SUBIECTE PROTETICA DENTARA FIXAExaminarea ATMExaminarea ATM se
face simultan stanga - dreapta, urmarindu-se prin inspectie
comparativaregiunile pretragiene, apoi prin palpare (introducerea
indexelor in conductele auditive externe), policele stang si drept
fiind situate pretragian, bolnavul va executa cateva miscari lente
de deschidere - inchidere a cavitatii bucale;la nivelul ATM se
potpercepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificatie
patologica: cracmentele (asemanatoare pocnetelor) si crepitatiile
(sunete asemanatoare "scrasnetului zapezii').Sevaurmari
amplitudinea deschiderii gurii (normal - 4 cm; limitata - 2-3 cm;
redusa -1-2 cm), dupa care vom decela excursia mentonului, care
poate fi normala (in arc), in baioneta sau sacadata.Examenul ATM
trebuie corelat obligatoriu cu o serie de date culese la examenul
endobucal: uzura coronara, gradul de supraacoperire frontala, brese
edentate, contacte premature si interferente.Unexamen radiologic
poate completa investigatia clinica a ATM.Importantaexamenului
radiologicPracticianul poate solicita atat radiografii endoorale,
cat si extraorale de tipul ortopantomografiei (OPT). ; in general
se urmaresc:particularitatile de structura a oaselor
maxilare,aspectultrabeculelor osoase in zona breselor
edentate,implantarea dintilor stalpi,directia radacinilor,prezenta
unor resturi radiculare,dintiinclusi si chisturi reziduale in
tesutul osos corespunzator breselor edentate.Pe ortopantomograma se
vor urmari atent particularitatile ambelor arcade, de la o ATM la
alta, prezenta dintilor supranumerari, a dintilor inclusi,
topografia proceselor carioase, prezenta unor chisturi, rapoartele
apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase etc.Pe filme mici
endoorale ne intereseaza dispozitia spatiului periodontal, largirea
caruia trebuie corelata cu eventualele contacte premature,
interferente si/sau prezenta traumelor ocluzale.De asemenea este
important de observat prezenta procesului de halistereza marginala
sau de resorbtie radiculara.Atat ortopantomograma, cat si filmele
endoorale, vor fi depuse in folii transparente sau conformatoare
speciale si se vor pastra in filmoteca (pe litere alfabetice) sau
se vor anexa fisei pacientului.Pozitia de repaus a mandibulei
(PRM)Desi nu este un reper absolut constant (se modifica la stress,
durere, spasme musculare etc.) eareprezinta un punct de plecare
pentru determinarea relatiilor intermaxilare atat la edentatul
total, cat si la cel partial.Procedeul clinic de verificare a PRM
este mentinerea unui contact lejer, lipsit de presiune, intre
buzele pacientului, fara contactare dento-dentara.Spatiul parcurs
de dintii arcadei mandibulare din PRMpana la stabilirea contactelor
ocluzale este denumit spatiu fiziologic de inocluzie si este
puternic influentat de pozitia capului.PRM este importanta in
determinarea relatiilor intermaxilare, deoarece de la ea se ajunge
in PIMprintr-o miscare usoara de inchidere a gurii.Examenul
arcadelor dentareprin inspectie:a)Dintii restanti din punct de
vedere alnumarului,al topografiei; leziunilecarioase tratate sau
netratate, stadiul tratamentului si corectitudinea lui; tipul de
abraziune (fatete de abraziune, abraziune localizata, abraziune
generalizata, abraziune ad-palatum)gradul de mobilitate dentara
defecte cuneiforme de colet; distrofii dentare;b) Lucrarile
protetice vechi , din punct de vedere al elementelor de agregare, a
corpului de punte, a numarului de stalpi alesi.c) Pozitia dintilor,
acestia pot prezenta rotatii, treme, disteme, inclinari.d)Migrarile
dentare secundare edentatiei pot fi :*orizontalede tip
basculare-inclinare (cand dintele se inclina cu coroana dentara
spre spatiul edentat, radacina ramane pe loc) sau prin translatie
(cand dintele migreaza corporeal catre spatiul edentat, uneori il
poate inchide);*verticalede tip egresiune (cand dintele migreaza
spre spatiul edentat cu tot cu proces alveolar) sau de tip extruzie
(cand dintele migreaza fara proces alveolar).Importanta modelului
de studiustabilirea diagnosticului;pentru protezare
provizorie;pentru explicatii oferite pacientului;document
medico-legalinstrument didactic, document stiintific.Pozitia de
intercuspidare maxima (PIM)Aceasta pozitie este cunoscuta si sub
denumirea de pozitie cuspidiana.Din PRM pacientul ajunge usor in
PIM.Caracteristica PIM este reprezentata de contactele maxime intre
cele doua arcade dentare.La aproximativ 13 % dintre indivizi, PIM
coincide cu RC - point centric - de obicei acesti pacienti au
stopuri ocluzale stranse si contacte tripodice.La restul
indivizilor (87%) mandibula face o usoara alunecare din PIM, pentru
a ajunge in RC. Aceasta alunecare de 0,2- 1,75 mm este denumita
long centric.Pentru ca in practica sa putem deosebi cele doua grupe
de pacienti, se marcheaza cu hartie albastra contactele
dento-dentare din PIMsi cu hartie rosie cele din RC.Daca cele doua
culori se suprapun avem un point centric, iar daca marcajul celor
doua culori este distinct, avem de-a face cu un long centric.Se
recomanda ca restaurarea protetica fixa sa respecte situatia pe
care o are pacientul, pentru a reface forma si numarul corect al
stopurilor ocluzale.Pozitia de Relatie Centrica(RC)Ene si
colaboratorii: R.C. estepozitia cea mai inalta,simetrica, cea mai
posterioara si nefortata a condililor in cavitatea
glenoida.ligamentul temporo-mandibular opreste (fixeaza) miscarea
ascendenta a condilului incavitatea glenoida. Limitarea deplasarii
posterioare este realizata tot de ligamente. Toate aceste motive au
facut ca R.C. sa fie numita sipozitie ligamentara.R.C. este
considerata cea mai posterioara pozitie functionala a condililor
mandibulari, motiv pentru care mai este numita sipozitie
terminala.Pozitia de relatie centrica nu este influentata de dinti
=este prezenta toata viata, inclusiv la edentatul total sau la
edentatul partial fara contacte dento-dentare.IMPORTANTA R.C.R.C.
este o pozitie constanta toata viata, deci si la edentatul total,
fapt deosebit de important pentru protezarea edentatului total;R.C.
este o pozitie diagnostica de la care porneste orice analiza
ocluzala.R.C. este o pozitie care poate fi determinata si
transferata: mandibula poate fi pozitionata in R.C, iar aceasta
pozitie poate fi materializata prin stabilirea axei balama
terminale; pozitia astfel determinata poate fi inregistrata si
ulterior transferata la nivelul unui ocluzor sau articulator.R.C.
este o pozitie functionala: R.C. intervine in timpul masticatiei si
anume atunci cand se incearcamasticatia alimentelor dure, deci
atunci cand condilii au nevoie de un sprijin ferm; marea majoritate
a autorilor sustin ca R.C. estepozitia in care se
efectueazadeglutitia,act fiziologic foarte frecvent in timpul
alimentarii, dar si in timpul somnului, pentru inghitirea salivei,
care este secretata permanent.Grupele de cuspizii de
sprijinSTOPURILE OCLUZALE DE GRADUL IPrima grupa o reprezinta
cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibularicare
intra in contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele
marginale ale dintilor laterali maxilari.STOPURILE OCLUZALE DE
GRADUL IIAl doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de
marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu
fata palatinala a dintilor frontali maxilari
supracingular.STOPURILE OCLUZALE DE GRADUL IIIGrupul trei de
sprijin este reprezentat de cuspizii palatinali (orali) ai
premolarilor si molarilor maxilaricare contacteazacufosetele
centrale si cu fosetele dintre crestele marginale ale
antagonistilor mandibulari.IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALECuspizii
suport sau cuspizii de sprijin asigura stabilitatea ocluziei si a
dimensiunii verticale.Prin stabilizarea stopurilor ocluzale se
realizeaza una din pozitiile esentiale ale mandibulei:pozitia de
intercuspidare maxima,in care contactele dento-dentare dintre cele
doua arcade sunt in numarul cel mai mare. Intercuspidarea maxima
este cea mai stabila pozitie functionala a A.D.M. si incheie
fiecare ciclu masticator.In aceasta pozitie forta
masticatorieestemaxima.In acelasi sens, stopurile ocluzale prezinta
importanta in functionalitatea A.D.M., respectiv pentrutriturarea
alimentelorsideglutitie.DISTRIBUIREA EGALA A FORTELOR
MASTICATORIICriteriile unei ocluzii fiziologicedupa Krber1.
Stopurile ocluzale sa se stabileasca simultan;2. Fortele ocluzale
sa se distribuie uniform la nivelul dintilor laterali, dupa o
directie cat mai apropiata de axul lor de implantare;3. Fortele
ocluzale sa se distribuie la toti dintii laterali;4 .Transmiterea
solicitarilor ocluzale de- a lungul intregii arcade, prin prezenta
ariilor de contact interdentare;5. Intre morfologia ATM, angulatia
cuspidiana si panta palatinala a incisivilor superiori sa existe o
corelatie functionala;6. Dintii frontali sa asigure dezocluzia
dintilor cuspidati in miscarile excentrice ale mandibulei.Sprijinul
dento-parodontalpunctiform (stalp la o singura extremitate, corp de
punte in extensie);linear (dintii stalpi sunt pozitionati intr-un
singur sector de arcada);poligonal sau in suprafata (dintii stalpi
sunt pozitionati in doua sectoare de arcada);Important pentru
stabilirea numarului si topografiei dintilor stalpi este si
valoarea lor parodontala.Criterii de evaluare functionala a
dintilor stalpia) Morfologia radicularacare, cu cat este mai
complexa, cu atat confera o rezistenta mai mare dintelui;b)
Implantarea dintilor depinde de "aria radiculara utila'(suprafata
desfasurata a radacinii inclusa in osul alveolar)Cand raportul se
schimba in detrimentul bratului de rezistenta (radacina clinica) se
instaleaza starea de insuficienta parodontalac)Aprecierea calitatii
suportului parodontalstructura osului alveolar, grosimea si
continuitatea laminei dura, inclinarea axiala a radacinii, semne
radiologice ale unei eventuale traume ocluzale (resorbtii
radiculare si/sau osoase, ingrosari radiculare apicale
etc.);d)Utilizarea dintilor mobili ca stalpi ai
restaurariiproteticeTehnici moderne de terapie parodontalapermit
implante de aditie osoasa, si transfixatii dentare, care modifica
decizia de utilizare ca stalpi de punte a dintilor cu insuficienta
parodontala;e)Depulparea dintilorcontribuie la diminuarea
mobilitatii acestora, ceea ce creeaza premise favorabile dintelui
pentru utilizarea lui ca stalp.f)Directia de implantare a dintilor
si ocluzia dentara.Ca o regula generala: ocluziile functionale
permit alegerea unui numar mai redus de dinti, in timp ce
disfunctiile ocluzale primare necesita suplimentarea
acestora.g)Calculul coeficientilor de rezistenta
parodontalah)Profesia, varsta, sexulCalculul coeficientilor de
rezistenta parodontalaAfost facut de catre diversi autori
(Duchange, Leriche), dintii fiind notati cu valori crescande de la
cei mai slabi (incisivii mandibulari) la cei mai puternici (molarii
secunzi).Calculul rezistentei dintilor stalpi se face astfel:Suma
valorilor de rezistenta a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare
sau cel putin egala cu suma valorilor dintilor ce urmeaza a fi
inlocuiti.Calculele sunt relative, deoarece fiecare dinte natural
cu parodontiu sanatos dispune de o forta de rezistenta
suplimentara, de obicei rezerva fiind egala cu valoarea rezistentei
lui.Fazele clinice si tehnice ale tratamentului prin punti dentare.
Metoda clasica.Examinarea pacientului si stabilirea indicatiei de
tratament.Pregatirea preprotetica.Masuri in vederea protezarii
provizorii.Pregatirea dintilor stalpi.Amprentarea preparatiilor
pentruelementele de agregare.Realizarea elementelor de agregare in
laborator.Proba si adaptarea elementelor de agregare.Amprenta
pentru corpul de punte.Proba si adaptarea puntii finite.Cimentarea
provizorie.Cimentareadefinitiva.PrincipiiBIOMECANICEcomune tuturor
preparatiilorConservarea tesuturilor dentare restanteAsigurarea
formei de retentie si stabilitateRezistenta structuralaIntegritate
marginalaPrincipii BIOLOGICE comune tuturor preparatiilorIntegrarea
sistemului stomatognat in contextul organismuluiProtectia
psihicului pacientuluiIntegrarea ocluzala a restaurariiProtectia
biologiei pulpareProtectia parodontiului marginalPrincipii ESTETICE
comune tuturor preparatiilorVizibilitatea minima a metalului (cand
acesta exista)Suprafete ocluzale din ceramicaGrosime maxima a
materialului de placareMargini subgingivale.Optimizarea unuia
influenteaza frecvent, in mod negativ, pe altul. De exemplu, la
confectionarea coroanei metalo-ceramice, pentru a crea un aspect
natural este necesara o anumita grosime a placajului ceramic; daca
se indeparteaza insa prea multa substanta dura, va fi afectata
vitalitatea tesutului pulpar si rezistenta dintelui va fi
diminuata.Recomandaripentru conservarea structurilor dure dentare
in cursul prepararii bonturilor1. Se alege acel tip de restaurare
care necesita o preparare cu un sacrificiu cat mai mic de substanta
dura dentara;ca regula generala:un dinte se prepara pentru o
coroana de invelis numai atunci cand coroana partiala este
contraindicata;2. Peretii axiali ai bontului cu convergenta
ocluzala minima;3.Prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale
dintelui;4.Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a
bontului,urmarindu-se pantele cuspidiene;5.Geometria zonei
terminalea bontului se alege astfel incat sa fie cat mai
conservatoare;Chanfrein-ul conserva tesuturile dentare mai bine
decat pragul;6. Se va evita extinderea inutila a prepararii in
santul gingival.Factori care conditioneaza retentia
uneiprotezefixeForma de retentie se opune indepartarii restaurarii
de-a lungul axei de insertie a prepararii dentare.Forma de
stabilitate previne mobilizarea protezei fixe sub actiunea fortelor
ocluzale.Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a
doua suprafete opozante:- doua suprafete externe, cum ar fi peretii
vestibulari si orali ai bontului preparat pentru o coroana de
invelis (retentie de manson);- doua suprafete interne, cum ar fi
peretii vestibulari si orali ai unei cavitati ocluzale
preparatepentruinlay (retentieprin incastrare);. Geometria
bontului:- paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai
peretilor axiali opozanti;- marimea suprafetei bontului;Peretii
opozanti externi ai bontului se vor prepara convergenti spre
ocluzal intr-ununghi de convergentade 6Marimea suprafetei bontului-
retentia unei coroane de invelis este dubla fata de cea a unei
coroane partiale. Intensitatea fortelor care tind sa desprinda
restaurarea.Axul unic de insertieUn ax de insertie unic va asigura
o retentie maxima.El se obtine prin prepararea unor pereti axiali
lungi, aproare paraleli, si prin conformarea unor santuri si casete
aditionale.. Concentrarea de stressRotunjirea muchiilor bontului
reduce concentrarea de stress la interfata bont - ciment -
restaurare. Rugozitatea suprafetei bontului. Rugozitatea suprafetei
interne a restaurarii. Materialul din care este confectionata
restaurarea
. Tipul fixarii. Grosimea stratului de cimentFactori care
conditioneazastabilitateauneiprotezefixe- lungimea bontului;-
diametrul bontului;- convergenta ocluzala a suprafetelor axiale-
proprietatile fizice ale cimentului de fixare.Prepararea suprafetei
ocluzale-se va face uniform, urmarind pantele cuspidiene si
santurile corespunzatoare - in final forma suprafetei ocluzale a
bontului va reproduce forma suprafetei ocluzale a
dintelui.Prepararea ocluzala insuficienta nu asigura spatiul
necesar pentru o restaurare de grosime adecvata.Pentru aliajele din
aur si crom-cobalt trebuie sa se asigure un spatiu liber de: 1,5 mm
la nivelul cuspizilor de sprijin (vestibulari mandibulari si
palatinali maxilari) si 1mm la nivelul cuspizilor de ghidaj.
Coroana metalo-ceramica necesita un spatiu aditional de 0,5
mm.Coroanele integral ceramice reclama un spatiu interocluzal de 2
mm.Prepararea limitei cervicale a bontului dentarExista patru forme
de preparare a zonei terminale:. cu prag. prag cu bizou. chanfrein.
fara prag.Criterii care trebuie indeplinite in prepararea
zoneicervicale(terminale) a bontului1. Sa fie usor de preparat.2.
Sa poata fi observata usor in amprenta si pe model.3. Sa ofere o
limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a
machetei.4. Sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii.5.
Sa asigure o grosime suficienta materialului din care se
confectioneaza restaurarea.6. Sa conserve pe cat posibil
structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte
criterii.7. Jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o
zona controlabila de medic si pacient, preferabil
supragingival.Prepararea cu prag;Avantaje;DezavantajePragul
gingival este o suprafata terminala orizontala care formeaza un
unghi de 90 cu axul lung al dintelui . Jonctiunea dintre marginea
restaurarii si prag este de tipul "cap la cap'.Avantaje:-Limita de
preparare este precisa, cu vizibilitate buna.- Ofera tehnicianului
suficient spatiu pentru o prelucrare corecta si estetica a
materialului din care se confectioneaza
restaurarea.Dezavantaje:-Prepararea pragului circular impune un
sacrificiu mare de tesuturi dure si este traumatizanta pentru pulpa
dentara.- Cea mai mica imprecizie in adaptarea restaurarii pe bont
determina aparitia unui spatiu in zona de jonctiune cervicala.-
Distantarea marginii restaurarii de prag determina refluarea
cimentului de fixare.Prepararea cu prag gingival (de 0,75-1 mm)
este indicata la restaurarile care realizeaza inchiderea marginala
cu ceramica.PreparareaPragului cu
bizou;Indicatii;Avantaje;DezavantajePragul cu bizou se indica:- la
cavitatile proximale preparate pentru inlay si onlay;- la pragul
ocluzal al onlayului si al coroanei 3/4 la mandibula;- cand pragul
gingival este deja prezent printr-o carie incipienta sau restaurari
anterioare.Avantaje:- Limita prepararii este bine definita.- La
nivelul pragului tehnicianul are suficient spatiu pentru modelarea
machetei.- Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia
marginala a bontului.Dezavantaje:- Este greu de realizat.- Exista
un pericol crescut de lezare a parodontiului marginal in cursul
prepararii.- Impune plasarea marginii restaurariiinsantul gingival,
pentru a masca colereta metalica.-Terminatia bizoului in "muchie de
cutit' creaza dificultati in modelarea marginilor
restaurarii.Prepararea pragului Chanfrein ("en
conge')AvantajeChanfrein-ul ("en conge') este o terminatie
gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135
cu axul lung al dintelui.Zonaterminalaapareconcava, prezentand o
latime mai mica decat pragul gingival si o muchie terminala cu
unghi ascutit = asiguraogrosimesuficientamarginilor
restaurarii.Avantaje:- Limita prepararii este definita.- Ofera
tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea marginilor
restaurarii.- Nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare
si menajeaza vitalitatea pulpei.-In cursul agregarii restaurarii pe
bont, cimentul are posibilitati de refluare.- Chanfrein-ul ofera o
inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor
restaurarii.- Prepararea este relativ simpla.Preparareapragului
Chanfrein ("en conge')DezavantajeChanfrein-ul ("en conge') este o
terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de
aproximativ 135 cu axul lung al dintelui.Zonaterminalaapareconcava,
prezentand o latime mai mica decat pragul gingival si o muchie
terminala cu unghi ascutit = asiguraogrosimesuficientamarginilor
restaurarii.-La coroanele dentare care au dimensiuni reduse pot
aparea probleme legate de retentie.-Daca adaptarea restaurarii pe
bont este deficitara pot aparea zone de retentionare a placii
bacteriene.- Micile deficiente ale inchiderii marginale sunt
compensate de forma in unghi ascutita limitei
terminale.Chanfrein-ul este indicat in mod deosebit pentru
coroanele metalice.Prepararea chanfreinului se face cu o freza
diamantata flacara cu varful rotunjit, mentinuta paralel cu
viitoarea axa de insertie a restaurarii.Chanfrein-ul ia nastere ca
imagine negativa a instrumentului diamantat.Etapele tratamentului
preprotetic - enumerarepregatirea psihica a pacientuluireabilitarea
oralapregatiri preprotetice ale dintilor stalpipregatiri
preprotetice aleparodontiului dintilor stalpipregatiri
preproteticela nivelul mucoasei crestei edentatepregatiri
preprotetice la nivelul osului bresei edentate.Asanarea cavitatii
bucalein cadrultratamentului preprotetica. Calmarea durerilor
provocate de:- carii profunde,pulpite, parodontite apicale acute;-
fragmente coronare fracturate si mentinute numai de parodontiul
superficial.b. Drenajul abceselor parodontale.c. Extractia
resturilor radiculare si a dintilor nerecuperabili:- cu distructii
mari subgingivale;- cu fracturi longitudinale;- cu implantarea
osoasa compromisa;- cu inclinare foarte mare;- cu malpozitii
primare;- cu retractii gingivale importante;- molarii de minte fara
antagonist.d. Indepartarea lucrarilor protetice fracturate sau
descimentate.e. Indepartarea obturatiilor coronare mobile sau a
celor debordante.Tratamentul parodontalin cadrul tratamentului
preprotetica. Eliminarea factorilor de iritatie parodontala:-
detartraj;- indepartarea obturatiilor debordante;- indepartarea
microprotezelor necorespunzatoare;b. Interventii chirurgicale:-
chiuretaj subgingival;- gingivectomie;- gingivo-alveoloplastie
(operatia Neumann-Withmann);c. Imobilizarea dintilor, eventual prin
colaj cu rasini compozite.d. Devitalizarea dintilor
parodontotici(imbunatateste circulatia parodontala).e. Refacerea
punctelor de contactinterdentar prin:-microproteze;-reconstituiri
coronare curasini compozite;-tratament ortodontic.Pregatirea
preprotetica ocluzalaa. Indepartarea contactelor premature si
interferentelor in RC, IM, lateralitate, propulsie prin slefuiri
selective.b. Realizarea unui plan de ocluzie corect prin :-
slefuiri la nivelul cuspizilor;- reduceri din inaltimea coronara,
eventual cu devitalizare, cu sau fara gingivo-alveoloplastie,
urmate obligatoriu de aplicarea unei microproteze care sa se
inscrie in curbele de ocluzie si sa aiba un modelaj ocluzal
corect;- amputari coronare (dupa devitalizari) cu
gingivo-alveoloplastie acoperite cu microproteze agregate
intraradicular si cu relief ocluzal care sa se inscrie in curbele
de ocluzie;- indepartarea microprotezelor sau puntilor care
deregleaza curbele de ocluzie;- extractia dintilor extruzati;-
extractia dintilor cu egresiune exagerata, eventual si cu
remodelare osoasa dupa extractie, in vederea obtinerii spatiului
pentru o viitoare punte;c. Refacerea stopurilor ocluzale si a
ghidajelor in cazul dintilor cu abraziune patologica, in acest scop
vor fi folosite:- la dintii laterali-onlay ocluzal sau coroane de
invelis;- la dintii frontali cu abraziune "ad-pallatum"-onlay cu
pivot, coroana sau sistem colaj.Tratamentul ortodontic
preproteticIndicat pentru:- desfiintarea angrenajelor inverse, mai
ales cele din zona frontala- corectarea ectopiilor dentare-
aducerea pe arcada a caninului inclus, prin tratament
chirurgical-otodontic- extruzia accelerata.Indicatia extruziei
accelerate se refera in principal la resturile radiculare ale
monoradicularilor care au o implantare osoasa suficienta, dar ale
caror tesuturi dentare se afla subgingival, iar parodontiul lor
superficial se inscrie in linia armonioasa a coletului clinic al
celorlalti dinti.Extruzia accelerata se obtine prin tractiuni
elastice aplicate asupra unui stift fixat in canalul radicular,
dupa sectionarea ligamentului circular.Interventiile
chirurgicaledin cadrul tratamentului preprotetic- Rezectia
apicala,in cazul parodontitei apicale cronice granulomatoase.-
Chiuretajul periapical cu aceeasi indicatie dar la dinti care au
microproteze agregate prin pivoturi intraradiculare.-
Premolarizarea atunci cand se doreste pastrarea unei radacini si
eliminarea celeilalte radacini.- Odontectomia dintilor inclusi, in
special a acelora care sunt in relatie de vecinatate cu dintii
stalpi ai viitoarei punti.- Interventii pentru chisturi si
tumori.-Regularizari de creasta.- Frenoplastii sau
frenectomii.-Lifting de sinus sau aditie de os preimplantar, cand
oferta osoasa este deficitara.- Transfixatia - metoda indicata la
dintii monoradiculari cu implantare osoasa redusa. Ea consta in
introducerea unei sarme dintr-un aliaj special, care traverseaza
camera pulpara si radacina dintelui pentru a se opri la nivelul
compactei bazilare, in acest fel marindu-se parghia intraalveolara
a dintelui respectiv.Situatii care impun extirparea pulparain scop
protetic1. Cand se alegeca element de agregare:coroana de
substitutie,onlay cu pivotsau DCR;2. Cand seimpuneun sacrificiu
mare de tesuturi dentare;3. In situatialipsei de paralelism a
dintilor stalpi;4.Dinti stalpicu leziuni carioase
profunde;5.Dintiegresati sau extruzati, antagonisti bresei, care
impun coronoplastii pentru refacerea planului de ocluzie;6.Dinticu
obturatii vechi voluminoase;7.Dinticu usoara
mobilitate;8.Dintimalpozitionati pentrurealizarea unuiDCR
angulat;9. Pentru reampartirea fizionomica a spatiului
edentat.Indicatiile tratamentului ortodontic in scop protetica.
Refacerea punctului de contact la dintii stalpi migrati
postextractional, cel mai frecvent fiind vorba de premolari.b.
Lipsa de paralelism a dintilor stalpipoate fi rezolvata
prinrepozitionarea ortodonticaa acestora.Este cunoscuta
mezioversiunea molarului secund mandibular in cazul edentatiei
molarului de 6 ani.Corectarea axului de implantare a molarului
secund se poate obtine pe cale ortodontica, mai ales in cazul in
care aparatul este aplicat imediat dupa eruptia molarului
secund.c.Extruzia accelerata, face posibila utilizarea unei
radacini situate subgingival.d. Odata cu inclinrea dintilor catre
spatiul edentat in zona cervicala apar"pungi false" care, in timp,
pot deveni pungi adevarate, cu caractere patologice.Redresarea
ortodonticapentru desfiiintarea acestor pungi false are un
puterniccaracter profilactic.e. Redresarea ortodontica a dintilor
situati in angrenaj inverseste mult mai biologica decat realizarea
unor microproteze angulate.Pregatirea preprotetica a parodontiului
dintilor stalpi- Detartrajasociat cutratament antiinflamator;-
Indepartareatesuturilor patologiceinafectiuniparodontalea dintilor
stalpi si zona furcatiei radiculare siaseptului
interradicular;-Repozitionarea coletului clinical dintilor
egresati. Aceasta deplasare a coletului clinic in sens apical se
poate obtine fie prin gingivectomie, fie prin
gingivoalveoloplastice, in ultimul caz fiind necesara si
indepartarea unei cantitati reduse de os alveolar.- Implant osos in
punga parodontalaproximala (dupa chiuretaj) la dintii inclinati si
migrati spre spatiul edentat cu ajutorul hidroxilapatitei sau os
liofilizat. ;-Excizia festonului gingival hiperplazic.Pregatirea
preprotetica a mucoasei crestei edentatea)Excizia mucoasei
balanteIn urma instalarii starii de edentatie se declanseaza si un
proces de atrofie atat la nivelul osului bresei edentate, cat si la
nivelul mucoasei acoperitoare.In unele cazuri ritmul de atrofie
difera la cele doua structuri, in sensul ca atrofia osoasa este mai
accentuata decat atrofia mucoasei, astfel incat mucoasa ramane fara
substrat ferm, el prezentandu-se ca o brida balanta.Indepartarea
preprotetica a acestei mucoase balante se impune din mai multe
motive:-poate sa fie amprentata incorect, modelul nefind fidel
situatiei clinice, iar fata mucozala a corpului de punte ar putea
sa se constituie intr-un factor de iritatie indirecta asupra
mucoasei;-aceasta mucoasa balanta poate sa intretina o stare de
inflamatie permanenta la nivelul parodontiului marginal al dintilor
stalpi;-limiteazainaltimea spatiului protetic.b)Frenotomia sau
frenoplastiafrenului buzei superioare inserat pe mijlocul crestei
edentate pentru a evita realizarea unui corp de punte inestetic si
pentru a preveni leziunile ulcerative produse de corpul de punte in
timpul mobilizarii buzei.c) Sectionarea bridelor inserate pe
mijlocul cresteiin regiunea laterala, asemanatoare frenoplastiei.
In unele cazuri aceste bride inserate pe mijlocul crestei sunt
urmarea unei suturi neglijente dupa extractia dintilor din aceasta
zona.d)Grefe mucoase peste refacerile de osin defectele de creasta
edentata, care in cele mai multe cazuri se dovedesc mai eficiente
decat epitelizarea spontana, fiind benefice pentru aditia osoasa,
dar se pot utiliza si implante de aditie (tesut osos de la pacient,
os bovingranulat, hidroxiapatita, biovitroceramica.Pregatirea
preprotetica a osului crestei edentatea)Indepartareadintilor,
resturilor radiculare, granuloamelor reziduale in incluzie osoasa
la nivelul crestei edentate.Desi aceste incluzii osoase pot fi reci
de mult timp, eventuala lor acutizare impune indepartarea lor
chirurgicala.b)Regularizarea de creastaEste cunoscut ca fata
mucozala a corpului de punte trebuie sa fie neteda, fara
anfractuozitati retentive.Acest deziderat nu poate fi obtinut decat
daca relieful bresei edentate este neted, fara ciocuri
osoase.Acestea pot fi indepartate chirurgical print-o interventie
de poarta numele de regularizare de creasta.c)Crearea de spatiu
protetic verticalpentru corpul de punte apare necesara atunci cand
extractia dintilor egresati nu a fost insotita de modelare
osoasa.d)Refacerea reliefului ososcu ajutorul hidroxilapatitei,
grefei de sclera conservata sau os liofilizat.e)Interventii
ajutatoareimplantelor de tipul repozitionarii canalului mandibular,
lift sinusProtezarea provizorie fixa. Avantaje1 -protectia
vitalitatii pulpei dentaresi a tesuturilor gingivale;2 -
perfectarea planului de tratament;3 - mentinerea igienei bucale;4 -
vindecarea tesuturilor restante dupa interventiile pre- si
proprotetice;5 - stabilirea rapoartelor ocluzale si a DVO;6 -
restabilirea si evaluarea fonatiei, masticatiei si fizionomiei;7 -
prevenirea migrarilor dentare precum si aprecierea paralelismului
dintilor preparati.CLASIFICAREARESTAURARILORPROVIZORIIA) - in
functie demodul de elaborare.1. obtinute industrialsunt
reprezentate decape de aluminiu, cape metalice cu relief anatomic,
conformatoare de celuloidsicoroane prefabricate din
policarbonat.Acestea pot fi folosite doar pentru restaurarile
provizorii unidentare.2.individualizate, realizateincabinetul
stomatologic sauinlaboratorul de tehnica dentara,pot fi fabricate
dintr-o gama larga de polimeri si materiale compozite prin mai
multe procedee.B) - in functie deprocedeul de realizare al
restaurarii.1.Printehnica directa- protezarea se face in cavitatea
bucala a pacientului direct pe campul protetic;2.Prin tehnica
indirecta- restaurarea se realizeaza pe un model din gips, in
laboratorul de tehnica dentara.MATERIALE DESTINATE RESTAURARILOR
PROTETICE PROVIZORII1.- rasini autopolimerizabile pe baza de
metacrilat de metil sau de etil,care se mentin in cavitatea bucala
doar cateva saptamani;2.- rasini termopolimerizabile,pentruRPPde
mai lunga durata, datorita unei bune reticulari a materialului,
care le confera o suprafata mult mai omogena;3.- rasini
fotopolimerizabile,usor de manipulat, cu caracteristici
asemanatoare rasinilor termopolimerizabile;4.- rasini dual,la care
faza de polimerizare chimica determina prelungirea starii de
elasticitate a materialului. De-a lungul acestei perioade,RPPsi
surplusul de material pot fi indepartate cu usurinta de pe dintii
preparati. Conform datelor producatorilor, in aceasta faza a
polimerizarii se dezvolta o cantitate foarte mica de caldura, prin
urmare contactul rasinii cu tesuturile campului protetic poate fi
prelungit.Polimerizarea rasinii se completeaza apoi cu o sursa de
lumina, care poate fi lampa sau cuptorul de
fotopolimerizare.Avantajelerestaurarilor provizoriiprin tehnica
indirectaa) Protectia dintilor preparati si a tesuturilor adiacente
(nu mai vin in contact cu monomerul rezidual);se evita posibilele
reactii alergice, care pot genera ulceratii dureroase si
stomatite.b) Protectia dintilor preparati fata de insultele
mecanice din cursul polimerizarii acrilatului.c) Adaptarea
marginala a restaurarii provizorii polimerizate in contact cu
modelul de gipsestesemnificativ mai buna decat in cazul tehnicii
directe, cand polimerizarea se face in cavitatea bucala.Pe de o
parte, contactul permanent cu modelul limiteaza contractia
volumetrica din timpul polimerizarii, iar pe dealtaparte este
eliminata distorsionarea prin manipularea manuala a
restaurarii.Subiecte Notiuni de proteticadentara1. Indicatiile
microprotezelor ca mijloc terapeutic in leziuni coronare de
diferite tipuri, prin reconstituirea , acoperirea sau substituirea
coroanelor dentare; ca element de agregare in proteze fixe plurale
sau ca element de ancorare si sprijin pentru proteze mobilizabile.
pe dintii cu carii insotite de pierderi mari de substanta dentara,
cand nu mai sunt posibile reconstituiri prin obturatii sau
inlay-uri; pe dintii cu obturatii intinse sau multiple ce predispun
coroana dentara la fracturi, utilizandu-se pentru consolidarea
rezistentei mecanice a dintilor; in pierderi de substanta dentara
prin traumatisme, cand reconstituirea prin alte mijloace nu mai
este posibila - de exemplu in unele tipuri de fracturi ale
marginilor incizale si ale unghiurilor dintilor frontali, sau
datorita rezistentei conferite de structura metalica, chiar in
cazul unor fracturi de cuspizi sau de pereti dentari, la nivelul
dintilor laterali; in abraziuni patologice, cand, prin aplicarea
coroanelor de invelis este posibila refacerea reliefului ocluzal;
pe dintii cu modificari de forma, volum, pozitie si culoare, atunci
cand acestea pot fi corectate prin aplicarea coroanelor de invelis;
in special in zona frontala, din considerente fiz 414d35e ionomice,
dar si in zonele laterale, impedimentul rezistentei mecanice fiind
depasit; pentru ancorarea protezelor partial mobilizabile, in cazul
coroanelor prevazute cu convexitati pentru crosete, cu locasuri
pentru sprijinul ocluzal. in tratamentul disfunctiei ocluzale,
pentru refacerea reliefului ocluzal si a planului de ocluzie, cand,
in urma necesitatilor de nivelare, se slefuiesc dintii, care,
ulterior, necesita acoperirea cu coroane; pentru reconstituirea
zonelor de sprijin, cand, prin intermediul coroanelor se pot reface
conditiile biostatice normale dintre arcade, in scopul prevenirii
modificarilor rapoartelor intermaxilare, consecutiv distructiilor
coronare din zonele laterale.2.Principii de preparare a bontului
dentar.principiul biologic- urmareste conservarea structurilor
dentare, evitarea supraconturarii marginii supragingivale; armonie
ocluzala, protectie iimpotriva fracturilor dentare..principiul
mecanic- suprafata maxima de contact cu bontul; grosime adecvata a
metalului/aliajului; extensie apicala; grosime
marginala..principiul fizionomic- suprafata metalica vizibila,
minima; grosime maxima a componentei fizionomice, suprafata
ocluzala fizionomica, marginile coronare subgingivale.3. Aspectul
pragurilor realizate pe dintii stalpi la diferite tipuri de
coroaneAPragul sub forma de pana (featheredge).Avantajul sau consta
in conservarea structurii dintelui..Dezavantajul este datorat
faptului ca nu ofera suficient spatiupentru componentele
coroanei..Realizarea sa nu este indeosebi recomandata de
majoritatea practicienilor.BPragul in muchie de cutit
(chiesel).Avantaje : conserva structura dintelui.Dezavantaje:
localizarea marginilor greu de controlat.Indicat ocazional la
dintii inclinati.CChamfer -chainfrein-( en conje` ).Avantaje :
margini distincte, spatiu suficient, usor de controlat.Dezavantaje
: prezenta unei zone cu smalt nesustinut.Indicatii : restaurari
metalice; marginea orala a coroanei metalo-ceramice.DPrag inclinat
( bevel ).Avantaje : indeparteaza zona de smalt nesustinut si
permite finisa-rea marginei metalice.Dezavantaje : extinde
preparatia in sulcusul gingival.Indicatii : marginea vestibulara a
coroanelor mixteEPrag drept (shoulder ).Avantaje: ofera spatiu
suficient pentru materialul restaurator.Dezavantaje: putin
conservativ cu structurile dentare.Indicatii : marginile
vestibulare ale coroanelor metalo-ceramice si total ceramiceFPrag
drept inclinat 90-120 grade ( sloped shoulder).Avantaje: elimina
smaltul fara sustinere, ofera spatiu pentrumaterial, fapt
satisfacator esteticii.Dezavantaje : putin conservator cu
structurile dentare.Indicatii: marginile vestibulare ale coroanelor
metalo-ceramiceGPrag cu bizou (beveled shoulder).Realizat in cazul
confectionarii coleretelor metalice, oferind posibilitatea
finisarii marginei metalice, preferat din considerente biologice si
estetice.4.Etapele clinice de preparare a bontului dentarSlefuirea
fetei ocluzaleSlefuirea fetelor proximale - desfintarea punctelor
de contactSlefuirea fetelor laterale - vestibulara si
oralaPrepararea zonei cervicaleFinisarea bontului5.Obiectivele
amprentarii in protetica fixa.Dintii stalpi:- suprafetele
preparatiilor;- limita cervicala a preparatiilor;- zonele ramase
nepreparate de la nivelul dintilor stalpi;- forma parodontiului
marginal;.Suprafetele crestelor edentate;.Suprafetele dintilor
vecini ai viitoarei restaurari protetice;.Suprafetele dintilor
omologi ai viitoarelor restaurari;.Suprafetele ocluzale ale
dintilor antagonisti corespunzatoripreparatiilor si breselor
edentate;.Relatiile madibulo-maxilare de ocluzie; inregistrarile
interocluzale fac obiectul unei tratari distincte, insa din punct
de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei in cadrul etapei de
amprentare.6.Conditii de alegere a unei linguri (portamprente) sa
cuprinda tot campul protetic; daca este prea scurta distal sau
apical ele pot fi prelungite cu diferite materiale (de obicei mase
termoplastice sau polimeri autopolimerizabili); sa fie rigide,
adica stabile la deformare; lingurile din materiale
fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale
plastice autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca doar dupa
24 de ore; sa asigure o grosime cat mai uniforma materialelor de
amprenta; se apreciaza ca spatiul intre lingura si camp ar fi bine
sa fie cuprins intre 3-5 mm in toate directiile, ca sa permita
revenirea elastica a materialului; sa retentioneze cat mai bine
materialele de amprenta prin diferite sisteme mecanice; trebuie
amintita insa si posibilitatea utilizarii unor lacuri (pelicule
adezive care permit o mai buna fixare (aderenta) a materialelor la
portamprente; sa prezinte maner, stopuri si puncte de reper
necesare unei centrari corecte; sa nu limiteze miscarile
functionale ale partilor moi.7.Clasificarea materialelor de
amprentain protetica fixa.Rigide si semirigide ireversibile(gipsuri
, polimeri acrilici, pasta ZOE);.Rigide reversibile(termoplastice)
- compounduri Stents, gutaperca, ceruri, materiale
bucoplastice;.Elastice reversibile(hidrocoloizi
agar-agar);.Elastice ireversibile(hidrocoloizi ireversibili :
alginate, elastomeri de sinteza. polisulfuri, siliconi, polieteri,
poliuretano-dimetilmetacrilati8. Scopul amprentei in
proteticafixa.confectionarea modelelor de lucru, pe care
tehnicianul dentar realizeaza machete. Aceste modele permit
transferul celor mai fine detalii ale campului protetic in
laboratorul de tehnica dentara;.obtinerea unor modele de studiu
care usureaza diagnosticul si planul de tratament;.obtinerea
modelelor document, cu ajutorul carora se pot demonstra conditiile
initiale ale campului protetic sau de-a lungul diferitelor etape de
tratament;.realizarea modelelor duplicat, foarte utile in cursul
tehnologiilor moderne de laborator.9.Tehnici de amprentare in
protetica fixaAmprente intr-un singur timpAmprentele monofazice
(intr-un singur timp) sunt utilizate frecvent in protetica fixa:
amprentarea arcadelor antagoniste, amprentele preliminare in
vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza portamprente
individuale si nu in ultimul rand amprentele (finale) cu elastomeri
de sinteza in linguri individuale.Amprentarea prin tehnica dublul
amestecTehnica de amprentare denumita a "dublului amestec" este o
amprenta globala intr-un singur timp (monofazica), care utilizeaza
elastomeri (un singur material) in consistente diferite.Amprentarea
canalelor radicularePentru realizarea unui DCR in vederea
restaurarii unui dinte tratat endodontic, amprentarea se face prin
tehnica directa sau indirecta.Amprente in doi timpiSunt denumite
bifazice sau in doi timpi deoarece in realitate procedeul presupune
doua amprente separate. In cadrul amprentelor bifazice vom descrie
tehnica de corectare (spalare), amprenta rigid-elastica si amprenta
cu masa termoplastica si inel de cupru.Amprenta de corectare,
spalareAmprenta de corectare este tehnica in doi timpi care
apeleaza la materiale in consistente diferite: unul cu vascozitate
mare - chit (Putty) si altul cu vascozitate mica - fluid (light
body)Amprentarea rigid-elasticaIn primul timp campul protetic este
amprentat cu material rigid, reversibil (o masa termoplastica, de
obicei - Stent) iar in cel de al doilea timp se foloseste un
elastomer cu vascozitate medie (regular) sau cu vascozitate redusa
(Light bodied).10. Amprenta de corectare, spalare.portamprenta
standard se alege masurand distanta intre ectomolare (Ekm) stang si
drept cu un compas, la care se adauga 4-6 mm (2-3 mm in stanga si
2-3 mm in dreapta) si niciodata prin incercari succesive endobucale
a portamprentelor..Portamprenta aleasa se verifica prin inserarea
pe arcada cu preparatii, dupa care ea se dezinsera;.Se insera
fibrele de retractie in santurile gingivale ale
preparatiilor;.Urmeaza prepararea materialului chitos (baza +
catalizator) de obicei manual in cazul elastomerilor chitosi
(Putty) si prin mijloace electromecanice de omogenizare si dozare a
polieterilor. Daca materialul chitos (siliconic) se prepara manual
(doua doze pentru arcada maxilara si una pentru cea mandibulara),
practicianul sau ajutorul acestuia va purta manusi de protectie.
Materialul se insera apoi in portamprenta..Portamprenta cu material
chitos se aplica pe campul protetic in cazul nostru preparatiile
(cu firele de retractie in santuri) se afla pe arcada
maxilara..dupa priza materialului chitos cu un instrument special
sau cu o lama de bisturiu fin de unica folosinta se indeparteaza
din masa siliconului chitos regiunile retentive si se rascroiesc
zonele interdentare ale marginilor gingivale ale preparatiilor. De
asemenea, se mai pot crea santuri (canale) de evacuare pentru
materialul fluid..se prepara materialul fluid (manual sau
electromecanic) : materialul se aplica pe suprafata amprentei
deretentivizate din materialul chitos. Intr-o alta varianta cu o
seringa se pot acoperi si preparatiile. Apoi se aplica portamprenta
(cu ambele materiale) pe arcada se mentine conform indicatiilor
producatorului, fara exercitarea unor presiuni importante pe
aceasta;.Amprentarea arcadei antagoniste si inregistrarea
ocluziei;.Amprentele se verifica, se spala de sange si saliva, se
dezinfecteaza, ulterior se usuca, apoi se trimit in laborator;
turnarea modelului se face in timp util pentru fiecare material in
parte.11. Inregistrarea relatiilor intermaxilare.In general, in
protetica fixa,grosimea materialuluicare inregistreaza ocluzia
trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare pe o adancime de
1,5 - 2 mm. Daca grosimea materialului este prea mare sau acesta
are o vascozitate crescuta, pot aparea ghidaje fortate, care sa
compromita inregistrarea..Ocluzia se inregistreaza cu un material
special, care prezinta in faza initiala o plasticitate mare, si
ulterior in conditiile cavitatii bucale devin rigid sau pastreaza
in timp raporturile interdentare inregistrate..In general, in
practica pentru inregistrarea ocluziei se utilizeaza mai multe
materiale: ceara speciala si/sauceara cu adaos de pulberi
metalice,.elastomeri de sinteza speciali,pe bazade
polieterisisiliconi cu reactie de aditie..Sabloane de ocluzie
confectionate pe baza modelului prleiminar12. Protezarea
provizorie-obiective-Protejarea integritatii campului
protetic:.protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stalpi
vitali.mentinerea sanatatii parodontale.protectia mecanica a
preparatilor impotriva fracturii;.protectia crestelor
edentate;.impiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini
si celor antagonistiRestaurarea functilor aparatului
dento-maxilar:- fizionomia- fonatia in totalitate;- masticatia,
adeseori numai partial.Determinarea si/sau mentinerea unor elemente
morfologice necesare refacerii functionalitatii ocluzale,
fizionomiei, fonatieiSprijinirea unor etape ulterioare a
tratamentului protetic:- verificarea slefuirii suficiente;-
verificarea paralelismului preparatiilor;- amprentarea;-
inregistrarea relatilor intermaxilare de ocluzie.Posibilitatea
amanarii protezarii finaleProtezarea provizorie exercita un efect
benefic asupra psihicului pacientului13.Conditiile pe care trebuie
sa le indeplineasca o proteza conjuncta provizorie1. Rezistenta
mecanica- alegerea materialului;- reducerea ambrazurilor
(separatiei) dintre elementele punti provizorii;2. Stabilitatea pe
dintii stalpi3. Descimentarea voluntara usoara4. Estetica
satisfacatoare14.Tehnici de protezare provizorie.tehnici directe
(exclusiv clinice, intraorale).indirecte (la care lucrarea
provizorie se realizeaza complet pe model) si.indirect-directe (la
care o parte din etapele de executie foloseste modelulsi o parte
campul protetic).15. Tehnica directade protezare provizorie cu
ajutorul coroanelor prefabricate.Se masoara cu ajutorul compasului,
spatiul protetic mezio-distal si se alege o coroana cu aceeasi
dimensiune sau putin mai lata.Se masoara spatiul vertical si se
marcheaza cu creionul aceasta distanta pe mijlocul fetei
vestibulare a coroanei..Se scurteaza marginile coroanei cu o freza
extradura pentru acrilat, se controleaza intraoral si se fac
alternativ, retusurile marginilor necesare. Se verifica alinierea
marginilor incizale si a fetei vestibulare in raport cu dintii
vecini si lungimea corecta a marginilor coroanei, pana in
apropierea marginiilor cervicale ale preparatiei..Se badijoneaza cu
vaselina preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta..Se prepara
pasta de acrilat autopolimerizabil si se aplica in interiorul
coroanei, in stadiul in care se poate "trage in fire"..Pasta de
acrilat care refuleaza se indeparteaza imediat, deoarece pasta
refulata si polimerizata in spatiile retentive poate creea mari
probleme la indepartarea lucrarii provizorii..Cand materialul de
captusire atinge faza elastica (dupa circa 2 minute), coroana se
prinde intre index si police, se mobilizeaza usor in sens
vestibulo-oral si se indeparteaza de pe preparatie..Coroana se
introduce in apa calda pentru 5 minute..Se reduce si se finiseaza
in conturul trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat si a
discurilor de carborundum, marginea cervicala..Se realizeaza
adaptarea ocluzala statica si dinamica a microprotezei..Se
realizeaza finisarea, lustruirea si cimentarea
provizorie.16.Tehnica directa de protezare provizorie "prin
copiere" ( Scutan).se fac acolo unde este nevoie corecturile
necesare cu ceara;.se realizeaza o amprenta cu material elastic,
aceasta trebuie sa cuprinda cel putin un dinte vecin puntii;.se
slefuiesc dintii.se realizeaza preparatiile de la nivelul dintiilor
stalpi, astfel incat sa devina preparatiile finale ale dintiilor
stalpi;.se incarca amprenta cu pasta de acrilat si se aplica pe
campul protetic izolat in prealabil..se asteapta polimerizarea
materialului;.se indeparteaza amprenta din cavitatea bucala, apoi
lucrarea provizorie rezultata;.se prelucreaza, finiseaza, adapteaza
(cervical, ocluzal si mucozal);.se cimenteaza provizoriu pana la
aplicarea lucrarii definitive.17. Clasificarea edentatiilor dupa
Kennedy.Clasa I: Edentatie termino-terminala - cuprinde edentatiile
bilaterale, bresele fiind delimitate numai mezial de dinti
stalpi.Clasa II: Edentatie uniterminala - cuprinde edentatiile
dintr-o singura regiune laterala a arcadei, bresa fiind delimitata
numai mezial.Clasa III: Edentatie laterala intercalata - cuprinde
edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, cu bresele
marginite de dinti restanti atat mezial, cat si distal..Clasa IV:
Edentatie frontala - cuprinde edentatiile din regiunea anterioara
de o parte si de alta a liniei mediene18. Nominalizarea
edentatiilor dupa Costa.edentatie frontalaprin lipsa unor incisivi
sau canini..edentatie lateralaprin lipsa unor premolari sau
molari,cu bresa delimitata la ambele extremitati de dinti restanti.
Poate fi uni sau bilaterala..edentatie terminalaprin lipsa unor
premolari si molari, cu bresa delimitata de dinti restanti numai
anterior. Poate fi uni sau bilaterala..edentatie mixtacand pe
arcada exista brese frontale, laterale si terminale..absenta
molarului de minte nu este considerata edentatie deoarece nu se
restaureaza niciodata; in schimb prezenta acestui dinte pe arcada
influenteaza diagnosticul de edentatie atunci cand lipsesc dinti
mezial de el..daca bresa intereseaza atat zona laterala cat si zona
frontala este numita edentatie extinsa..daca lipsesc foarte multi
dinti, edentatia se numeste intinsa..daca pe arcada raman 1-2
dinti, edentatia se numeste subtotala..enuntarea diagnosticului de
edentatie incepe totdeauna la maxilar in partea dreapta si se
termina la mandibula in partea stanga..in scris, precizarea
breselor de pe aceeasi hemiarcada se face despartind denumirea lor
prin virgula; precizarea pozitiei breselor fata de linia mediana se
face in scris printr-o linie orizontala iar in vorbire prin litera
M.19. Aspecte ale complicatiilor edentatiei partiale.
Enumerare.Aspecte dentare -Migrari orizontale,verticale.Aspecte
parodontale.Aspecte ale relatiilor ocluzale.Aspecte legate de
crestele alveolare- modificarile la nivelul osuluisi
mucoaseicampului protetic.Aspecte musculare.Aspecte legate de
ATM.Aspecte comportamentale20.Principii de restaurare ale
edentatiei partiale.Principiul biofunctional.restaurarea
masticatiei.restaurarea fizionomiei.restaurarea fonatiei.Principiul
biomecanic.rezistenta mecanica a puntii.rezistenta chimica a
puntii.rezistenta antagonistilor.rezistenta preparatiilor.insertia
puntii.stabilitatea puntii pe dintii stalpi.Principiul
profilactic.protectia vitalitatii organului pulpar.protectia
parodontiului marginal si profund.prevenirea iritatiilor mucoasei
bucale.prevenirea disfunctiei ocluzale21. Elemente ce trebuie luate
in considerare pentru conceperea puntilor dentare.
Enumerare.Suportul dento-parodontal.Elementele de agregare.Corpul
de punte.Intinderea edentatiei.Estetica22. Etapele clinice de
realizare a unei puntti dentare Examinarea pacientului. Stabilirea
dignosticului si planului de tratament Tratamente pre si
proprotetice Prepararea dintilor stalpi Amprentarea campului
protetic si inregistrarea relatiilor intermaxilare Protezarea
provizorie Proba si adaptarea componentei metalice Alegerea si
stabilirea culorii componentei fizionomice Proba si adptarea
componentei fizionomice Cimentarea provizorie si de durata23.
Adaptarea ocluzala a protezei fixe..Adaptarea ocluzala se verifica
cu hartie de articulatie, folie de ceara sau spray de ocluzie. In
caz de contacte premature si interferente ocluzale, corectarile se
vor face conform regulilor de slefuire selectiva. Suprafetele
corectate vor fi relustruite..Se verifica relatia dintre cuspizii
maxilari si cuspizii antagonisti. Cuspizii vestibulari maxilari
trebuie sa-i circumscrie corect pe cei mandibulari..Se va verifica
incadrarea intermediarilor (corpul de punte) si a elementelor de
agregare (coroanele de pe dintii stalpi) in morfologia arcadei
respective, inscrierea in curburile vestibulara si orala a
arcadei.24. Adaptarea marginala a protezei fixe..Controlul se face
vizual si tactil. Tactil se face cu varful sondei dentare..Varful
sondei dentare se plimba dinspre restaurare spre dinte si dinspre
dinte spre restaurare. Astfel se pot detecta discontinuitatile, mai
ales daca sunt supragingivale..In sens axial coroanele de acoperire
pot fi inserate corect (in functie de limita cervicala a
preparatiei) sau incorect (prea lungi sau prea scurte).La
restaurarile turnate din aliaje nobile se poate imbunatati
adaptarea marginala prin brunisarea pe model. Daca coroana de
invelis este prea scurta si nu acopera zona terminala a prepararii,
trebuie refacuta. In cazul bonturilor preparate fara prag, adesea
modelul se graveaza de catre tehnician si rezulta coroane prea
lungi, marginea coroanei, patrunzand prea mult in santul gingival
va provoca ischemierea gingiei libere, traumatizarea si lezarea
insertiei epiteliale..In sens transversal se verifica daca coroana
nu este larga la nivelul coletului. Daca nu este corecta, se poate
poduce o adevarata mutilare a parodontiului marginal..Defectele de
lungime se pot corecta, avand grija ca in final marginile coroanei
sa urmareasca conturul festonului gingival pe tot traseul sau
(inclusiv la nivelul papilei interdentare), la o adancime minima in
santul gingival. Controlul se face tot cu varful sondei dentare.25.
Adaptarea proximala a protezei fixe.Un contact proximal trebuie sa
permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un
fir de matase dentara; procedand in mod similar, pot fi depistate
si zonele cu contact prea strans, care, daca nu vor fi eliminate,
pot impiedica inserarea restaurarii sau pot genera senzatia de
tensiune in arcada. Aceasta tensiune se percepe preponderent la
nivelul dintilor vecini, fiind deseori reclamata de catre
pacienti..Un contact proximalprea slab este de asemenea, nedorit,
deoarece va favoriza impactul alimentelor cu gingia interdentara,
traumatizarea gingiei interdentar si retentia alimentelor..Daca
firul de matase dentara nu poate depasi zona de contact, se
indeparteaza restaurarea de pe bont si se cauta suprafetele
lucioase care apar in zona de frecare excesiva. Se corecteaza cu o
piatra mica montata, adecvata materialului. Operatia se repeta pana
la inserarea optima pe bont. In tot acest interval se evita
inserarea cu forta, prin exercitarea unor presiuni excesive pe
lucrare.26. Indicatiile cimentarii provizorii.verificarea adaptarii
pieselor protetice in cele trei sfere: proximala, cervicala si
ocluzala..asigurarea unei perioade de adaptare a tesuturilor moi
endobucale la contururile si gabaritul protezei fixe, ca si de
vindecare a unor posibile leziuni gingivale..posibilitatea unei
interpretari mai obiective a retentiei..cimentarea de durata se
face de obicei mai corect, intrucat inserarea protezelor partiale
fixe este mai exacta..verificarea aspectului fizionomic si al
fonatiei, in unele situatii mai deosebite27. Etapele cimentarii de
durata (definitive).Indepartarea completa a cimentului provizoriu
de pe suprafetele dentare, de pe lucrarea protetica si din santul
gingival.Verificarea puntii pe modelul de lucru.Pregatirea piesei
protetice.Izolarea campului operator.Incarcarea protezei fixe cu
pasta de ciment.Inserarea protezei fixe pe campul
protetic.Indepartarea surplusului de ciment