This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Sub 1.Radiatii X:generator,parti componente,functionare.
• Radiaţia electromagnetică – formă de transport a energiei; (radiaţia electromagnetică = undă transversală, în care câmpurile electric şi magnetic oscilează perpendicular pe direcţia de propagare a undei);
• Radiaţia electromagnetică este caracterizată prin: o Lungimea de undă (λ) – distanţa dintre două unde succesive (măsurată în metri); o Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălţimea undei; o Frecvenţa (f) – numărul de oscilaţii în unitatea de timp; se măsoară în hertz-i (Hz); o viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiaţiei electromagnetice este de 3x108
m/s (viteza luminii în vid);
• RAZELE X – descoperite în 1895 de Röntgen – sunt o formă de radiaţie electromagnetică cu lungimea de undă în domeniul angströmilor – 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m);
• În aplicaţiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen în instalaţii specializate.
• Razele X sunt produse în tubul radiogen • Acesta converteşte energia electrică în raze X, cu producerea concomitentă de căldură. • producerea razelor X – tubul radiogen - • Electronii furnizaţi de catod prin încălzirea unui filament – focalizaţi şi acceleraţi
către anod prin aplicarea unei diferenţe de potenţial de ordinul zecilor de kV; • Anodul de Cu (bun conducător de căldură) – pe suprafaţa sa o pastilă de tungsten (focar),
care produce razele X în urma “bombardamentului” cu electroni; • anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea focarului de către fasciculul de
(aceasta influenţând netitatea geometrică a imaginii); • suprafaţa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcţie de aplicaţie; tuburile
pentru fluoroscopie şi radiografie au în general două focare; • Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la rândul ei este plasată într-o cupolă
plumbată conţinând un fluid schimbător de căldură (ulei).
• Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu energie variabilă) fiind mai departe filtrat (sunt reţinuţi fotonii cu energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
• Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a fluidului de răcire; • Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia (echipament pentru explorări
generale - radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).
- principiu general - • Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomică de
examinat şi, trecând prin corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a structurilor (numărul atomic Z al atomilor componenţi), densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa de emisie a fasciculului;
• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat energetic,
neomogenitatea sa exprimând diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor străbătute;
• Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia latentă transportată de fotonii X în imagine structurată, utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-tomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia).
- proprietăţile razelor X - • Intensitatea – scade cu pătratul distanţei; • Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este dependentă de lungimea de undă (funcţie
de diferenţa de potenţial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze mai “dure”, lungime de undă mică);
• Atenuarea – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp material prin absorbţie şi difuziune (împrăştiere);
• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente: o absorbţia=Z4xλ3xρxd
• Efectul de luminiscenţă – emisia unei radiaţii optic vizibile albastru-verde de către unele materiale când sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic);
• Efectul fotochimic – utilizat în radiografie.
- legile formării imaginii radiologice - • Proiecţia conică: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile şi forma corpului
radiografiat variază în raport cu: • poziţia corpului în fascicul • distanţele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O • Sumaţia (şi substracţia) planurilor: imaginea radiologică este o imagine bidimensională a
unui corp tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaţie a tuturor straturilor – dacă sunt opace = sumaţie pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracţie
• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite în corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea fasciculului faţă de planul corpului, obţinută:
• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este tangenţială la conturul structurii respective (scizură, tăblie osoasă);
Sub 2.Ecografia:principiul metodei,aplicatii.
• PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului omenesc, diferenţiată de impedanţa acustică a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A, TM).
• ENERGIA folosită este vibraţia mecanică cu foarte mare frecvenţă (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz.
• COMPONENTE CONSTRUCTIVE: o traductor (sonda) = emiţător/receptor de US; conţine generatorul de US; o Amplificator semnal o Computer (procesare semnal); o Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal; o Monitor TV; o Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc.
• Undele ultrasonore utilizate in imagistică sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcţie de aplicaţia căreia i se adresează.
• Undele ultrasonore propagate în ţesuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele tipuri de ţesuturi şi de interfeţele dintre acestea.
• Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a obţine imaginea precum şi informaţiile Doppler.
• Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de ţesut; • Majoritatea ţesuturilor din organism au viteze de propagare apropiate; • Aerul şi osul au însă viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea să
fi afectată dramatic scăzând calitatea imaginii; • Cu cât frecvenţa undelor US este mai mare cu atât scade adâncimea de penetrare a US
dar creşte rezoluţia spaţială, şi invers; • Rezoluţia este determinată în principal de frecvenţa US produse de sondă precum şi de
calitatea echipamentului (hardware, software); • Lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa; o sondă de 10 MHz emite US cu
o lungime de undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5 MHz, a.î. teoretic, are o rezoluţie spaţială de 3x mai mare;
• US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde amplitudinea semnalului reflectat.
• FRECVENŢA
o 2-12 MHz; o cu cât frecvenţa este mai mare cu atât penetrarea este mai redusă.
• LUNGIMEA DE UNDĂ o inversul frecvenţei; o determină rezoluţia spaţială.
• AMPLITUDINEA o puterea semnalului; o determină amplitudinea semnalelor reflectate
§ afişarea informaţiei US -
• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală amplitudinea undelor reflectate (perimată);
• MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală – dinamică; permite înregistrarea în dinamică a mişcărilor cavităţilor cardiace;
• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri, bidimensională, a unor secţiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analiza miscărilor în timp (cord, fetus în uter etc);
• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică (doppler spectral) sau cod de culoare (doppler color).
§ semiologie US mod B -
• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist); • ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaţă; • TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade
diferite de reflexie/absorbţie a US în ţesuturi; • INTERFAŢA = limita de separaţie între medii diferite ca impedanţă acustică (pereţi
vasculari, cavităţi, etc) = REFLECTOGENĂ; • VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex
după calculi, gaze, oase) § aplicaţii -
• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase; • US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri; • US VASCULARĂ = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power; • US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară, ochi; • US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică; • US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);
• US TRANSCRANIANĂ (Doppler); • US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane diagnostice şi terapeutice • Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru măsurarea densităţii osoase,
având aplicaţii în studiul osteoporozei.
Sub 3.Tomografia computerizata:principiul metodei,aplicatii.
• Tomografia plană o Prima metodă de obţinere a unor imagini secţionale, al cărei principu este ilustrat în
schema alăturată; deplasarea sincronă în sensuri opuse a tubului şi casetei cu filmul, permite ca structurile din regiunea de interes să se proiecteze în acelaşi loc pe film, în timp ce structurile supra- şi subiacente se proiectează în arii diferite, astfel că nu determină imagine pe film;
o Metodă în curs de abandonare
• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secţionale în plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat;
• CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare (absorbţie) liniară în ţesuturi – densitate – a unui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a distribuţiei densităţilor tisulare în volumul secţiunii examinate;
o Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar intensitatea fasciculului emergent este măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi diametral opus faţă de tubul de raze X;
o pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităţii fasciculului emergent se numeşte proiecţie;
o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin analiza matematică a multiplelor sale proiecţii.
• APARATURA
• Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-se înclina cu
15-40°, conţine: o Tubul de raze X o Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS) o Circuitele de răcire o Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)
• Masa mobilă • Generatorul de raze X • Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-ului imaginea
CT); stochează datele pe HDD; • Consola cu monitorul TV • Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe
filme de imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau hârtie).
• Generaţia Ia: o primul CT (EMI, 1972) o utiliza un fascicul fin (“pencil beam”) şi un detector care realizau o mişcare de
translaţie în timpul căreia se obţinea o proiecţie apoi o rotaţie de un grad şi se achiziţionau datele unei noi proiecţii;
o în total 180 de proiecţii; generarea unei singure imagini dura 5 min;
• Generaţia a II-a: o realizează tot o mişcare de translaţie-rotaţie;
o utilizează un fascicul conic şi mai mulţi detectori (5-20); o Timp de secţiune 6-20 s;
• Generaţia a III-a:
o utilizează un fascicul conic; o tubul şi coroana de detectori realizând o mişcare de rotaţie sincronă în jurul
pacientului; o Timp reconstrucţie 3-8 s;
• Generaţia a IV-a:
o utilizează un fascicul conic; o o coroană completă de detectori, staţionari, tubul fiind singurul ce se roteşte în
gantry în jurul pacientului, o Timp reconstrucţie 1-4 s;
• Generaţia a V-a:
o nu există elemente mecanice în mişcare; o utilizează un tun electronic care generează un fascicul de electroni ce este focalizat
şi se deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210° pe un inel-ţintă de tungsten; o fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul pacientului ajungând pe
coroana de detectori; o multiple coroane de detectori permit achiziţia simultană a multiple secţiuni (multi-
slice/multi-detector CT). o Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;
§ computer tomografia – imaginea -
• Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza datelor achiziţionate de detectori; utilizând diverşi algoritmi matematici acesta aranjează în matrice coeficienţii de atenuare realizând o imagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe monitor în nuanţe de gri-uri;
• numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de a le diferenţia;
• calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afişat de acest număr limitat de nuanţe de gri;
• se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi mediana ferestrei (window level – WL);
• WW – este intervalul de densitate (în jurul valorii centrale – WL) afişat (cu cât mai îngustă
fereastra cu atât mai mare contrastul); valorile mai mari decât maximul ferestrei sunt afişate în alb indiferent de densitate, iar cele inferioare valorii minime în negru;
• WL – este centrul intervalului, determinând intensitatea (strălucirea) medie în imagine; aceasta este aleasă în jurul valorii medii a densităţii ţesutului de interes;
• Aceste setări afectează numai imaginea afişată nu şi datele pe baza cărora se reconstruieşte aceasta;
• Imaginea obţinută este afişată pe monitoare CRT sau LCD şi poate fi printată pe film. Sub 4.Rezonanta magnetica nucleara:principiul metodei,aplicatii.
• PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care constă în obţinerea de secţiuni tomografice de 1-30 mm grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-un câmp magnetic intens (0,2-3T) şi omogen.
• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic intens – în particular a nucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenţă în corpul uman – şi pe fenomenul de rezonanţă a acestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecvenţă specifică
• Datorită mişcării de rotaţie în jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comportă ca
nişte mici magneţi, fiind caracterizaţi de un moment magnetic; • Când este plasat într-un câmp magnetic extern, momentul magnetic generat de mişcarea
de spin descrie o mişcare de rotaţie pe o pânză de con (asemănătoare unui titirez) – mişcare de precesie; frecvenţa acestei mişcări se numeşte frecvenţă Larmor şi este specifică fiecărui nucleu, depinzând de intensitatea câmpului magnetic (de exemplu, pentru nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T);
• Fenomenul de rezonanţă magnetică apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvenţa egală cu frecvenţa Larmor, când protonii de H sunt scoşi din starea de echilibru, la care revin după încetarea acestuia (relaxare), emiţând la rândul lor un semnal de RF (cu aceeaşi frecvenţă) care este detectat, amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor algoritmi de reconstrucţie este generată imaginea RM.
• Intensitatea semnalului este diferită în ţesuturi, funcţie de concentraţia protonilor H-1 (apă, grăsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic iniţial (T1 şi T2), de timpul de emisie a impulsului RF.
• Când vectorul magnetizare tisulară netă este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul
pulsului RF cu frecvenţa Larmor, acesta se va orienta către un plan perpendicular (x,y) pe direcţia câmpului extern (z);
• Componenta vectorului magnetizare netă pe direcţia câmpului extern se numeşte magnetizare longitudinală, iar componenta perpendiculară pe acesta se numeşte magnetizare transversală (măsurabilă, fiind singura capabilă să inducă un semnal în bobinele receptoare – legea inducţiei a lui Faraday);
• Unghiul de rotaţie a vectorului magnetizare netă (flip angle) depinde de intensitatea pulsului de RF aplicat ca şi de durata acestuia; acesta poate fi de 90°, 180°, sau intermediar; acesta influenţează la rândui intensitatea semnalului RM (influenţând magnetizarea transversală).
o densitatea de protoni o timpul de relaxare T1 a ţesuturilor (specifice fiecărui ţesut) o timpul de relaxare T2
• Ţesuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru moleculele mici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru grăsimi şi moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu intensitatea câmpului magnetic extern;
• Ţesuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în general T2 lung, în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puţin de intensitatea câmpului magnetic);
• Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită variaţiilor mici de densitate în protoni a ţesuturilor (max. 10%);
• Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM; • Administrarea de agenţi de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1;
• APLICAŢII: o Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor; o Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography); o Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)
§ utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp magnetic mai intens şi mai uniform decât în aplicaţiile clinice uzuale; în curs de standardizare;
• Realizează secţiuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaţiului: axial, coronal, sagital; • Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea albă; • Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer); • Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante; • Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la pacienţii cu
pacemaker, proteze sau implanturi metalice. SUB 5. Metode imagistice de explorare a aparatului respirator. IMAGISTICA CU RAZE X:RÖNTGENDIAGNOSTIC -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM); -FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA; -RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA; -TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA); -COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.); -ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara, -bronsica -BRONHOGRAFIA….
METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE
IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT -scintigrafie de perfuzie - Tc 99; -scintigrafie de ventilatie - Xe 133 IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA (I.R.M.) -METODA NEINVAZIVA; -FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO, 2 D şi reconstrucţii 3D: -PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET; -MEDIASTIN; -VASE==>ANGIO-R.M. ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S. -TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural; -formatiuni expansive la perete; -TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase -INTRAVASCULARA (I.V.U.S.). Selectia metodelor/tehnicilor de examinare Criterii de selectie:-de la simplu la complicat - standard => metode speciale -risc minim; -pret minim;
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc. Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze: Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut) - hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi; - rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona - neomogena = “tabla şah”; - de la centru spre periferie; - de la periferie spre centru Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice -abces secundar 15.Bronhopneumonia.
CANCER PULMONAR METASTATIC MODALITATI DE DISEMINARE: - HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net, forma rotunda (“lansare de baloane”).
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc. Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze: Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut) - hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi; - rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona - neomogena = “tabla şah”; - de la centru spre periferie; - de la periferie spre centru Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice -abces secundar
BRONHOPNEUMONIA Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA); Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin); - mari (lobul); Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica; - respecta bazele si apexul; - contur fluu (congestie); - centrul opac (bronsiola obstruata); - nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv; - asociaza emfizem bulos, travee opace; Forme specifice:-tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitate majora. 22.Silicoza. Boli profesionale date de pulberi inhalate: SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza SiO2-particule<de 3µ. EVOLUTIE IN 3 STADII: DEBUT=st.I => STARE=st.II => TERMINAL=st.III -alveolita+ -st.I+ -st.I+II+ -noduli fibro-hialini -noduli gr.I-II; -macronoduli,tendinta la interstitiali + -adenopatii hilare + confluare in mase -emfizem = -calcificari= pseudotumorale=
2)ECOGRAFIE mod B:-joc valvular;orificiu valvular; -Mod Doppler color:-regurgitarea,flux turbionar; 3)CATETERISM aortic & angio:-injectia in AO supraval- vular arata “caderea” contrastului,in diastola ventricu- lara,in VS. SUB 39.Anomalii congenitale cardiace cu sunt stanga-dreapta.
BOLI CARDIACE CONGENITALE CLASIFICARE HEMODINAMICA: I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR) II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG) III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT Nota Bene:SHUNT=comunicare anormală între cavităţi,ce generează trecere a sîngelui pe caile anormale.
I.ANOMALII CU SHUNT A-V 1)Comunicare inter-atriala=Defect Septal Atrial (DSA)
HEMODINAMIC:↑ debit VD=>↑ p AP=>↑ vasc.pulmonara; daca↑ rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>↑pVD=>↑pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat. Rx: *AD se mareste (arc inf.dr…); *golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide: *pulsatilitate art.pulmonare marcata:”dans hilar”(Pezzi) ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul; -mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt); ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revine in AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala. 2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV) HEMODINAMIC:↑p VD=>↑pAP=>↑debit VS + AS Rx:=CORD MARIT GLOBAL: -↑ ø transvers; -golful pulmonarei convex; -”dansul hilurilor”(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxul VS=>VD;velocimetrie/quantificare…; CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD. IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast 3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial)
HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>↑p AP;-încarcare a vascularizatiei pulmonare; -creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS. DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta laterala; -IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret…) RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterial-aortic & versant venos/AP), cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN 4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS. HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat. Rx.:-cord global marit-”ou culcat pe diafragm”; -buton AO sters; -hil mic,orientat sagital; -desen pulmonar incarcat
Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie SUB 40.Anomalii congenitale cardiace cu sunt dreapta-stanga.
II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA 1)TETRALOGIA FALLOT DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular; -dextropozitia aortei; -stenoza arterei pulmonare-tip infundibular; -hipertrofia ventriculara dreapta. HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si Aorta Rx.: -cord “in sabot”=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.; -desen pulmonar sarac -buton AO pe dreapta; -incizura golfului pulmonarei:”lovitura de secure”... Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP; -vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si hipertr.VD. 2)ATREZIA TRICUSPIDEI -Se asociaza cu DSA si DSV HEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VD Rx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac 3)TRILOGIA FALLOT -Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (…lipseste dextropozitia AO 4)COMPLEX EISENMENGER Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (….lipseste Stenoza Pulm.) SUB 41.Coarctatia de aorta.
III.ANOMALII IZOLATE Definire:anomalii fara shunt 1).STENOZA ARTEREI PULMONARE Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi; -HEMODINAMIC+RAD/IMAG.: -VD marit; -golf pulmonar convex; -desen pulmonar sarac ( ! ) NB:-prin efect COANDA (“jet”-turbion”)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect de jet si turbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus. 2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO. A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis; -cu duct inchis; B)TIP POST-DUCTAL (adult) RAD/IMAG:-cord aortic; -incizura aortei descedente=>sub buton: -incizuri costale marginale inf.=>semn RÖSSLER (art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !) DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ; -AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie percutana transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala 3)ANOMALIA EBSTEIN -valve tricuspide jos implantate=>in VD; -camera atrio-ventriculara-larga; -insufic.orificiala tricuspidiana;
-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical; -etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala. PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA
• APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana;
• Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa remodelarea lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare;
• Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica – a cheagurilor obstructive endovasculare.
• Aplicatii :arteriopatia ateromatoasa coronariana si cu alte localizari periferice(iliaca,femurala,renala,etc)
SUB 43.Pericardite-diagnostic imagistic. AFECTIUNI PERICARDICE
PERICARDITE LICHIDIENE: -EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice; -TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc. SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice; -cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre mediastin in decubit; -scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc; -aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii) ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de lichid pericardic (50-100 mL). ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului, delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex in tbc). HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocenteza dg/terapeutica. -Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii hipocratice=++
PERICARDITE CONSTRICTIVE Sinonim=PERICARDITE FIBROASE CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.; APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara) si se produc imagini “in dale de pavaj”,”in zale”(cuirasa=“panzer herz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat. ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica. ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,”in corturi” pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern in sistola,stern tras la cord;in inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH. 44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic. 45.Tehnica Seldiger.
• Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta;
• Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce permit dirijarea cateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop diagnostic (angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare terapeutica,etc).
46.Limfografia. In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si vasele limfatice; LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind invaziva si migaloasa- indicatiile actuale sunt restrinse la: -edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(“esentiale”); -evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita, chilotorax,chilopericard,chilurie . US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastatic limfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cu suficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata. 47.Flebografia. ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA -METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..); -VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc); -VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la toate teritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc); -achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face posibila deplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura injectare (aorto-arteriografie RM). ANGIOGRAFIA cu Rx Angiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor (flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE: -hidrosolubile pt artere/vene; -liposolubila-pt limfatice; Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt: -normo-osmolare; -cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie); Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc) -mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. ACHIZITIA IMAGINILOR:-fluorografie digitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii 3D 48.Arteriografia. 49.Esofag-metode de examinare,aspect normal.
neregulate; - hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul de alarma; Perioada de stare: - ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor; - ulceratii multiple, in “buton de camasa”; - “string sign” Evolutie: - reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene obstructive asociate; - retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant; Examinarea CT: - ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie- aspiratie cu ac fin; 68.Rectocolita ulcero-hemoragica. Rectocolita ulcero-hemoragica Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee; Dg. Imagistic:
Sindrom Chilaiditi: - interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm Hernie diafragmatica a colonului: - congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita; Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace; Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat; Cec in pozitie inalta, subhepatica; Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata; Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate; tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular); 72.Anomalii de lungime si calibru ale colonului. Mega dolico colon 73.Ficat-metode de examinare imagistica. 1.RADIOGRAFIA STANDARD 2.ULTRASONOGRAFIA 3.COMPUTER TOMOGRAFIA 4.SCINTIGRAFIA 5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM) 6.ARTERIOGRAFIA 7.PORTOGRAFIA RADIOGRAFIA STANDARD INDICATII:-REDUSE=>informatii putine: -calcificari patologice (CHH,hematom,tbc); -hepatomegalia; -suspiciune abces,chist hidatic; -orice abdomen acut=>examineaza si ficat ! ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal; -ultrasonografia ULTRASONOGRAFIA INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor, structurii,contururilor,impedantei acustice etc. MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale; -caracterizarea vaselor tumorale; -control post-terapeutic: -shunt porto-sistemic chirurgical; -rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori maligne; -TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt) PORTOGRAFIA METODE DE ABORD PRIN CATETERISM: -PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA -PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA; -PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice; -tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin metode de rad.interventionala:
-fistule post-pancreatita; DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument); -riscuri: hemoragie, pancreatita acuta. ARTERIOGRAFIA INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI: -hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm; -VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI VASCULARE DIN CANCER; -FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER AL METASTAZELOR HEPATICE. DEZAVANTAJE:- invaziva; - se foloseste daca diagnosticul CT este incert (tot mai rar in epoca Angio-RM). 75.Splina-metode de examinare imagistica. RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD ECOGRAFIA COMPUTERTOMOGRAFIA ANGIOGRAFIA SCINTIGRAFIA IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA METODE DE EXPLORARE ECOGRAFIA ESTE METODA INITIALA => eficace 85% - detecteaza modificarile de volum si de structura ale splinei - in patologia traumatica evidentiaza modificarile de structura, lichidul liber perisplenic sau intraperitoneal - studiu Doppler( color, duplex Doppler, Power Doppler) – util pentru evaluarea vaselor splenice COMPUTERTOMOGRAFIA Examinarea CT, este o metoda foarte utila in studiul patologiei splenice, efectuandu-se nativ (vizualizarea calcificarilor) si cu substanta de contrast. Indicatie majora – Traumatismele abdominale!! RADIOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD 1. Ruptura splinei sau hemoragia pot determina cresterea “umbrei” splinei, normal delimitata de grasimea perisplenica 2. Splenomegalia determina ascensionarea hemidiafragmului stang, deviatia spre linia mediana a camerei cu aer a stomacului – semne indirecte 3. Calcificarile pot fi determinate de: calcificari arteriale, anevrism, chisturi calcificate, infarct splenic, infectii cronice granulomatoase SCINTIGRAFIA Utilizarea technetiului-99m sulfur coloid permite evaluarea sistemului reticuloendotelial . Indicatii: infarct splenic, anomalii de dezvoltare, postoperator. IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA Senzitivitatea examenului prin rezonanta magnetica de a detecta leziunile focale si infiltrative ramane controversat. ANGIOGRAFIA SI PROCEDURILE INTERVENTIONALE 1. Embolizare terapeutica – hipersplenism , anemia microsferocitara Minkovski-Chaufard, etc 2. Drenaj percutan al abceselor splenice – alternativa eficienta a gestului chirurgical
76.Caile biliare intra- si extrahepatice-metode de examinare imagistica. 1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA 2. COLECISTOGRAFIA PER OS 3.ULTRASONOGRAFIA (US) 4.COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC) 5.COLANGIOGRAFIA- PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA(CPRE)(engl.ERCP) 6.COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE 7.COLESCINTIGRAFIA 8.CT 9.COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM (CPRM)(engl.MRCP) Radiografia ABDOMINALA STANDARD Metoda de orientare:evidentiaza: -calculi opaci (30%;70%=transparenti rx); -vezicula “de portelan” (calcificari parietale); -bila calcica (“milky bile”); -aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi) COLECISTOGRAFIA ORALA TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic). -Radiografia hipoc dr. -Prînz colecistokinetic (BOYDEN); -radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’. METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA (metoda “istorica”); In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE. COLANGIO-COLECISTOGRAFIA Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si colecistului. Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta si tolernta buna, Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp. -se executa radiografii hipocondrul drept la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei. Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie. METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP –METODE NOI, NEINVAZIVE. ULTRASONOGRAFIA (US) METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE. ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului colecistului.; -caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni asociate; -primul examen in examinarea pacientilor cu icter; -metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;
-ieftina; -rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare. DEZAVANTAJ :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului exaaminator. Colangiografia percutana CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic; -anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%); -punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA); -injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare; -radiografii/fluoro digitale; CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare. Colangiografia endoscopica ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila; -icterele sec.pancreatitei cronice. TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !); -injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml); -floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS. COLESCINTIGRAFIA -Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.; -preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila; -scanare cu gamacamera la intervale de 10’; -colecistul+c.b. apar normal la 30’; -excretia in intestin la 60’. In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h. 77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic. 78.Metode de radiologie interventionala in patologia biliara. drenaj biliar percutan transhepatic -extern - intern transtumoral
w endoprotezare biliarã percutanã : -proteze material plastic; -proteze metalice
Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%) Tehnică a) Radiografii standard: abdomen în inspir + arie renală în expir,pre-injectare; b) se injectează substanţa de contrast si se executa radiografii/fluorografii: - la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma - la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma - compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepţii-sugar, postoperator, suspiciunea de obstrucţie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie - la 10 minute - arie renală în expir - la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune - post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical . Variante ale UIV standard 1.UIV limitată - pentru urmărirea unor anomalii preexistente : - radiografie control si la 15 min.+ post micţional 2.UIV în urgenţă: -colica renală - radiografie de control+ la 15 min.+ în funcţie de patologie. Se aplica regula timpului dublu: dacă la 2 ore e vizibilă nefrograma atunci următoarea radiografie se face la 4 ore. 3.Suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-ureterale: - după radiografia la 15 min.în UIV standard- injecţie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15 min.post furosemid. - pacient normal - se elimină tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indică obstrucţie. 4.Nefrotomografie: vizualizare mai bună a conturului renal, utilă în traumatismele renale şi cînd concentraţia contrastului este mică. 5.Insuficienţă renală - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0 UIV-ANATOMIE NORMALA Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm. 1 - Inclinarea axelor renale - 10°, fata de axul longitudinal 2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului: - 4-5 cm - polul superior - 6-9 cm - polul inferior 3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm. (VALORI MEDII = ADULT) 3. ULTRASONOGRAFIA Rinichi - indicaţii - diferenţierea maselor solide de cele chistice diagnosticul tumorilor benigne si maligne; - identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial; -studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color; - monitorizarea rinichiului transplantat; - ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.; Vezica urinară-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza; Prostată – adenom,abcese,chisturi,cancer. NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala 4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Indicaţii: TOATA PATOLOGIA RENALA. - traumatisme - diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer; - ghidarea punctiilor/drenajelor percutane; - controlul rezultatelor embolizarii renale ; - CT spiral - detecţia calculilor ureterali - studiul vaselor renale( in HTA, etc.) 5. ANGIOGRAFIA cu Rx Indicaţii: -evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara; -diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism -in procedurile intervenţionale: angioplastie, embolizare. - la donatorul de rinichi înaintea transplantului; - chirurgia rinichiului în potcoavă; -in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc. 6. FLEBOGRAFIA Indicaţii: - aprecierea extensiei tumorale în VCI; -reperaj in recoltarea de renină din vena renală; - localizarea unui testicul necoborât. 7. IMAGISTICA CU REZONANŢA MAGNETICĂ Indicatii: - diagnostic si stadializarea tumorilor maligne; - studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM); - infectiile acute si cronice; -URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de contrast iodate; - evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale 8. SCINTIGRAFIA - Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la funcţia renală globală; - Deceleaza zone hiper sau afixatoare; 9. PIELOGRAFIA Pielografia retrogradă Indicaţii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicată, ; - sonda în ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se executa radiografii; - se vizualizează: ureterul, bazinetul, caliciile; Pielografia anterogradă - sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin în grupul calicial inferior/mijlociu,pe care se injecteaza contrast iodat-3-8 ml; - indicaţii: leziune obstructivă ureterală care nu a fost evidenţiată prin alte metode, fistule ureterale; prin ac se recolteaza si urină pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste urodinamice ale tractului urinar superior. 10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIV Retrogradă - umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter; - detalii de anatomie; - evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv - extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator Micţională: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical 11. URETROGRAFIA la bărbaţi:
- ascendentă (detalii de anatomie) + descendentă ( detalii despre colul vezical şi uretra posterioară, stricturi, diverticuli, tumori). la femei: - necesită un cateter special cu două balonaşe - unul plasat în colul vezical, celălalt produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral. Sub 80.Urografia intravenoasa. ----------------- Vezi sus Sub 81.Anomalii congenitale renale de numar ,marime,pozitie. DE NUMĂR 1. Agenezia renală - poate fi: - bilaterală - incompatibilă cu viaţa. - in utero - echografie -> oligohidramnios - la naştere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaţie, inserţie joasă a urechilor. - unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic . Dg.pozitiv: echo + angiografie. 2. Rinichiul supranumerar : - exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar, situat in loja renala sau ectopic. - rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata. DE MĂRIME 1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de hipertrofie;talia renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie normala;hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala. 2.Rinichiul hipoplazic:- scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie renala normale;artera renală este mică, ureterul este normal. Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie (post-nefritic). DE POZIŢIE 1.Ectopia renala - ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renală emergenta din art. iliace, ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala . - rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o eventuală poziţie anormală cauzată de o hernie diafragmatică. - ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală şi de obicei se uneşte cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se varsă normal în vezica urinară. 2. Malrotatia - relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior, eventual lateral. Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului. ANOMALII DE FUZIUNE Rinichiul in potcoava: - rinichii sunt uniţi la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros. - UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent, - bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată) - caliciile sunt orientate postero-intern - ureterele au emergenta atipica
- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este functional; - evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a. iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie prin cateterismSeldinger Sub 82.Boli chistice renale-diagnostic imagistic. RINICHIUL POLICHISTIC TIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor colectori;afecteaza si ficatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala este agresiva, se manifesta de la nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara dializa/transplant renal. - UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă intarziata, densă, cu aspect striat şi vizualizare slabă a arborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal. - US - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea crescută. Vizualizarea afectarii hepatice. Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi măriţi de volum, echogenitate crescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor în vezica urinară. RINICHIUL POLICHISTIC TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere – nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10% pacienti au si anevrisme cerebrale. - UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi curbate după dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunică cu caliciile. -US - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi întărire de ecou posterioară. - CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi cresc densitatea post-contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice şi degenerare malignă - IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie secundara,fara riscuri Sub 83.Malformatii pielo-ureterale. MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE Duplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a aparatului urinar. - UIV: vizualizarea a două bazinete şi două grupuri caliciale în cadrul aceleiaşi mase parenchimatoase. ;ureterele se pot uni înainte de a ajunge la vezică ( ureter bifid ) sau pot avea orificii separate - duplicitate completa -ureterul care drenează partea superioară a rinichiului se va insera distal şi medial la nivelul abusarii vezicale de cel ce drenează partea inferioara;pielonul superior este de regula hipoplazic,malformat. MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE Viciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze:
- funcţionale (50%) - diferenţă de calibru între bazinet şi ureter fără obstacol vizibil. - organice (50%) - stenoză fibroasă, inserţie înaltă a ureterului, plicatură, polip fibros Diagnostic – US (si la fat,in utero) si UIV US antenatală evidenţiază dilataţia pielo-calicială. UIV - aspect variabil în funcţie de gradul obstrucţiei - excreţie tardivă, calicii dilatate şi chiar absenţa excreţiei în obstrucţiile severe;mărirea dimensiunilor rinichiului este dependentă de gradul obstrucţiei. MALFORMAŢII URETERALE 1.Ureterul dublu 2.Ureterul bifid 3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat în lumenul vezicii urinare la locul obişnuit de inserţie a ureterului în trigon:UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de “cap de şarpe” şi halou radioopac în jur. 4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI în dreptul vertebrelor L3-L4. 5.Megaureter congenital : segment fără peristaltică a ureterului distal cu apariţia obstrucţiei funcţionale şi dilataţie a ureterului proximal. Sub 84.Litiaza ap urinar-diagnostoc imagistic. Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu; compoziţia calculilor determină radiodensitatea Calculi radioopaci: - 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite; - 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociaţi cu infecţii,sunt neomogeni şi mai puţin opaci; - 1% - cistină Calculi radiotransparenţi: - calculi de acid uric - pacienţi cu hiperuricemie primară/sec.; - calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor. Radiografia simplă – pentru decelarea calculilor radioopaci UIV : confirmă poziţia calculilor şi existenta obstrucţiei,tradusa prin nefrogramă densă, pielogramă tardivă, dilataţia sistemului pielo-calicial; US:imagini hiperechogene cu con de umbră posterior; CT spirala : ideală pentru localizarea calculilor in orice sediu Sub 85.TBC ap urinar-diagnostic imagistic. Este secundară unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala sub capsular. Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurie Debut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezică, vezicule seminale, epididim,testicul. Evolueaza in urmatoarele stadii: Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagistic Stadiul II - noduli productivi situaţi în zona papilelor caliciale; CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala; Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate
NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica . Stadiul III : prima leziune vizibilă UIV - eroziunea (ulceratia) papilei. - Bacilul Koch urmează “drumul urinii” :- apar calicii neregulate, ectazii caliciale, amputaţii caliciale, dilataţia şi apoi stenoza bazinetului, ureter în “şurubelniţă”;în parenchim: nodulii care nu comunică cu arborele pielo-calicial - caverne confluate,pe topografie caliceala. Stadiul IV: UIV - rinichi mut =autonefrectomie : rinichi mare cu cazeum blocat in caverne;cazumul se calcifica treptat ( rinichi” mastic”=CHIT in lb.Franceza). Sub 86.Tumori maligne renale-diagnostic imagistic. CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS UIV - sdr. tumoral: în timpul vascular - deformarea conturului renal, în timpul tubular - lacună nefrografică; modificări pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaţie; calcificări - centrale şi polimorfe US - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă; Doppler - neovascularizaţie intratumorală, semnale arteriale cu modulaţie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt. CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a densităţii apoi încărcare difuză mai mică decât a parenchimului, limita de separaţie cu parenchimul adiacent - imprecisă. CANCER RENAL PARENCHIMATOS Angio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataţii pseudoanevrismale, şunturi AV, timp venos precoce BILANŢUL EXTENSIEI TUMORALE - extensie locală - prezenta sau absenţa distrucţiei capsulei - extensie regională - prezenţa sau absenţa invaziei viscerelor vecine - extensie venoasă - invazia VR şi VCI - extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic - extensie la distanţă - existenţa sau nu a metastazelor CARCINOMUL TRANZIŢIONAL - frecvent multicentric UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise Angio - hipovascular Echo- masă hiperechogenă SARCOMUL RENAL - punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenală sau sinusal - importante calcificări - hipovascular la angiografie, îşi creşte puţin densitatea la CT METASTAZE RENALE - se produc pe cale hematogenă de la cancer: pulmonar, sân, rinichi, colon.- unice sau multiple LIMFOAME - Diagnostic: Radiologic - US + CT - forme: leziune unică, noduli multipli, forma infiltrantă, extensie prin contiguitate, afectare perirenală. Sub 87.Pielonefrita cronica-diagnostic imagistic. PIELONEFRITA CRONICA (nefrită interstiţială nesupurativă) UIV : rinichi mici, corticala subţiată; calicii distorsionate; întreruperea liniei interpapilare şi reducerea distanţei dintre calicele superior şi corpul vertebral adiacent; multiple cicatrici pe contur. Diagnostic diferential: cicatrici + calicii normale = etiologie vasculară.
2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG): -cioc, ”nas de tapir”, decolare si osteosinteza (realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”). 3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN) -vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii intraspongioase (noduli Schmorl), (platouri vertebrale ancosate) -evolutie--spondilartroza precoce. Sub 97.Boala Paget. Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronică: -oase lungi- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters); -compacta se ingroasa prin apozitie periostala,remaniere spongioasa ( “se spongiozeaza”)= structura fibrilara cu trabecule groase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi. -craniu- creste in dimensiune --demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele boltii se ingroasa pe seama tabliei externe -vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite --vertebra cu chenar, vertebra de fildes -bazin- structura scamosata, vatoasa --oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc Sub 98.MTS osoase. METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic) CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida, rinichi etc). LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste. TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie periostala -fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc. OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sinului. MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr. II.LEUCEMII;LIMFOAME 1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil) 2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult) 3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI =>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”