la marire am avut: tratam Fi aepa cu risc inaltvreo 2 tipuri de
tratamente din stemidar nu mai stiu carefiziopat cmhobav grad 2etio
miocardite1.revascularizare in STEMI 2profilaxie endo infectioasa
3.particulariatzi bav grad III in IM 4.tratament TPSV 5 IEC in
tratamentul HTA 6. tratament CHMO 7.dg pericarditei acute
8.complicatii IC 9.Insuficienta mitrala severa 10. tratament TEP
mediuDx pozitiv insuf ao acuta severaDx tvp mb infEtiologie bavEtio
pericarditeTratament CHMOTrat statine in preventia secundara
atsTrat ieca in htaCriterii hipertrof vsFactori precip icSi trat
antiplachetar in stemi
deci obligatoriu o sa fie ceva din CMHO si din EPA
tratamentul cu betablocante la pacientii cu insuficienta
cardiaca si disfunctie sistolica, tratamntul TEP masiv si ceva din
valvulopatii - tratam chir in una din valvulopatii
Dg BRD / Dg BRS cu criterii directe si ind.Gr: semene de
supraincarcare dr / stg; criteria de BRS/ BRDHTA clase de
medicatii: i. de enzima/ blocant de Ca/ sartani / diuretice in trat
hipertensivMec. Renina-angiotensina-aldosteronTipuri de HT
secundara (dg de tensiune reno-vasculara, dg de
fenocromocitom)Infarct: indicatii de angioplastie primara; trat
antiagregant in STEMI / nonSTEMI ; trat anticoagulant
STEMI/nonSTEMI;principii de tratament in STEMI/nonSTEMI (tot:
internat, oxigent coronografie)complicatii mecanice: insuficienta
mitrala acuta, ruptura de septDg si Tratamentul Blocului
atrio-ventricular din infarct (discutia cu blocul din infarct
inferior si anterior)Dg sit Tratamentul Tahicardiei Ventriculare
din InfarctValvulopatii: criteria de severitate in toate
valvulopatiileEtiologiile la detoate (GRILA: ETIOLOGIA
INSUFICIENTEI MITRALE CRONICE) acuta/cronicaFiziopatologia HT
pulmonare din stenoza mitralaTrat FiA din stenoza mitralaTrat in
una din valvulopatii ( Trat medical si chirurgical/ interventional
cu balon etc)Endocardita: Complicatii cardiace / complicatii
extracardiace ex: fen inflamatorii din endocardita, renale, la
degeteReumatism: dg cu criterii ; tratamentul! Cu preventive
primara si secundara; ; tulburari de conducere, aritmiiCardita
reumatismala (pancardita care se vinda cu sechele/ fara) CMHO: Dg
pozitiv (clinic cand creste suflu dupa effort, paraclinic- eco,
gradient dynamic), TratamentTrat CMD, trat cu i. de enz, B
blocante/ diuretice -- la fel pt I.C.Trat interventionale in IC
(ex: daca e ischemica: stent, daca e cu fen. de IC patente 3,4 de
sincronizare)Nu prea Congenital: Dg TSA/ Dg TSV; Dg de tetralogie
Fallo/ persistent de canal atrialPericardite: Dg de tamponada,
etiologia pericarditei, tratamentul pericarditei, trat tamponadei,
dg pozitiv de pericardita (dg ekg cu fazele cu seg ST)Aritmii: (sa
nu uitam de ablatii)Trat FiA de 24h/48h/1 saptIndicatii si
contraindicatii de fibrilare si procedee (medical, medicamentos,
soc electric)Dg diferential al tahiaritmiilor cu complexe
largiTrat. Tahicardiei ventriculareDg si tratamentul TPSVDg si
tratamentul FlutterDg si tratamentul socului cardiogen din
infarctTEP: Dg pozitiv TEP masiv (clinic, paraclinic)/ Dg pozitiv
TVPTratamentul TEP masiv / Tratamentul TVPEtiologia
TVPFiziopatologii la CMHO si Stenoza mitrala/ barajul mitral
DIAGNOSTIC STENOZA AORTICA SEVERAValoarea critica a orificiului
efectiv aortic, sub care se vorbeste de stenoza aortica severa (sau
stransa) este de 1 cm2 (pentru un individ de 1,70m inaltime si 70
kg). Examen obiectivUrmatoarele semne clinice sugereaza existenta
unei stenoze aortice severe. Absenta lor nu implica absenta
severitatii insa. cardiomegalie auscultatie: disparitie zgomot 2;
dedublare paradoxala zgomot 2 suflu de ejectie grad =>4/6 (cu
thrill / freamat)ATENTIE: scaderea intensitatii suflului inseamna
Stenoza aortica foarte severa si disfunctieventriculara stanga
progresiva (scade debitul cardiac) peak tardiv (maxim tardiv) al
sulfului de ejectie = stenoza aortica severapuls periferic tarvus
et parvus tardiv si slab, adica in care amplitudinea maxima este
atinsa tardiv si are valoare redus. (rar, faze avansate) semne
insuficienta cardiaca dreapta staza pulmonara ATENTIE: in fata unui
pacient cu insuficienta cardiaca severa fara cauza evidenta trebuie
exclusa stenoza aortica severa (suflul poate fi foarte slab daca
functia ventriculara stanga este foarte slaba).Examenul obiectiv in
insuficienta aortica cronica severa releva (oricare semn de mai jos
stabileste diagnosticul de insuficienta aortica clinic severa;
absenta lor nu exclude insuficienta aortica severa):
Examen cord Cardiomegalie (cele mai mari volume!!!) SD dulce
aspirativ, fin, 2.5 mV- aVL R >1.3 mV- D1 R >1.5 mV -
imagineindirecta - V1,V2 S >2 mV- durata QRS = 0.12 0.13 sec-
TADI = 0.06 sec. V5, V6- modificarifazaterminala ST, T - D1,
aVL,V5, V6
Analizape ECG de suprafata:1. IndiceSokolow Lyon: R (V5/V6) + S
(V1/V2) >3.5 mV (4.5 mV la copil)2. Indicele Cornell: R (aVL) +
S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)3. ScorulRomhilt Estes: 1) Rsau S
deriv. mb. > 2 mVS (V1, V2, V3) > 2.5 mV 3 p.R (V4, V5, V6)
> 2.5 mV2) S-T in opoz. defaza cu QRS 3 p.(faradigitala) S-T, T
de tip strain 1 p.(cudigitala)3) deviereax.stg> -15o 2 p.4)
durata QRS > 0.09 sec. 1 p.5) TADI (V5, V6)> 0.04 sec. 1 p.6)
pantaterminala P > 0.04 sec. 3p. Total 13 p.; HVS = 5 p.
;Probabil = 4 p
Cauzele precipitante ale IC
a. Noncardiace- lipsa de complian la
regimuligienodieteticcuexces de saresaulichide
-medicaiecuefecteinotropnegativerecentintrodusantinflamatoriinonsteroidien-infecie-abuzde
alcool-disfuncierenal (exces de diuretice)-embolie pulmonar -HTA
necontrolat -afeciunitiroidiene-ateniela amiodaron
b. Cardiace
-fibrilaiaatrialnouinstalat-aritmiiventriculareisupraventriculare
-agravareregurgitrivalvulare -scdereaexcesiv a
presarciniii/saupostsarcinii (diuretice in exces) -ischemia
miocardicaacuta /silenioas
tratament antiplachetar in STEMI
Terapia antiplachetara este adjuvanta trombolizei ASA
dozainitiala150-325 mg (nu se vor administra preparate
enterosolubile), doza zilnic ulterioar fiind de 75- 150 mg. Aduce
un beneficiu independent i aditiv prin prevenirea reocluziei sau
prin limitarea efectelor microvasculare ale activrii plachetare.
Clopidogrel in doza de incarcare 300 mg la pts < 75 ani; La pts
> 75 ani se incepe cu 75 mg/zi.
1.revascularizare in STEMI Revascularizarea chirurgicala in
STEMI in faza acuta Este limitata la urmatoarele situatii: Esec al
PCI primare; Ocluzie coronariana care nu este abordabila
interventional; Prezenta simptomelor refractare sau a
instabilitatii hemodinamice dupa PCI; Socul cardiogen; Prezenta
complicatiilor mecanice: ruptura de perete liber, regurgitare
mitrala acuta si ruptura de sept ventricular.
2. profilaxie endo infectioasa1. Profilactic:Pacientii la risc
inalt pentru EI (adaptat dupa (1)): cu proteza valvulara cu
antecedente de EI cu boli cardiace congenitale- cianogene, fara
corectie chirurgicala, cu defecte reziduale, sunturi paleative,
boli cardiace congenitale cu corectie totala, cu material prostetic
(chirurgical sau percutan), in primele 6 luni de la interventie
Defect rezidual persistent la locul de implantare a materialului
prostetic. NU SE MAI RECOMANDA PROFILAXIA EI IN ALTE FORME DE BOLI
VALVULARE SAU CONGENITALE CARDIACE
Procedurile cu risc pentru care se recomanda profilaxia
EI(adaptat dupa (1)): Dentare manipulare gingivala, regiunea
periapicala a dintilor sau perforarea mucoasei bucale; NU pt
injectare de anestezic local in tt neinfectat, radiografii dentare,
indepartarea suturilor, plasarea dispozitivelor ortodontice NU pt
bronhoscopie, laringoscopie, intubare transnazala sau endotraheala
NU pt gastroscopie, colonoscopie, irigografie, cistoscopie, TEE NU
este recomanda pt nici o procedura pe piele si tesuturi moi
Antibiotice recomandate pentru profilaxia EI (1)Situatie
clinicaAntibioticAdultiCopii
Fara alergie la penicilina sau ampicilinaAmoxiclina
sauAmpicilina2g p.o. sau iv50mg/kg corp p.o. sau iv
Alergie la penicilina sau ampicilinaClindamicina 600mg p.o. sau
iv20mg/kg corp p.o. sau iv
3.particulariatzi bav grad III in IM Blocul de gradul 3
(complet, total) se caracterizeaza prin1. Disociatie A-V completa:
Nici o unda P nu e condusa, nu exista relatie P-QRS2. Frecventa
A>V (ritmul atrial poate fi sinusal normal sau ectopic,
anormal3. Frecventa ventriculara depinde de ritmul de inlocuire (de
exemplu idioventricular 30-35/min, sau jonctional 40-50/min)4.
Ritmul ventricular este in principiu regulat dar poate fi si usor
neregulat cand ritmul de inlocuire e instabil 5. Morfologia QRS
este dependenta de localizarea BAV: QRS este normal in localizarile
nodale sau hisene cand conducerea intraventriculara este normala.
QRS este anormal cu aspect de bloc de ramura tipic in localizarile
nodala sau hisiana cand exista bloc de ramura preexistent respectiv
bloc de ramura atipic in localizarile subhisiene
BAV grad inalt/IIIBradicardie regulata/ neregulata,
neinfluentata de efort Variatia intensitatii zg.I, zg. de tun mic
suflu de stenoza aortica functionalaTAs , TA diferentiala a amplu
pe puls jugular
4.tratament TPSV TPSV sunt tulburari de ritm supraventricular cu
debut si sfarsit brusc si care au ca principal mecanism
reintrarea.
In principiu reintrarea se blocheaza in NAV, dar daca exista
conducere anterograda pe o cale accesorie sunt contraindicate
medicamentele care actioneaza exclusiv pe NAV si sunt indicate cele
care au si actiune pe CA 7.2 Tratamentul pe termen lung AVRT (vezi
sdr de preexcitatie) Tratamentul pe termen lung AVNRT se face in
functie de severitatea tabloului clinic Crize rare, bine tolerate :
se poate face numai tratamentul accesului sau se poate face ablatie
in functie de preferinta pacientuluiCrize recurente simptomatice :
ablatie sau tratament cronic cu betablocant/blocant de Ca,
alternativa digoxin. La cei fara raspuns la tratament si acre nu
accepta ablatia: linia aII-a de tratament: Ic, sotalolCrize prost
tolerate hemodinamic: ablatie
5 IEC in tratamentul HTAINHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE AI
ANGIOTENSINEI II
COMPUSI: captopril, enalapril (5-20 mg/zi 2 prize), ramipril
(5-10 mg/zi priza unica), perindopril (5-10 mg/zi priza unica),
lisinopril (5-20 mg/zi priza unica), fosinopril, zofenopril, etc
MECANISM DE ACTIUNE: inhiba enzima de conversie si in acest fel
scad nivelul de angiotensina II si il cresc pe cel al bradikininei
INDICATII: HTA in general HTA cu insuficienta cardiaca, HTA si
boala coronariana EFECTE SECUNDARE: hiperpotasemie, tuse (10-15%),
induce insuficienta renala in conditii de hipoperfuzie renala,
efecte alergice CONTRAINDICATII/PRECAUTII: insuficienta renala,
stenoza de artera renala bilaterala, sarcina
7.diagnostic pericarditei acute pericardita acuta: proces
inflamator acut (< 6 saptamani) care intereseaza pericardul si
determina modificari clinice si ECG specifice
Dg. pericarditeMANIFESTARI CLINICE Simptome: dureretoracica:
caracter: junghi, presiune, arsura... intensitatevariabila
localizareprecordiala cu iradierepemargineatrapezului accentuata de
respiratie, decubit dorsal, deglutitie, miscareatoracelui
durereabdominala (copii) dispnee tuse febra/subfebra sughit
disfagieSemne frecaturapericardica: caracter -
asemanatorzgomotuluiprodus de frecareapieliipepiele
componenta:trifazica (componenta atrial-sistolica,
ventricular-sistolica, protodiastolica), bifazica, monofazica
localizare - intensitate maxima pemargineastanga a sternului, sp
IV, V se accentueaza end-expirator, cu pacientul in pozitiesezanda,
aplecat in fata fugace tahicardie tahipnee febra triada Beck:
hipotensiune turgescentajugulara (cresterea PVC)
asurzireazgomotelorcardiace pulsparadoxal: scaderea cu > 12mmHg
sau 9% a TA sistolice in inspir in tamponadacardiaca,
pericarditaconstrictiva maiaparesi in: BPOC sever, IM de VD cu soc,
TEP, CMP restrictiva lipseste in tamponadacardiaca la: DSA cu shunt
dreapta-stanga, insuficientaaorticasevera semnulKussmaul:
crestereaturgescenteijugulare in inspir (tamponadacardiaca,
pericarditaconstrictiva) semnulEwart: matitate, respiratiesuflanta,
bronhofonie subscapular stang (tamponadacardiaca)
modificareapulsului jugular (tamponadacardiaca)PROBE DE LABORATOR
HLG: leucocitoza VSH, proteina C reactivacrescuteuree, creatinina
pericarditauremicaenzimecardiace, troponinecardiace IM,
miopericarditahemoculturi pericarditabacteriana IDR la PPD, ex de
sputa pericardita TBC ASLO RAA factorireumatoizi,
anticorpiantinucleari, anticorpiantiDNA boala de colagen TSH, h.
tiroidieni pericardita din mixedemPROBE PARACLINICE ECG
stadiul 1: supradenivelare ST concava, in toatederivatiile (cu
eeceptiaaVR, V1) unde T inalte modificari de repolarizareatriala
(segmentul PR se opuneundei P, in general subdenivelare PR) stadiul
2 (dupazile): ST revine la liniaizoelectrica unde T aplatizate
stadiul 3: inversare de unde T stadiul 4 (dupasaptamaniluni,
uneoriniciodata): aspect normal microvoltaj (cantitatimari de
lichid, constrictie): 40% in inspir scadereafluxuluitransmitral cu
>25% in inspireTOMOGRAFIE COMPUTERIZATA identificalichidul,
calcificarile, tumorile identifica/stadializeazatumorile de
vecinatateRADIOGAFIA cord mare, carafa cardiomegaliesimetrica
unghiuricardiofreniceascutite pedicul vascular scurtat
hiluriascunse desen vascular pulmonarsarac revarsatepleurale
MRICATETERISM CARDIAC diferentiazapericarditaconstrictiva de CMP
restrictivaPERICARDIOCENTEZA
la marire am avut: tratam Fi aepa cu risc inaltvreo 2 tipuri de
tratamente din stemidar nu mai stiu caretratam chir in una din
valvulopatiifiziopat cmhobav grad 2etio miocardite
Tratamentul FiAGeneralitati Tratamentul FA comporta: a.
Profilaxia complicatiilor tromboembolice b. Controlul frecventei
cardiacec. Cardioversia FarmacologicElectric + tratamentul
profilactic dupa cardioversieTratamentul FA are trei obiective:
profilaxia complicatiilor tromboembolice si interventia
antiaritmica ca atare, respectiv controlul frecventei cardiace fara
oprirea aritmiei sau oprirea aritmiei si apoi profilaxia recidivei
. De obicei interventiile antiaritmice se refera la tratamentul
medicamentos dar in prezent exista si mijloace interventioanale
care pot urmari aceleasi obiective. Profilaxia complicatiilor
tromboembolice se aplica indiferent de forma clinica a FA atunci
cand exista factori care indica un risc tromboembolic (dovediti pe
studii) in timp ce interventiile antiaritmice (rarirea ritmului sau
conversia si profilaxia recidivei) se aplia diferentiat in functie
de prezentarea clinica.
Tratamentul nefarmacologicIn prezent metoda cea mai utilizata si
cu mare potential de ameliorare in viitor este ablatia cu
radiofrecventa . Fata de metodele medicamentoase eficacitatea in
prevenirea recidicvelor este de 80-90% cu pretul insa a unei
interventii laborioase si care este grevata de complicatii
potentiale nonneglijabile
Fiziopatologie CMHODefinitie:-presupune hipertrofia masiva a
peretilor ventriculari (de obicei peste 15mm), frecvent cu
distributie asimetrica, asociind o cavitate ventriculara
nedilatata; in peste 90% din cazuri realizeaza obstructie dinamica
a tractului de ejectie a VS (TEVS), restul de 10% din cazuri
reprezentand forme neobstructive- nu asociaza alte patologii
cardiace care ar putea determina HVS (HTA, stenoza aortica, etc)-
se poate asocia cu sdr WPW1. CMHOfatigabilitate de efort, dispnee
de efort, angina de efort, sincopa de efort sau de repaus (aritmie
ventriculara maligna)Obiectiv: tipic- suflu sstolic cu maxim de
auscultatie in sp III ic stang, cu iradiere pe marginea stg a
sternului, fara iradiere in furculita sternala/aa carotid;
intensitatea suflului creste odata cu cresterea gradientului in
TEVS -suflu sistolic in focarul mitral (IMi)
BAV grad II= blocarea intermitenta a conducerii AV :
2.2.1 BAV gr 2 tip I reprezinta intarzierea progresiva a
conducerii pana la bloc:Crestere progresiva a PR pana cand o unda P
este blocata. PR este cel mai scurt la prima bataie apoi creste.
Primul PR poate sa fie normal sau crescut. Cresterea este cea mai
mare intre primul si al II-lea PR apoi scade in continuare in
valoare absoluta. Pauza este mai mica decat oricare interval intre
2 batai consecutive conduse (RR) . Daca aceasta este sufuicient de
mare prima bataie dupa pauza poate fi o scapare jonctionala.
Intervalul PP trebuie sa fie constant.Patternul Wenckebach apare in
cicluri de exemplu cand 1 bataie din trei este blocata 3/2 cand 1
bataie din 4 este blocata 4/3 etc. Ciclurile se mai numesc perioade
Wenckebach. Teoretic perioada Wenckebac poate avea oricate batai
dar practic e rar sa aiba mai mult de 5 ; perioadele lungi tind sa
nu fie tipice. Perioadele pot varia aleator pe aceeasi inregistrare
in functie de tonusul parasimpatic si de frecventa sinusala de ex
5/4 alternativ cu , 4/3, 3/2 etc.
Exista si aspecte atipice cu perioada lunga, sau in care
cresterile intervalelor nu respecta regula expusa mai sus etc
Localizarea poate fi apreciata ca si la BAV de gradul 1. In plus
aspectul tipic este argument pentru sediul in NAV 2.2.2 BAV gr II
tip II : O singura unda P este blocata, cu PR constant inainte si
dupa bloc. Definitia presupune deci existenta a cel putin doua unde
P conduse succesive pentru a se putea stabili comportamentul PR
Pauza care cuprinde unda P blocata trebuie sa fie 2xPP. Intervalul
PP trebuie sa fie constant . Definitia nu include conditii pentru
durata PR care poate fi normal sau crescut si nici pentru durata
QRS. Tipic PR este normal si QRS este larg.
2.2.3 De asemenea pot exista Variantespeciale de BAV gradul 2
tip 1 cu perioada Wenckebach de 2 cicluri (mai rar) sau sa
reprezinte BAV gradul 2 tip 2 (mai frecvent) . Localizarea blocului
poate fi atat in NAV cat si infranodal subhisian (cea mai frecventa
localizare) sau hisian (cel mai rar.O alta varianta de BAV grad 2
este BAV de grad inalt: se caracterizeaza prin blocarea a doua sau
mai multe unde P consecutive. Astfel se pot intalni variane de
tipul 3/1, 4/1, 5/1 etc.
A. TRATAMENTUL CU BETABLOCANTE LA PACIENTII CU INSUFICIENTA
CARDIACA SI DISFUNCTIE SISTOLICA / MEDICAMENTE INDICATE LA TOTI
PACIENTII CU IC SI FE SCAZUTA
BETABLOCANTELE
.Betablocantele sunt recomandate la toti cei cu IC stabila-(
II-IV NYHA)-forma usoara, moderata, severa, cu FE redusa Ameliorare
clasa functionala si reducere agravari indiferent de etiologie,
varsta, sex Reducere mortalitate in cazul IMA cu disfunctie
sistolica, chiar asimptomatica, in asociere cu ACEI Betablocantele
recomandate sunt :BISOPROLOL, METOPROLOL SUCCINAT, CARVEDILOL,
NEBIVOLOL
Doza iniiere Doza ntreinere
Bisoprolol 1.25 X1/ZI. 10 x1/ziCarvedilol 3.125 X2/zi 2550
x2/ziMetoprolol succinate (CR/XL) 12.5/25 x1/zi 200 x1/ziNebivolol
1.25 x1/zi 10 x1/zi
Dozele int se ating prin creterea progresiv a dozei de iniiere,
n funcie de tolerana pacie ntului la 10-14 zile, cu cte 50% sau
dublarea dozei precedente
CONTRAINDICATII1.Astm bronsic 2.Boala pulmonara severa 3. Bloc
AV II/III in absenta pacemaker
PRECAUTII
1.Clasa NYHA IV2. Agravarea insuficienei cardiace in ultimele 4
saptamani, bradicardie (60) sinusala, hipotensiune arteriala, semne
de congestie ( se incearca euvolemia)3. Atenie asociere digoxin,
amiodarona,ivabradinaNU verapamil, diltiazem
n cazul agravrii IC sub betablocant, se ncearca modificarea
medicaiei associate, eventual reducerea dozei. Dac necesit
ntreuperea, se reia ct mai curnd posibil terapia betablocant. Dac
pacientul necesit inotrop pozitiv se administreaz inhibitori de
fosfodiesteraz ( amrinona)
Insuficienta mitrala severaCriterii de severitate a IMi:-
clinice: dispnee de repaus, DPN- Suflu sistolic intens+freamat- S2
intarit sau dedublat in f pulmonar, zgomot diastolic mitral de
umplere, semne de HTP- RXCP dilatare de AS si VS, staza pulmonara -
Semne de HVS, deviere axiala la stanga , aparitia tulb de ritm -
FiAVolum regurgitat >60ml, sau >50% din volumul telesistolic
al VS,
Etiologie miocarditaETIOLOGIEMiocardita poate fi cauzat de ageni
infecioi i noninfecioi. Micardita virala este cel mai frecvent
determinate de enteroviroze. Studii recente arat incidena crescut a
miocarditelor cu Parvovirus B 19, in Europa , si a celor cu
adenovirusuri in SUA. (1)Ageni etiologici ai
miocaditei:1.VIRUSURI-Enterovirusuri(Coxsackie)-Virusuri clasa
adenovirus-Virusuri clasa enterovirus-Adenovirusuri -Herpes
virusuri (varicelozosterian, herpes simplex virus, cytomegalus
virus, Ebstein-Barr virus) -Herpes virus uman 6-Parvovirus 19
-HIV-Virusul gripal-virusul hepatitei C
2.RICKETSIIRicketsia typhi, Coxiella burnetti
3. SPIROCHETELeptospira, Treponema pallidum, Borellia
4.BACTERIIChlamydia pneumoniae,Mycoplasma
pneumoniae,Mycobacterii (tuberculosis),Streptococul
A,Legionella,Staphylococus
5.FUNGI:Candida, Histoplasma, Cryptococcus,
Aspergillus6.PROTOZOARE :Trypanosoma cruzi, Toxoplasma gondi7.
PARAZITI: Schistosomiasa8.REACTII DE HIPERSENSIBILITATE la
medicamente, mai frecvent laClozapine, antidepresive triciclice
,antibiotice(peniciline, cefalosporine, ),sulfonamide, diuretice de
ansa si tiazidice,benzodiazepine, 9.REACII AUTOIMUNE-Boli cu
mecanism autoimun- colagenoze (lupus eritematos sclerodermie,
dermatomiozita, poliartrita reumatoida), sindrom hipereozinofilic,
sindrom Churg-Strauss, boala celiaca,colita ulcerativa, miocardita
cu celule gigante ,miocardita limfofoliculara, sarcoidoza, arterita
Takayasu, granulomatoza Wegener-vaccinarea antivariola, toxina
antitetanica10.REACTII TOXICE medicamente sau substante
toxice-chimioterapice ( ciclofosfsmida, 5-fluorouracil,
antracicline), anticorpi monclonali
(transtusumab=herceptina)-amfetamina, cocaina,etanol