemat la eadup\ zece ani, tam-nesam, pur [isimplu nu s-a putut controla, o fiun semn c\ o ̀ ncearc\ Vr\jma[ul?El e Antihristul? Iordache i-a po-menit de Vr\jma[, la fel Ivan,amândoi gândeau la fel? Ea nu d\doi bani pe afirma]ii de genul „Tecompor]i de parc\ ai fi posedat\“.Ce e Antihristul \sta, `n definitiv?De ce ar fi pus el ochii pe ea? Cemare nenorocire a f\cut, `n afarafaptului c\ n-a fost o sfânt\ la pat[i c\ a r\mas gravid\ cu un

c\ lug\r sau un fost c\lug\r? A`n]eles, asta `l atrage pe Cel R\u:prezen]a Celui Sfânt, a c\lug\ru-lui Iordache Bate `n lemn. Numaide nu s-ar r\z buna pe pruncul dinpântecele ei. Totu[i e curios, de[ilumea a trecut cu bine de 21 de-cembrie 2012 [i de prea multanun]ata apocalips\ ce ar fi tre-buit s\ aib\ loc atunci, respirându[urat\, sunt readuse `n discu]iepublic\ profe]iile care anun]\ apa -ri]ia Antihristului, sau cel de-altreilea r\zboi mondial, sau veni-rea unei comete care va afecta tra-gic via]a pe P\mânt... Ce i se parea fi extraordinar e c\ s-a revenit lacredin]\ `n inspira]ia venit\ de laDuhul Sfânt – nu numai `n cazulvizionarilor, ci [i `n cazul celor cei-au ales pe papii de la Roma. I-aatras aten]ia Hildegard von Bin-gen (1098-1179), o c\lu g\ri]\ bene -dictin\, stare]\ din anul 1136, unadintre cele mai importante repre-zentante ale misticii, dar avândcontribu]ii importante la discipli-ne cum ar fi religia, medicina, bio-logia [i muzica... ~n timpul unuisinod ]inut `n Trier, Hildegardprime[te, `n 1147, aprobarea papeiEugen al III-lea de a-[i publica vi-ziunile, cu men]iunea papei c\„Sfân tul Duh vorbe[te prin ea“.Chiar a[a, Sfântul Duh a vorbitprin c\lug\ri]a Hildegard – un ci-tat teribil, cu aceea[i apari]ie aAntihristului: Va veni un timpcând conduc\torii [i popoarelevor respinge autoritatea Papei.Unele ]\ri vor prefera propriii lorconduc\tori ai Bisericii `n loc dePap\. Imperiul German va fi divi-zat. Propriet\]ile Bisericii vor fi`mp\r]ite, preo]ii vor fi persecu-ta]i. Dup\ na[ terea Antihristului,se vor propov\dui doctrine false,iar cre[ tinii vor avea ̀ ndoieli privindcredin]a lor catolic\. ~n acea

peri oad\, când Antihristul se vana[ te, vor fi multe r\zboaie [i or-dinea va fi distrus\ pe p\mânt.Erezia va fi agresiv\ [i ereticii vorpredica erorile `n mod deschis,f\r\ re]inere. Spre sfâr[itul lumii,ome nirea va fi purificat\ prinmari suferin]e. Acest lucru va fivalabil mai ales pentru cler, careva fi jefuit de toate bunurile. Cândclerul va adopta un mod simplu devia]\, condi]iile se vor `mbu n\ -t\]i. ~n acest moment, ca o pedeap -s\ pentru p\catele lor, Biserica va`ncerca o rezisten]\ armat\, ne-sim]ind nici o preocupare pentrumoartea corpurilor lor. Un vântputernic va cre[te `n nord, o cea]\grea [i dens\ de praf divin va um-ple gâtul [i ochii tuturor, astfel`ncât, de fric\, vor `nceta s\lb\ti-cia. Apoi, prin poporul cre[tin,Sfântul Dum nezeirii va trimitesemne [i minuni, ca `n timpul luiMoise. Ca urmare, un num\r ma-re de p\ gâni se vor al\tura cre[ti-nilor `n adev\rata credin]\ [i vorspune: „Dumnezeul cre[tinilor es-te Dumnezeu adev\rat, pentru c\minunile s-au petrecut printrecre[ tini“. Vor fi doar câ]iva b\r -ba]i r\ma[i, [apte femei vor luptapentru un singur om, c\ruia-i vorspune: „C\s\tore[te-te cu mine [ialung\-mi ru[inea“. Pentru c\, `nacele zile, va fi o ru[ine pentru ofemeie s\ fie f\r\ copil. ~nainte dea veni Cometa, multe na]iuni vorfi lovite de o mare foamete. O ma-re na]iune din Ocean, locuit\ deoameni din diferite triburi, va filovit\ de un mare cutremur, defurtuni [i valuri uria[e. Va fi de-vastare, continentul va fi `mp\r]it[i `n sine scufundat. Aceast\ na -]iune va avea, de asemenea, maimulte nenorociri pe mare, `[i vapierde coloniile din est din cauzaunui tigru [i a unui leu. Cometavine cu presiune extraordinar\,va for]a oceanul s\ inunde multe]\ri, provocând foamete [i adu-când Marea Cium\. Toate ora[elede coast\ vor tr\i `n fric\. Multedintre ele vor fi distruse de valuri[i toate fiin]ele vor fi ucise. Cei ca-re scap\ de valuri vor muri de oboal\ oribil\, nu o cunosc, deci nupot spune care. Pacea va reveni `nEuropa atunci când Crinul Alb vaurca din nou pe tronul Fran]ei. ~nacest timp de pace, oamenilor li seva interzice s\ poarte arme, iarfierul va fi folosit exclusiv pentrua face unelte [i utilaje agricole.Tot `n aceast\ perioad\, mul]ip\gâni [i eretici se vor al\tura Bi-sericii. Tronul ultimului imperiucatolic se va pr\ bu[i, iar sceptrulva c\dea din mâna Celui care [ade

pe scaunul de domnie. Urma[ullui va fi un om foarte b\trân. Toa -t\ justi]ia va `nceta [i va fi c\lcat\`n picioare. Copiii lui Dumnezeuvor fi din nou persecuta]i `n celemai odioase feluri. Ochii lui Dum-nezeu vor plânge. Aproape ime-diat dup\ moartea Monarhuluib\trân vine Antihristul. Când

marele Monarh (cel care va con-duce Europa) ì va extermina peturci aproape `n `ntregime, unuldintre musulmanii r\ma[i va ficonvertit, va deveni preot, episcop[i cardinal [i, atunci când noulPap\ va fi ales (imediat `nainte deAntihrist), acest cardinal `l va uci -de pe Pap\ ̀ nainte de a fi ̀ ncoronat.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulVr\jma[ de Liviu IoanStoiciu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia„Fiction LTD“ a EdituriiPolirom.

CARTEA

Iordache, absolvent de geografie repartizat ca profesor `ntr-o co-mun\ din Oltenia, e nemul]umit de via]a pe care o duce [i sec\lug\re[te. Dup\ o aventur\ de o noapte cu o str\in\ va p\r\si ̀ ns\m\n\stirea, fiindc\ amintirea p\catului nu-i d\ pace. ~[i g\se[telini[tea mult dorit\ al\turi de Oana, o tân\r\ v\duv\ frumoas\ [ibogat\, `ns\ la un moment dat cite[te pe internet tot felul de teoriiesoterice [i pseudoreligioase. Curând, Iordache `ncepe s\ cread\ c\e vizitat ba de ̀ nger, ba de diavol. Mai mult, are convingerea c\ estecontrolat prin telepatie de un misterios personaj din Bucure[ti,Ivan, un jurnalist pe care sentimentul rat\rii `l impinge spre esote-rism. A[adar, ̀ [i p\r\se[te iubita ̀ ns\rcinat\ [i se refugiaz\ pentruscurt\ vreme la alt\ m\n\stire, apoi urma i se pierde. Plecat\ `nc\utarea lui Iordache, Oana ajunge s\-i `mp\rt\[easc\ nelini[tile,iar `n mintea ei `ncol]e[te b\nuiala c\ fiul pe care urmeaz\ s\-lnasc\ ar putea fi o `ntrupare a diavolului...

AUTORUL

Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950) estepoet, prozator, autor dramatic,eseist [i publicist. A debutat edi-torial cu volumul de versuri Lafanion (1980, Premiul UniuniiScriitorilor). A publicat volumede versuri: Inima de raze (1982),Când memoria va reveni (1985),O lume paralel\ (1989), Poemearistocrate (1991, Premiul Uniu -nii Scriitorilor), Singur\tateacolectiv\(1996, Premiul AcademieiRomâne), Ruinele poemului(1997), Post-ospicii (1997), Poemulanimal (2000), La plecare (2003),

pam-param-pam/adjudu vechi(2006), Craterul Platon (2008), Peprag (Vale-Deal) (2010), Sub-stan]e interzise (2012); antologiide versuri: Cantonul 248 (2005),Lan]ul (2012); volume de memo-rialistic\/eseu/publicistic\:Jurnalul unui martor (1992), Jur-nal stoic din anul Revolu ]iei, ur-mat de Contrajurnal (2002) [iCartea z\d\rniciei (convorbiride sfâr[it cu Al. De[liu & „Inspi-ra]ii“ de `nceput) (2008); roma-ne: Femeia ascuns\ (1997), Gri-jania (1999), Undeva, la Sud-Est(2001), Romanul-basm (2002);dramaturgie: Teatrul uitat (2005,Premiul Uniunii Scriitorilor).

– Un tân\r de azi poate face efor-tul de a `n]elege op]iunea ini]ial\,procomunist\, a tinerilor din alt\epoc\, precum [i „dezvr\jirea“ in -telectualilor comuni[ti pe duratasocialismului real?

– Fiecare genera]ie tr\ie[te unKronstadt, spunea cândva Koestler,o desp\r]ire de iluzia zeului infaili-bil, o pr\bu[ire a catedralei de am\ -giri `n care se oficia credin]a oarb\.Pentru genera]ia p\rin]ilor mei, oa-meni care crezuser\ cu ardoare `nmitologia stalinist\, `n special `npreten]ia comunismului de a fiopusul absolut al fascismului, a fostgreu s\ suporte chiar ideea Pactu-lui Molotov-Ribbentrop din august1939, dar au f\cut-o. {ocul lor real,cel care i-a f\cut s\-[i chestionezemarile angajamente, a fost „Rapor-tul Secret“ al lui Nikita Hru[ciov la

Congresul al XX-lea al PCUS, `n fe -bruarie 1956. Este momentul ̀ n careoameni care pân\ atunci erau gatas\ cau]ioneze proiectul sovietic,„Marele Experiment“, drept o apo-teoz\ a umanismului revolu]ionar,tr\iesc dezvr\jirea. Profesorul PaulCornea discut\ luminos [i cu omare onestitate aceste lucruri `ncar tea voastr\ de dialoguri. Esteacolo o anamnez\ demistificatoarepe care mul]i al]ii au evitat-o.

Mama mea se trezise `nc\ dinmomentul când a aflat despre pro-cesul medicilor din URSS, deci `nfebruarie 1953. Poate chiar mai de-vreme, `n toamna anului 1952, `ntimpul procesului Slansky, marea`nscenare de la Praga. Ai mei lu-craser\ cu Rudolf Slansky laMoscova, `l cunoscuser\ relativbine. Unii dintre acuza]i ì fuseser\

mamei mele profesori la Moscova(fra]ii Kogan, de pild\). Sora ei,Cristina Luca, fusese mazilit\ ̀ n iu-nie 1952, fiind un fel de ]ap isp\[itorpentru un `ntreg grup din jurulAnei Pauker, `ntre care, `n primulrând, celebra Ana Toma, so]ia luiPantiu[a, adic\ generalul Gheor -ghe Pintilie, [eful Securit\]ii. Cristi-na a fost debarcat\ din func]ia de di-rectoare a direc]iei pres\ [i cultur\din MAE, a fost trimis\ s\ lucrezeca biolog la Muzeul Antipa. AnaToma (apropia]ii ̀ i spuneau Anu]a)a devenitprim-adjunct\a ministru-lui comer]ului exterior. O sus]ineachiar Gheorghiu-Dej, o recompens\pentru tr\darea Anei Pauker. ~ntrecei care au `nfierat-o pe Cristi -na `ntr-o [edin]\ sinistr\ de la MAEa fost chiar bunul ei prieten GrigorePreoteasa. Tat\l meu era prieten cuPreoteasa, fuseser\ `n acela[i pro-ces al studen]ilor comuni[ti ̀ n 1936.Mama era prieten\ cu Ecaterina(Kati), so]ia lui Preoteasa. Sora luiKati, Ilus, a fost a doua so]ie a luiPetru N\vodaru, a crescut-o peAna, cea care avea s\ devin\ so]ialui Paul Goma. ~n copil\rie am fostapropiat de Gheorghe [i IleanaPreoteasa, am avut aceea[i d\dac\,am mers, cel pu]in o dat\, la vila lor

de la Predeal. Ileana (noi ì spu -neam Ilinca) a fost prima so]ie a luiAdrian N\stase. Tr\ie[te acum `nAmerica, la fel [i fratele ei, fugit`nc\ din anii ’80.

M\ `ntrebi dac\ un tân\r de azipoate pricepe, dac\ poate cuprinde[i surprinde drama acelei „c\deri lapartid“, cum o numea Belu Zilber, arenun]\rii la ra]iunea critic\, ori,cum scriam `n cartea mea Mizeriautopiei, a auto-emascul\rii spiritu-lui autonom. Eu cred c\ da, dovad\scrierile unor Bogdan C. Iacob, An-gelo Mitchievici, Marius Stan, IoanStanomir, Cristian Vasile [i, evi-dent, pot da [i alte nume. Pot daexem plul colegului meu de la Uni-versitatea Maryland, istoricul PiotrKosicki, ori ale unor autori remar-cabili, precum David Brandenber -ger, Jochen Hellbeck, Jan Plamper.Empatia (Einfühlung), intropatia,capacitatea de transpunere ̀ n situa -]iile psihologice explorate, adese -ori situa]ii-limit\, sunt [ansa [i pre -misa unei asemenea `ntreprinderi.La fel `n direc]ia analizei demi -tiz\rii, a rupturii cu dogma, exist\tineri care au scris [i scriu lucruriexcelente. S\-l amintesc, de pild\,pe cehul Michal Kopecek.

Ion D. S`rbu a fost un idealist, un

hegelian `ndr\gostit de filosofia luiBlaga, sedus de f\g\duin]a egali-tar\ a marxismului, un spirit rebel,un artist, era ceea ce Kolakowskinumea bufonul, se situa la antipo-dul `ncrunta]ilor clerici ai partidu-lui, deci nu putea fi un aparatcik.Ontologic, I.D. S`rbu nu putea fi ob-tuz. Revin la Koestler care f\cea dis-tinc]ia dintre yoghin [i comisar.Ori la Camus, cu a sa disjunc]ie din-tre revoltat [i revolu]ionar. I.D. S`r -bu, asemenea unor Attila Jozsef oriPaul Nizan, s\ spunem, era un re-voltat, un partizan al justi]iei so-ciale, un moralist r\t\cit`ntr-olumeamoral\, nu se putea `mp\ca, subnici o form\, cu profitocra]ia comu-nist\. ~l dezgusta orice form\ deoportunism, de parvenitism, deconformism. Nu cred ̀ ns\ c\ putemsepara, `n chip platonician, arheti -pul comunist, impecabil, neprih\ -nit, imaculat, de experien]ele con-crete, cu crimele `n mas\, cu geno-cidul social, cu Gulagul. Marx aspus c\ practica e criteriul adev\ru-lui. Spu nea Adorno: „~ndep\rtareade concret umile[te“. Nu e oare onests\ judec\m aplicarea utopiei comu-niste respectând `ndemnul fon da -torului a ceea ce Gramsci numea fi -lo sofia praxisului?


carte « 13

DAN LUNGU LANSEAZ| UN NOU ROMAN

Feti]a care se juca de-a Dumnezeu`[i a[teapt\ cititorii la Ia[i

La evenimentul moderat de Geor -ge Onofrei, redactor-[ef al „Supli-mentului de cultur\“, vor partici-pa, al\turi de autor: criticul lite rarDoris Mironescu [i Irina Schro -tter. Tot `n cadrul lans\rii, actri]aPu[a Darie va citi fragmente dinroman.

Feti]a care se juca de-a Dum-nezeu este un roman surprin z\tor,emo]ionant [i plin de umor care ex-ploreaz\, prin ochii ino cen]i ai R\ -di]ei [i cei ai mamei sale, un fe no -men ce a marcat profund Româniapostcomunist\: emigra ]ia tempo-rar\. Pentru a-[i scoate fa milia dinimpas financiar, Leti ]ia hot\r\[tes\ plece la munc\ `n str\in\tatepentru câteva luni. Prin intermediulunei cuno[tin]e ajunge la Roma, ̀ n

Italia, unde face menaj [i ̀ ngri je[tede b\trâna familiei Bosse, Nona.~ntâm pl\ tor, `ntâlne[te o fos t\ co-leg\ de li ceu, Laura, o vete ran\ alocurilor de munc\ precare, fireputernic\, spontan\ [i onest\, careì deap\ n\ povestea ei de emi-grant\. Aca s\, au r\mas cele dou\feti]e: R\di]a – sensibil\, introver-tit\ – ̀ n grija bu nicilor [i M\ lina ̀ ncea a so]u lui Leti]iei, Vali. Aflat\ la`nceput de [coal\ [i puternic ata -[at\ de mama sa, R\ di]a sufer\ `nurma desp\r]irii a[a cum numaicopiii pot s\ o fac\, cu tot corpul [itoat\ imagina]ia. Cele câteva lunipreconizate se tot lun gesc, planu -rile de viitor sufer\ me reu schim - b\ri, iar efectele secundare ale ple -c\rii se dovedesc imprevizi bi le.

Ne afl\m `n fa]a unui roman tul -bu r\tor, `n care sunt `m binate sub-til o varietate de teme: copil\ria,

ino cen]a, `nstr\i narea, confrun ta -rea menta lit\]i lor, rela ]iile de cu-plu sau reconfi gurarea identit\]ii.

Totul `ntr-o con struc ]ie plin\ detensiune [i cu un limbaj proasp\t,efervescent.

Miercuri, 29 octombrie, de la ora 18.00, la LibrariumPalas Mall din Ia[i, to]i cei pasiona]i de lectur\ `l vorputea `ntâlni pe Dan Lungu, unul dintre cei maiaprecia]i [i mai tradu[i scriitori români, cu prilejullans\rii celui mai nou roman, Feti]a care se juca de-aDumnezeu, ap\rut recent la Editura Polirom, `ncolec]ia „Fiction LTD.“, disponibil [i `n edi]ie digital\.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

O `ntrebare pentruVladimir Tism\neanu

1984 a fost unul dintre acei ani bo-ga]i `n filme considerate ast\ziclasice. Terminator este unul din-tre ele. Cu trei decenii `n urm\`ns\, nimeni nu `l a[tepta. ~ntr-unan dominat de succese uria[e pre-cum Beverly Hills Cop, IndianaJones 2 sau Ghostbusters, nimeninu d\dea importan]\ unui m\ -runt thriller SF, preg\tit de un

regizor de care nu se auzise. Eraatât de ne`nsemnat `ncât nici„Starlog“, revista dedicat\ filmu-lui SF, abia a publicat un materialdespre el. Cât de mult s-au ̀ n [elat...

Terminator s-a n\scut `n min-tea lui James Cameron `n 1981. Peatunci, viitorul rege al Oscaruri-lor era un necunoscut care `ncer-ca, f\r\ prea mult noroc, s\ `[ifac\ un nume `n lumea filmului.Lucrase efecte speciale pentruproduc]iile ieftine ale lui RogerCorman [i pentru Evadare dinNew York. ~n 1981 tocmai fuseseconcediat din prima slujb\ ca re-gizor al unui horror de doi bani,Piranha 2.

„Eram `ntr-o camer\ de hoteldin Roma, eram bolnav, aveamfebr\. St\team pe pat [i m\ gân-deam când am avut o viziune bi-zar\“, poveste[te James Cameron.Viitorul regizor a avut viziuneaunui schelet sinistru din metal,ie[ind din foc [i avansând inexo-rabil spre victima sa. A realizatimediat câteva desene, iar acesteaau fost semin]ele din care avea s\se iveasc\ viitorul Terminator.

~ntors la Los Angeles, Cameroni-a ar\tat desenele lui Gale AnneHurd, tân\ra asistent\ a lui RogerCorman. Hurd a fost cucerit\ deideile lui Cameron [i a sfâr[it prin

a deveni, rând pe rând, parteneralui, produc\toarea, so]ia [i fostaso]ie. ~mpreun\, cei doi au produsfoarte repede un scenariu pentruacest thriller SF, pe care au reu[its\-l vând\ studiourilor Orion.

Nu to]i au fost ferici]i. Mai alesHarlan Ellison, unul dintre ceimai mari autori de science fiction,care are [i reputa]ia unui tip foar-te cert\re] [i agresiv. El a aflatimediat c\ James Cameron se in-spirase cam prea mult din dou\episoade pe care Ellison le scrise-se `n anii ’60 pentru serialul ZonaCrepuscular\. „Mi-a pl\cut teribilTerminator, m-a dat pe spate.Când am ie[it de la cinema, mi-amsunat avocatul“, a povestit Ellisonmai târziu. ~n cele din urm\, apri-gului scriitor i-a fost oferit\ osum\ consistent\ [i i s-au recu-noscut meritele pe genericul final,iar acest episod a intrat [i el `n le-gend\.

Alt personaj care nu a fost de-loc fericit a fost Arthur Krim, pre -[edintele studiourilor Orion. Când,`n vara lui 1984, Cameron i-a pre-zentat un prim montaj al filmului,Krim i-a spus: „Ai f\cut exact cem-am a[teptat c\ ai s\ faci, un film`n genul lui Roger Corman!“. {efiide la Orion erau sup\ra]i, n-aveaudeloc `ncredere `n poten]ialul fil-mului. Atitudinea lor este oarecumde `n]eles: cu doar câteva s\p t\ -mâni `nainte, ei lansaser\ faimo-sul Amadeus, un film de Oscar.Al\turi de el, Terminatorul f\ceafigur\ de paria.

{i, cu toate acestea, povestearobotului-asasin venit din viitoravea s\ se dovedeasc\ surprizaanului. Lansat pe 26 octombrie,acum 30 de ani, Terminator a datlovitura la `ncas\ri (a scos `n acelan 38 de milioane de dolari, la unbuget de numai 6,4 milioane). Re-vista „Time“ l-a pus pe lista celormai bune 10 filme ale anului, iar`n anul urm\tor s-a clasat al doi-lea `n topul filmelor celor mai`nchiriate filme pe videocaset\.

Terminatorul segânde[te s\ tr\iasc\ `n continuare

Cei implica]i `n film au trecut dela statutul de anonimi la cel de ve-dete. Cameron [i Hurd au b\tutimediat palma cu Twentieth Cen-tury Fox pentru Aliens, Arnold a`nceput s\ `[i construiasc\ o ca-rier\ fulminant\ de actor, StanWinston, realizatorul efectelorspeciale, a devenit [i el „magicia-nu-[ef“ al Hollywood-ului.

Mai mult, Terminator a pus ba-zele unei francize de mare succes.A avut parte [i el (la fel ca R\zboiulstelelor sau Mad Max) de mul]imeade imitatori inep]i, dar a inspirat [iproduc]ii de calitate (de exemplu,Matrix). ~n 1992, Terminator 2a fostsuccesul imens pe care `l [ti]i.Dup\ acest moment, [i Cameron, [iArnold nu au mai fost atât de dor-nici s\ joace ̀ n serie. Dar cum drep-turile asupra Terminatorului nu

au apar]inut „Regelui lumii“, eleau trecut din mân\ `n mân\, pân\când produc\torii au g\sit altemodalit\]i de a „stoarce“ franciza.

Adev\rul este c\, lipsit de Ca-meron, Terminator nu a dus-ofoarte bine. Marele merit al luiTerminator 3, un film destul dereu[it, dar mediocru, a fost Kris-tanna Loken, `n rol de robot-asa-sin. Terminator 4, care a `ncercats\ resusciteze seria, nu a prea con-vins, ̀ n ciuda lui Christian Bale ̀ nrolul principal. Pe micul ecran, se-rialul The Terminator Chroniclesa demarat cu audien]e foarte bune[i a fost oprit dup\ un al doilea se-zon din cauza dezinteresului totmai mare al publicului [i, proba-bil, al produc\torilor.

La 30 de ani de la premier\, cuun rol bine stabilit `n istoria fil-mului SF (`n special, dar [i ̀ n isto-ria filmului `n general), Termina-torul `[i pune problema s\ tr\ ias -c\ ̀ n continuare. Se pre g\te[te, defapt, de o nou\ via]\, sub formaunei trilogii al c\rei prim capitol,numit Terminator Genyisis, vatrebui s\ conving\ alte genera]iide fani. Arnold s-a implicat `naceast\ aventur\ ¨C la aproape 70de ani, cu o carier\ `n care nuprea mai convinge la b\trâne]e,fostul Guvernator are din nou ne-voie de rolul s\u cel mai impor-tant. Jim Cameron `ns\ nu se`ntoarce, fiind prea prins de celetrei Avataruri la care lucreaz\ con -comitent.


14 » interna]ional

Azi, povestea este foartecunoscut\: o ma[in\uciga[\ este trimis\ din2029 `n trecut, `n anul1984, pentru a ucide ofemeie al c\rei copil aveas\ schimbe viitorul.Aceasta a fost misiuneasecundar\. Misiuneaprincipal\ a fost s\creeze un film de uria[succes, un film care s\intre `n istorie, s\stabileasc\ bazele uneifrancize `n valoare de 1,4 miliarde de dolari, s\ lanseze carierele luiJames Cameron [i ArnoldSchwarzenegger. Misiune `ndeplinit\.

Terminator: dup\ 30 de ani


interna]ional « 15

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Marea `ntoarcerea discului de vinil

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, DanielCristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu PavelGheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

TV:

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Alex Savitescu

Aceast\ „re`ntoarcere“ a viniluluinu este numai un fenomen anglo-saxon fiindc\, scrie „Le Figaro“,cre[terea entuziasmului pentruacest format se simte deja [i `nFran]a.

Lansarea CD-ului f\cuse indus-tria muzical\ s\ anun]e moarteavinilului. Ast\zi, scrie „Le Figaro“,este posibil ca fenomenul inverss\ se produc\ foarte curând. Acum10 ani, discul de vinil „`[i f\cea o`ntoarcere fracasant\“ `n magazi-nele muzicale. Ast\zi, el devine

din ce `n ce mai mult un formatpreferat de melomani.

Asta nu `nseamn\ c\ vinilul va`nlocui formatul mp3 sau muzica`n streaming. Din contra, vinilul[i digitalul devin „practici com-plementare“, cum subliniaz\ spe-ciali[tii.

„~ntr-o lume tot mai digita lizat\,se pare c\ fanii muzicii tânjescdup\ un produs tangibil care s\ leofere [i coperta original\, [i o ̀ nalt\calitate audio, [i puritatea sunetu-lui“, comenteaz\ un reprezentantal industriei muzicale din SUA.

Campionii vânz\rilor pe vinil

ai acestui an se anun]\ a fi ArcticMonkeys, al c\ror al cincilea al-bum, AM, era deja cel mai vândutLP din Marea Britanie `n 2013. Eir\mân ̀ n top [i pe pozi]ia 10, cu al-bumul Whatever People Say I Am,That’s What I’m Not (2006). Singu-rul disc scos anul acesta care apa-re `n topul celor mai bune vânz\ride viniluri este Lazaretto al luiJack White. Cele mai prizate LP-urisunt `ns\ „vechituri“: DefinitelyMaybe al lui Oasis (1994), primeletrei albume Led Zeppelin (1969,1969 [i 1970) sau The Dark Side ofthe Moon al lui Pink Floyd (1973).

Modiano: efectul NobelLa doar câteva zile dup\ ce francezul PatrickModiano a primit Nobelul pentru literatur\,c\r]ile sale au urcat `n topurile de vânz\ri alelibr\riilor, chiar pe primele trepte ale podiumu-lui. Iar Gallimard, editorul lui Modiano, a anun -]at deja noi tiraje.

Noul roman al lui Modiano, Pour que tu ne teperdes pas dans le quartier, lansat pe 2 octom -brie, avea deja succes, clasându-se pe locul al 9-lea `n Top 20 Ipsos/Livres Hebdo. Nobelul depe 9 octombrie l-a pro pulsat direct pe pozi ]ia adoua, `ntre c\r ]i le lui Eric Zemmour [i Valérie

Trierweiler. Dac\ prima edi]ie

fusese scoas\ ̀ ntr-untiraj de 60.000 deexemplare, Gallimarda comandat imediatun tiraj suplimentarde 100.000 [i s-a mo-bilizat imediat pen-tru a scoate pe pia]\[i alte c\r]i ale auto-rului.

„Thor“ contraadev\ratului „Moby Dick“La sfâr[itul s\p -t\mânii trecute afost lansat primultrailer al filmuluiHeart of the Sea,noul film al luiRon Howard, lau-reat al Oscaruluipentru A BeatifulMind.

Heart of the Sea este o aventur\ maritim\ bazat\ peun fapt real: „duelul“ dintre baleniera Essex [i unca[alot uria[ – o `nfruntare care a stat la baza unui ro-man celebru. C\r]ulia scris\ ̀ n 1821 de c\tre Owen Cha-se, unul dintre supravie]uitorii acestei aventuri, i-a in-spirat lui Herman Melville marele roman americanMoby Dick, care a mai fost adaptat la cinema `n 1956 deJohn Houston, dup\ scenariul lui Ray Bradbury.

Dac\ ̀ n 1956 rolul c\pitanului Ahab era jucat de Gre-gory Peck, ast\zi australianul Chris Hemsworth, inter-pretul lui Thor, joac\ rolul lui Owen Chase.

Filmul va avea premiera anul viitor, pe 15 martie.

Scos din business de maimulte decenii de c\tretehnologiile digitale,discul de vinil revinetriumf\tor `n actualitate.Mass-media occidental\raporteaz\ c\ anul acestavânz\rile de discuri autrecut de marca de unmilion de unit\]i cum -p\rate, cel mai mare nivelal vânz\rilor `nregistratdin 1997, când disculScore de Fugees a fostcel mai bine vândut LP.

Vandalizarea „braduluisexual“, un scandal `n inima ParisuluiO sculptur\ a artistului Paul McCarthy a stâr-nit o mare fierbere dup\ ce a fost instalat\ ̀ n Pa-ris, `n Place Vendôme. Mo tivul? „Sculptura“, defapt o construc ]ie gonflabil\ `nalt\ de 24 demetri, era menit\ s\ reprezinte forma stilizat\ aunui brad verde, dar sem\na mult prea bine cuo juc\rie sexual\.

Instalarea obiectului a aprins re]elele de so-cializare [i nu pu]ini au fost cei care au aruncatcu pietre `n „arti[tii contemporani“. Iar al]ii au tran[at povestea. Maiprecis, `n noaptea de vineri spre sâmb\t\ „copacul“ a fost vandalizat [idezumflat de persoane necunoscute. Câteva ore mai târziu, artistul `nvârst\ de 69 de ani a anun]at c\ renun]\ s\ umfle la loc monumentul.

Acest act de vandalism a stârnit imediat reac]iile autorit\]ilor. Pri-marul Parisului, Anne Hidalgo, Bruno Julliard de la Ministerul Culturii[i chiar Fleur Pellerin, ministrul Culturii, au denun]at „aceste fapte care`ngr\desc libertatea artistic\“. „Acum, Parisul este un loc mai pu]in ma-gic“, a comentat, cu regret, „New York Magazine“.

Din când `n când m\ izbe[te [i pemine senza]ia c\ m\ plimb prin Ia[ica prin curtea unei enorme m\ -n\stiri. O curte populat\ cu 321.606maici [i taici, conform celui mairecent recens\mânt [i br\zdat\ delinii de tramvai cu tramvaie pe ele,`n care maicile [i taicii `[i fac cru-ce la fiecare treizeci de secunde.

{i asta din cauza exploziei feno-menului construirii de biserici. ~nmedie, `ntre oricare dou\ sta]ii de

transport `n comun, A [i B, avemcirca trei buc\]i. Am zis `n medie,nu e momentul s\ v\ zburli]i [i s\-mi spune]i c\ [ti]i un caz ̀ n caresunt doar dou\, c\ peste un an saudoi s-ar putea s\ v\ contrazice]isingurei. Nu scriu ca s\-mi exprimaprobarea sau dezaprobarea `n le -g\tur\ cu acest fenomen. La urmaurmei, fiecare face ce vrea cu baniienoria[ilor. Doar c\ socializarea adevenit mult mai dificil de reali-zat, comparativ cu, s\ zicem, ora -[ul Dorohoi.

~n Dorohoi este simplu s\-]i dai`ntâlnire cu o fat\. ~i zici c\ v\ ve-de]i la ora opt la biserica din deal.

~ns\ la Ia[i se complic\ treburile,dac\ ai neinspira]ia s\ vrei s\ deviicuceritor `n poarta vreunei bise-rici, `]i trebuie cam o or\ s\ explicidomni]ei la care edificiu te referi.Fato, ne vedem la biserica aia gal-ben\, cu hramul Ziua Crucii, desub podul fostului bazar. Nu, nuaia cu turla ro[ie, aia e Sf. Dumitru.

S\ fim serio[i, sunt deja foartemul]i ani de când societatea uma -n\ [i-a adaptat gândirea la r\spun-surile pe care le-a avut de oferit [tiin ]a. Nu ne mai ghid\m dup\ceea ce spune popa. A[a m\ conso-lam de unul singur cu câteva se-cunde ̀ na inte de a-l vedea pe Mi[u.El st\tea deasupra lui nea Axinte[i ̀ i c\ra pumni cu nemiluita. ~i cu-no[ team pe amândoi. Clien]i fideliai unei crâ[ me din cartierul Nicoli-na, urmau zilnic acela[i tipar. Se

`mb\tau [i nea Axinte deveneagur\ spart\, fapt care alimenta la-tura violent\ a lui Mi[u. Pe cale deconsecin]\, nea Axinte deveneagur\ spart\ la propriu.

Stai s\ vezi aici atitudine civic\,zic eu. M\i, omule, `nceteaz\, c\ceea ce faci tu se cheam\ infrac]iu-ne de lovire [i alte violen]e [i, potri-vit noului cod penal, e[ti pasibil de`nchisoare de la o lun\ la trei luni.Mai grav, dac\ continui s\-l izbe[ticu capul de bordur\ [i moare, o s\]i se schimbe `ncadrarea `n omorcalificat [i prime[ti `ntre 15 [i 25 deani. Dar Mi[u a acuzat o brusc\ du-rere `n zona genital\ raportat la ca-racterul penal al faptei sale.

Apoi a ap\rut `n peisaj bunicaagresorului, care tocmai aruncasegunoiul. I-a zis c\, maic\, e p\cat cefaci, te vede Dumnezeu. {i Mi[u s-aoprit.


16 » fast food

Inspirându-se din mai multe lu -cr\ri de memorialistic\ – V\rulAlexandru, de Adrian Oprescu,Tortura pe `n]elesul tuturor, deFlorin Constantin Pavlovici, Pemuntele Ebal, de Theodor Miha-da[ [i volumul de interviuri Dru-muri ̀ n ̀ ntuneric, de Dumitru An-dreca, coscenari[tii Oana MariaCajal [i Nicolae M\rgineanu con-struiesc o poveste non-narativ\(sic!), alc\tuit\ din tablouri repre-zentând 90% situa]ii reale: pore-clele de Cocori, Fazani, Pinguinidate de]inu]ilor `nchi[i pentru di-verse motive; poetul (Marius Tur-deanu) care `[i tricoteaz\ poeziile`n pulover, folosind codul Morseprin nodurile din lân\ („Dac\ a[t\cea, a[ muri“); carcera de lemnpe care de]inu]ii o lea g\n\ pân\cade pe spate, ca s\ poa t\ adormicâteva ore; cadavrul unui de]inutg\sit ̀ n p\mânt, ̀ nse[i personajele(ini]ial) principale, Ninel (SergiuBucur) [i Adrian (Cristian Bota),sunt luate din V\rul Alexandruetc. Exist\ ceva artificial, teatral [iadesea neconving\tor `n sceneledin lag\r atunci când exist\ re-plici. Gardienii vorbesc r\stit [itea tral, uneori cu voci „de radio“(ca securi[tii din QED) sau ca `nfilmele de alt\dat\ cu agen]i ai Si-guran]ei (Marius Chivu, `ntr-ofoarte scurt\ apari]ie, e cel mai

credibil), `n vreme ce de]inu]ii auun timbru patetic. Exist\ o re]et\ aacestui gen de filme, indiferent deorigine [i de perioada de care seocu p\, iar cineastul care abordea -z\ azi universul concentra]ionarintr\ pe teren minat. Are de ales`ntre o abordare conven]ional\ [iuna nonconformist\, fiecare curiscurile ei. Nicolae M\rgineanu numai e la vârsta nebuniilor [i nicinu [i-a propus s\ se scoat\ pe sine`n eviden]\, e un om mult prea dis-cret. {i-a dorit un film pe `n]elesultuturor, autentic [i care s\ fac\ ocât de mic\ repara]ie moral\ celor2.000 de oameni uci[i la Canal.(Propriul s\u tat\, psihologul {te-fan M\rgineanu, a f\cut 16 ani depu[c\rie politic\, iar un v\r de-als\u, care a f\cut Canalul, i-a `m -p\r t\[it din propria experien]\.)

Bugetul n-a fost mare (de aici [iideea film\rii `n alb-negru, careelimina problema culorilor haine-lor), ceea ce d\ filmului aerul uneiproduc]ii TV desf\[urate `ntr-unperimetru restrâns [i cu mijloacepu]ine. Imaginea alb-negru a luiMihai Sârbu[c\, de[i are nuan]ediferite de la o scen\ la alta [i nuprea reu[e[te s\ se clasicizeze dincauza clarit\]ii [i imediate]ii fil -m\rii pe digital, are destule ocaziicând transfigureaz\ povestea. Celemai frumoase momente sunt cele`n care se tace. Parc\ lini[tea e maipotrivit\ alb-negrului [i face maivizibile nuan]ele, st\rile. Regizo-rul a dorit s\ ofere cât mai mult\informa]ie, `ns\ striden]a rostirii

distruge atmosfera creat\ de lini[te.Nu mul]i actori pot t\cea pe

ecran, dar debutantul Bogdan Ne-chifor, care d\ via]\ unui c\lug\rnenumit – [tim `ns\ c\ e vorba de -spre Arsenie Boca –, e pur [i sim-plu revela]ia filmului, miezul lui [icel care, prin propria prezen]\, `lsalveaz\. Filmul se deschide cu Fe-cioara cu pruncul `n zeghe, icoan\pictat\ de Arsenie Boca [i aflat\ laBiserica Elefterie. (P\rintele Arse-nie Boca a petrecut un an [i treiluni la Canal.) E singura scen\ co-lor, iar povestea care urmeaz\ e unfel de flashback trasând mai de-grab\ geneza icoanei decât istoriaprietenilor Adrian [i Ninel, doi stu -den]i aresta]i la traversarea Du -n\rii. Filmul ̀ l scap\ la un momentdat din vedere pe Ninel, aducândpe rând `n fa]\ al]i de]inu]i, [i setermin\ f\r\ nici un fel de dezno -d\mânt printr-un alt moment despiritualitate ce se leag\ cu primacopert\. Ca autor al unui docu-mentar despre Arsenie Boca (P\ -rin tele Arsenie Boca, omul lui Dum -nezeu, 2011), M\rgineanu are in-spira]ia de a-l pune pe acest expre-siv Bogdan Nechifor s\ luminezeca o lamp\ griul din bar\ci. Defapt, filmul `ncepe propriu-zis oda -t\ cu apari]ia lui [i se adun\ `n

jurul lui. P\cat c\ trebuie s\ ne [iexplice minunile (vezi „teleporta-rea“ p\rintelui la `nmormântareamamei – apropo, B1TV a organizato emisiune `ntreag\ pe tema asta).„Tu-]i ba]i joc de mine? Tu m\ ieide prost?“, `l `ntreab\ brigadierul(Radu Bânzaru), distrugând mo-mentul. (Am observat c\ astfel dereplici tr\deaz\ de obicei `n filmesl\biciunile scenariului.) Nu eranevoie de asta.

Filmul e inegal, dar aerul s\udidactic e `n parte echilibrat de lu-cruri bune. Intriga fiind fragmen-tat\, iar personajele insuficientconstruite, r\mâi cu frânturi carenu se lipesc armonios, fiind reu [itepe buc\]i. M\rgineanu lanseaz\ ̀ ncinema ni[te prosp\turi promi]\ -toare, cum e [i intensul MariusTur deanu (actor la Sibiu) sau Ser-giu Bucur, cu aerul lui tragic. AriaVissi d’arte din Tosca, de Pucini(interpretat\ de Maria Sl\tinaru-Nistor) d\ bine peste griul lag\ru-lui, e genul de oximoron deja uzatcare prinde [i repetat de trei ori.Religiozitatea filmului e discret\ [isobr\. Personal, Poarta Alb\ mi-apl\cut mai mult decât Binecuvân-tat\ fii, `nchisoare pentru câtevamomente care l-ar fi putut ridicafoarte sus.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

ScriitoriSunt un cititor norocos s\-i cu-noasc\ pe scriitorii pe care-i cite[te.Nu chiar pe to]i, Cehov, Beckett [iceilal]i au avut treab\ prin alt\ par-te. Acum trei veri, eram ̀ ntr-un au-tocar plin de critici [i scriitori, ne`ntorceam de la Bard College laNew York, [i m-am nimerit lâng\Paul B., un romancier septuagenarbritanic. Din vorb\-n vorb\, amajuns la jazz [i la cântecele din TheGreat American Songbook. Am`nceput s\ cânt\m ̀ n autocarul plinde critici [i scriitori, care se `ntor-ceau din când `n când spre noi cuochii cât cepele. Fever, What a di -fference a day makes, Dream a littledream of me, navigam pe valurilenostalgiei Gershwin. O fat\ de 20 [iceva din Ia[i [i un scriitor gay dinAnglia de 70 [i ceva de ani. La un andup\, Paul B. mi-a scris `ntr-unmail „Whenever I hear Chet Bakeron the radio, I think about you“.~ntre timp, ne-am `mprietenit. Totla New York, `n aceea[i var\, l-amcunoscut pe Philip R. Scurt [i laobiect, i-am ̀ ntins mâna, m-am pre-zentat, l-am condus la locul lui `nsala de conferin]e. Seara, la cock -tail, mu[cam obosit\ dintr-o c\p -[un\. Philip R. mu[ca [i el obositdintr-o c\p[un\. Ne-am uitat unulla altul, am zâmbit, am trecut maideparte. Alalt\ieri diminea]\, la ca-fea, Daša D. l-a ̀ ntrebat pe László K.de ce nu se mai `ntoarce la Saraje-vo, iar László K. i-a r\spuns c\ numai poate vedea ora[ul \la, pentruc\ s-a dus acolo cu iubita lui, `n ul-timele luni ale r\zboiului, ca s-oscoa t\ pe mama ei din zona ocu-pat\. Doar c\ mama ei s-a sinucis,`n timp ce ei erau ̀ n Sarajevo. A do-ua zi, i-am zis lui László c\, citindSatantango, am avut impresia c\singurul lucru pe care po]i s\-l facie s\ la[i cartea, s\ deschizi fereas-tra [i s\ te arunci de la etaj. Mi-ar\spuns: „Vai, dar de ce? Exist\ atâ-tea alte modalit\]i de a ajunge laacela[i rezultat“. Seara, st\team `ncamera de hotel [i citeam Sonnen -schein, romanul extraordinar alDašei, de-afar\ se-auzea vocea eiputernic\, intra pe geam [i se ridi-ca deasupra mea, `n timp ce eu ci-team cuvintele „timpul se topea `nmintea ei ca ciocolata“. To]i scriito-rii se topesc `n mintea mea noro-coas\ ca ciocolata.

457

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Pio[enieurban\

Film

Iulia Blaga

Cu Poarta Alb\ NicolaeM\rgineanu continu\munca de restituireistoric\, `nf\]i[ând via]a dezi cu zi din lag\rul demunc\ for]at\ de la Canal`n aceea[i manier\ clasic\din Binecuvântat\ fii,`nchisoare (2002).

Canalul pe `n]elesul tuturor

sucit cu 180 de Vagonul cu vorbe grade când am renun]at la ... · murind otr\vit\ de sulful de la chibrite cu care fiica dorea s\ se sinucid\ pentru c\ fusese acuzat\ pe nedrept

Documents