1. Pulberi, definitie, reguli de preparare dupa FR X
Pulberi monografie FR X
Pulberile sunt forme farmaceutice solide alcatuite din particule
uniforme ale uneia sau mai multor substante active asociate sau nu
cu substante active. Sunt folosite ca atare sau divizate in doze
unitare si poate fi administrate pe cale orala sau aplicate pe
mcoase sau pe piele.
Clasificarea pulberilor se face dupa anumite criterii:1.dupa
natura si originea materiei prime se impart in :a.pulberi din
produse naturale:a1.vegetalea2.animalea3.mineraleb.pulberi din
semisintezac. pulberi din sinteza2.dupa modul de formulare se
impart in a. magistraleb.tipizate c. oficinale3.dupa compozitie se
impart in:a.simpleb. compuse4.dupa dozare se impart in
:a.divizateb.nedivizate5.dupa clasa granulometrica (dupa gradul de
finete)FR.X prevede urmatoarele tipuri:a. pulberi
groscioare(IV)b.pulberi mijlocii(V)c. pulberi semifine(VI)d.pulberi
fine(VII)e. pulberi foarte fine(VIII)f.pulberi
extrafine(IX)g.pulberi coloidale6.dupa calea de administrare se
impart in:a. pulberi cu administrare pe cale oralab.pulberi de uz
parenteral si administrate in cavitatile parenterale interne ale
organismului7.dupa actiunea farmacologica se impart in :a. pulberi
cosmeticeb. pulberi medicamentoase
Pulberi simple divizateLa prepararea pulberilor simple se tine
seama de calea de administrare a acestora si de aparatura pe care o
avem la dispozitie pentru acesta. Gradul de finete al pulberii
obtinute depinde si de forma farmaceutica ce se prepara ulterior
din acestea . De exemplu pt obtinerea unguentelor sau suspensiilor
este necesara o pulverizare mai avansata decat in cazul prepararii
unei solutii.
Pulberi simple nedivizateIn cazul pulberilor compuse
componentele se pulverizeaza separat.Daca substantele au densitate
apropiata ordinea de amestecare ae cea de amestecare ae cea a
maselor. Componenta in cantitate mai mare se aduce in mai multe
portiuni peste componenta aflata in cantite mai mica.Initial se
aduce in mojar o cantitate de substanta aproximativ egala cu
cantitatea de pulbere existenta in mojar.
Pulberi cu substante toxiceIn cazul acestor pulberi substantele
active sunt prescrise in cantitati foarte mici de ordinul
miligramelor sau zecimilor de miligrame pe doza .In cazul
pulberilor care contin substante toxice in catitati mai mici de 0,5
g care nu pot fi cantarite cu exactitate se folosesc pulberi
titrate 1:10,1:100 care sunt obtinute prin diluare cun lactoza
.Lactoza ca substanta inerta din punct de vedere chimic si
terapeutic care are avantajul de a avea densitate apropiata a
majoritatii substantelor active.Sunt unele substante toxice care au
densitate mai mare decat a lactozei si au tendinta de a stratifica
cazuri in care pulberile trebuie reomogenizate inainte de
utilizare: acid arsenios, saruri de mercur. Triturarea dureaza cel
putin 15 minute pentru a obtine o pulbere omogena.Vesela se
pastreaza la VENENA si se spala separat fata de restul. E indicat
sa se lucreze in mojar acoperit. Pulberea triturata se pastreaza in
borcane bine inchise, pe eticheta se mentioneaza denumirea
produsului concentratia preparatului si proportia de substanta
activa si excipient, data .Borcanul se pastreaza in fata borcanului
cu substanta activa pura. La prepararea pulberii titrate se indica
uneori adaugarea unor cantitati mici de carmin sau colorant
alimentar (0,25 g la 100 g pulbere)fapt ce permite urmarirea
omogenizarii amestecului. Cand se foloseste pulberea titrata se
calculeaza care este cantitatea de pulbere pentru a nu modifica
compozitia procentuala a preparatului si implicit concentratia
substantei.
Pulberi compuse cu substante puternic activePentru pulberile
care au prescrise substante puternic active trebuie facute o
verificare pentru o data si pentru 24 h.In cazul in care dozele
maxime sunt depasite se adnoteaza reteta . Ca regula de baza pentru
substantele active pulberile obtinute pentru acestea vor fi
incepute cu pulverizarea initiala a unei substante inerte pentru
acoperirarea peretilor mojarului.
Pulberi compuse cu substante oxidanteDaca intr-o pulbere compusa
sunt asociate substante oxidante cu substante reducatoare
prepararea are loc cu multa grija deoarece acestea pot reactiona si
reactiile pot fi insotite de mici explozii. Ca regula generala
pulverizarea se face pentru fiecare substanta in parte triturand
usor. Amestecarea substantelor nu se realizeaza cu ajutorul
pistilului ci cu ajutorul spatulei sau a unei lingurite.Substante
oxidante:-clorura de potasiu-bicromat de potasiu -peroxid de
sodium-permanganat de potasiu-nitrat de potasiu - nitrat de
argintSubstante reducatoare:-sulf-sulfiti-hiposulfiti- acid
tanic-carbune-pulberi vegetale
Pulberi compuse cu substante eflorescenteAnumite substante care
contin apa de cristalizare au tendinta de a pierde o cantitate in
aceasta in anumite conditii: triturare, variatii de temperature,
conservare necorespunzatoare. Substantele eflorescente ridica
probleme la incorporarea in pulberile compuse deoarece pot duce la
modificarea dozajului pulberii, la aparitia unor reactii chimice
nedorite intre componente, alterarea preparatului in timpul
conservarii. Pentru a elimina aceste neajunsuri inainte de
folosire, substantele eflorescente trebuie uscate . Uzual se usuca
astfel:-uscarea la aer in strat subtire intr-o camera cu umiditate
scazuta-uscare la etuva in anumite conditii de temperatura
specifice fiecarei substante in parte -uscare pe baie de apa.Ex
pulvis alcalinum(FRX)
Pulberi compuse cu substante colorante si coloranteLa prepararea
acestor pulberi substantele colorate si colorante creaza probleme
in timpul prepararii cernerii si folosirii. Ex:albastru de metilen,
rivanol, violet de gentiana, carbune medicinal.Pulverizarea se
realizeaza in mojar cu pereti luciosi si nu se aduc niciodata
primele in mojar pentru evitarea patrunderii substantelor in porii
acestuia, ceea ce ar duce la colorarea partii inferioare. In
farmacie la prepararea formulelor cu astfel de substante se
folosesc mojare, site, lingurite consacrate acestui scop. Diferenta
intre substantele colorate si cele colorante este ca desi toate
coloreaza primele au efecte terapeutice, iar celelalte au doar
efectul de urmarire a omogenitatii, substantele colorante se adauga
0,25 g la 100g pulbere.
Pulberi compuse cu substante higroscopice si
delicvescentePulberile higroscopice absorb apa si se
umezesc.Pulberile delicvescente se dizolva in apa absorbita.
Substantele higroscopice si delicvescente daca sunt pastrate in
conditii necorespunzatoare retin apa din atmosfera. Exemple de
substante higroscopice :-iodura de sodiu -bromura de sodiu-bromura
de amoniu-azotit de sodiu-nistatinExemple de substante
delicvescente:-bromura de calciu cristalizat cu 2 molecule de
apa-clorura de calciu cristalizat cu 6 molecule de apa-clorat
hidrat-piperazina cristalizata cu 6 molecule de apaReguli ce
trebuie respectate la prepararea pulberilor compuse care contin
substante higroscopice si delicvescente:1.cantarirea se realizeaza
pe hartie de tectura cerata 2.cand pulverizarea, amestecarea se
realizeaza cat mai repede pentru a limita contactul substantelor cu
umiditate atmosferica3.substantele higroscopice si delicvescente nu
trebuie aduse la un grad de pulverizare foarte avansat pentru a nu
oferi o suprafata foarte mare de contact cu aerul. Pulverizarea
trebuie realizata intr-un mojar pentru a evita contactul cu
umiditatea.4. substantele termostabile se incorporeaza in pulberi
dupa o prealabila uscare la etuva 5. substantele termolabile se
incorporeaza alaturi de substante absorbante in pulberi.6.ambalarea
acestor tipuri de pulberi compuse se face in capsule de hartie
cerata sau ambalaj dublu de hartie la care ambalajul interior e
obtinut din hartie cerata , parafinata , sau staniol iar pastrarea
capsulelor de hartie care contin astfel de pulberi se face in
borcane de sticla bine inchise.
Pulberi compuse cu substante care dau amestecuri eutecticeUn
amestec eutectic prezinta un punct de topire mai scazut decat al
fiecarui componente in parte.Din aceasta categorie de substante fac
parte:acid salicilic , antipirina , camfor, mentol, fenitoina,
fenol, sarol, timol.Cele mai frecvente asocieri intalnite in retete
magistrale si care dau amestecuri eutectice:-camfor-
mentol-camfor-fenol-aspirina
-metenamina-aspirina-fenazonaIncorporarea in pulberi compuse a unui
amestec eutectic nu ridica probleme in sensul modificarii
consistentei acestuia daca amestecul eutectic este in proportie
mica fata de proportia pulberii.In cazul in care amestecul eutectic
format este in proportie mare pulberea obtinuta are tendinta de
aglomerare si se inmoaie.Metoda de evitare a formarii unui amestec
eutectic:a)o metoda pentru evitarea acestei dificultati este
dispersarea separata a celor 2 substante si administrarea a cate o
doza din fiecare.Aceasta metoda poate fi aplicata in cazul
medicamentelor pentru uz intern.b)o alta metoda e aceea de a adauga
pulberi inerte absorbante ca :-carbonatul de magneziu-oxid de
magneziu-amidon-lactoza-talc-fosfat de calciu Carbonatul de
magneziu si oxidul de zinc sunt cei mai folositi diluanti.In
general fiecare din substante care dau amestecul eutectic se
asociaza mai intai cu diluantul si apoi se amesteca usor cu o
spatula.De obicei o cantitate egala cu diluantul si cu cea a
substantei respective este suficienta pentru a impiedica
lichefierea pe o perioada de 2 saptamani , daca umiditatea se
pastreaza in conditii corespunzatoare.O alta metoda utilizata
pentru evitarea formarii amestecului eutectic este daca divizarea
se face in capsule amilacee si anume se separa componentele cu un
disc de hostia.
Pulberi compuse cu substante volatileIn practica farmaceutica
intalnim pulberi compuse ca retete magistrale ce contin substante
volatile:mentol, camfor, timol, uleiuri volatile.Ca metoda generala
de preparare se amesteca substanta volatila cu una din celelalte
componente ale pulberii dupa care se adauga restul componentelor.
Substanta aleasa pentru incorporare trebuie sa fie una cu
reactivitae chimica scazuta. De obicei majoritatea substantelor
volatile care se incorporeaza intr-o pulbere compusa sunt
reprezentate de uleiuri volatile .Acestea se incorporeaza fiind
aduse in picaturi pe varful pistilului in pulberea cu reactivitatea
cea mai mica sau se formeaza oleozahar ndin 2 g zahar si o picatura
ulei volatil care se aduce in pozitie verticala triturandu-se dupa
fiecare picatura.
Pulberi compuse cu extracte uscate si tincturiConform FR.X
extractele uscate sunt preparate fluide , moi sau uscate obtinute
prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi urmata de
evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei
reziduale sau a pulberii la concentratii sau consistenta prevazuta.
Dependent de consistenta acestea pot fi:-extracte fluide -extracte
moi care tin cel mult 20% materii volatile -extracte uscate care
contin ce mult 5 % materii volatileCand se prescriu extracte uscate
in pulberi se procedeaza in mod obisnuit .Ele pot incorporate in
orice proportie fara a modifica consistenta acestora.Extractul
trebuie sa fie bine pulverizat si amestecat treptat cu pulbere
compusa pana se obtine un produs uniform.Dupa unele parti
extractele uscate se dizolva sau disperseaza intr-o cantitate mica
de apa sau de lichid hidroalcoolic de concentrati a vehiculului
care a servit la prepararea lui dupa care se adauga treptat restul
pulberii si se tritureaza.Cantitatea de lichid adaugata trebuie sa
fie minima pentru a nu fi influentata omogenizarea pulberii
.Adaugarea de lichide permite in oarecare masura o dispersare mai
buna si mai usoara a extractului vegetal.Totusi prezenta apei sau a
altui lichid poate da nastere la o serie de reactii intre
componentele pulberii compuse sau poate influenta in mod negativ
conservarea preparatului.De aceea e preferabil sa se recurga la
dispersarea extractului uscat prin triturarea mai intai singur si
apoi cu restul pulberii.La incorporarea extractului in pulberi
trebuie sa se tina seama de faptul ca unele sunt titrate.Un exemplu
il constituie extractul de belladonna care se regaseste in farmacie
in dilutie de 1:1 sau 1:2 cu excipient.-sicc-siccatum extracte
uscate -spiss- spissum extracte moi
Pulberi cu extracte moiExtractele moi sunt preparate vascoase
semisolide colorate cu aspect uniform. Culoarea, gustul si mirosul
acestora sunt caracteristice fiecarui preparat constituind
criteriul organoleptic pentru identificarea acestuia.Extractele moi
se pot incorpora ca atare in pulbere compusa in proportie de 30%
din masa totala a pulberii, se vor transforma in extracte uscate.
Exista mai multe posibilitati de incorporare a extractului aflat in
proportie de maxim 30% din masa totala a pulberii:-dispersarea in
pulberea compusa obtinuta anterior-dispersarea in compozitie cu
capacitate absorbanta maxima-dizolvarea intr-o cantitate mai mica
de alcool urmata de dispersarea in pulbera compusaDupa prepararea
pulberii compuse prin incalzire usoara a mojarului se realizeaza
evaporarea alcoolului .Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca in
pulberi compuse se incorporeaza o cantitate suplimentara de apa
(apa continuta in alcoolul concentrat ). Posibilitatea de
incorporare a extractelor moi aflate in proportie de peste 30% din
masa totala a pulberii sunt:-transformarea in extracte uscate cu
ajutorul unei pulberii inerte (lactoza, amidon , pulbere de
liquiritiae , dextrine) In acest scop pulberea inerta se foloseste
In raport de 1:3 fata de extractul moale.Uscarea se relizeaza in
capsule de portelan pe baie de apa.Extractele care contin principii
termolabile se concentreaza prin incalzire subit la maxim 40-50
grade -inlocuirea extractului moale cu extract uscat in functie de
continutul in principii active.
Pulberi compuse cu extracte fluide si tincturiTincturile sunt
preparate farmaceutice lichide sub forma de solutie alcoolice ,
hidroalcoolice sau extraalcoolice obtinute prin extractia
produselor vegetale in general cu alcool diluat uneori acidulat.Se
pot folosi si alte concentratii ale alcoolui si amestec de
solventi. Prepararea se efectueaza prin macerare , macerare
repetata si percolare.Tincturile care au stabilitate redusa se
prepara prin dizolvarea extractelor uscate sau diluarea extractelor
fluide .Extractele fluide si tincturile se pot incorpora ca atare
in pulberile compuse cand sunt prescrise in cantitati care nu
depasesc 10% din masa totala a pulberii.Incorporarea se face prin
triturare usoara cu pulberi compuse obtinute anterior la mojar.Daca
acestea sunt prescrise in cantitati mai mari de 10% se pot
incorpora prin transformarea in extracte uscate folosind pentru
aceasta o pulbere inerta in raport de 1:1 fata de extractul fluid ,
dupa care amestecul se aduce pe o baie de apa si se amesteca cu o
bagheta pana la incorporare cand se obtine un preparat de
consistenta unui extract .Se inlocuieste extractul fluid cu extract
uscat in functie de continutul de principii active.
Pulberi suspendabileSe mai numesc suspensii uscate sau
reconstituibile si reprezinta o forma farmaceutica solida care la
administrare se tranforma in forma fluida reconstituind suspensia.
Aceste forme farmaceutice au aparut datorita instabilitatii fizice
a substantelor in mediu apos ceea ce a determinat formularea de
pulberi preconditionate pentru prepararea ex tempore a suspensiei
destinate administrarii interne. Prepararea suspensiei in forma
finala in vederea administrarii de catre pacient se realizeaza prin
dispersarea amestecului de pulberi format din substanta
medicamentoasa solubila si alte subtante auxiliare sau a unui
granulat care contine acelasi amestec in apa sau un vehicol apos
aromatizat. Suspensiaastfel reconstituita se utilizeaza intr-o
perioada scurta de timp pastrata in conditii de temperatura scazuta
.ex:antibiotice
Pulberi de uz extern/pudreSunt preparate farmaceutice care
contin una sau mai multe substante medicamentoase asociate cu
diverse substante auxiliare si care se aplica pe piele sau
mucoase.Sunt pulberi de uz extern caracterizate de un grad avansat
de finete corespunzator sitelor 8 si 9. Pudrele sunt cele mai fine
pulberi care servesc la protejarea mecanica la racorirea pielii,
infrumusetarea tenului sau aplicarea si absorbirea substantelor
medicamentoase la nivelul epidermei si mucoaselor . Pe pielea
sanatoasa pudrele se aplica in scop de igiena sau in diferite boli
de piele.Pe plagi sau mucoase pudrele actioneaza prin substante
active care dizolvandu se in secretie actioneaza asigurand o
concentratie mai mare iar pe alta parte sub actiunea sicativa si
prin modificarea ph-ului secretiei conditiile de trai ale
microorganismelor devine favorabila.Pudrele sunt pulberi de
presarat.latina:PULVIS ASPERGENDI;CUTIPULVIS;PULVIS
CONSPERGENDI.
Conditii de calitate indeplinite la pulberi:-un grad foarte
avansat de finete -particulele trebuie sa aiba dimensiunea
frecventa de 100 microni dar nu mai mare de 120-sa fie preparat
omogen care trebuie sa adere de piele -sa fie onctuoase si sa
alunece usor-sa nu fie toxice si iritante -sa nu astupe porii
pielii-sa aiba ph neutru pentru a nu influenta negativ echilibru la
nivelul pielii- sa nu fie higroscopice-sa aiba densitate
mica-putere mare de acoperire-sa nu se stearga repede- sa aiba buna
absorbtie de grasimi si sa fie usor astringent-pudrele colorate
trebuie sa prezinte o culoare omogena iar pentru pudrele cosmetice
se folosesc coloranti insolubili in apa.Pudre sicativeAu rolul de a
retine secretiile pielii impiedicand macerarea pielii. Se folosec
substante cu actiune:-astringenta (tanin , saruri de bismut ,
formaldehida , oxid de zinc , alaun)-antiseptice(acid salicilic ,
dermatol)-antisudorifica(carbonat de
magneziu)-fotoprotectoare(saruri de bismut , tanin)In compozitia
puidrelor sicative intra si excipienti cum ar fi talc , oxid de
zinc si amidon.
Pudre cu substante grase Pudrele care se aplica pe suprafete
intinse care exudeaza cantitati mari de lichide se aglomereaza din
cauza umiditatii si formeaza cruste . pentru a scadea capacitatea
de absorbtie a acestor pudre ele se supun hidrofobizarii care se
realizeaza cu ajutorul substantelor grase.
Clasificare:-solide:ceara ,alcool cetilic, cetaceu ,
colesterol-semisolide: lanolina , unyura de peste-lichide : ulei de
parafina Incorporarea substantelor grase in pulberi se poate face
prin una din urmatoarele metode:1.dizolvarea substantelor grase in
substante volatile si amestecarea solutiei obtinute cu excipienti
ce urmeaza a fi hidrofobizati.Amestecarea se face pana la
evaporarea completa a solventului si etalarea substantelor grase pe
particulele solide ale excipientului.2.topirea substantelor grase
si amestecarea cu excipientului ce urmeaza ce urmeaza a fi
hidrofobizat.Aceasta metoda se foloseste cand substanta grasa e in
cantitate relativ mare sau cand nu e solubila in solvent
solubil.
Pudre cu substante moi Substantele moi de tip ihtiol sau
gudroane vegetale se incorporeaza mai usor in pulberi dupa o
prealabila dispersare intr-un solvent volatil.
Pudre cu sulfamide si antibioticeFRX prevede ca pudrele care se
aplica pe plagi , arsuri de piele, sugarilor, trebuie sa se prepare
prin metode care sa asigure sterilitatea si care sa permita
evitarea contaminarii ulterioare cu microorganisme.Pudrele cu
antibiotice trebuie sa fie sterile pentru a evita o suprainfectare
a ranilor sau o diminuare a activitatii antibioticului. Starea
sterila se poate obtine prin 2 procedee si anume:1. sterilizarea
pudrei dupa preparare in cazul in care toate preparatele sunt
termostabile.2. prepararea pe caleaseptica numai in cazul in care
in formula respectiva sunt prevazute componentele
termolabile.Substantele termolabile se incorporeaza aseptic in
amestecare de excipienti sterilizati in prealabil.Sterilizarea
excipientilor se poate realiza la etuva in diferite conditii d timp
si temperatura :3h la 160 de grade;1h la 170 de grade; sau 30 min
la 180 de gradeIn general la sterilizarea excipientilor folositi la
pulbere se prefera sterilizarea 1h la 170 de grade in strat subtire
si pe tavite metalice si capsule de portelan.Obs :sulfatiozolul ,
acidul boric talcul sunt termostabile si se pot steriliza.
Tetraciclina si dermatolul se incorporeza aseptic in pulberile
compuse obtinute si sterilizate anterior(termolabile).
2. Apa distilata, preparare, aparatura folositala preparare,
conditii de colectare si conservare
Distilarea simpla se foloseste la prepararea apei distilate si
purificarea prin distilare a unor lichide. Aparatul folosit in
cazul distilarii simple se numeste distilator alambic.Se compune
din:a) Cazan de fierbere / fierbator / evaporator sau cucurbita E
construit din tabla de cupru, alama, aluminiu sau otel inoxidabil,
sticla termorezistenta; In cazul alambicului de cupru, interiorul
se cositoreste sau se arginteaza; Cositoria este necesara pentru a
acoperi sau izola peretele interior al almbicului pentru ca apa sa
nu poata dizolva urmele de cupru; se face de cateori este nevoie;
Cucurbita poate avea forma cilindrica sau sferica in ea
introducandu-se apa sau substante de distilat, e cuplata cu
diferite dispozitive ce permit alimentarea continuu fara a
intrerupe distilarea; Incalzirea se poate face cu foc direct, abur
sau electric Poate prezenta un dispozitiv de sicane ce contribuie
la revarsarea apei comune antrenate de vapori sub forma de
pelicule, bule sau chiar sub forma de picaturi saparate;b) Un capac
de forma sferica / cilindrica = capitel Este partea care acopera
curcubita ; Se inchide etans si se continua cu un tub in forma de
gat de lebada numit condensator care este suficient de larg pentru
a lasa sa treaca liber vapori fara sa produca cresterea presiunii,
tub ce face legatura intre capitel si refrigerentc) Condensator d)
Refrigerent Este partea alambicului unde vaporii iau forma
lichida;
Mod de lucru:-apa potabila se introduce in evaporator pana la
2/3 sau fata de volumul total;- cu ajutorul unei surse de caldura
se transforma in vapori ce ajung in refrigerent prin intermediul
condensatorului;-in refringerent curga apa rece in contiuu vaporii
din serpentina fiind transformati in apa distilata;- refrigerentul
poate fi asezat deasupra cucurbitei per altus, in lateral per
latus, dedesupt per descensum;
Conditii de colectare a apei distilate: Se face in recipiente
din sticla neutra bine spalate si clatite in prealabil cu apa
distilata; Primele portiuni de apa distilata se arunca deoarece pot
contine gaze si substante volatile; Nu se colecteaza apa proaspata
peste apa veche; Deschiderea vasului de colectare trebuie sa fie
ingusta si trebuie sa fie mai mare decat diametru tevii de scurgere
a distilatorului, se etanseizeaza cu mansoane de vata sau de tifon
Distilatorul se amplaseaza in boxe sterile de 2x2 m, asezate in
vecinatatea camerei de receptura; Sterilizarea se face cu lampi cu
raze UV; Curatenia se face cu carpe umede fara matura;
Valabilitatea apei Pentru colire si solutii parenterale este
indicat a se folosi apa din primele 4 ore Pentru solutiile
obisnuite apa distilata se paote folosi in termen de 14 zile; Dupa
4 ore pot aparea pirogene = produs de metabolism al
microorganismelor; ele se distrug foarte greu si dau efecte
nedorite pentru bonlavi si anume: temp peste 40 C si frisoane.
3. Comprimate, definitie, clasificarea dupa modul de
administrare
Def: Sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare
din una sau mai multe substante active; se obtin prin comprimarea
unui volum constant de substante active asociate sau nu cu
substante auxiliare si sunt destinate administrarii orale.
Clasificare dupa modul de administrare
1. Uz intern: orale, bucale, sublinguale, masticabile,
efervescente2. Extern: vaginale, pentru solutii de uz extern,
pentru inhalatii3. Uz parenteral: implante hipodermice, pentru
solutii sterile care se realizeaza ex tempore
Comprimate neacoperite (uz oral): Comprimate obisnuite
Comprimate de uz specialComprimatele obisnuite sunt 90% din
productia de comprimare. Se inghit intregi, se obtin prin
comprimare directa, granulare umeda sau uscata.Formularea le
asigura dezagregarea rapida si cedarea rapida a substantelor
medicamentoase. Unele pot actiona local la nivelulu tractului
gastrointestinal(antiacida), altele au actiune sistemica.Pot fi:
Unistrat(obtinute printr-o singura comprimare) Multistrat(obtinute
din straturi concentrice fara a fi acoperite, obtinute prin
comprimari succesive)Comprimatele de uz special:1.Comprimate
efervescente sunt neacoperite si contin amestec de substante acide,
carbonati sau hidrogenocarbonati care reactioneaza rapid in
prezenta apei si elibereaza CO2. Inainte de administrare se dizolva
sau disperseaza in apa. Se pastreaza in mediu uscat, recipiente cu
substante dezhidratante:silicagel.2.Comprimate masticabile sunt
destinate pacientilor cu deficiente de inghitire a comprimatelor
intregi (copii, batrani). Se prefera a sa prelucra astfel
antiacide, vitamine, acid acetilsalicilic. Proprietatile
caracteristice acestor comprimate sunt: gust placut, si rezistenta
mecanica redusa.3.Comprimate pentru supt sau orale:se mentin in
gura spre a elibera substanta activa in vederea combaterii a unor
afectiuni locale a mucoasei. In compozitia lor intra:antibiotice,
analgezice, antiseptice, astringente, decongestionante. Cand
substanta medicamentoasa se dizolva intr-o solutie de zahar si se
toarna apa in forme produsul obtinut se numeste pastila sau
bomboana medicinala.Excipinti:zahar candel, masa de gelatina
hidroglicerinata. Cand substanta medicamentoasa se prelucreaza
intr-o masa vartoasa ce se intinde pe o foaie din ce se decupeaza
unitati individuale ce se usuca=tablete triturate ce se mentin in
gura.Trochisti sunt asemanatori cu tablete triturate, dar acesta se
tin sub limba.4.Comprimate sublinguale si bucale sunt destinate
mentinerii sub limba sau intre gingie si buza = mucoasa obrazului
pentru a elibera substanta medicamentoasa ce intra in circulatia
generala prin mucoasa sublinguala respectiv bucala, evitand bariera
hepatica nitroglicerina.5. Comprimate solubile sunt utilizate ca
tablete hipodermice ce se dizolvau inaintea injectarii, excipientii
trebuie sa fie solubili iar conditiile de preparare sa asigure
stabilitatea produsului. Acest tip de comprimate se foloseste azi
in mod exceptional in caz de calamitati. Se mai pot prepara
comprimate solubile pentru obtinerea de solutii dezinfectante caz
in care se iau masuri de precautie sa nu produca intoxicatii prin
ingerare. Sunt comprimate obisnuite ce se dizolva total si rapid in
interval de 40 min la 40 C. Diametrul este intre 3-5 mm pentru a nu
necesita multa apa pentru dizolvare.6. Comprimate vaginale
/ginecologice sunt intrebuintate local in scop terapeutic.
Introduse in vagin trebuie sa se dizolve sau dezagrege in lichidul
vaginal. Forma poate fi adaptata spre a favoriza retinerea in
vagin. Subst. medicamentoase pot fi antibiotice, antiseptice,
antiinfectioase, antimicotice, etc. Pot fi administrate si
substante hormonale ce se absorb pe aceasta cale intrand in
circutul sanguin. Pot avea o dezagregare obisnuita sau spumogena
sau foarte lenta. 7. Comprimate implantabile / comprimante dept se
implanteaza prin incizie chirurgicala. Au ca scop producerea unui
efect terapeutic intre o luna si un an. Au forma rotunjita cu
grosimea de 3 mm si diametru de 7 mm. Nu au o utilizare prea
raspandita. 8. Comprimate oftalmice trebuie sa se dezagrege usor in
lichidul lacrimal. Comprimatele au un diametru de 3 mm si greutate
de cateva cg.Timpul de dezagregare pt. diferite tipuri de
comprimate:-cpr. per-orale(inghitit)1-15min.-cpr.orale(de
supt)-30-60min.-cpr. sublinguale-3min.-cpr. efervescente-5min. fara
reziduu-cpr. vaginale-2 min. in solutie de acid lactic si lactat de
calciu
4.Solutii extractive apoase Metode generale de preparare dupa FR
X
Solutii extractive apoase ( FR X SOLUTIONES EXTRACTIVAE AQUOSAE
)Sunt forme farmaceutice lichide obtinute prin macerare, infuzare
sau decoctie rezultand macerate, infuzii sau decocturi. Pt
obtinerea solutiilor extractive produsul vegetal se utilizeaza
maruntit. Sunt preparate intermediare care NU se administreaza ca
atare.FR X prevede urmatoarele grade de maruntire:flori, frunze,
ierburi si radacina de Althaea - sita I; radacini, scoarte - sita
II; fructe, seminte - sita IV; produse ce contin alcaloizi si
glicozide - sita VConform FR X raportul drog - solvent folosit la
preparare este de 6% daca medicul nu prevede altceva. Exceptie
fac:florile de musetel, radacina de valeriana si radacina
deciubotica-cucului = 3%; frunzele de digitala = 0.50%; radacina de
ipeca = 0.25%Solventul folosit este apa distilata, uneori acidulata
sau alcalinizata.Pt a favoriza extractia din produsul vegetal a:
saponinelor acide greu solubile in apa se adauga 1g
hidrogenocarbonat de sodiu la 10g produs; alcaloizilor se foloseste
apa acidulata cu acid citric, clorhidric sau tartric in parti egale
cu continutul in alcaloizi( la scoarta de China se adauga 1.50ml
HCl pt 1g alcaloizi ); principiilor active din produsul vegetal se
umecteaza cu apa distilata ( 3 p apa : 1p produs) principiilor
active din produse ce contin uleiuri volatile se umecteaza cu
alcool diluat ( 70 ) 0.50p alcool : 1p produs; florile de tei se
umecteaza cu apa pt ca se urmareste extractia
mucilagiilor.Filtrarea: se face prin tifon, vata sau
amandoua.Descriere: lichide limpezi sau slab opalescente, cu miros,
gust si culoare caracteristice componentelor extrase din produsul
vegetal.Conservare: se prepara in cantitati mici si se pastreaza la
rece (2 - 8C ). FR X prevede ca atunci cand cantitatea de solutie
extractiva depaseste 100g se adauga 0.1g amestec Nipagin - Nipasol
pt fiecare 100ml solutie.Maceratele Solutii extractive apoase
obtinute prin macerare care are drept scop extragerea principiilor
active termolabile si a mucilagiilor din produsul vegetal.Mod de
lucru: peste produdul vegetal maruntit si cantarit in prealabil se
adauga apa rece si se lasa la macerat 30 minute, interval in care
amestecul se agita de 5 - 6 ori. Lichidul obtinut se decanteaza si
se filtreaza prin vata, dupa care se completeaza la masa prevazuta
prin spalarea rezidului cu apa distilata fara a presa.
InfuziileSolutii extractive apoase ce se obtin prin infuzare care
urmareste extractia principiilor active din produse vegetale care
contin tesaturi friabile ( flori, frunze, ierburi ).Mod de lucru:
produsul vegetal maruntit corespunzator se umecteaza cu apa
distilata rece timp de 5 min (3p apa : 1p produs). Dupa umectare se
adauga apa incalzita la fierbere pana la masa prevazuta si se lasa
in contact timp de 30 min in vas acoperit. Amestecul se filtreaza
prin vata si se completeaza la masa prin spalarea si presarea
rezidului.DecocturileSolutii extractive apoase ce se obtin prin
procedeul de decoctie care reprezinta operatia de dizolvare
extractiva a principiilor active din produse vegetale care contin
tesaturi lemnoase ( rizomi, scoare, radacini ). Mod de lucru:
produsul vegetal maruntit corespunzator se umecteaza cu apa rece
timp de 5 min ( 3 p apa : 1 p produs), dupa care se adauga pana la
masa prevazuta apa adusa la fierbere si se lasa pe baie de apa in
fierbere 30 min. Solutia obtinuta se filtreaza fierbinte prin vata
si se completeaza la masa prevazuta prin spalarea rezidului cu apa
fierbinte si presare.
5. Cantarirea, balante uzuale, folosirea si intretinerea
acestora, reguli practice la cantarire
Cantarirea = este operaia prin care se determin masa substanei
sau produsului cu ajutorul balanei i a greutilor corespunztoare. n
ara noastr unitatea de msur pentru mas este gramul cu multiplii i
submultiplii si.Tipuri de balante: balanta cu coloana balanta de
mana balanta cu terezii balanta analitica balanta semiautomata
balanta electronica1) Balanta cu coloana, tip sibiu sau balanta
tehnica pentru cantarire intre 10- 1000 gDescriere: coloana
verticala metalica fixata pe o cutie, acoperita uneori cu o placa
de marmura (cu 2 sau 3 sertare) la partea superioara a coloanei
este asezata pe un cutit o parghie metalica formata din 2 brate, la
extremitati prezinta 2 cutitepe care se sprijina 2 dipozitivew cu 2
platane (talere) au dispozitiv de blocare ptr a nu oscila liber
echilibru este verificat de un ac fixat in mijlocul parghiei si
care penduleaza in fata unui ecran gradat echilibru este
satisfacator cand oscilatiile sunt uniforme echilibru trebuie
verificat inaintea fiecarei cantariri2) Balanta de mana sau cumpana
de mana pentru cantariri mici cuprinse intre 0,10 10 gDescriere:
parghie suspendata cu ajutorul unui cutit intr-o furca metalica
terminata cu un inel la extremitatile parghiei sunt prinse prin 3
snururi 2 platane din celuloid sau material plastic se tine cu mana
stanga in timp ce cu dreapta se manevreaza incarcarea, cursorul si
descarcarea platanului poate avea un cursor sau se pot folosi
greutati3) Balanta cu terezii pentru cantariri de la 100 5 000
gDescriere un sistem de parghii care sustine 2 platane asezate
orizontal4) Balanta Chirana asemanatoare cu balanta cu coloana
pentru cantariri intre 0,05 50 gDescriere este prevazuta cu un
opritor este prevazuta cu un sertar cu lacasuri in care sunt
asezate greutati si o penseta cu care se manipuleaza5) Balanta
analitica se foloseste in laborator avand o sensibilitate de
ordinul zecimilor de mg cantitatea de substanta este indicata cu 4
zecimaleDescriere balanta analitica clasica are o constructie
asemanatoare cu cea cu coloana se pastreaza intr-o boxa cu
temperatura si umiditate constante manipularea se face prin 2
deschideri laterale prin care se introduc mainile operatorului
EXPRESII FR Xexact cantarit = se refera la faptul ca
determinarea masei se face cu balanta anlitica
6) Balantele semiautomate Balanta cu 1 platan limite de
incarcare 1 000 g 2 000 gDescriere la balantele de incarcare cu
limita de 1000g diviziunea este de 1 gram pana la 100g cu ajutorul
unei manete se poate schimba limita de incarcare la balantele de
incarcare cu limita de 2000g diviziunea este de 2 grameBalanta cu 2
platane limite de incarcare 10 000 gDescriere la cantarirea cu
aceasta balanta se iau in calcul cadranul si greutatile
Greutatile greutatile folosite trebuie sa fie marcate DGM
(directia generala de metrologie) greutatile mai mici de 1 Kg se
conf. Din bronz, alama sau arama greutatile mai mici de 1 g se fac
din placute mici de aluminiu si au forme diferite
Conditii de calitate pentru balantea) stabila, inclinarea sa se
faca cand se adauga greutati iar la ridicarea acestora sa revina la
pozitia initialab) dreapta, justa sau exacta, ceea ce inseamna ca
balantele ramn in echilibru la adaugarea a 2 greutati egale.
Balantele trebuie sa fie echilibru si cand platanele sunt goalec)
sa fie fidela, adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa
fie necesara de fiecare data o aceeasi greutate pentru
echilibrared) sa fie sensibila, balanta sa se incline la adaugarea
unei greutati cat de mica
Controlul balantelor si greutatilor e reglementat de lege si
executat de DGM periodic la inceputul fiecarei cantariri balanta e
verificata de operator balanta corespunzatoare: coloana in pozitie
vericala, bratele si talerele se balanseaza pe liber, fara frecare,
iar acul indicator sa oscileze in aceeasi masura la dr si stg
punctului zero balanta se aseaza pe o suprafata perfect plana se
incearca sensibilitatea cu o greutate foarte mica
Conditii de pastrare pentru balante sa fie ferite de variatii
mari de temperatura si umiditate sa se respecte limita de
incarcarede pana la 1 data si fata de aceasta parghiile sa fie
sterse de praf cu o carpa moale cutitele si lacasul acestora vor fi
protejate prin blocare in repaus si se sterg cu o carpa moale
curata si uscata sau cu o pensula partile nichelate se sterg cu
carbonat de Ca cumpenele de mana se pastreaza in carton sau
suspendate intr-un cuiReguli practice la cantarire toate
preparatele medicamentoase se verifica la masa exceptie - solutiile
parienterale se masoara la volum se folosesc balante verificate n
afara unor indicaii speciale, cntririle se fac cu o precizie de
0,01 g cnd avem indicaia exact cntrit s-au se cntrete exact
cntrirea trebuie fcut la balana analitic cnd substanele sunt
prescrise n pri (prescurtat p) o parte va fi asimilat ca fiind 1g
alegem balana potrivit cantitii de cntrit pentru cantitile sub 0,05
g se utilizeaz pulberi titrate (pulberi diluate 1/10 sau 1/100
pentru exactitatea cntririi). intotdeauna se verific punctul de
echilibru al balanei nainte de cntrire. pentru cntrirea substanelor
solide se pun pe cele dou talere (n situaii n care nu cntrim direct
n vasul tarat) 2 foite de hartie sau 2 cartele de plastomeri egale
iar substanele se scot din borcan cu ajutorul linguriei de metal
sau plastic i se pun pe talerul drept (pe talerul stng fiind
greutile). lichidele se vor cntri n flacoane sau mensuri (vase de
laborator tarate) lichidele se cantaresc cu grija ptr a se evita
murdarirea etichetei; se inclina sticla pe partea opusa etichetei
dopul borcanului sau sticlei cu care se lucreaza se aseaza mereu cu
varful in sus cntrirea substanelor vscoase se face n capsule de
porelan de unde pot fi scurse usor. substantele moi se pot cantari
pe foite de hartie cerata ptr a nu se murdarii platanul
balantei
6.Pulverizarea, metode de pulverizare, ustensile folosite
Pulverizarea= este operaia prin care corpurile solide sunt
reduse n fragmente foarte mici, pn la dimensiuni coloidale.- este o
etapa obligatorie pentru toate publberile- pulverizarea se poate
realiza prin: lovire (aplicnd lovituri perpendiculare pe substana
respectiv) sau prin triturare efectund o micare circular de apsare
n sens invers acelor de ceasornic.- in functie de marimea
particulelor obtinute deci a gradului de finete urmarit se pot
obtine particule mari de peste 1mm prin sfarmmare sau particule
mici cuprinse intre 50 si 500 microni prin macinare-prin
pulverizare suprafata totala a particulelor creste foarte mult,
ceea ce constituie un avantaj ptr prepararea anumitor ff deoarece
sa mareste viteza de dizolvare la solutii se usureaza procesul de
extractie la solutile extractile se ajunge la amestecuri mai
omogene in cazul pulberilor compuse-procesul de pulverizare
necesita supunerea materialului la forte de presare si
forfecare-maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode
principale:-strivire- taiere sau despicare- lovire- frecaren
farmacie aceast operaie se realizeaz cu ajutorul mojarului i
pistilului (pentru pulverizare fiind indicat mojar a crui perei
prezint porozitate).Dup pulverizare substana se cerne prin sita
indicat iar un eventual reziduu se pulverizeaz din nou. Conform FR
X substana se pulverizeaz fr reziduu.
Pulverizarea cu reziduu este ntlnit la unele produse vegetale
(exemplu rdcin de ipeca) unde un anumit reziduu este rezultat din
esutul lemnos foarte srac n substan activ.Rezidu se admite pana la
5% la vegetal iar la chimice nu se admite reziduu.
Porfirizarea = Este o metoda de pulverizare prin care se obtin
pulberi foarte fine. Ea se executa cu ajutorul unui pistil plat sau
usor concav la baza care actioneaza frecand substanta pe o placa
perfect lustruita. Atat pistilul, cat si placa sunt confectionate
dintr- un material foarte dur si rezistent, cum este porfirul sau
otelul inoxidabil.Pulverizarea prin intermediiPentru a micora
timpul de pulverizare la substane care se pulverizeaz anevoios,
utilizm unele substane strine inerte chimic i farmacologic, cu
rolul de a uura operaia, modalitatea numindu-se pulverizare prin
intermediu, ca de exemplu:Intermediu permenente- zahrul pentru
pulverizarea seminelor de oleaginoase (dovleac, in etc.);Intermedii
efemere (10% )- alcoolul pentru camfor, acid boric, acid
salicilic;- cloroformul sau eterul pentru dizolvarea iodului;-
substane gazoase pentru obinerea de pulberi foarte fine (sulf).
Frecarea pe o sita:- pulverizarea unor substane cu tendin de
aglomerare (oxid de magneziu sau oxid de zinc) se realizeaz prin
frecarea pe sit.
7.Siropuri, metode de preparare
Siropuri ( FR X SIRUPI ) Sunt preparate lichide cu un continut
crescut de zahar (54 - 64% ) destinate administrarii interne.
Continutul de zahar este mai mare decat solventul.Siropul se
clasifica: 1 dupa formulare: -oficinale(siropul simplu, siropul de
Tolu, siropul de beladona, siropul de
codeina)-magistrale-industriale2 corectoare de gust3
medicamentoase
Preparare: conform FR X se prepara prin dispersarea subst active
sau a extractelor vegetale in solutii concentrate de zahar sau in
sirop simplu si completare la masa prevazuta. In principiu
prepararea are 3 faze:a.dizolvarea zaharului in apa sau in solutia
ce contine subst. activeDizolvarea zahrului se face prin mai multe
metode:a) Metoda de preparare la rece - metoda agitrii, per
descensum, percolare;b) Metoda de preparare la cald.Dizolvarea la
rece se folosete rar deoarece se realizeaz greoi si siropul obinuit
poate fi invadat de microorganisme. In general, metodele de
preparare la rece se folosesc pentru alte siropuri in care sunt
incorporate substane termolabile sau volatile.Prepararea la rece
prin metoda agitrii: intr-un pahar Berzelius se aduc cele 64 g zahr
si cantitatea corespunztoare de apa. Amestecul obinut se agita cu o
bagheta pana la dizolvarea completa a zahrului.Preparare la rece
prin metoda per descensum", numita si dizolvarea circulanta: zahrul
se aduce intr-un scule, si se suspenda la suprafaa apei (cu
ajutorul unei baghete de sticla), fara ca aceasta sa ating pereii
vasului. Dupa dizolvarea ntregii cantiti de zahr, amestecul se
agita pentru omogenizare.
Prepararea prin dizolvarea la cald: este metoda folosita in
farmacie si se realizeaz astfel: zahrul si apa se aduc intr-un vas
emailat, cu emailul intact, pe baie de apa, la foc moderat si se
agita pana la dizolvarea zahrului, fierbandu-se 1-2 minute. Pentru
ca procesul de dizolvare sa fie mai rapid, zahrul se pulverizeaz si
apa se incalzeste. Daca spumeaz, spuma se va indeparta. Siropul
obinut se filtreaz fierbinte prin hrtie de filtru, vata, estura. Se
pot folosi plnii de filtrare la cald. Cand prepararea siropului se
face la temperatura prea ridicata, el poate capata o culoare bruna
datorita caramelizarii zahrului, de aceea va fi necesara o
decolorare a acestuia. Daca in timpul fierberii se pierde din apa,
completarea se face cu apa distilata fierbinte, pana la obinerea
concentraiei corespunztoare.
b.aducerea la concentratia doritaEste operatia ce se aplica
tuturor siropurilor preparate la cald. Stabilirea densitatii se
face cu ajutorul densimetrului sau zaharimetrelor ce se lasa sa
pluteasca in sirop in timpul prepararii. In lipsa de densimetre
concentratia se stabileste prin cantarirea cat mai exacta a vasului
si componentelor siropului pt ca intr-un sirop mai concentrat
zaharul cristalizeaza iar intr-un sirop mai diluat zaharul e expus
hidrolizarii sau fermentarii. Densitatea siropurilor trebuie sa fie
intre 1.30 - 1.32.c.clarificarea si decolorareaCa agenti de
clarificare se folosesc:*pasta de hartie de filtru, albumina,
carbune medicinal, sau pulberi inerte (talc, caolin, carbonat de
magneziu).8. Deosebiri intre solutiile injectabile si solutiile
perfuzabile dupa FR X
PREPARATE INJECTABILEPREPARATE PERFUZABILE
In FRX intalnim preparate injectabile sub denumirea de
INIETABILIA si se definesc ca fiind preparate sterile destinate
administrarii parenterale incare substantele active sunt dispersate
molecular si sub forma de solutii, emulsii,suspensii sterile sau
pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent
steril inainte de folosire. Sunt repartizate in fiole sau flacoane
si sunt administrate prin injectare.FRX prevede o monografie de
generalitati pt medicatia injectabila si 35 de monografii
individualizate de preparate injectabile.Preparatele perfuzabile
sunt solutii apoase sau emulsii de tip U/A izotonice, apirogene si
sterile care se administreaza IV in volume de 100 ml sau mai mari
cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. In FRX se gasesc la
monografia INFUNDIBILIA.
Se folosesc pt tratament si scop de diagnosticSe folosesc pt. a
hrani organismul
Se administreaza IV, IM,SCSe administreaza doar IV
Se administreaza in cantitati de 5-10 mlSe administreaza in
cantitati de 100 ml.
Se conditioneaza in fiole si flacoane Se conditioneaza in pungi
de plastic.
9. Divizarea, metode de divizare pentru medicamente
Divizarea e o etapa obligatoria in cazul pulberilor
divizate.Diviziunea pulberilor in doze unitare se face in mai multe
moduri si anume:prin aprecierre vizuala a conurilor de pulbere
formate pe cartele de celuloid si prin masurarea si prin cantarire.
Apreciere vizuala sau dupa ochi consta in repartizarea pilberii in
doze egale in numarul indicat pe cartele asezate cate 5 in randuri
verticale unele peste altele in asa fel incat o treime din lungimea
fiecarei cartele sa fie libera pe aceasta urmand sa se depuna
pulberea de divizat. In felul acesta conurile de pulbere sunt mai
aproape unele de altele aprecierea vizuala e mai usoara.
Repartizarea in volume e mai exacta iar pierderea de substanta prin
aderarea de cartele e mai redusa deoarece distanta de parcurs pana
la introducerea in capsule e mai scurta. Cartela cu pulbere de
divizare se tine cu mana dreapta deasupra sirului de cartele
asezate vertical si printr-o usoare lovire a marginei cartelei cu
degetul aratator intreaga cantitate de pulbere se repartizeaza in
doze egale. Este de criticat procedeul prin care cartelele se
aseaza orizontal si mai ales distantate intre ele dispunerea
pulberilor facundu-se in mijlocul cartelei. Prin procedeul dupa
ochi sunt pierderi de substanta iar diferenta dupa doze poate fi
mare daca operatorul nu are suficienta experianta. Procedeul se
foloseste atunci cand avem de divizat cantitati de substanta mai
mari intr-un timp mai scurt . Modul prin masurare se executa cu
dispozitive speciale. Se foloseste pentru divizare de cantitati
mari de substante dar este imprecis deoarece substanta se
cantareste in prealabil si apoi se masoara. Modul prin cantarire
este cel mai exact procedeu si singurul recunoscut de FR. Necesita
timp mai mult sunt si oarecare pierderi de substanta dar merita
folosit deoarece obtinem doze exacte.
10. Solventi uzuali folositi la prepararea solutiilor,
enumerare, descriere
Solventi:Solventii sau faza de dispersie constituie al doilea
component esential al unei solutii. El reprezinta dizolvantul care
transforma substantele medicamentoase in solutie prin intermediul
operatiilor de dizolvare.
Conditii de calitate pt solventi: sa nu aiba actiune
farmacologica proprie; inert din punct de vedere chimic; incolor,
pur, stabil, neinflamabil; putere mare de dizolvare; ieftin si usor
de procurat; sa nu reactioneze cu materialul recipientelor in care
se lucreaza; sa se conserve bine si sa asigure o buna conservare;
sa nu fie toxic; usor de recuperat daca au folosit la prepararea
solutiilor extractive.
Clasificarea. Dupa constanta dielectrica:1)polari = constanta
dielectrica mare, adica pot prezenta forte electice
locale.2)nepolari = nu prezinta moment electric, adica au constanta
dielectrica aproape de 0.
b. Dupa LLOYDgrupa 1: apa distilata, alcool etilic, metilic,
glicerol, propilen-glicol.grupa 2: acetona, cloroform, acid acetic,
eter, eter-acetic.grupa 3:benzen, tetraclorura de carbon, sulfura
de carbon, ulei de parafina, ulei de terebentina, uleiuri
vegetale.
IMPORTANT ! solventii din aceeasi grupa sunt miscibili intre ei
in orice proportie. solventii din grupa 2 sunt partial miscibili cu
cei din grupa 1 si 3 solventii din grupa 1 si 3 nu se amesteca
intre ei.
Solventi uzualiSolventul apa e cel mai important din punct de
vedere calitativ, polar, bine tolerat de tesuturi, usor de asimilat
pt ca reprezinta constituientul major al organismului, nu prezinta
toxicitate, e cel mai economic solvent, suporta actiunea caldurii
fara a se descompune fapt ce inlesneste obtinerea preparatelor
parenterale si pt ochi (preparate sterile).Fr X inscrie urmatoarele
monogrfii ce corespund scopurilor farmaceutice: Apa distilata (
AQUA DISTILLATA; AQUA DISTILLATA AD INIECTABILIA iar in suplimentul
din 2001 apare AQUA PURIFICATA)Apa dizolva subst anorganice, o
parte din subst organice, alcooli, zaharuri, cetone, aminoacizi,
taninuri,etc. Nu dizolva rezine si hidrocarburi.Conservare : 14
zile pt solutiile obisnuite 4 ore pt solutiile parenterale
Prezentarea apei distilate:este un lichid incolor, inodor dpdv
chimic si microbiologic. Apa purificata e o apa cu o puritate mai
ridicata ca a celei distilate dar nu indeplineste caracteristicile
acesteia dpdv bacteriologic.
Alcool etilicDupa apa cel mai utilizat, singur sau in amestec de
solventi pt preparatele unei mari categorii de solutii. Solvent
polar ce se amesteca in orice proportie cu apa, glicerol,
propilen-glicol, polietilen-glicoli lichizi, etc.Prezentare: lichid
incolor, limpede, volatil, inflamabil, cu miros caracteristic si
gust arzator. pe langa calitatea de dizolvant are calitati
dezinfectante si antiseptce, de aceea in preparatele de uz intern
are si rol de conservant.Alcoolul dizolva: iod, alcaloizi, baze,
uleiuri volatile, mentol, timol, camfor, glicozide, materii
colorate, etc.Incompatibil cu subst oxidante.Conservare: se face in
recipiente de capacitate mai mare, bine inchise, ferite de
lumina.
FR X prevede urmatoarele monografii: alcool absolut, alcool
rectificat, alcool, etanol, regasit la monografia Alconolum cu
concentratia de 96 .alcoolul diluat ( ALCONOLUM DILUTUM )
concentratie 70 obtinut prin diluarea cu apa.
Solventi anhidriGlicerol ( glicerina ) FR X :
GLYCEROLUMPrezentare: lichid incolor, siropos, fara miros, cu gust
dulce, higroscopic, temperatura de fierbere 140 C. Se amesteca in
orice proportie cu apa, alcoolul, acid lactic cand ii scade
vascozitatea, practic insolubil in cloroform, eter, uleiuri grase
si uleiuri volatile, nemiscibil cu lanolina si vaselina. Dizolva:
alcooli, polioli, zaharuri, saruri organice si minerale, etc.
Incompatibil cu subst oxidante.Se utilizeaza ca solvent pt
prepararea formelor aplicate pe mucoase, ca laxativ in clisme, sau
intern in dischinezii biliare.Administrarea orala pe cale bucala da
iritatii gastrice.Intra in componenta unor forme farmaceutice ca:
unguente, suspensii, emulsii, supozitoare, ovule.Conservare:
flacoane bine inchise pt ca este subst higroscopica.
Propilen-glicol (FR X: PROPYLENGLYCOLUM)Prezentare: lichid
limpede, vascos, incolor, fara miros, gust dulce amarui,
higroscopic, miscibil cu apa, acetona, cloroformulo, solubil 1:6 in
eter, nu se amesteca cu uleiurile.Se sterilizeaza prin
caldura.Capacitate de dizolvare sub cea a glicerolului.Dizolva:
alcaloizii baza, anestezine, cloranfenicol, sulfamide, efedrina,
mentol, vitamine din grupa A, B, D, iod, iodura de potasiu,
etc.Folosit ca solvent cand subst medicamentoasa hidrolizeaza cu
apa, fiind putin toxic se foloseste si intern. Extern : lotiuni
cutanate, potenteaza actiunea bacteriilor.Conservare:recipiente
bine umplute si bine inchise.
Polietilen-glicoli (FR X: MACROGOLA; PEG SAU
CARBOVAX)Prezentare:pot fi solizi, semisolizi sau lichizi.Cei
lichizi sunt limpezi, incolori, cu miros slab caracteristic, cu
gust amar, usor arzator, higroscopici. Se amesteca cu apa, alcool,
cloroform, acetona, glicerol. Nemiscibil cu uleiuri grase, grasimi,
eter. Dizolva antibiotice, sulfamide, anestezina, camfor, acid
salicilic, etc.Incompatibile cu fenoli, ioduri, taninuri, saruri de
argint, acid acetil salicilic, terpeni hidrati, etc.Conservare:
flacoane bine inchise care nu sunt confectionate din polietilen. Se
pastreaza ferit de lumina.
AcetonaPrezentare: cetona miscibila cu alcoolul, eterul, uleiul
volatil si apa. Are toleranta biologica redusa pt ca da dureri de
cap si iritatii gastrice fiind inflamabil.Se utilizeaza in
obtinerea oleorezinelor si ca solvent pt grasimi fiind folosit la
degresari. Se utilizeaza extern si intra la subst cu regim
special.
Solventi nepolariIntra uleiurile vegetale, de parafina, eter,
acetat de etil, oleat de etil, mirestat de izopropil, uleiuri fine
sau uleiuri vegetale.Conditii: sa fie neutre, cu indice de
aciditate mic; sa nu rancezeasca usor; bine tolarate extern (sa nu
produca acantoza = pori dilatati) iar pe mucoase sa nu irite; sa se
resoarba repede fara a forma noduli cand sunt injectate
I.M;Uleiurile fine sunt utilizate ca solvent la prepararea
solutiilor uleioase (frictii, injectabile, colire, picaturi pt nas,
etc), obtinerea sapunurilor, a emplastelor, linimentelor si ca
excipienti la prepararea unguentelor.
Uleiul de floarea-soarelui (FR X HELIANTHI OLEUM) se obtine prin
presarea la rece a semintelor de HELIANTHUS ANNUUS Prezentare:
lichid uleios, galben auriu, cu miros slab caracteristic, gust
dulceag, densitate mai mica ca apa, si prezinta indice de aciditate
cel putin 2, usor solubil in cloroform, eter, benzina, greu solubil
in alcool, insolubil in apa. Bun dizolvant pt solutii hidrofile si
volatile.Folosit ca solvent pt obtinerea solutiilor uleioase de uz
intern si extern si a solutiilor aplicate pe mucoase.Pt obtinerea
solutiilor injectabile se foloseste ulei de floarea-soarelui
neutralizat si sterilizat cu aer cald timp de 3 ore la 140 C
:HELIANTHY OLEUM NEUTRALISANTUM ).Se mai foloseste la fabricarea
emulsiilor, sapunurilor, unguentelor.Conservare:vase pline, uscate,
ferite de lumina.
Uleiul de ricin (FR X RICINI OLEUM ) se obtine din seminte de
ricini comunis Prezentare: lichid vascos, aproape incolor sau slab
galbui, cu miros si gust slab particular.La 0 C se tulbura iar la
-16 C se solidifica intr-o masa albicioasa, moale.Singurul ulei
vegetal miscibil cu alcoolul.Utilizat ca vehicul pt subst lipofile
si se foloseste pt prepararea unor forme farmaceutice ca: solutii,
preparate injectabile, emulsii, unguente, globule, capsule
gelatinoase, lotiuni de uz extern si mai ales in cosmetica. Intern
se administreaza ca purgativ in doze de 5-10 g pt copii (2 g / an
varsta) si 30-40 g adulti.
Parafina lichida (ulei de parafina) - FR X PARAFFINUM
LIQUIDUMPrezentare: amestec de hidrocarbuni parafinice saturate
fiind un produs obtinut la distilarea fractionala a petrolului.
Parafinele sunt lichide incolore, fara gust si miros, solubile in
benzen, benzina, cloroform, eter, foarte greu solubile in alcool,
nemiscibile cu apa, se amesteca in orice proportie cu uleiuri
volatile.Administrata intern parafina lichida e laxativa, bine
tolerata de piele.Intra in compozitia unor forme farmaceutice ca:
emulsii, unguente farmaceutice si cosmetice, solutii uleioase. ! FR
X nu prevede folosirea lui la prepararea picaturilor pt nas (da
parafinoame) recomandand inlocuirea sa cu ulei de
floarea-soarelui.
Alte uleiuri folosite: de in, avocado, migdale, arahide, susan
folosite mai mult in cosmetica.
11. Ambalaje folosite in farmacie
Ambalarea si ambalajul reprezinta un ansamblu de tehnici si
materiale care permit protejarea medicamentului impotriva
modificari posibile pana la utilizare.
Dezvoltarea si diversitatea produselor medicamentoase
participarea la schimburile internationale au impus perfectionarea
ambalarii (conditionarea)Conditionarea este operatia complementara
care urmeaza dupa fabricarea unui medicament si este inchiderea
formei farmaceutice realizate intr-un invelis de forma si
material.Ambalajele sunt foarte variate si confera aspectul
definitiv, usor de utilizat de catre bolnavi.Pot fi considerate
deci ca o prelungire a punerii in forma a substantei farmaceutice.
Cele doua faze de preparare si de conditionare sunt
inseparabile.Aceasta e conditionarea primaraForma farmaceutica
astfel conditionata este protejata de un ambalaj constituit in
general din carton ceea ce se numeste conditionare
secundara.Conditionarea unui medicament se compune din mai multe
elemente care indeplinesc urmatoarele roluri:1) rol de protectie
cand ambalajul contine forma farmaceutica si trebuie sa o pretejeze
contra socurilor, deformarilor in timpul manipularii, transportului
si depozitarii, factorilor de alterare prin permeabilitate la
agenti externi (O2 , vapori de apa, lumina, microorganisme)2) rol
functional- cand ambalajul trebuie sa faciliteze distribuirea
medicamentelor si utilizarea lor de catre pacient3) rol de
semnalizare si informare recipientul trebuie sa poarte in
particular o eticheta pentru identificare usoara, sa aibe
identificat numarul de utilizari si precautie4) rol de promovare a
marketingului medicamentului. Medicamentul terbuie sa aiba aspect
placut sa ofere incredere5) rol psihologic ambalajul trebuie sa
prezinte semne distinctive, sa prezinte aceeasi culoare si forma
pentru acelasi produs, sa aibe inscriptie Avizat de Ministerul
Sanatatii
Conditii de calitate pentru materialele conditionate:1) inerte
fata de continut2) sa fie lipsite de toxicitate3) sa fie
impermeabile la lichide si gaze4) sa prezinte etanseitate5) sa
protejeze continutul de radiatiile 6) sa aibe rezistenta fizica
Materialele folosite la conditionareSticla e cel dintai material
utilizatProprietatile sticlei sunt: transparenta rezistenta fata de
diferite elemente fizice si chimice poate lua prin prelucrare
diferite forme ambalajele din sticla pot fi sterilizate are
rezistenta mecanica buna dar la socuri puternice poate deveni
casanta si se spargeTrebuie stiut ca suprafata sticlei imprima
alcaneitate substantei apoase, din acest motiv de multe ori se
recurge la izolarea peretilor sticlei prin siliconare ceea ce duce
la imbunatatirea stabilitatii chimice si la golirea mai usoara a
recipientului de continut.
Sticla obisnuita nu este recomandata pentru confectionarea
recipientrlor farmaceutice. Pentru recipiente farmaceutice e
recomandat a se folosi sticla cu un continut mare de siliciu.
In general se foloseste sticla colorata de prefetinta rosie
bruna, neagra- rosie, rosie violet, brun inchis.Recipientele de
culoare brun deschis, brun verzui, verde inchis sau violet sunt mai
putin indicate deoarece lasa razele ultraviolete sa treaca prin
ele.Culoarea albastra e total contraindicata deoarece cntine oxid
de cobalt.Se acorda o atentie deosebita sticlei din care se fac
fiolele si flacoanele pentru solutii parenterale (se
injecteaz)Pentru ele se foloseste se foloseste sticla borosilicata
sau sodocalcica.
Plastomerii ocupa un loc important in conditionarea primara a
medicamentelorAvantajele plastomerilor greutate redusa rezistenta
mecanica indiferent chimic securitate in administrarea solutiilor
datorita absentei combinarii bacteriologiceDezavantajele
plastomerilor unele materiale plastice cedeaza din componente sau
reactioneaza cu substantele ambalate de aceea e necesar sa se
testeze compatibilitatile medicamentului cu ambalajele din
plastomer
Se disting:a) polimer termoplastici care pot fi prelucrati la
cald Ex: polietilena (e folosita pentru obtinerea flacoanelor cu
pereti supli, pentru obtinerea tuburilor pentru comprimate si
unguente, saci, pungi, tipare, ambalje pentru supozitoare) ,
polipropilena(se foloseste pentru confectionarea filmelor si a
articolelor sterilizabile cu apa firbinte, a seringilor),
policlorura de vinilb) polimer termorezistent aici intra
fenoplastele, aminoplastele din care se obtine cutii, busoanec)
elastomerii (cauciucurile) ele se impart in:a. naturaleb.
sinteticec. siliconiceSe folosesc pentru obtinerea de accesorii de
conditionare, dopuri, tuburi si racorduri pentru aparatele de
transfuzie, sonde, tetine, prezervative, etc.
Avantaje: cel mai importante elasticitatea, deoarece asigura
etanseitatea dupa intepatura.Dezavantaj: cel mai importanta
imbatranesc in timp mai ales cauciucul naturalMetale si aliajeCel
mai folosit metal e aluminiuAvantaje: maleabilitatea, greutatea
redusa rezistenta chimicaE utilizat sub forma de folii, tuburi,
recipient pentru aerosoli, capace pentru flacoane de antibiotic
injectabilStaniol e maleabil, e bine tolerat dar se foloseste din
ce in ce mai rar pentru folii termosudabile fiind inlocuit cu
aluminiuPb e folosit in ultima vreme foarte rar, doar siliconat,
deoarece e toxic, prin acumulare duce la saturniz (intoxicare cu
Pb)Otelul inoxidabil ofera mare rezistenta mecanica si chimica, e
folosit pentru obtinerea de containere, cuve, diferite aparate,
pese ce intra incontact direct cu medicamentul in timpul
preparariiPortelanurile sunt mai solide si mai stabile decat
sticla, dar sunt mai grele si se folosesc pentru confectionat de
mojare si pistile recipiente pentru pastrarea excipientelor solizi
si a unguentelor.Hartia in farmacie sunt multe tipuri de ambalaje
de hartie. Hartia e folosita alaturi de carton in mod frecvent in
farmacie. Ambalajele de hartie sunt folosite pentru conditionarea
formelor farmaceutice ca: pulberi, comprimat, drajeuri.Dezavantaj
major al hartiei este ca nu ofera protectie suficienta contra
umiditatii si O2Ambalajele din hartie pot fi imbunatatite prin
acoperirea cu folii din material plastic, polimetalizate, dar in
aceste cazuri rolul protector nu-l mai ofera hartia.Din hartie se
obtin plasturi, pungi, saci, etichete. Ambalajele de hartie pot fi
capsule de hartie sa mai numesc si pachete in latime (CAPSULAE
PAPIRACEAE) si sunt ambalaje folosite pentru pulberi divizate sau
nedivizateEle se arunca dupa folosirea preparatului.Se utilizeaza
pentru ambalarea pulberilor divizate in greutate de cateva grame
pana la cateva centigrame.Pentru greutati mai mari se folosesc
pungile de hartie numite in latina PUGILLUMHartia folosita trebuie
sa fie de buna calitate, constituita aproape in totalitate din
celuloza si trebuie sa fie indiferenta chimic fata de alte
substante.
12. Clasificarea medicamentelor, dupa gradul de toxicitate,
aranjarea lor in rafturi- insemne si etichete specifice functie de
locul de depozitare
Prin medicament se intelege substante sau asociere de substante
folosite in actul terapeutic cu scopul ameliorarii sau vindecarii
la om sau la animal. Sunt considerate medicamente si substantele
folosite in scop de diagnostic.
Dup toxicitatea. Medicamente obinuite sau anodine care se
administreaz n cantiti de ordinul gramelor fr a produce tulburri n
organism. Etichetarea substanelor se face cu etichet avnd litre
negre pe fond alb i sunt depozitate pe raft obinuit;b. Medicamente
puternic active (eroice) utilizate n cantiti de ordinul cg, iar
eticheta acestora conine numele substanei scris cu litere roii pe
fond alb i se depoziteaz la Separanda.c. Medicamente toxicesi
stupefiante la care dozele sunt de ordinul mg, eticheta acestora
are fondul negru pe care denumirea substanei este scris cu litere
albe i sunt depozitate la Venena. Stupefiantele sunt substane care
produc dependen. Depozitarea i etichetarea acestora este tot la
Venena. Eliberarea stupefiantelor se face pe baz de reet cu timbru
sec pe care se elibereaz doza maxim pentru 3 zile.
n oficin medicamentele sunt aranjate pe rafturi sau n dulapuri
dup mai multe criterii:1. Calea de administrare (intern /
extern);2. Forma farmaceutica3. Ordine alfabetica (stanga /
dreapta)4. Termen de valabilitate (din fata in spate)
13. Dozele, tipuri de doze si definitii
Doza este acea cantitate de medicamente care se administreaza
pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.
Doza terapeutica utila sau uzuala: reprezinta cantitatea minima
de medicamente la care apare efectul minim terapeutic cunoscut.
Cand nu se specifica altfel administarea se refera la calea orala,
dozele pot fi pentru o data sau 24 h.Dosis plena consta in
administrarea cantitatii intregi de medicamente o singura data in
ziDosisrefracta medicamentele se prescriu fractionat in mai multe
doze.
Doza de atac sau initiala poate reprezenta din doza totala; se
impune in stari de urgenta; se foloseste pentru a realiza o
concentratie activa;
Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se
face tratamentul indelungat a unei afectiuni prelungite sau cronice
si este corespunzatoare cantitatii de medicamente folosite zilnic
de organism ce realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut
prin doza de atac;
Doza unica este cantitatea unica de medicament administrata o
singura data pe timpul tratamentului
Doza de depozit este doza unica dar cu efect prelungit pe zile,
luni in functi de durata necesara substantei necesara in organism
(preparate hormonale)
Doza curativa sau uzuala: cantitatea cuprinsa intre doza utila
si cea maxima care da raspunsurile farmacodinamice cele mai
favorabile in tratament
Latitudinea terapeutica se regaseste intre doza utila si doza
curativa
Zona terapeutica sau maniabila se regaseste intre doza utila si
cea toxica.
Varsta omului este impartita in urmatoarele etape: nou nascut (1
zi-2 luni) sugar(2 ani-2 ani) copil(2 ani-12 ani) adolescent(12-18
ani) adulti(18-60 ani) batrani(peste 60 de ani)Daca nu este
interdictie de varsta calculul de doza pt copii se face astfe: in
functie de varsta peste 2 ani pana la 12 ani:d=d- doza pt
copilD-doza pt adultA-varsta copilului12-constanta in functie de
greutatea corporala a copiluluid=G-greutatea copiluluiD-doza pt
adult70-constantad-doza pt copil
d=F=factor de corelatie care are in functie de masa corporala
capata urmatoarele valori:2=10-16 kg1,5=sub 36 kg1,25=sub 56 kg
calculul dozei pt sugarid=A=varsta sugarului-ptr o luna -0.6%din
doza adultului 2 luni1.3 3 luni-2% 4 luni-2.6% 5 luni-3.3% 6
luni-4% 7 luni-4.6% 8 luni-5.3% 9 luni-6% 10 luni-6.6% 11luni-7.3%
12 luni-8.2% 14 luni-9.3% calculul dozei pt batrani dupa 60 de
ani,metabolismul incetinit, functiile hepatice si renale
influenteaza absorbtia si eliminarea medicamentelordoza terapeutica
maxima se obtine astfel:-60-80=D*0.80-peste 80 de ani=D*0.70
14. Ustensile, folosite la prepararea formelor farmaceutice,
recunoastere si prezentare
n farmacii, pentru prepararea cantitilor mici de pulberi se
utilizeaz mojarul i pistilul.Dac pentru pulverizare se ntrebuineaz
mojare la care pereii au poroziti pentru amestecare se utilizeaz pe
ct posibil mojare cu perei netezi. n afar de aceast modalitate se
utilizeaz i aparate pentru amestecare acionate electric (mixere
etc.) care conduc la obinerea unei pulberi cu omogenitate i grad de
dispersie ridicat. La triturarea substantelor colorate se folosesc
mojare cu pereti luciosiPentru pulverizarea substanelor toxice,
iritante este important s se lucreze cu mojare acoperite sau
operaia s aib loc sub ni.
Aceste substane se pstreaz n vase de porelan, de plastic,
etichetarea fiind fcut n acelai mod ca i la substanele solide, iar
pentru manipulare se utilizeaz spatule, patentule
Mensura este confecionat din tabl smluit, porelan sau sticl, are
forma unui trunchi de con rsturnat i este marcat n interior ncepnd
de jos n sus, cu numrul de mililitrii corespunztor pn la nlimea
respectiv. Mensura este indicat pentru msurarea cantitilor mari de
lichide (100 2.000 ml) deoarece msurarea cu ajutorul ei este mai
puin exactCilindrul gradat confecionat din sticl, are form
cilindric cu diametrul mic n raport cu nlimea. Este mai exact dect
mensura, dar mai puin exact dect pipeta sau biureta.
Balon cotat fabricat din sticla, de diferite capaciti are un gt
lung i ngust pe care este un semn care marcheaz capacitatea exact a
balonului. Baloanele cotate permit o msurare exact a volumului
diferitelor lichide
Pipeta. Pipetele sunt utilizate pentru volume mai mici de
lichid. Ele sunt vase care permit o msurare exact a volumului
lichidelor. Pipetele sunt de dou feluri:- pipete cu bul (a);-
pipete biuret (b).
Biuretele sunt tuburi de sticl cilindrice, gradate cu diametrul
bazei foarte mic n raport cu nlimea, la partea inferioar avnd un
robinet cu ajutorul cruia se regleaz scurgerea.
15. Filtrarea, materiale filtrante uzuale
FiltrareaDefinitie: operatia de separare a unei faze lichide de
o faza solida dintr-un amestec eterogen solid- lichid (suspensie)
prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material
filtrant ce permite numai trecerea fazei lichide.
Lichidul ce trece pprin filtru = filtratConditiile pt. ca o
membrana sa fie filtranta:-sa retina particule in suspensie -sa
prezinte rezistenta mecanica mecanica( sa nu se rupa in timpul
filtrarii)-sa fie inerte din punct de vedere chimic-sa filtreze in
debit continuu-sa fie economic si usor de procuratMateriale
filtrante flexibile metalice-confectionate din otel inoxidabil,
cupru, argint sau foi de tabla perforata- fol in industrie-pentru
particule mari sau ca suport pentru filtre nemetalice- ptr lichide
neagresive sau utilizate la temperaturi mari
Materiale filtrante flexibile nemetalice-confectionate din fibre
de celuloza, lana, material plastice sau vascoase-permit retinerea
particulelor fine-sunt sensibile la caldura-pot fi sterilizate cu
vapori de caldura- pot filtra solventi polari si nepolariPnza de
bumbac este utilizat frecvent, avnd o rezisten mecanic bun i pre de
cost sczut. Nu este utilizabil pentru filtrarea substanelor
corozive.Lna este utilizat pentru filtrarea acizilor diluai.estura
de in este asemntoare bumbacului dar cu rezisten mai mare.Tesatura
din matase are rezistenta mecanica mare. Sunt atacate de substante
alcaline mai usor decat cele acide. Au fost inlocuite de materiale
sintetice
Materiale filtrante neflexibile-sub forma de discuri, placi,
cartuse obtinute din material dur prin presare ca atare sau in
prezenta unui liant-au durata mare de functionare-rezistenta buna
la actiunea lichidelor agresive- nu se deformeaza sub actiunea
lichidelor de filtrat-poseda selectivitate-au debit constantEx:
bujiile CHAMBERLAND-este une material ceramic poros-rezistent la
caldura si pot fi sterilizate prin caldura uscataBujiile filtrante
sunt confecionate din material poros obinut din amestecuri de
caolin (Chamberland), de siliciu (Berkefeld) etc. cu ap, presate n
forme i calcinate la 1.0000C Au un diametru al porilor ntre
0,3-0,4m. Rezistenta la caldura i se sterilizeaza prin caldura
uscata.
Filtre din sticla sinterizanta rezultate prin sudura partiala a
particulelor de sticla Porozitatea determinata de calibrul
particulelorTifonul (Tela hydrophila FR X) este estur de bumbac n
amestec cu celofibr. Pentru filtrare se utilizeaz n cteva straturi
suprapuse sau combinat cu vat.Hrtia de filtru este din celuloz pur,
de culoare alb, aspect omogen, rezisten corespunztoare i nu trebuie
s cedeze filtratului substane strine. Rezistenta mecanica se poate
mari prin pergaminare metoda ce consta in tratarea hartiei intai
ac. Azotic, apoi cu amoniac dupa care se spala si se usuca, are o
rezistenta mai buna fata de acizi sau baze.Din hartia de filtru se
pot face filtre simple, plisate sau cutate.Filtrele plisate au o
suprafata dubla de filtrare fata de cele simple si prezinta si o
filtrare mai rapida.- filtrul simplu cnd suntem interesai de
precipitat;- filtrul plisat cnd suntem interesai de fluid.
Vat (Gossypium depuratum, Gossypium depuratum mixtum, ambele
oficinale n FR X) se obine din bumbac prin diferite operaii de
purificare i albire, este tot celuloz i trebuie s ndeplineasc
condiiile prevzute de FR X. Filtrarea prin vat este expeditiv i
poate fi folosit ca atare sau mpreun cu tifon mai ales pentru
soluii extractive apoase i siropuri. Rezistenta la tractiune, usor
aspra la pipait, fara sa scartie. Filtrarea prin vata se face rapid
si da solutii clare si e indicata pentru cantitati mici de
lichid.
Gluga lui Hipocrat filtru din tesatura de lana sau bumbac de
forma conica fixat pe un cadru de lemn sau cerc metalicla
extremitatea inferioara si inauntru e prin un snur ce permite
ridicarea bazei filtrului cand filtrarea incetineste datorita
imbibarii cu particule a pereti filtrului. Se pot filtra cantitati
mari de lichid prin partea superioara a filtrului ce nu e
imbibat.Filtrare la cald- pentru solutii vascoase care se incalzesc
si se folosesc palnii speciale. Unele palnii pot fi inconjurate de
o teava prin care circula continuu apa calda sau doua palnii cu
diametru diferit intre care circula continuu apa caldaReguli
practice la filtrare: -filtrul de hartie se taie mai mic decat
inaltimea palniei pentru a evita scurgerea prin capilaritate a
lichidului pe dinafara. -Solutia se aduce pe peretele palniei sau
prin prelingere pe o bagheta sau se confectioneaza un mic manson de
protectie al varfului filtrului. -Prin filtrele de vata solutiile
se trec aducandu-se pe mijlocul filtrului si prin usiara apasare a
acestuia cu o bagheta, deoarece prin acest tip de filtre se pot
pierde cantitati importantede solutie preseaza filtrul pt evacuarea
acestora. -Orice filtru se umecteazain prealabil cu lichidul de
filtrat sau cu un solvent(apa pt. solutiile apoase si alcool cu
aceeasi concentratie pt. solutiile alcoolice)pt. filtrarea
solutiilor in compozitia carora intra pulberi inerte, talc, caolin,
carbonat de magneziu, caolin,se foloseste intotdeaunahartia de
filtru. -Solutiile anhidre trebuie sa se conditii de calitate
impuse de FRX.
16. Substante auxiliare, folosite la prepararea
comprimatelor
Substante auxiliareExcipienti sunt majoritatea substantelor
auxiliare adaugate unor subst medicamentoase si tratamanete
speciale.Principalele grupe sunt:1.Diluantisau subst de umplutura
sunt inerte din punct de vedere chimic si fiziologic si se adauga
la formulare atunci cand avem o cantitate mica de substanta activa,
cantitate ce trebuie completata pentru a realiza comprimatul de
marime necesara. Minim de subst activa este de 50 mg. Diluanti pot
fi solubili sau insolubili in apa. In cazul in care comprimatele
trebuie sa se dizolve complet in apa se folosesc doar excipienti
solubili. In general se prefera acei diluanti care usureaza
prepararea si pot indeplini si rolul de aglutinanti absorbanti
dezagreganti. Ex: lactoza, amidon, fosfat de calciu dibazic,
celuloza microcristalina.Pentru comprimatele masticabile se
utilizeaza zaharul, manitoul, sorbitolul (sorbitoul
higroscopic).Clorura de sodiu eventual citratul sau sulfatul de
sodiu se intrebuinteaza la prepararea comprimatelor ce duc la
obtinerea solutilor limpezi.
2.Aglutinanti / lianti / adezivi contribuie la transformarea
substantelor active purverulente in mici agregate denumite
granulate ce pot fi mai usor comprimate. Se pot adauga sub forma
uscata sau de solutie. Cei lichizi pot fi solutii apoase sau
coloidale/ lichide de granulare si se adauga amestecului de
substante active transformate intr- o masa vartoasa din care se
prepara granulatele ce se supun uscarii. Aglutinantii nu trebuie sa
aiba proprietati adezive excesive pentru a nu intarzia
dezagregarea. Granularea poate fi umeda sau uscata. Aglutinantii
pentru granularea umeda: glucoza sub forma de sirop, lactoza si
zaharoza.Aglutinanti folositi la obtinerea preparatului cu timp de
dezagregare prelungita (ce se dizolva lent in gura): guma arabica,
guma tragacanta sub forma de mucilagii.Cel mai utilizat aglutinant
este celuloza microcristalina folosit in procesul de granulare
directa.Alte exemple: acid steraic, ulei de parafina, unt de
cacao.Aglutinanti pentru granulare uscata / brichetare: PEG solide,
PEG 4000, PEG 6000, fiind solubili in apa se preteaza la prepararea
comprimatelor pentru solutii injectabile.
3. Dezagreganti asigura desfacerea comprimatelor dupa
administrare in fragmente. In general dezagregantii se adauga dupa
obtinrea granularii inante de comprimare. Pentru o degregarea mai
energica se pot adauga dezagreganti si in masa inainte de
granulare. La comprimatele care se sug si la cele pentru implante
nu se adauga dezagreganti.Cantitatea dezagregantilor este de 5 20
%. Cel mai utilizat dezagregant este amidonul. Se mai foloseste
amidonul modificat chimic, celuloza, acid alginic si celuloza
microcristalina.
4. Lubrefianti reduc frecarea in timpul comprimarii si elimina
comprimatele din matrita. Ajuta la prevenirea aderentelor
comprimatelor de matrita si ponsoane. Actioneaza antagonist cu
aglutinantii. Se impart in:- lubrefianti propriu- zisi, care
diminueaza frecarea comprimatelor de matrita si favorizeaza
expulzarea comprimatelor- antiaderenti sau antiadezivicare
micsoreaza aderarea materialului de matrita si ponsoane- glisanti
care imbunatatesc scurgerea de granulate din matrite realizand o
umplere uniforma a acetora. Se pot folosi in cantitati mici 1 -5 %
pentru a nu influneta dezagregarea.Ex: saruri metalica ale acidului
stearic, uleiuri hidrogenaturi, talc FR X prevede folosirea
talcului pana la 3% pentru ca nu este complet indiferent din punct
de vedere fiziologic provocand iritatii pe mucoase.
5. Adsorbanti reduc gradul de umiditate a aemstecului ce contin
subst medicamentoase lichide (tincturi, extracte fluide, uleiuri,
amestecuri eutectice).Ex: carbonat de Ca, carbonat de Mg (5-10 %),
oxid de Mg (aerosili)
6. Alte componente- Aromatizanti- Indulcitori- Stabilizanti-
Coloranti Majoritatea comprimatelor sunt albe. Se practica
colorarea artificiala a unor comprimate pentru a atrage atentia
asupra toxicitatii acestora pentru efect psihologic sau pentru
considerente comerciale.Aromatizantii si edulcorantii se adauga
pentru comprimatele ce se desfac treptat in gura sau pentru
comprimate efervescente.
17. Conservarea medicamentelor dupa FR X
Se refera la preparatele farmaceutice dar si la substante
medicamentoase si insumeaza totalitatea probelmelor legate de
modificarile pe care ar putea sa le sufere in timp in urma actiunii
factorilor fizici, chimici sau biologici; masurile care trebuie
aplicate pentru pastrarea pe o anumita perioada de timp a
preparatelor si caracteristicilor neschimbate ale acestora.Se poeat
considera stabil un medicament care controlat la un interval de
timp corespunde conditiilor prevazute in farmnacopeesau in normele
interne (caractere organoleptice, puritate, continut in principii
active).Factori raspunzatori de alterare a medicamentelor in timpul
conservarii pot fi interni sau externi.1.Factori interni includ
reactiile care se petrec intre principiile active asociate intr-o
forma farmaceutica precum si reactiile dintre substantele active si
diversi excipienti.
2.Factori externi sunt: lumina, temperatura, aerul atmosferic
datorita umiditatii si componentelro sale chimice,
microorganismelor si alti agenti biologici, recipientele si
materialele de ambalaj.Modificarile care se petrec in medicamente
sub actiunea acestor factori sunt organoleptice, fizice, chimice si
biologice.a)modificari organoleptice sunt schimbarea culorii,
mirosului, gustului, consistentei precum si aparitia precipitatelor
in forme lichide.b)modificarile fizice sunt fluidificarea,
intarirea, eflorescenta, higroscopicitatea, schimbarea gradului de
dispersiec)modificari chimice sunt oxidarea, reducerea hidroliza si
polimerizaread)modificarile biologice pot aparea ca urmare a
contaminarii preparatelor cu microorganisme, bacterii, ciuperci,
algeEventualii produsi de descompunere a substantelor
medicamentoase sau auxiliare uneori cu toxicitate marita pot fi
depistati prin reactii de puritate. Modificarile chimice duc la
scaderea continutului acestora sub limita admisa de farmecopee.
Farmacopeea cuprinde conditiile generale la conservare pentru
preparatele farmaceutice in monografiile generaleale acestora si
conditii speciale pentru substante, produse vegetale si preparate
farmaceutice in monografiile lor individuale.Recipientele in care
sunt conditionate substantele, produsele vegetale sau preparatele
farmaceutice au un rol esential in buna conservare. Dupa caz in
farmacopee se indica recipiente bine inchise care protejeaza
continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse
lichide sau solide in conditii corespunzatoare de conservare,
manipulare si transport si recipiente inchise etans care protejeaza
continutul de mediul externprin evitarea contaminarii cu produse
solide, lichide, vapori, gaze sau microorganismea si impiedica
pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor in
conditii corespunzatoare de conservare, manipulare si transport. In
unele monografii e prevazuta temperatura de conservare sau sunt
folosite expresii care corespund anumitor interval de temperatura
La rece 2 - 8 La loc racoros 8-15 La temperatura camerei 20 5 La
cald 30 - 40 Alte expresii din FR care sunt legate de conservare:
Ferit de lumina recipientele din sticla sa fie de culoare brun
inchis sau din alte materiale care nu permit trecerea luminii Ferit
de umiditate pastrarea medicamentelor in recipiente etans sau bine
inchise si in prezenta unor subnstante deshidratate avand grija ca
acestea sa nu vina in contact direct cu produsul respectiv Se
prepara la nevoie sau in cantitati mici: preparatul are timp de
conservare redus
Conservantii antimicrobieni se adauga se adauga unor preparate
farmaceutice sterile cu scopul evitarii eventualei contaminari
microbiene a acestora pe perioada folosirii lor sau a unor
preparate farmaceutice nesterile in scopul reducerii incarcarii
microbiene a acestora.Criteriile unei bune conservari trebuie
indeplinite nu numai pana in momentul probabil prescrierilor de
catre medic si al aplicarii de catre pacienti ci intr-un anumit
interval stabilit numit perioada de valabilitate.Un medicament e
considerat stabil daca pastrat in conditii corespunzatoare isi
mentine neschimbate caracterele intr-o perioada de timp stabilita
numita perioada de valabilitate.La medicamentele elaboarate in
farmacii pe eticheta recipientului trebuie inscrisa data
prepararii. Perioada este de 7-10 zile pentru medicamentele
magistrale si 4-6 luni pentru medicamentele oficinale. In cazul
medicamentelor industriale pe eticheta recipientului trebuie sa
prevada perioada de valabilitate care este cuprinsa intre data
fabricatiei si data de expirare.Daca data de expirare nu e
prevazuta se intelege ca medicamentul respectiv are o valabilitate
de 5 ani conform FR cu conditia sa nu prezinte modificari
organoleptice.Produsul trebuie sa garanteze calitatea
medicamentelor in cadrul perioadei de valabilitate. Personalul de
specialitate are obligatia de a pastra medicamentele in conditii
prevazute de a urmari perioada de valabilitate a acestora si de a
observa eventuale modificari ale caracteristicilor organoleptice
care vor atrage dupa ele scoaterea din consum a produselor
respective. La eliberarea medicamentelor realizate in industrie sau
preparate in farmacie personalul farmaciei trebuie sa atraga
atentia pacientilor asupra conditiei de pastrare si perioadei de
valabilitate a acestora.Ambalajul se alege in functie de
perisabilitatea produsului.Exemple de termene de valabilitate
:amestec eutectic -2 saptamani;pilule-2 luni dupa care se
efectueaza un test de dezagreagare
18. Cernerea
Cernere Prin pulverizare indiferen de metoda si aparatura, nu se
obtin particule de marime egala din acest motiv este necesara
cernera materialului pulverizat. Cernerea are ca scop de a separa.
Sitele sunt construite din retele tesaturi sau placi metalice
perforate. Ca materiale folosite sunt firele de fier galvanizat,
otel inoxidabil, aluminiu, alama, par,
matase,lame,metalice.Tesaturile sunt fixate pe cilindri de lemn sau
pe rame metalice care se aplica la corpul sitei. Cernerea este cu
atat mai buna cu cat diametrul particulelor se apropie mai mult de
cel al ochiurilorsitei. Totodata randamentul cernerii este ifluenta
de constructia sitei de conditiile de lucrusi de proprietatile
materialului.Dacamaterialul este umed particulele mici se
aglomereaza si cernera este ingreunata.Sitele sunt numerotate dupa
numarul de ochiuri pe cm patrat . este o etapa obligatorie cand
masa pulberilor depaseste 20 g (conform FR X) materialul care trece
prin sita se numeste cernut iar cele care raman pe sita refuz
particulele cu forme sferice se cern mai bine prin site cu ochiuri
circulare. In general cele sferice sunt mai usor de cernut decat
cele alungite, solzi, placi etc. Randamentul unei site depinde de
suprafata utila de constructie a sitei n tabel sunt prezentate cele
9 site standardizate oficinale n FRX.
Nr. siteiGrad de finee
IFragmente mariPentru fragmente vegetale
IIFragmente mijlocii
IIIFragmente mici
IVPulbere groscioarCern pulberi de uz intern
VPulbere mijlocie
VIPulbere semifin
VIIPulbere finCern pulberi de uz extern
VIIIPulbere foarte fin
IXPulbere extrafin
- refuzul la cernere nu trebuie sa fie mai mare de 5 %- nu se
admit pulberi cu dimensiui mai mult de 50 % care se verifica cu
sita imediat urmatoareIn industrie se folosesc si unele site cu
diametrul ochiului mai mare fiind confectionate din sarma de fier
galvanizat si se numesc ciururi. Produsul obtinut de la ciururi
este de obicei un produs vegetal redus la fragment. Pentru cernerea
pulberilor groscioare se folosesc site confectionate din fire de
aluminiu sau alama iar pentru obtinerea pulberilor fine se folosesc
sitele de matase.
19. Metode de sterilizare in farmacii
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune mecanismul microbicid
consta in dezorganizarea reactilor metabolice ale germenilor
microbieni pana la coagularea proteinelor se efectueaza in
autoclave incalzite in care aerul a fost in prealabil complet
deplasat de vaporii de apa temperatura de sterilizare e cuprinsa
intre 115-120 C propagarea caldurii se face prin conventie la
autoclav se sterilizeaza solutii si suspensii apoase demedicamente
termostabile, instrumentele si obiecte din cauciuc, materiale
plastice termorezistente, sticla, panza, tifon, vata.
Sterilizarea cu caldura uscata mecanismul microbicid consta in
denaturarea proteinelor microbiene prin oxidare cu oxigenul din aer
adus la o temeperatura crescuta se efectueaza in etuve incalzite
electric la o temperatura cuprinsa intre 140-180 C pentru materiale
cu o conductibilitate electrica crescuta si termostabile se
foloseste la ustensile, obiecte din portelan, sticla, ulei vegetal,
lanolina, vaselina, parafina, ceara, glicerol, solventi organici
nevolatili, pulberi termostabili.Sterilizarea prin filtrare
mecanismul sterilizarii consta in retinerea microorganismelor si
sporilor prin urmatoarele efecte: de cernere ce consta in retinerea
microorganismelor datorita diametrului redus al porilor membranelor
filtrante, efect de absorbtie ce consta in fixarea
microorganismelor in interiorul canalelor filtrelor de profunzime.
Se utilizeaza prin filtre bacteriologice sterile confectionate din
derivati de celuloza, material plastic, produse semisintetizate sau
derivate ale actostora sterilizate. filtre: membrane filtrante
sterile confectionate din polimeri sintetici sau esteri ai
celulozei filtrarea are loc sub influenta unor diferente de
presiune se aplica a subst apoase
Aseptic = o stare aparent stabila si se refera la un spatiu,
proces produs in care contaminarea poate fi exclusa datorita
masurilor luateAsepsia = ansamblul metodelor prin care se evita
contaminarea mediului ambiant sau a unui substrat a carui conditie
microbiologica trebuie pastrataPrepararea pe cale aseptica toate
operatiile se fac in spetii sepcial amenajate: boxe, incaperi
sterile, vitrine echipamentul de lucru al personalului trebuie
sterilizate in prealabilMetoda lucrului aseptic se aplica in
special pulberilor injectabile, vaccinuri, materiale de sutura
resorbabile
Sterilizarea cu gaz gaze utilizate: formaldehida si oxidul de
etilen metoda folosita in industrie si necesita perosnal
calificat
Alte metode de sterilizare: flambarea pasteurizarea tindalizare
= incalziri si raciri succesive la 40 C
20. Reteta ce reprezinta aceasta, partile componente
Medicamentele se prescriu n funcie de diagnosticul stabilit de
medic pe imprimate speciale numite ordonane medicale sau prescripii
medicale. Prescripia medical sau reeta trebuie scris cite, fr
corecturi deoarece este un act special, care n situaii speciale
poate deveni document medico-judiciar. Cuvntul reet deriv din limba
latin de la verbul recipio, care nseamn a lua, a primi.Redactarea
reetei se face n limba romn sau latin nefiind permis ntocmirea
parial n limba romn i parial n latin.Reteta poate fi folosita si ca
document contabil sau ca proba in instanta.Reeta se compune din
urmtoarele pri:- superscriptio (inscriptio);- invocatio;-
prescriptio;- signaio sau instructio;- subscriptio;-
adscriptio.
SuperscriptioEste prima parte a reetei (antetul tiprit al
reetei) cuprinznd:- denumirea instituiei;- numele bolnavului;-
datele personale ale bolnavului;- numrul fiei medicale;- diagnostic
etc.InvocatioA doua parte a reetei i reprezint modul de adresare a
medicului ctre farmacist i este reprezentat prescurtat prin Rp care
nseamn ia.PrescriptioReprezint prescripia propriu-zis n care sunt
nirate ingredientele din compoziia preparatului. Prescrierea
ingredientelor i a cantitilor se face n limba latin utiliznd
genitivul partitiv pentru numele substanelor i acuzativul plural
pentru cantitatea substanelor (excepie fcnd cantitile de substane
sub 1 g, ca de exemplu:- acuzativ singular (gramma = gmma unum 1
g);- acuzativ plural (grammata = gta duo 2 g).n afar de exprimarea
n grame se mai