Page 1
Studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin
renuntarea la demolarea/desfiintarea unor constructii si utilitati la
„Lucrari de dezafectare depozit produse petroliere OMV
Constanta, rampa CF si linie CF"
Realizarea evaluarii impactului asupra mediului a fost solicitata in cadrul procedurii de
emitere a Acordului de mediu derulata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Constanta in
conformitate cu Ordinul MMP 135/2010.
Obiectivele Raportului privind impactul asupra mediului au avut in vedere evaluarea
urmatoarelor elemente:
- modificarile posibile, pozitive sau negative ce pot interveni in calitatea factorilor de
mediu prin promovarea proiectului;
- nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii
unor accidente sau avarii cu impact major asupra acestora;
- incadrarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului in reglementarile legale in
vigoare privind protectia mediului;
- masurile ce pot fi luate pentru prevenirea sau diminuarea impactului asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza efectele directe si
indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori:
- aer, apa, sol/subsol, clima si peisaj;
- fiinte umane, fauna si flora;
- bunuri materiale si patrimoniu cultural.
Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului a fost realizat conform metodologiei
indicata in Ordinul MAPM nr. 863/2002, tratand si aspectele semnalate de APM Constanta in
Indrumarul privind problemele de mediu ce trebuiesc tratate.
Evaluarea impactului asupra mediului a avut in vedere respectarea prevederilor
urmatoarelor reglementari:
• Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• Hotararea Guvernului nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului;
Page 2
• Ordin nr. 135 din 10/02/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
• Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• Ordonanta de urgenta nr. 152 din 10/11/2005 privindprevenireas si controlul integrat
alpoluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea 84/2006
• Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
• Ordinul nr. 756/1997 pentru apobarea Reglementariilor privind evaluarea poluarii
mediului, cu modificarile ulterioare;
• Ordin nr. 462 din 01/07/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosfereis si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
• Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
• Hotararea Guvernului nr.235/2007privind gestionarea uleiurilor uzate;
• Hotararea Guvernului nr. 597 din 13 iunie 2007 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.92/2003;
• Hotararea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea si etichetarea substantelor
periculoase.
Informatii privind elaboratorul documentatiei
Elaboratorul proiectului este Cabinet Expert de Mediu Petrescu Traian.
Adresa: bld.I.C.Bratianu, nr.131 bis, jud.Constanta, Constanta
Tel: 0721.283.395
E-mail: [email protected]
Consultanti: Ing.Postolache Georgeta
Ing.Nicola Andreea-Olguta
Ing.Precup Vasile-Danut
Ing. Muntoiu Alexandru
Page 3
Studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin renuntarea la
demolarea/desfiintarea unor constructii si utilitati la „ Lucrari de dezafectare depozit produse
petroliere OMV Constanta, rampa CF si linie CF ", se face in Constanta, pe platforma
obiectivului DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE OMV PETROM CONSTANTA, situat in
intravilanul municipiului Constanta, str. Caraiman, nr.32.
Se face mentiunea ca in aceasta etapa se vor derula activitatile specifice de
dezafectare a elementelor componente ale depozitului, urmand ca ecologizarea zonelor
identificate ca fiind contaminate sa se realizeze dupa dezafectarea depozitului.
Dezafectarea depozitului va face posibila evaluarea detaliata a gradului de contaminare a
amplasamentului.
Descrierea proiectului
Prin proiect se propune dezafectarea depozitului de produse petroliere OMV PETROM
Constanta, aflat in prezent in stare de nefunctionare.
Constructiile si instalatiile edificate pe amplasament si propuse pentru desfiintare sunt
prezentate in tabelul urmator.
Constructii si instalatii ramase pentru desfiinţare
Denumire obiect Suprafata
m2
Elemente dezafectate/demolate
1. CLADIRI
C6- Pavilion administrativ 268 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C7- Cabina poarta 2 14 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C9- Cladire administrativa 42 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C10- Cabina bascula 10 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C11- Baraca metalica
depozitare butelii
195 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare
azbociment.
C12- Baraca metalica
depozitare butelii
100 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare
azbociment.
C13 - Magazie manipulare 788 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
Page 4
C14- Casa spuma PSI 31 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C15- Casuta spuma PSI 23 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C16- Rezervor R13 35 Fundatie beton, structura metalica
C17- Rezervor R14 34 Fundatie beton, structura metalica
C18- Rezervor R17 58 Fundatie beton, structura metalica
C19- Rezervor R16 58 Fundatie beton, structura metalica
C20- Rezervor R19 202 Fundatie beton, structura metalica
C21- Rezervor R18 258 Fundatie beton, structura metalica
C22- Rezervor R23 79 Fundatie beton, structura metalica
C23- Rezervor R22 66 Fundatie beton, structura metalica
C24- Rezervor R21 70 Fundatie beton, structura metalica
C25- Rezervor R20 76 Fundatie beton, structura metalica
C26- Rezervor R25 28 Fundatie beton, structura metalica
C27- Rezervor R24 36 Fundatie beton, structura metalica
C29- Casa pompe 61 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie din carton bituminat
C30- Casa pompe 128 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie din carton bituminat
C31- Centrala abur ASA 70 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
tabla cutata zincata
C32- Cabina portar 17 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie din carton bituminat
C33- Container TAS 30 Structura metalica
C34- Platforma rezervoare
R26, R27, R28
77 Beton
C35- Platforma rezervoare
RA, RB
42 Beton
C36- Platforma rezervoare
RC, R1-R12
671 Beton
C37- Platforma rezervoare 33 Beton
Page 5
RD
2. RAMPA CF Fundatie beton, structura beton , zidarie caramida,
invelitoare beton, izolatie carton bituminat
3. LINIE CF Traverse lemn, sine otel tip 40, suprastructura cale
normal, lungimea 269,19 m
4. ECHIPAMENTE, INSTALATII SI ALTE STRUCTURI SPECIALE
IKI9 Instalatii tehnologice 755 Fundatii si platforme betonate, estacade pe stalpi
metalici, conducte tehnologice, constructii
metalice, rezervoare metalice
Hidranti Echipamente metalice
Stalpi iluminat Structuri din beton armat sau metalice
5. DRUMURI SI
PLATFORME BETON
12.002,27 Beton cu grosime 20 cm
*
6. IMPREJMUIRI
Stalpi metalici, placi prefabricate beton armat,
plasa metalica
*Imprejmuirea exterioara a depozitului realizata din placi prefabricate din beton armat nu se va demola.
Constructii care nu se mai demoleaza
Denumire obiect Suprafata
m2
Elemente dezafectate/demolate
1. CLADIRI
C1- Cladire auto 265 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare table
ondulate.
C2- Garaj autocisterne 272 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare table
ondulate.
C3- Atelier mecanic 722 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C4- Cladire compresor 35 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C5- Remiza PSI 31 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
Page 6
C8- Cabina post TRAFO 35 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie de carton bituminat.
C28- Cabina 18 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare
beton cu izolatie din carton bituminat.
4. ECHIPAMENTE, INSTALATII SI ALTE STRUCTURI SPECIALE
Camine Pereti beton armat sau metalici acoperite cu dale
beton sau capace metalice
5. Drumuri si platforme beton 6320 mp Beton
Scopul si necesitatea proiectului
Instalatiile tehnologice din cadrul depozitului Constanta au fost construite si puse in
functiune in anul 1962. In perioada 2000 - 2004 s-au executat modernizari in depozit,
modernizari ce au constat in montarea bratelor articulate la peroanele de incarcare auto.
S.C. OMV PETROM S.A. a hotarat in 2012, inchiderea depozitului si disponibilizarea
personalului.
Dupa inchidere, toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite,
curatate si securizate de catre o firma specializata si autorizata in acest sens, respectiv,
SC TISECO SRL Bacau.
Slamurile si produsele petroliere rezultate in urma decontaminarii instalatiilor au fost
preluate de firma executanta spre valorificare/eliminare.
Consecvent directiei de dezvoltare actuala si asigurarea unui standard de siguranta ridicat
a zonelor industriale aflate in proprietate, beneficiarul, S.C. OMV PETROM S.A. a solicitat
intocmirea unei documentatii de proiectare privind autorizarea si executia lucrarilor de
desfiintare a depozitului de produse petroliere OMV Constanta, rampa CF si linia CF, situate in
municipiul Constanta, str. Caraiman nr. 32, judetul Constanta.
Necesitatea desfiintarii depozitului este sustinuta de faptul ca la data prezenta toate
instalatiile de pe amplasament au fost scoase din functiune, securizate si nu mai pot fi utilizate
dar si de urmatoarele argumente:
- o parte din cladirile, utilajele / echipamentele aferente depozitului prezinta diferite grade
de uzura, uzura ce s-ar putea accentua in timp;
Page 7
- permite valorificarea utilajelor, echipamentelor, platformelor metalice, conductelor,
existente in instalatie, a caror valoare scade in timp prin degradare, ruginire, etc;
- se elibereaza terenul ocupat in prezent de instalatie si se creeaza spatii potential
utilizabile pentru alte activitati permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
- se imbunatateste aspectul estetic al zonei respective.
- prin realizarea lucrarilor de dezafectare se vor crea premisele pentru investigarea
detaliata a gradului de contaminare a amplasamentului, stabilirea modalitatilor de
decontaminare, executarea lucrarilor de refacere a amplasamentului si pregatirea acestuia pentru
alte destinatii.
Conform Certificatului de Urbanism nr. 2134/18.07.2013, eliberat de Primaria
municipiului Constanta, destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea
teritoriului aprobate este de subzona mixta cu regim de inaltime mic si regim de construire
continuu sau discontinuu fiind admise urmatoarele utilizari: birouri, sedii de firme, lacasuri de
cult, servicii sociale, comert, hoteluri, pensiuni, restaurante, cofetarii, cafenele, loisir si sport in
spatii inchise, locuinte, parcaje.
Localizarea proiectului
Depozitul de produse petroliere este amplasat in intravilanul municipiului Constanta,
judetul Constanta, pe un teren aflat in proprietatea S.C. OMV PETROM S.A., situat pe
str.(Intrarea) Caraiman, nr. 32, avand suprafata totala de 46.614 m2 . Terenul a fost dobandit prin
certificatul de atestare nr. 5588/05.07.2000.
In figura nr. 1 se prezinta un plan de incadrare in zona a amplasamentului.
Page 8
Figura nr.1. Plan de incadrare in zona
Accesul la amplasament se face din str. Caraiman pe drumul rutier si pietonal existent,
iar in interiorul amplasamentului se folosesc de asemenea drumurile existente. Vecinatatile
amplasamentului sunt urmatoarele: Nord - Depozit Oil Terminal; Est - Depozit Oil Terminal;
Sud - Proprietate privata; Sud-Vest - Consiliul Local Constanta; Vest - Consiliul Local
Constanta.
Descrierea lucrarilor de realizare a proiectului
Page 9
Dupa inchiderea depozitului in 2012 toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare)
au fost golite, curatate si securizate de catre S.C.TISECO S.R.L. Bacau, conform procesului
verbal nr. 94/27.11.2012 anexat la prezentul studiu.
Prin prezentul proiect se propune dezafectarea depozitului de produse petroliere, ceea ce
presupune desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe amplasamentul depozitului si demolarea
tuturor cladirilor si a platformelor aferente.
Pentru organizarea de santier beneficiarul dispune de un teren in suprafata de circa
46.614 m2, pe care se gasesc platforme si drumuri betonate in suprafata de 18.322 m2,
imprejmuit si racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica, apa si canal.
In vederea executarii lucrarilor de desfiintare se vor realiza urmatoarele:
- marcarea si imprejmuirea zonei de lucru;
- marcarea platformelor destinate spatiilor specifice lucrarilor de santier si pentru
depozitarea materialelor;
- marcarea si amenajarea platformelor pentru parcarea utilajelor de constructie
(autovehicule, buldozer, excavator, autobasculante, macara, etc.);
- amplasarea de containere standardizate pentru servicii igienico-sanitare in timpul
executiei lucrarilor de desfiintare, toalete ecologice pentru muncitori la locul de munca;
- asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier (apa potabila imbuteliata pentru
necesarul personalului);
- amenajarea locatiei pentru colectarea deseurilor menajere si a celor reciclabile, metal,
plastic, etc. si dotarea cu europubele ecologice;
- amenajarea unui punct de alimentare cu carburanti a utilajelor, respectiv o platforma
betonata pentru depozitarea butoaielor metalice, in apropierea canalizarii industrilae care duce la
separator astfel incat sa nu apara suspiciunea contaminarii solului in timpul demolarii cauzat de
combustibilul necesar alimentarii utilajelor;
- aprovizionarea cu materiale se va efectua in mod esalonat, functie de faza de lucru.
Pentru executarea lucrarilor in cele mai bune conditii tehnice de securitate si protectia
muncii si cele de prevenirea si stingere a incendiilor, se vor respecta toate instructiunile
elaborate de conducerile societatilor implicate, documentatiile tehnice, normele si normativele in
vigoare, prevederile din caietele de sarcini intocmite pentru lucrarile ce urmeaza a se executa.
Organizarea de santier presupune si asigurarea cu urmatoarele echipamente necesare
desfasurarii activitatii de desfiintare a depozitului :
- containere metalice 2,5x6,0 m, pentru birouri;
- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de magazii pentru scule si materiale;
Page 10
- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de vestiare pentru personal;
- toalete ecologice;
- un pichet de incendiu tip „A", ce cuprinde urmatoarele:
furtune tip C;
racorduri de refulare tip C;
cheie pentru racorduri tip A, B, C;
teava de refulare;
rangi de fier;
galeti din tabla;
1 stingator portabil cu CO2 de 6 kg.;
1 stingator portabil cu praf si CO2 de 6 kg.;
1 stingator carosabil cu spuma chimica;
1 dulap pentru materiale de aparare impotriva incendiilor.
Etapizarea lucrarilor de desfiintare aprobate, dar cu scoaterea cladirilor si
instalatiilor care nu se demoleaza, este descrisa ulterior.
Proiectul prevede executarea lucrarilor de dezafectare ale depozitului de produse
petroliere in urmatoarele etape:
ETAPA I - dezafectarea urmatoarelor obiecte:
C20 - rezervor R19
C21 - rezervor R18
C22 - rezervor R23
C23 - rezervor R22
C24 - rezervor R21
C25 - rezervor R20
C29 - casa pompe 2
C30 - casa pompe produse petroliere
C31 - instalatie centrala abur ASA
C32 - cabina portar din caramida
I4 - instalatie estacada la sol
I9 - instalatie estacada alimentare CET
ETAPA II - dezafectarea urmatoarelor obiecte:
C14 - casa spuma PSI
C15 - casuta spuma
Page 11
C16 - rezervor R13
C17 - rezervor R14
C18 - rezervor R17
C19 - rezervor R16
C26 - rezervor R25
C27 - rezervor R24
C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28
C35 - platforma rezervoare RA, RB
C36 - platforma rezervoare RC, R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R10, R11, R12
13- instalatie estacada R12-SKK÷6
17- instalatie alimentare CLU (SK5)
18 - instalatie recuperare vapori
ETAPA III - dezafectarea urmatoarelor obiecte:
C6 - cladire administrativa
C7 - cabina portar 2
C9 - cladire administrativa
C10 - cabina bascula
C11 - baraca metalica depozitare butelii 1
C12 - baraca metalica depozitare butelii 2
C13 - magazie manipulare
C33 - container TAS
C37 - platforma rezervor RD
I1- instalatie depozit combustibil uzat
I2- instalatie distributie rampe auto
I6 - instalatie decantare
ETAPA IV - dezafectarea urmatoarelor obiecte:
I5 - instalatie distributie rampa C.F.
Stalpi iluminat partial
Imprejmuire interioara partial
Drumuri si platforme betonate nu pe suprafata de 10.472 mp.
La finalizarea dezafectarii si dupa evacuarea tuturor materialelor si deseurilor
rezultate se va realiza investigarea detaliata a amplasamentului si se vor stabili de comun
acord cu autoritatea de mediu, daca va fi cazul, modalitatile de remediere si refacere a
amplasamentului in vederea utilizarii viitoare.
Page 12
Prezentarea lucrarilor de desfiintare a constructiilor
Conform prevederilor proiectului, lucrarile de dezmembrare propriu-zise vor incepe
numai dupa realizarea dezechiparii constructiei si anume:
- demontarea si evacuarea echipamentelor, utilajelor, mobilierului, tamplariei interioare si
exterioare;
- scoaterea din uz si evacuarea instalatiilor electrice, AMC, incalzire-ventilatie, hidro;
- demontarea platformelor metalice cu rol de sustinere si acces la utilaje (exclusiv
structurile metalice ce fac parte din structura de rezistenta a constructiilor).
Functie de dotarea executantului, procesele tehnologice de demolare la toate constructiile,
cu exceptia portiunilor de fundatii masive mari, se pot realiza folosind:
- unelte manuale;
- aparate si utilaje mecanice prin percutie sau prin spargere.
Procedeele de demolare, mai sus mentionate, sunt explicitate in Normativul NP035- 99,
cap. 2.2 ÷2.6.
Executarea lucrarilor de demolare presupune urmatoarele etape succesive:
- securizarea zonei;
- limitarea acesului in perimetrul de lucru;
- debransarea completa a cladirii de la utilitati.
- dezechiparea constructiei;
- demolarea propriu-zisa.
Dezechiparea constructiei se face prin executarea urmatoarelor operatii in ordine:
- demontarea elementelor instalatiilor functionale ale constructiei;
- demontarea foilor de geam;
- demontarea tamplariei interioara si exterioara;
- demontarea placajelor si pardoselilor.
Deseurile rezultate in urma demolarii constructiilor vor fi eliminate in functie de
clasificarea lor de catre o firma specializata si autorizata in acest sens.
Prin Certificatul de Urbanism nr. 2134 se solicita, in acest scop, incheierea unui contract
cu SC. POLARIS M HOLDING SRL.
Dupa demolarea fundatiilor, cuvelor, bazinelor, canalelor etc. Se vor preleva probe de sol
de pe fundul gropilor astfel incat in momentul investigatrii ulterioare sa se cunoasca exact pana
la ce adancime este extinsa contaminarea.
Page 13
In procesul de dezafectare se vor utiliza echipamente si materiale specifice acestor
lucrari, si anume:
• excavator longfront;
• excavatoare clasice;
• incarcator frontal;
• pulverizator;
• picon hidraulic;
• aparate oxiacetilenice si cu plasma;
• aparate de sudura autogena;
• foarfeci mecanice;
• autobasculante
Activitatea propusa va respecta reglementarile in vigoare privind dezafectarea
obiectivelor industriale, normele de securitate si sanatate in munca, de protectia mediului si de
protectia impotriva incendiilor.
Prezentarea lucrarilor de dezafectare a instalatiilor tehnologice
Pentru dezafectarea instalatiilor tehnologice se vor lua urmatorele masuri pregatitoare:
- se va separa zona de lucru cu panouri demontabile in scopul impiedicarii accesului
autovehiculelor si al persoanelor neautorizate;
- se vor afisa pe perimetrul incintei panouri de avertizare a pericolului de incendiu si de explozie
in conformitate cu prevederile STAS 297 si SR ISO 6309;
- scoaterea de sub tensiune, a consumatorilor electrici din incinta, cit si cablurile electrice din zona
in care se vor efectua sapaturi;
- se vor asigura mijloace de stingere a incendiilor in cantitate suficienta, si de tipuri
corespunzatoare lucrarilor;
- se va instrui personalul executant asupra pericolului si a masurilor de prevenire si stingerea
incendiilor cit si a masurilor de protectia muncii si protectie a mediului;
- se vor verifica toate instalatiile tehnologice (rezervoare si conducte) sa nu degaje diverse emisii.
Verificarea se va face de catre persoane fizice autorizate sau firme autorizate care la sfirsitul
verificarilor vor elibera permise de lucru cu foc pe instalatii. Nu se vor incepe lucrarile de
dezafectare fara eliberarea acestui permis;
- se vor executa masuratori ale nivelelor de gaze din rezervoare, instalatii si conducte in vederea
eliberarii permiselor de lucru cu foc;
Page 14
- in cazul in care in urma verificarilor, instalatiile tehnologice vor degaja vapori, beneficiarul va
contracta firme specializate in decontaminare dupa care se vor reface verificarile;
- rezervoarele se vor taia in bucati transportabile care se vor valorifica;
- conductele tehnologice se vor taia in tronsoane dar nu inainte de a fi desfacute toate legaturile
flansate de la rezervoare. Dupa operatia de taiere tronsoanele obtinute se vor valorifica printr-o
societate specializata si autorizata;
- la demontarea componentelor instalatiilor tehnologice se vor folosi scule antiscantei;
- sapaturile se vor executa mecanic sau manual incat sa nu existe pericolul producerii de
accidente.
Operaţiile prezentate mai sus se vor executa de catre firme specializate cu personal
specializat. Inceperea lucrarilor de demontare nu este admisa decit dupa luarea tuturor
masurilor mentionate mai sus si verificarea acestora de catre factorii implicati in aceasta
activitate (beneficiar, executant).
Componentele echipamentelor tehnologice dezafectate se vor recupera si vor fi
valorificate ( refolosite sau reciclate ) printr-o firma specializata si autorizata.
Prezentarea lucrarilor de dezafectare a drumurilor si platformelor
Proiectul trateaza lucrarile de dezafectare infrastructura si suprastructura a platformelor
din incinta, ce se propun pentru dezafectare precum si racordarile acceselor in incinta la sistemul
rutier existent in vederea resistematizarii terenului la cota naturala perimetrala in proprietate.
Aceste lucrari sunt:
- lucrari de infrastructura prin dezafectarea platformelor din beton de ciment sau asfalt
degradate din amplasament;
- lucrari de desfacere suprastructura platforme.
Deseurile rezultate (beton sau asfalt) vor fi evacuate din incinta si eliminate conform
clasificarii lor, de catre o firma specializata si autorizata.
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Poluantii fizici care pot afecta mediul pe perioada de realizare a lucrarilor de
dezafectare/demolare constructii si instalatii tehnologice apatinand depozitului de produse
petroliere sunt zgomotul si vibratiile.
Sursele de zgomot si vibratii care apar in procesul de dezafectare a obiectivului sunt
reprezentate de motoarele si angrenajele in miscare ale utilajelor si mijloacelor auto.
Page 15
Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot, conform
legislatiei in vigoare, H.G. nr. 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, modificata prin H.G nr.
601/2007, este de 87 dB(A).
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul
urban, conform STAS 10009-88 - Acustica urbana - sunt de 65 dB(A) la limita incintei
industriale.
Pe perioada lucrarilor de dezafectare/demolare nivelul de zgomot poate atinge si depasi
valoarea de 100 dB.
Specificul activitatii de dezafectare/demolare implica zgomote care pot depasi in anumite
perioade de lucru limita admisa de legislatie. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-
o zona industriala, la distanta de zone locuite, nivelul de zgomot atins nu va crea disconfort
populatiei din zonele limitrofe.
Limita maxima admisa la locurile de munca pentru nivelul vibratiilor este data de H.G.
1876/ 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de vibratii, modificata prin H.G nr. 601/2007.
Pentru vibraţiile transmise intregului corp, valoarea limita de expunere zilnica
profesionala, calculata la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 1,15 m/s.
Pentru ca nivelul de zgomot si vibratii sa fie cat mai redus, la dezafectarea constructiilor
si instalatiilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
- utilizarea de mijloace de transport si utilaje de ultima generatie;
- utilajele, conductele si armaturile dezafectate vor fi aduse la cota zero fara a fi aruncate de la
inaltime;
- se vor lua toate masurile necesare evitarea propagarii undelor de soc pe amplasament;
Radiatii si poluanti biologici nu se generaza in cadrul proiectului.
Concluzie
Avand in vedere specificul activitatii, se estimeaza ca, la limita amplasamentului
nivelul zgomotului generat de echipamentele utilizate pentru dezafectarea obiectivului se va
incadra in limitele admise pentru zonele functionale din mediul industrial.
Prin renuntarea la demolarea/desfiintarea a: C1, C2, C3, C4, C5, C28 a 10.472 mp
(10.452 platforma betonata + 20mp platforma cabina C28), a CV-camine vane si hidranti, o
parte din stalpii de iluminat si a imprejmuirii exterioare se reduc atat poluantii fizici cat si cei
Page 16
bilologici descrisi anterior cat si perioada de timp in care isi fac efectele vibratiile si
zgomotele.
Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/
amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului.
Terenul aferent derularii proiectului analizat, in suprafata de 46.614 m este situat in
intravilanul municipiului Constanta, pe str. (Intrarea) Caraiman, nr. 32. Terenul este in
proprietatea S.C. OMV PETROM S.A. fiind dobandit prin certificatul de atestare nr.
5588/05.07.2000.
Conform Certificatului de Urbanism nr. 2134/18.07.2013, eliberat de Primaria
municipiului Constanta, destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea
teritoriului aprobate este de subzona mixta cu regim de inaltime mic si regim de construire
continuu sau discontinuu fiind admise urmatoarele utilizari: birouri, sedii de firme, lacasuri de
cult, servicii sociale, comert, hoteluri, pensiuni, restaurante, cofetarii, cafenele, loisir si sport in
spatii inchise, locuinte, parcaje.
Amenajarile necesare realizarii proiectului (organizarea de santier, platformele de stocare
deseuri rezultate din dezafectare/demolare) se vor face in limita amplasamentului.
Implementarea proiectului va crea premise pentru pregatirea terenului in vederea unei
viitoare destinatii permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.
Titularul va demara proiectul de dezafectare/demolare a depozitului numai dupa
obtinerea avizelor si acordurilor solicitate de autoritatile competente.
Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
Accesul la amplasament se face pe artera rutiera si pietonala existenta, intrarea
Caraiman.
Utilitatile necesare procesului de dezafectare/demolare a instalatiilor si cladirilor de pe
amplasamentul evaluat sunt:
- apa potabila pentru necesarul personalului, care se va asigura imbuteliata;
- apa pentru consumul igienico-sanitar al personlului se va asigurata din reteaua municipiului
Constanta;
- canalizarea racordata la cea a municipiului Constanta existenta in zona unde vor fi evacuate
apele uzate menajre;
Page 17
- energie electrica ce va fi asigurata din bransamentele existente care alimenteaza consumatorii
din zona.
Activitati de dezafectare
Prin prezentul proiect se propune desfiintarea depozitului de produse petroliere al S.C.
OMV PETROM S.A. situat in Constanta, ceea ce presupune dezafectarea tuturor instalatiilor
aflate pe amplasamentul depozitului si demolarea tuturor cladirilor si a platformelor aferente.
Obiectele existente pe amplasament au fost prezentate tabelar. In paragaraful urmator se vor
prezenta caracteristicile obiectelor edificate pe amplasament extrase din volumul de arhitectura
al proiectului PR 13/128 - DEZAFECTARE DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE, str.
Caraiman, nr. 32, CONSTANTA, JUD. CONSTANTA elaborat de S.C. PETROTECH
PROJECT SRL.
Caracterizarea obiectelor existente pe amplasament
Cladiri
Ob. C1 - cladire auto – nu se demoleaza
Cladirea auto este o constructie metalica de forma paralelipipedica, de tip hala,
dezvoltata pe un singur nivel. Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre
transversale cu zabrele, legate intre ele cu profile metalice longitudinale de legatura.
Tipul de cadru transversal utilizat pentru structura de rezistenta a atelierului auto este cu
o singura deschidere, alcatuit din stalpi si grinzi cu zabrele trapezoidale, cu talpile alcatuite din
doua profile (U10) alaturate, cu diagonale alternante si montanti alcatuiti din bare metalice
(DN40). Stalpii cadrelor sunt articulati in fundatie. Pe fermele metalice reazema panele de
acoperis realizate din doua profile longitudinale alaturate (U10), care sustin invelitoarea realizata
din azbociment ondulat.
Acoperisul este realizat cu doua pante, iar colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe
acoperis se face pe exterior.
Inchiderea perimetrala, precum si compartimentarile interioare au fost realizate cu pereti
autoportanti din zidarie de caramida plina, avand grosimea de 25 cm.
Placa suport a pardoselii de la parter este realizata dintr-o placa din beton slab armat cu
grosimea de 10 cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de
egalizare din beton simplu de 5-10 cm.
Page 18
Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit, respectiv gresie antiderapanta.
Ob. C2 - garaj autocisterne – nu se demoleaza
Garajul de autocisterne cuprinde doua constructii metalice alaturate, de tip hala,
dezvoltate pe un singur nivel.
Structura de rezistenta a cladirilor este alcatuita din cadre transversale, cu o singura
deschidere, alcatuite din stalpi si ferme metalice, pe care reazema panele de acoperis, realizate
din profile longitudinale (U8/U10), care sustin invelitoarea realizata din azbociment ondulat.
Stalpii metalici sunt incastrati in fundatia continua, perimetrala, realizata din beton armat.
Acoperisul este realizat cu doua pante, iar colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe
acoperis se face pe exterior.
Inchiderile perimetrale sunt realizate din elemente de inchidere usoara: panouri din tabla
ondulata.
Ob. C3 - atelier mecanic – nu se demoleaza
Atelierul mecanic este o constructie cu regim de inaltime parter, alcatuit dintr-un volum
principal longitudinal si doua corpuri-anexa amplasate adiacent.
Structura de rezistenta a cladirii principale este alcatuita din pereti portanti din zidarie de
caramida plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat,
respectiv din coloane metalice, care sustin planseul din beton armat prefabricat al acoperisului,
alcatuit din panouri mari, tip dala plina, cu grosimea de 12 cm, hidroizolate cu carton bituminos.
Planseul este realizat cu doua pante pe fiecare din travei, si reazema pe ziduri prin
intermediul unor centuri din beton armat.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata din talpi din beton armat, turnate pe un
strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -1.00 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare sau interioare si a ferestrelor este realizata din lemn, din PVC
sau din profile metalice.
Page 19
Invelitoarea este realizata din carton bituminos, iar colectarea si evacuarea apelor
pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Structura de rezistenta a cladirilor anexa este alcatuita din pereti portanti din zidarie de
caramida plina, cu grosimea de 25 cm, care sustin planseul din beton armat al acoperisului,
realizat intr-o singura panta si rezemat pe contur, prin intermediul unei centuri perimetrale din
beton armat. Placa suport a pardoselii este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10 cm,
hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu de aproximativ 10 cm.
Ob. C4 - cladire compresor – nu se demoleaza
Cladirea compresor are regim de inaltime parter si este alipita obiectului C3 - Atelier
mecanic.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat, care sustin, prin intermediul unei centuri perimetrale
din beton armat, planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat
monolit cu grosimea de 12 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton
bituminos.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu de aproximativ 10 cm.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea
si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C5 - remiza PSI – nu se demoleaza
Remiza PSI este o constructie cu regim de inaltime parter. Structura de rezistenta a
cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida plina, pe care reazema planseul
acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit cu grinzi
longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de 12 cm, este iesita in
consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.
Page 20
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit.
Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit. Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor
este realizata din lemn. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe
exterior.
Ob. C6 - cladire administrativa – se demoleaza
Cladirea administrativa este o constructie cu regim de inaltime P+1E. Structura de
rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida plina, cu grosimea
de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat, pe care reazema planseul
etajului si cel al acoperisului tip terasa-necirculabila, alcatuite dintr-o placa din beton armat
monolit, cu grosimea de 12 cm, cu grinzi longitudinale si transversale din beton armat. Placile
sunt rezemate pe contur prin intermediul unei centuri exterioare perimetrale din beton armat.
Planseul acoperisului are atic perimetral realizat din zidarie de caramida, termoizolatie si
hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerile extertioare ale apelor pluviale.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un
strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -1.00 m fata de cota
±0.00 a pardoselii finite.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care se afla un strat de egalizare si rupere a
capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a
realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat (batatorit).
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina, cu grosimea de
15 cm. Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. In toate spatiile de birouri precum si in holuri au fost montate tavane suspendate cu din placi
de gips-carton, pe structura metalica. Pardoseala interioara este realizata din mocheta, parchet,
Page 21
gresie antiderapanta, linoleum sau beton sclivisit. Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este
realizata din lemn.
Invelitoarea este realizata dintr-o membrana bituminoasa, iar colectarea si evacuarea
apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior, prin intermediul unor burlane rotunde
metalice.
Ob. C7 - cabina portar 2 – se demoleaza
Cabina portar nr.2 este o constructie cu regim de inaltime parter. Structura de rezistenta a
cladirii este alcatuita stalpi si grinzi din beton armat, pe care reazema planseul acoperisului cu o
singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit. Placa are grosimea de 10 cm, este
iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.
Invelitoarea este alcatuita din tabla galvanizata. Inchiderea exterioara si
compartimentarea interioara este realizata din pereti din zidarie de caramida.
Fundatia este continua sub ziduri, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un
strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din lemn sau din profile
metalice. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C8 - cabina post TRAFO – nu se demoleaza
Cabina postului trafo este o constructie cu regim de inaltime parter, care adaposteste si
sustine echipamentul electric si cuprinde o incapere in care se gasesc posturile de transformare si
tablourile electrice de comanda.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat, pe care sprijina, prin intermediul unei centuri
exterioare perimetrale din beton armat, planseul acoperisului tip terasa necirculabila, alcatuit
Page 22
dintr-o placa din beton armat monolit cu grosimea de 15 cm, iesita in consola de jur imprejur si
hidroizolata cu carton bituminos cu panta pentru scurgerea exterioara a apelor pluviale.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -1.00 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care se afla un strat de egalizare si rupere a
capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a
realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit iar tamplaria usilor exterioare este
metalica, fara rupere punte termica.
Invelitoarea este realizata din carton bituminos, iar colectarea si evacuarea apelor
pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C9 - cladire administrativa – se demoleaza
Cladirea administrativa este o constructie cu regim de inaltime parter care cuprinde un
hol, un birou si doua grupuri sanitare.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat, pe care
reazema, prin intermediul unei centuri perimetrale din beton armat, planseul acoperisului tip
terasa-necirculabila, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit, cu grosimea de 10 cm.
Planseul acoperisului are atic perimetral realizat din beton armat, termoizolatie si
hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerile extertioare ale apelor pluviale. Peste acest
planseu a fost realizata ulterior o ferma metalica, cu o singura panta, peste care a fost asezata o
noua invelitoare din tabla cutata galvanizata.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00 a pardoselii finite.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 15
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care se afla un strat de egalizare si rupere a
capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a
realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Page 23
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina, cu grosimea de
15 cm si sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit.
Pardoseala interioara este realizata din gresie antiderapanta iar tamplaria usilor exterioare
si a ferestrelor este realizata din PVC.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior, prin
intermediul unor burlane rotunde metalice.
Ob. C10 - cabina bascula – se demoleaza
Cabina bascula este o constructie cu regim de inaltime parter, care are o singura incapere.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat, pe care reazema, prin intermediul unei centuri
exterioare perimetrale din beton armat, planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o
placa din beton armat monolit, cu grosimea de 12 cm, iesita in consola de jur imprejur si
hidroizolata cu carton bituminos, care sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si
evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit
cu var.
Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit iar tamplaria usilor exterioare si a
ferestrelor este realizata din PVC.
Ob. C11 - baraca metalica depozitare butelii 1 – se demoleaza
Baraca metalica nr. 1 pentru depozitarea buteliilor este o constructie metalica, de tip hala,
dezvoltata pe un singur nivel.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din stalpi si ferme metalice, pe care
reazema panele de acoperis, realizate din profile longitudinale din teava patrata, care sustin
invelitoarea realizata din azbociment ondulat. Fermele sunt de tip grinzi cu zabrele triunghiulare,
Page 24
cu diagonale descendente si montanti alcatuiti din corniere L30x30x3. Stalpii metalici sunt
incastrati in fundatii din beton armat.
Acoperisul este realizat cu doua pante, iar colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe
acoperis se face pe exterior. închiderea perimetrala este realizata din elemente de inchidere
usoara: panouri din tabla.
Ob. C12 - baraca metalica depozitare butelii 2 – se demoleaza
Baraca metalica nr. 2 pentru depozitarea buteliilor este o constructie metalica, de tip hala,
dezvoltata pe un singur nivel.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din stalpi si ferme metalice, pe care
reazema panele de acoperis, realizate din profile longitudinale U8, care sustin invelitoarea
realizata din azbociment ondulat. Fermele sunt de tip grinzi cu zabrele triunghiulare, cu
diagonale alternante, montanti si tiranti suplimentari alcatuiti din bare metalice.
Stalpii metalici sunt incastrati in fundatii din beton armat. Placa suport a pardoselii (cota
±0.00), amplasata la inaltimea de 0.80 m fata de cota drumului, este alcatuita dintr-o placa din
beton armat de 15 cm si se extinde spre exterior, pe una din laturile longitudinale, cu o rampa de
acces si incarcare, cu latimea de 1.65 m, prevazuta la un capat cu o scara de acces realizata din
beton armat.
Acoperisul este realizat cu doua pante, iar colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe
acoperis se face pe exterior. închiderea perimetrala este realizata din elemente de inchidere
usoara: panouri din tabla.
Ob. C13 - magazie manipulare – se demoleaza
Magazia de manipulare este o constructie cu regim de inaltime D+P (demisol partial si
parter), destinata imbidonarii uleiurilor si depozitarii produselor complementare care se
comercializeaza in statiile de distributie carburanti. Cladirea cuprinde si doua rampe exterioare
de acces, respectiv incarcare/ descarcare auto.
Structura de rezistenta a cladirii principale este alcatuita din pereti portanti din zidarie de
caramida plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat,
respectiv din coloane metalice, care sustin planseul din beton armat prefabricat al acoperisului,
alcatuit din panouri mari, tip dala plina, cu grosimea de 12 cm, hidroizolate cu carton bituminos,
pe care se sprijina invelitoarea din tabla galvanizata. Planseul este realizat cu doua pante pe
fiecare din travei, si reazema pe ziduri prin intermediul unor centuri din beton armat.
Page 25
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata din talpi din beton armat, turnate pe un
strat de egalizare din beton simplu. Placa suport a pardoselii de la parter (cota ±0.00), amplasata
la inaltimea de 1 m fata de cota drumului, este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 12 cm.
Deasupra demisolului, ea reazema pe contur pe zidurile de sprijin din beton armat si pe grinzi si
stalpi interiori din beton armat. In rest, este hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a
fost turnat un strat de egalizare din beton simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la
stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura
de pamant bine compactat.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina, cu grosimea de
30 cm sau din panouri de tabla.
Pe cele doua laturi longitudinale, cladirea se extinde spre exterior cu doua rampe de
acces si incarcare. Una dintre ele are latimea de 1,55 m si sprijina pe 10 grinzi prefabricate din
beton armat, iar cealalta are latimea de 4,40 m si spijina pe ziduri de sprijin din beton armat.
Cele doua rampe sunt prevazute cu scari de acces realizate din beton armat, si sunt bordate,
longitudinal, la exterior, la partea superioara, cu profile metalice (corniere) pentru protectia
betonului.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare sau interioare si a ferestrelor este realizata din PVC sau din
profile metalice. Invelitoarea este realizata din tabla galvanizata, iar colectarea si evacuarea
apelor pluviale de peacoperis se face pe exterior.
Ob. C14 - casa spuma PSI – se demoleaza
Casa de spuma PSI este o constructie cu regim de inaltime parter si o singura incapere.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, pe care reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton
armat monolit cu grinzi longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de
12 cm, este iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
Page 26
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea si
evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C15 - casuta spuma – se demoleaza
Casuta de spuma este o constructie cu regim de inaltime parter si o singura incapere.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, pe care reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton
armat monolit cu grinzi longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de
10 cm, este iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat. Peretii sunt
tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu var. Pardoseala
interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea si
evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C28 – cabina – nu se demoleaza
Cabina este o constructie cu regim de inaltime parter, care cuprinde un hol si cabina
portarului.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat si centuri din beton armat la partea superioara, pe care
reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit,
cu grosimea de 13 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton bituminos, care
Page 27
sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis
se face pe exterior.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.70 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu
var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din lemn.
Ob. C29 - casa pompe 2 - se demoleaza
Casa de pompe nr. 2 este o constructie cu regim de inaltime parter, in care sunt amplasate
pompele tehnologice.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat si centuri din beton armat la partea superioara, pe care
reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit,
cu grosimea de 15 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton bituminos, care
sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis
se face pe exterior.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.60 m fata de cota
pardoselii finite a parterului. Fundatiile pompelor sunt realizate din blocuri din beton armat, care
depasesc cota pardoselii finite cu 18 cm si care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata
de cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter, situata la 1 m sub cota terenului nivelat, este
alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10 cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care
a fost turnat un strat de egalizare din beton simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la
stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura
de pamant bine compactat. Peretii sunt tencuiti si zugraviti la interior si la exterior iar tavanul
este zugravit cu var.
Page 28
Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit. Tamplaria usilor exterioare si a
ferestrelor este realizata din profile metalice, fara rupere punte termica.
Ob. C30 - casa pompe produse petroliere
Casa de pompe este o constructie cu regim de inaltime parter, in care sunt amplasate
pompele tehnologice.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat si centuri din beton armat la partea superioara, pe care
reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit,
cu grinzi transversale din beton armat monolit. Placa are grosimea de 15 cm, iese in consola de
jur imprejur, este hidroizolata cu carton bituminos, si sustine invelitoarea din tabla galvanizata.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.60 m fata de cota
pardoselii finite a parterului. Fundatiile pompelor sunt realizate din blocuri din beton armat, care
depasesc cota pardoselii finite cu 15 cm si care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata
de cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti interior/exterior iar tavanul este zugravit cu var.
Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice, fara rupere
punte termica.
Accesul la cota interioara se face prin doua scari, una realizata din beton armat, cealalta
din zidarie de caramida, acoperite cu o structura metalica usoara, cu stalpi, grinzi principale si
secundare realizate din teava rotunda, care sustin o copertina din azbociment ondulat.
Ob. C31 - instalatie centrala abur ASA – se demoleaza
Cladirea care adaposteste instalatia centralei termice cu abur este o constructie cu regim
deinaltime parter.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre transversale din beton armat, cu o
singura deschidere, alcatuite din stalpi si grinzi principale cu doua pante , legate intre ele prin
Page 29
doua grinzi perimetrale longitudinale din beton armat, si pereti autoportanti din zidarie de
caramida plina. Invelitoarea este alcatuita din panouri din tabla cutata zincata.
Fundatia este continua sub ziduri, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un
strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -1.00 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 15
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. La exterior, cladirea este
inchisa perimetral cu panouri de plasa fixati de profile orizontale U10 ancorate in peretii de
zidarie. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.
Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea si
evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.
Ob. C32 - cabina portar din caramida – se demoleaza
Cabina portarului este o constructie cu regim de inaltime parter.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida
plina, intariti cu samburi din beton armat si centuri din beton armat la partea superioara, pe care
reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit
cu grosimea de 15cm. Planseul acoperisului iese in consola de jur imprejur, are atic perimetral
realizat din beton armat, termoizolatie si hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerea
extertioara a apelor pluviale.
Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata
pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota
±0.00, cota pardoselii finite a parterului.
Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10
cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton
simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea
stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.
Peretii sunt tencuiti si zugraviti interior/exterior iar tavanul este zugravit cu var.
Pardoseala interioara este realizata din gresie antiderapanta iar tamplaria usilor exterioare
si a ferestrelor este realizata din PVC.
Page 30
Parcuri de rezervoare – se demoleaza
Ob. C16 - C19 - rezervor R14÷R17
Ob. C20 - C21 - rezervor R18, R19
Ob. C22 - C25 - rezervor R20÷R23
Parcul de rezervoare cuprinde 10 rezervoare metalice cilindrice verticale de suprafata,
avand urmatoarele capacitati: 120 m3 (R14-R15), 400 m3 (R16-R17), 2200 m3 (R18), 2500 m3
(R19), 195 m3 (R20÷R23).
Cele 10 rezervoare verticale au fundatii inelare realizate din beton armat, cu grosimi
cuprinse intre 20 si 45 cm, cu cota de fundare estimata la -1.50 m fata de cota ±0.00, cota
terenului nivelat, asezate pe un strat de egalizare din beton simplu. In interiorul acestor fundatii
inelare s-a realizat o umplutura de pietris bine compactat, peste care s-a realizat un pat antitasare
din balast, cu grosimea de aproximativ 50 cm.
In dreptul racordurilor de legatura la rezervoare sunt executate camine sau base realizate
din beton armat, cu adancimi diferite.
Fiecare rezervor este prevazut cu cate o scara metalica de acces si o platforma metalica
de deservire.
Ob. C26 - C27 - rezervor R24, R25 – se demoleaza
Aceste obiecte cuprind doua rezervoare metalice cilindrice orizontale de suprafata, avand
capacitatea de 70 m, respectiv 95 m.
Rezervoarele sunt montate pe cate trei talpi din beton armat, cu cota de fundare estimata
la -1.50 m fata de cota ±0.00, cota terenului nivelat si sunt prevazute cu o scara metalica de
acces si o platforma comuna de deservire.
Ob. C35 - platforma rezervoare RA, RB – se demoleaza
C36 - platforma rezervoare RC, R1÷R13 – se demoleaza
Aceste obiecte cuprind 16 rezervoare orizontale suspendate, avand capacitatea de 47 m3 ,
respectiv 60 m3 , dintre care 14 sunt amplasate intr-o cuva din beton armat, alcatuita dintr- o
placa din beton armat cu grosimea de 15 cm asezata pe un strat de egalizare din beton simplu si
cu pereti din beton armat cu inaltimea de 44 cm.
Un numar de 13 dintre rezervoare sunt suspendate pe cate o structura alcatuita din stalpi,
grinzi si sei din beton armat. Stalpii sunt montati in fundatii tip pahar din beton armat
prefabricat, cu cota de fundare estimata la -2.00 de la cota ±0.00, cota finita a cuvei.
Page 31
Celelalte 3 zezervoare sunt suspendate pe cate o structura metalica, alcatuita din stalpi,
grinzi, contravantuiri si sei metalice. Stalpii sunt ancorati in fundatii continue, realizate din talpi
din beton armat.
Pentru accesul la rezervoare este prevazuta o platforma metalica, cu scari metalice de
acces, rezemate pe fundatii din beton simplu.
Rampa C.F.
Ob. I5 - instalatie distributie rampa C.F. – se demoleaza
Rampa C.F. cuprinde o platforma din beton armat cu grosimea de 20 cm, asezata pe un
strat de egalizare din beton simplu, ce include camine de descarcare realizate din beton armat,
doua canale tehnologice realizate din beton armat, care includ cate o estacada subterana formata
din suporturi din profile metalice care sustin conductele tehnologice. Linia de cale ferata
industriala din incinta depozitului este alcatuita din sine metalice, sprijinite pe traverse de lemn
si are o lungime de 269,19 m.
Echipamente, instalatii si alte structuri speciale - se demoleaza
Ob. I1 - instalatie depozit combustibil uzat - se demoleaza
Depozitul de combustibil uzat este amplasat pe o platforma betonata, asezata pe un strat
de egalizare din beton simplu si cuprinde doua rezervoare metalice cilindrice orizontale de
suprafata, montate suprateran pe cate trei talpi din beton armat, cu cota de fundare estimata la -
2.00 m fata de cota ±0.00, cota platformei betonate si prevazute cu cate o scara metalica de acces
si o platforma de deservire, trei rezervoare cilindrice subterane, fundatiile a doua pompe
tehnologice realizate din blocuri din beton armat, care depasesc cota pardoselii finite cu 15 cm si
care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata de cota finita a platformei betonate.
Depozitul este deservit de o basa realizata din beton armat, cu adancimea de 1.50 m.
Ob. I2 - instalatie distributie rampe auto - se demoleaza
Acest obiect cuprinde 7 rampe/ posturi de incarcare autocisterne situate pe platforma
carosabiladin fata magaziei de manipulare. Trei dintre rampe cuprind fiecare cate o structura
metalica acoperita intr-o singura panta, amplasata pe o platforma betonata si care este alcatuita
din patru stalpi metalici, grinzi si pane metalice care sustin invelitoarea din tabla cutata zincata.
Page 32
Stalpii metalici au fundatii de tip talpa din beton armat, cu cota de fundare estimata la -1.50 m
fata de cota drumului. Celelalte patru rampe cuprind fiecare cate o structura realizata din beton
armat prefabricat, acoperita cu placi din beton armat cu grosimea de 10 cm, in forma literei "V".
Fiecare post este prevazut cu o platforma metalica, respectiv din beton armat.
Ob. 13 - instalatie estacada R12-SK1÷6 – se demoleaza
Acest obiect reprezinta o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava rotunda,
care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton armat
monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.
Ob. I4 - instalatie estacada la sol – se demoleaza
Acest obiect reprezinta o estacada la sol alcatuita din chituci din beton armat prefabricat,
cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat si suporturi metalice, care
sustin conducte tehnologice.
Ob. I6 - instalatie decantare – se demoleaza
Instalatia de decantare este alcatuita din doua bazine si trei camine. Bazinele reprezinta
structuri subterane monocompartimentate, de forma rectangulara, avand pereti din beton armat si
fundatie tip radier general, acoperite cu o dala din beton armat. Unul dintre bazine are peretii
suprainaltati cu zidarie de caramida.
Caminele reprezinta structuri subterane realizate din beton armat, de forma rectangulara,
cu capace metalice de vizitare.
Ob. I7 - instalatie alimentare CLU (SK5) – se demoleaza
Acest obiect cuprinde o constructie metalica acoperita si inchisa partial cu plasa de
Buzau, cu regim de inaltime parter, in interiorul careia este amplasata o fundatie a unei pompe
tehnologice, realizata dintr-un bloc din beton armat monolit care ajunge cu cota de fundare pana
la cota -1.00.
Structura de rezistenta este alcatuita din stalpi metalici din teava patrata amplasati pe o
placa din beton slab armat. Pe stalpi reazema grinzi metalice, amplasate transversal si
Page 33
longitudinal, care sustin invelitoarea realizata din tabla cutata galvanizata. Acoperisul este
realizat intr-o singura panta.
Acest obiect mai cuprinde si o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava
rotunda, care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din
beton armat monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.
Ob. I8 - instalatie recuperare vapori – se demoleaza
Acest obiect reprezinta o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava rotunda,
care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton armat
monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.
Ob. I9 - instalatie estacada alimentare CET – se demoleaza
Acest obiect reprezinta o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava rotunda,
care sustin conducta de alimentare CET. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton
armat monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.
Ob. C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28 – se demoleaza
Acest obiect cuprinde trei rezervoare cilindrice orizontale de apa pentru protectia la
incediu, avand fiecare capacitatea de 60 mc, montate suprateran pe cate doua talpi din beton
armat, cu cota de fundare estimata la -1.20 m fata de cota ±0.00, cota terenului nivelat.
Ob. C37 - platforma rezervor RD – se demoleaza
Acest obiect cuprinde un rezervor cilindric orizontal de apa pentru protectia la incediu
suspendat pe o structura metalica, alcatuita din stalpi, grinzi, contravantuiri si sei metalice.
Stalpii sunt ancorati in fundatii continue, realizate din talpi din beton armat. Pentru accesul la
rezervor este prevazuta o platforma metalica, cu o scara metalica de acces.
Ob. C33 - container TAS – se demoleaza
Acest obiect cuprinde doua platforme betonate asezate pe un strat de egalizare din beton
simplu si un cadru metalic alcatuit din grinzi metalice HEA140, pe sase fundatii din blocuri
monolit de beton armat cu dimensiunea de 30x30 cm, care depasesc cu 90 cm cota finita a
platformei betonate si au o cota de fundare estimata la -0.35 m.
Pentru accesul nivelul cadrului este prevazuta o scara metalica, cu podest metalic si
vanguri laterale realizate din profile U14, rezemata pe o fundatie din beton simplu.
Page 34
Camine – se demoleaza partial
Caminele reprezinta constructii subterane racordate la reteaua de canalizare, avand
diferite forme in plan, dimensiuni si adancimi diferite, realizate din beton armat sau metalice,
acoperite cu dale din beton armat, capace metalice de vizitare sau gratare din fonta tip Geiger.
Hidranti– se demoleaza partial
Hidrantii exteriori supraterani reprezinta echipamente de stingere a incendiilor, racordate
la reteaua de apa PSI.
Stalpi iluminat– se demoleaza partial
Reprezinta structuri pentru iluminat, realizate din beton armat sau din teava rotunda,
avand inaltimi cuprinse intre 5 si 9 m.
Acces carosabil, platforme, trotuare– se demoleaza partial
Drumurile si platformele betonate reprezinta structuri rutiere carosabile, realizate din
beton armat, cu grosimea de 20 cm, asezate pe un strat de balast bine compactat de aproximativ
30 cm, turnat dupa ce suprafata decopertata de stratul vegetal a fost bine compactata.
Trotuarele si aleile sunt structuri din beton, avand grosimea de aproximativ 10 cm.
Imprejmuire interioara
Imprejmuirea interioara este realizata din placi prefabricate din beton armat sau din plasa
de Buzau, sustinuta de stalpi metalici realizati din teava rotunda, cu inaltimea de 3.00 m.
Imprejmuirea exterioara a depozitului este realizata din placi prefabricate din beton armat.
Nu se va realiza demolarea imprejmuirii exterioare.
Prezentarea solutiilor de desfiintare
Solutiile prezentate pentru desfiintarea depozitului de produse petroliere Constanta sunt
propuse de proiectantul lucrarii, S C. PETROTECH PROJECT SRL.
Lucrarile de dezmembrare propriu-zise vor incepe numai dupa realizarea dezechiparii
constructiei ccea ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
Page 35
- demontarea si evacuarea echipamentelor, utilajelor, mobilierului, tamplariei interioare si
exterioare;
- scoaterea din uz si evacuarea instalatiilor electrice, AMC, incalzire-ventilatie, hidro;
- demontarea platformelor metalice ce au rol de sustinere si acces la utilaje (exclusiv structurile
metalice ce fac parte din structura de rezistenta a constructiilor).
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la
demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in
totalitate deseurile rezultate.
Ob. C6 - cladire administrativa
Dezmembrarea structurii cladirii administrative se va face incepand de la acoperis cu
demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei, urmata de
demolarea aticului din zidarie de caramida, a planseului din beton armat al acoperisului si a
grinzilor din beton armat.
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va
trece la demolarea centurii exterioare din beton armat, a zidurilor din caramida si a samburilor
din beton armat de la etaj.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea
planseului de peste parter si a grinzilor din beton armat, urmata de demolarea zidurilor din
caramida, a centurii din beton armat si a samburilor din beton armat de la parter.
Se vor evacua in totalitate deseurile rezultate din aceasta operatie si se va trece la
demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in
totalitate deseurile rezultate.
Ob. C7 - cabina portar 2
Dezmembrarea structurii cabinei portar nr. 2 se va face incepand de la acoperis cu
demontarea tablei galvanizate si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton,
urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la
demolarea stalpilor din beton armat si a zidurilor din caramida.
Dupa ce se evacueaza deseurile rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea
placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in totalitate
deseurile rezultate.
Page 36
Ob. C9 - cladire administrativa
Dezmembrarea structurii cladirii administrative se va face incepand de la acoperis cu
demontarea invelitorii din tabla cutata galvanizata, urmata de demontarea panelor si grinzilor
metalice, demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei,
urmata de demolarea aticului din beton armat si a planseului din beton armat al acoperisului.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la
demolarea zidurilor din caramida si a centurilor din beton armat urmata de evacuarea in totalitate
a deseurilor rezultate din aceasta operatie, dupa care se va trece la demolarea placii de la cota
±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C10 - cabina bascula
Dezmembrarea structurii cabinei bascula se va face incepand de la acoperis cu
demontarea invelitoarii din tabla galvanizata si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa
de beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va
trece la demolarea zidurilor din caramida si a centurii din beton armat. Dupa evacuarea
deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a
fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C11 - baraca metalica depozitare butelii 1
Dezmembrarea structurii baracii metalice pentru depozitarea buteliilor se va face
incepand cu demontarea invelitorii din azbociment ondulat si a inchiderii perimetrale din
panouri de tabla, urmata de demontarea panelor, fermelor si stalpilor metalici. Dupa evacuarea
deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea placii din beton armat si a
fundatiilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C12 - baraca metalica depozitare butelii 2
Dezmembrarea structurii baracii metalice pentru depozitarea buteliilor se va face
incepand cu demontarea invelitorii din azbociment ondulat si a inchiderii perimetrale din
panouri de tabla, urmata de demontarea panelor, fermelor si stalpilor metalici. Dupa evacuarea
deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea placii din beton armat si a
fundatiilor. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.
Ob. C13 - magazie manipulare
Page 37
Dezmembrarea structurii magaziei de manipulare se va face incepand de la acoperis cu
demontarea invelitorii din tabla galvanizata si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa
din beton armat, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va
trece la demontarea stalpilor metalici, urmata de demolarea centurilor din beton armat, a
zidurilor din caramida si a samburilor din beton armat. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din
aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00, a rampelor de incarcare, urmata
de demolarea fundatiilor zidurilor si a stalpilor din beton armat de la demisol. Ultima operatie va
fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.
Ob. C14 - casa spuma PSI
Dezmembrarea structurii casei de spuma PSI se va face incepand de la acoperis cu
demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton, urmata de demolarea
planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la
demolarea zidurilor din caramida, se evacueaza in totalitate deseurilor rezultate din aceasta
operatie si se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. Ultima
operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.
Ob. C15 - casuta spuma
Dezmembrarea structurii casutei de spuma se va face incepand de la acoperis cu
demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton, urmata de demolarea
planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat. Dupa evacuarea
deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la demolarea zidurilor din
caramida, se evacueaza deseurile rezultate si se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a
fundatiilor zidurilor. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor
rezultate.
Ob. C16 - C25 - rezervor R13÷R23
Dezmembrarea structurii parcului de rezervoare verticale se va face incepand cu
demontarea si dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervoarelor, cat si a
scarilor si platformelor metalice de deservire. Se evacueaza deseurile rezultate si se va trece la
demolarea caminelor si baselor realizate din beton armat si a fundatiilor inelare din beton armat
Page 38
ale rezervoarelor verticale. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor
rezultate.
Ob. C26 - C27 - rezervor R24-R25
Dezmembrarea structurii celor doua rezervoare se va face incepand cu demontarea si
dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, cat si a scarii metalice alaturate si a
platformei metalicecomune de deservire. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia
anterioara se va trece la demolarea talpilor din beton armat pe care rezemau rezervoarele. In
final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C29 - casa pompe 2
Dezmembrarea structurii casei de pompe se va face incepand de la acoperis cu
demontarea invelitorii din tabla galvanizata si cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de
beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la
demolarea zidurilor din caramida, a centurilor si samburilor din beton armat. Dupa evacuarea
deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00, a
fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor, iar in final vor fi sortate si evacuate in totalitate
deseurile rezultate.
Ob. C30 - casa pompe produse petroliere
Dezmembrarea structurii casei de pompe se va face incepand de la acoperis cu
demontarea invelitorii din tabla galvanizata si cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de
beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton
armat. Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va
trece la demolarea zidurilor din caramida, a centurilor si samburilor din beton armat.
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la
demolarea placii de la cota ±0.00, a fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor, iar in final vor
fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C31 - instalatie centrala abur ASA
Page 39
Dezmembrarea structurii instalatiei centralei termice se va face incepand de la acoperis
cu demontarea invelitorii din panouri din tabla cutata zincata, urmata de demolarea grinzilor din
beton armat.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la
demontarea inchiderii perimetrale din panouri din plasa si a profilelor metalice orizontale de
sustinere, umata de demolarea zidurilor din caramida si a stalpilor din beton armat. Dupa
evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota
±0.00, a fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in
totalitate deseurile rezultate.
Ob. C32 - cabina portar din caramida
Dezmembrarea structurii cabinei portarului se va face incepand de la acoperis cu
demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei, urmata de
demolarea aticului din beton armat si a planseului din beton armat al acoperisului.
Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va
trece la demolarea zidurilor din caramida si a centurilor si samburilor din beton armat urmata de
evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie. Se va trece apoi la demolarea placii de la
cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile
rezultate.
Ob. C33 - container TAS
Dezmembrarea structurii containerul TAS se va demola incepand cu demontarea
platformei si scarii metalice de acces, urmata de demontarea profilelor metalice de sustinere a
containerului. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea
fundatiilor si platformelor din beton armat, iar in final vor fi sortate si evacuate in totalitate
deseurile rezultate.
Ob. C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28
Dezmembrarea structurii celor trei rezervoare se va face incepand cu demontarea si
dezafectarea in totalitate a echipamentelor si a rezervoarelor. Dupa evacuarea deseurilor
rezultate din operatia anterioara se va trece la demolarea talpilor din beton armat care sustineau
rezervoarele orizontale si sortarea si evacuarea in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C35 - platforma rezervoare RA, RB
Page 40
Ob. C36 - platforma rezervoare RC, R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R10, R11,
R12
Dezmembrarea structurii parcului de rezervoare se va face incepand cu demontarea si
dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervoarelor, cat si a scarilor si
platformelor metalice de deservire.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea
stalpilor, grinzilor, contravantuirilor si seilor metalice si demolarea stalpilor, grinzilor si seilor
din beton armat care sustineau rezervoarele orizontale, urmata de demolarea cuvei din beton
armat si a fundatiilor stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. C37 - platforma rezervor RD
Dezmembrarea structurii rezervorului RD se va face incepand cu demontarea si
dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervorului, cat si a scarilor si
platformelor metalice de deservire.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea
stalpilor, grinzilor si seilor metalice care sustineau rezervorul orizontal, urmata de demolarea
caminelor si fundatiilor din beton armat ale stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in
totalitate deseurile rezultate.
Ob. I1 - instalatie depozit combustibil uzat
Dezmembrarea structurii depozitului de combustibil uzat se va face incepand cu
demolarea gardului perimetral din beton armat, urmata de demontarea si dezafectarea in
totalitate a echipamentelor, conductelor, pompelor, cat si a scarilor metalice si a platformelor
metalice de deservire ale rezervoarelor.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demolarea
talpilor din beton armat pe care rezemau rezervoarele, a fundatiilor pompelor si a platformei
betonate, urmata de dezmembrarea structurii rezervoarelor subterane. In final vor fi sortate si
evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I2 - instalatie distributie rampe auto
Dezmembrarea structurii rampelor de distributie auto se va face incepand cu demontarea
invelitorilor din tabla cutata zincata, respectiv demontarea cartonului bituminos, urmata de
demontarea platformelor metalice, respectiv a celor din beton armat, demontarea grinzilor,
panelor si stalpilor metalici sau demolarea stalpilor si grinzilor din beton armat.
Page 41
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea
fundatiilor stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I3 -instalatie estacada R12-SK1-6
Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor aferente.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea stalpilor
metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si evacuate
in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I4 - instalatie estacada la sol
Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor, precum si
a scarilor si podestelor de deservire aferente. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia
anterioara se va trece la demolarea chitucilor din beton armat. Ultima operatie va fi sortarea si
indepartarea in totalitate a deseurilor rezultate.
Ob. I5 - instalatie distributie rampa C.F.
Dezmembrarea structurii rampei C.F. se va face incepand cu demontarea si dezafectarea
in totalitate a echipamentelor si conductelor aferente, precum si demontarea suporturilor
metalice aferente estacedelor.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea
platformei betonate, a canalelor tehnologice realizate din beton armat, precum si a caminelor din
beton armat. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I6 - instalatie decantare
Dezmembrarea structurii bazinelor si a caminelor se va face incepand cu demontarea
capecelor metalice de vizitare, urmata de demolarea dalelor din beton armat.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea
peretiilor din beton armat sau din zidarie de caramida si a radierului general urmata de sortarea
si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.
Ob. I7 - instalatie alimentare CLU (SK5)
Page 42
Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor aferente.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea stalpilor
metalici ai estacadei si demolarea fundatiilor acestora, urmata de dezmembrarea structurii
skidului nr. 5. Aceasta se va face incepand cu demontarea invelitorii din tabla cutata galvanizata
si a inchiderii perimetrale din plasa de Buzau, urmata de demontarea panelor, grinzilor si
stalpilor metalici. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la
demolarea placii din beton armat si a fundatiei pompei tehnologice. In final vor fi sortate si
evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I8 - instalatie recuperare vapori
Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor aferente.
Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea stalpilor
metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si evacuate
in totalitate deseurile rezultate.
Ob. I9 - instalatie estacada alimentare CET
Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductei de alimetare
aferente. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea
stalpilor metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si
evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Camine
Pentru demolarea caminelor se va asigura intai golirea acestora. Se va face identificarea
traseelor, dupa care se va decoperta stratul de pamant, beton rutier sau platforma betonata care
acopera conductele. Dupa terminarea acestei operatii se va trece la inlaturarea stratului de nisip
si/sau a stratului bituminos de deasupra si inlaturarea conductelor, urmata de demontarea
capacelor de vizitare, demolarea zidurilor caminelor si a radierelor. In final vor fi sortate si
evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Hidranti
Page 43
Pentru demolarea hidrantilor exteriori supraterani se va asigura intai golirea acestora. Se
va face identificarea traseelor, dupa care se va decoperta stratul de pamant, beton rutier sau
platforma betonata care acopera conductele de apa PSI.
Dupa finalizarea acestei operatii se va trece la demontarea racordurilor si inlaturarea
conductelor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.
Stalpi iluminat
Dupa demontarea stalpilor metalici, demolarea stalpilor din beton armat si a fundatiilor
tuturor stalpilor, se vor inlatura in totalitate deseurile rezultate.
Imprejmuire interioara
Dezmembrarea imprejmuirii interiore se va face incepand cu demontarea plasei de Buzau
si a stalpilor metalici, urmata de demolarea placilor din beton armat.
Dupa indepartarea in totalitate a deseurilor rezultate, se vor umple gropile rezultate in
urma demolarii cu pamant sanatos.
Drumuri si platforme betonate
Dupa demolarea platformelor betonate si indepartarea stratului de balast compactat se
vor inlatura in totalitate deseurile rezultate.
Consideratii privind generarea de deseuri ca urmare a dezafectarii instalatiei si
demolarii cladirilor
Din procesul de dezafectare/ demontare utilaje si conducte vor rezulta deseuri metalice
de otel carbon, otel inoxidabil, aluminiu, cupru, otel zincat, care vor fi valorificate de catre firma
care executa dezafectarea.
Alte deseuri care vor rezulta din dezafectarea instalatiilor tehnologice sunt: vata
minerala, materiale plastice, etc. Acestea vor fi valorificate/eliminate prin agenti economici
autorizati.
Din activitatea de demolare a constructiilor vor rezulta deseuri de beton, zidarie,
materiale ceramice, sticla, lemn, izolatii termo si hidrofuge, etc, care vor fi separate si stocate in
spatii special amenajate de catre executant in vederea eliminarii/valorificarii prin firme
specializate si autorizate.
Page 44
Se va acorda o atentie deosebita separarii deseurilor periculoase de cele nepericuloase.
Deseurile care prezinta amenintare pentru mediu vor fi monitorizate in mod special.
Detalii privind cantitatile si tipurile de deseuri generate de implementarea proiectului ca
si modul de gestiune a acestora se vor prezenta in continuare.
Generarea deseurilor
Ulterior sistarii activitatii depozitului de produse petroliere, rezervoarele de stocare si
conductele au fost golite, decontaminate si securizate asa cum se specifica in procesul verbal nr.
94/27.11.2012, incheiat cu ocazia finalizarii lucrarilor de securizare a Depozitului Petrom
Constanta.
In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile din anexa nr.2 la HG nr. 856/2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, deseurile generate din activitatile de
dezafectare/demolare a instalatiilor si cladirilor din depozit fac parte din urmatoarele categorii:
17 - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamentele
contaminate);
20 - Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni
colectate separat.
Din activitatile de dezafectare/demolare vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:
- Deseuri metalice valorificabile rezultate din dezafectarea instalatiilor tehnologice si a
structurilor metalice ale constructiilor si imprejmuirilor:
- utilaje si fragmente de utilaje din OL carbon si OL inox;
- conducte si armaturi;
- tabla zincata;
- plase de sarma;
- aluminiu si cupru, etc.
- Deseuri nemetalice valorificabile rezultate din demolarea cladirilor:
- sticla;
- lemn;
- Deseuri nevalorificabile rezultate din demolarea cladirilor, platformelor, drumurilor si
desizolarea utilajelor si conductelor:
- amestec de beton cu zidarie, caramizi;
- materiale de izolatie (vata minerala, carton bituminos);
- Deseuri menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului executant.
Page 45
Deseurile metalice valorificabile vor fi colectate in containere si preluate de S.C. ROM
RECYCLING SRL. si S.C. METAL GROUP SRL. firme autorizate aflate sub contract cu SC.
OMV PETROM SA.
Celelalte deseuri valorificabile (sticla si lemn) vor fi predate unor firme autorizate pentru
valorificarea acestora.
Molozul si betonul rezultate in urma operatiunilor de demolare a cladirilor, drumurilor si
platformelor vor fi transportate la un punct de colectare autorizat ce va fi indicat de primaria
municipiului Constanta prin Autorizatia de desfiintare.
Daca in timpul demolarii vor fi identificate deseuri periculoase, acestea vor fi colectate
separat si predate pentru tratare/eliminare de catre S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L. din
Constanta si SC. VIVANI SALUBRITATE S.R.L. din Ialomita.
Mentionam ca deseurile din categoria 17 05 03 - pamant si pietre cu continut de
subsatante periculoase (sol contaminat cu hidrocarburi), existente pe amplasament dar care
nu au fost generate de activitatea de desfiintare a depozitului nu vor fi evacuate ci vor ramane
pe amplasament pana se va finaliza investigarea gradului de contaminare al acestuia si se va
stabili de comun acord cu autoritatea de mediu modalitatea de remediere si refacere a
amplasamentului.
Deseurile menajere vor fi precolectate selectiv in containere (pubele) amplasate in locuri
special amenajate in cadrul depozitului. Eliminarea deseurilor menajere se va face prin preluarea
lor de catre o firma specializata si autorizata, in baza unui contract de prestari de servicii.
Transportul deseurilor se va realiza cu respectarea legislatiei in vigoare de catre o firma
autorizata. Se face precizarea ca S.C. OMV PETROM S.A. este sub contract in acest sens cu
S.C. DEPOL SERVICE S.R.L., firma autorizata pentru colectarea si transportul deseurilor
periculoase.
Tipurile de deseuri, generate in cadrul proiectului de desfiintare a depozitului Constanta,
cantitatile estimate, sursele de generare si destinatia lor finala sunt prezentate in tabelul urmator.
Page 46
Tipuri si cantitati de deseuri estimate a fi generate de proiect demolare/desfiintare dupa revizuire
Denumire deseu Sursa de generare Cantitate estimata1-1
(tone)
Stare fizica
Cod deseu cf. HG
856/2002
Destinatie finala (tone)
Valorificare Eliminare Stocare
Beton Demolare cladiri, fundatii, platforme etc. 16.500 S 17 01 01 - 16.500 (2) -
Caramida Demolare cladiri 1.400 S 17 01 02 - 1.400 -
Metal Dezafectare rezervoare, conducte, constructii metalice, cale ferata
500 S 17 04 05 17 04 07
500 - -
Sticla Demolarea spatiilor vitrate ale cladirilor 4 S 17 02 02 4 - -
Lemn Demolare sarpante cladiri 8 S 17 02 01 8 - -
Vata minerala Dezafectare rezervoare, conducte 13 S 17 06 04 - 13 -
Carton bituminos Demolare cladiri 3 S 17 06 03* - 3 -
Total - 18.428 - - 512 17.916 -
1) Cantitatile exacte de deseuri generate se vor cunoaste la incheierea lucrarilor de desfiintare. 2) Este posibil ca parte din deseurile de beton sa fie reutilizate.
Diferenta deseuri destinate eliminarii fata de estimatul initial 25.382t-17.916t=7.466t Diferenta deseuri destinate valorificarii fata de estimarea initiala 514t-2t=512t
Page 47
Alimentarea cu apa a platformei pe timpul derularii proiectului
Prin specificul proiectului, dezafectarea unor instalatii si cladiri, apa nu reprezinta o
utilitate determinanta fiind utilizata doar pentru uzul personalului implicat si eventual pentru
umectarea materialelor demolate pentru diminuarea emisiilor de pulberi.
Apa potabila necesara consumului unei medii de 25 persoane pe zi va fi asigurata de
executantul lucrarii din surse autorizate in sistem imbuteliat.
Consumul estimat initial este de cca. 75 l/zi ccea ce inseamna un consum de maxim 9 m3
pe o durata maxima de 120 zile de derulare a proiectului.
Apa necesara pentru uzul igienico-sanitar al personalului se va asigura din sistemul zonal
al R.A.J.A. Constanta.
Cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru activitatea normala este
de 30 l/om x schimb (STAS 1478-90). In consecinta, necesarul zilnic de apa pentru uz igienico-
sanitar este de 0,75 m3 /zi.
Pentru situatiile in care se impune umectarea materialelor demolate pentru a limita
emisiile de pulberi se estimeaza un consum de apa de 10 litri pentru o tona de materiale (deseuri)
rezultate din demolari. Consumul zilnic va fi de 1 m3, aferent la 100 tone deseuri din
constructii/zi. Apa va fi asigurata din sistemul zonal al R.A.J.A. Constanta.
Necesarul total zilnic de apa initial este de 1,825 m3 din care 1,75 m3 va fi asigurat din
retaua existenta pe platforma iar 0,075 m3 va fi apa imbuteliata.
Consumul dupa renuntarea la demolare/desfiintare a obiectivelor mentionate s-a redus la
1,277 m3.Consumul total de apa pe perioada de derulare a proiectului este de 153 m3 dupa
renuntarea la demolarea unor cladiri si platforma betonata.
Prognozarea impactului
Consumul resursei apa initial (care a stat la baza actului de reglementare) fiind extrem
de mic, respectiv 1,825 m3 iar volumul de ape uzate aferent proiectului fiind doar de 0,75 m /zi
se apreciaza ca impactul asupra factorului de mediu apa, in conditiile respectarii masurilor
prevazute prin proiect si printr-o buna organizarea de santier, va fi nesemnificativ. Cu atat
mai mult prin scaderea cantitatilor la 1,277 m3/zi impactul se va reduce fata de cel initial.
Surse si poluanti generati
Procesul de dezafectare a depozitului de produse petroliere din Constanta, apartinand
S.C. OMV PETROM S.A., care face obiectul prezentei evaluari, nu prezinta surse stationare,
dirijate, de emisii poluante in atmosfera.
Sursele posibile de emisie de poluanti in aer pot fi:
Page 48
- esapamentul autovehicolelor - surse mobile;
- operatiile de manipulare si transport cu mijloace auto a echipamentelor si deseurilor rezultate
din dezafectare - surse stationare nedirijate.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament
evacuate in atmosfera continand poluanti specifici arderii motorinei si anume: oxizi de azot
(NOx), dioxid de sulf (SO2), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), oxizi de carbon
(CO, CO2), pulberi cu continut de metale grele.
Emisiile de poluanti sunt cu atat mai reduse cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, utilajele noi fiind echipate cu motoare cu consumuri mici pe unitatea de putere si cu
emisii reduse.
Principalii poluanti evacuati difuz in atmosfera sunt: pulberile, CO, NOx, SO2, COVnm.
Degajarile de praf in atmosfera vor varia functie de specificul si nivelul activitatii si de
conditiile meteorologice (prezenta vantului).
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului sunt surse la sol sau in
apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului), deschise
(cele care implica manevrarea deseurilor din demolare) si mobile (utilaje si autocamioane).
Emisiile de poluanti in atmosfera, sunt temporare avand o durata maxim egala cu durata
zilnica a programului de lucru (in principiu 10 ore/zi, 5 zile pe saptamana), putand prezenta
unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.
Se estimeaza ca valorile concentratiilor poluantilor in aerul ambiental la locul de munca,
nu vor depasi limitele admise de legislatia in vigoare, respectiv H.G. 1218 / 2006 privind
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici.
Emisii din surse mobile
In cele ce urmeaza se prezinta un scenariu de determinare a debitului masic al emisiilor
provenite de la esapamentele motoarelor autovehicolelor de pe amplasament pornind de la
urmatoarele premise:
• factorii de emisie pentru motoarele Diesel sunt cei specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea
Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, exprimati in kg/1000 litri,
respectiv:
- pulberi 1,560;
- SOx 3,240;
- CO 27,000;
Page 49
- hidrocarburi 4,440;
- NOx 44,400;
• consumul specific de motorina s-a considerat ca fiind de 30 l/h;
• estimarea a avut in vedere funcţionarea concomitenta a trei utilaje de pe amplasament.
Rezultatul estimarii este prezentat in tabelul urmator.
Nivelul emisiilor calculate fata de cele impuse de reglementarile in vigoare
Poluantul Debit masic calculat
[g/h]
Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]
NOx 1.332,0 5.000 SO2 97,2 5.000
Pulberi 46,8 500 CO 810,0 Nespecificat
Hidrocarburi 133,2 3.000
Fata de nivelul estimat in Raportul la studiul de impact de mediu prin
renuntarea la demolarea unor cladiri si platforme, nivelul emisiilor din
tabelul initial se va reduce cu 30%.
Emisii din surse stationare nedirijate
Sursele stationare nedirijate de emisii de poluanti in atmosfera in perioada de executie a
lucrarilor propuse pentru realizarea proiectului sunt reprezentate de activitatile de manevrare a
materialelor/deseurilor metalice si mai ales nemetalice (beton, zidarie) rezultate in urma
dezafectarii.
Cea mai mare parte a acestor operatii se vor constitui in surse de emisie a prafului in
atmosfera.
O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care
insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un
anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.
Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de
origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Operatiile de taiere a elementelor metalice pot conduce la emisii de particule metalice.
Trebuie subliniat faptul ca surselor caracteristice activitatilor din etapa de executie a
lucrarilor nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din
acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 si nici cu
alte normative referitoare la emisii.
Page 50
Emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a deseurilor din constructii sunt
direct proportionale cu continutul de particule mici (diametrul echivalent < 75 p,m) si invers
proportionale cu umiditatea materialului/deseului.
Prognoza impactului
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare,
compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca
surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea lucrarii - demolare
obiective, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, temporar si
doar pe amplasamentul lucrarilor.
Intensitatea activitatii de transport, pe perioada derularii proiectului, in cadrul
amplasamentului, nu va determina afectarea calitatii aerului in zona.
In timpul lucrarilor de demolare, folosirea masinilor si utilajelor anexe, precum si a
utilajelor de transport, exista emisii eliberate in atmosfera, dar aceste forme de poluare se produc
in situatii normale de exploatare a utilajelor din locatie, au caracter temporar, iar efectele sunt pe
termen scurt.
Impactul generat de activitatile de dezafectare a instalatiilor care fac obiectul prezentei
lucrari, asupra atmosferei, in conditiile unei bune organizari de santier si a respectarii
normelor si reglementarilor de securitate a muncii specifice si de mediu, se considera a fi
nesemnificativ cu atat mai mult dupa reducerea lucrarilor de demolare si a timpului de
folosire a utilajelor.
Masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra solului
Masurile de protectie, avute in vedere, inca din faza de proiectare, pentru prevenirea sau
reducerea impactului asupra solului sunt urmatoarele:
- prin organizarea de santier se vor amenaja platformele pentru depozitarea deseurilor
rezultate din activitate, locurile de parcare si de alimentare cu carburanti ale utilajelor;
- operatiile de golire si curatare a instalatiilor/utilajelor care, eventual, mai contin diverse
deseuri se vor executa de catre firme specializate astfel incat sa previna poluarea solului,
subsolului sau producerea unui incident (incendiu, explozie);
- materialele metalice si nemetalice rezultate din dezafectare vor fi colectate, stocate si
depozitate in vederea evacuarii pe sortimente, pe o platforma betonata, special destinata acestui
scop;
Page 51
- respectarea cerintelor legislatiei de mediu referitoare la gestiunea deseurilor, sunt prezentate
in continuare;
- manipularea si transportul spre valorificare a deseurilor/materialelor se vor realiza cu
respectarea cerintelor privind protectia factorilor de mediu;
- operatiile de manipulare si transport spre depozitare finala a deseurilor nevalorificabile -
zidarie, beton, vata minerala, etc., la halda de deseuri, se vor realiza cu respectarea cerintelor
privind protectia factorilor de mediu;
- manipularea si transportul pentru tratere/eliminare finala a deseurilor nevalorificabile
periculoase, in cazul in care vor fi identificate pe timpul activitatii de demolare, se vor realiza de
firma specializata care va efectua operatiile cu respectarea cerintelor in vigoare privind protectia
sanatatii umane si a factorilor de mediu;
- interzicerea imprastierii pe amplasament si antrenarii in afara acestuia a solului din zonele
posibil contaminate cu produsi petrolieri;
- instruirea corespunzatoare a personalului desemnat pentru gestiunea, depozitarea si
manevrarea deseurilor si a personalului ce va desfasura activitatea de desfiintare cu privire la
masurile de protectie a sanatatii umane si a factorilor de mediu prevazute in prezentul Raport.
La finalizarea lucrarilor de desfiintare se va demara procedura de investigare detaliata a
gradului de contaminare a amplasamentului, daca va fi cazul, si in acord cu autoritatea de mediu
se vor stabili modalitatile de remediere si refacere a amplasamentului.
Se poate aprecia ca, prin masurile prevazute inca din faza de proiectare si prin
respectarea de catre toti cei implicati in proiect a masurilor specificate impactul negativ
produs asupra solului este nesemnificativ, temporar, local si reversibil. Prin reducerea
numarului de cladiri si platforme demolate se va micsora semnificativ impactul negativ
produs asupra solului si estimat in Raportul de Studiu de Impact asupra Mediului.
Surse de poluare a subsolului
Subsolul poate fi, accidental, poluat prin patrunderea de fluide sau reziduuri solide
prezente pe amplasamentul depozitului, preexistente sau generate de proiect.
Sursele potentiale de poluare a subsolului sunt aceleasi ca si in cazul solului si au fost
prezentate anterior.
Prognoza impactului asupra subsolului
Respectarea tehnologiei de executie a lucrarilor de desfiintare, aplicarea stricta a
masurilor de protectie a mediului specificate si a instructiunilor de lucru si a celor de protectie a
muncii vor asigura derularea proiectului fara evenimente deosebite si, ca urmare, se
preconizeaza un impact redus, temporar si local al proiectului asupra subsolului.
Page 52
Masuri de diminuare a impactului
Nu sunt necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului, in conditiile respectarii
masurilor propuse.
Prin reducerea numarului de cladiri si platforme demolate se reduce impactul prognozat
prin RIM asupra subsolului.
Biodiversitatea
Amplasamentul aferent desfasurarii lucrarilor prevazute de proiect se afla in
intravilanul municipiului Constanta. Ariile naturale protejate si siturile de importanta
comunitara ale judetului sunt situate la distante mari fata de amplasamentul depozitului S.C.
OMV PETROM S.A.,distanta cea mai mica fiind de 2 km pana la tarmul Marii Negre, astfel
incat se poate afirma ca activitatile de dezafectare/demolare la cota zero a depozitului nu vor
afecta biodiversitatea.
Prognozarea impactului asupra biodiversitatii
In baza relatiei sursa - cale - receptor se caracterizeaza impactul activitatilor de
dezafectare asupra biodiversitatii ca fiind nesemnificativ in baza urmatoare le argumente:
Sursa de poluare o constituie evacuarile catre mediu din activitatile de dezafectare,
mentionate in capitolele 2 - Procese tehnologice si 3. Deseuri;
Calea de transfer o constituie apa, aerul solul si subsolul pentru protectia carora au fost
stabilite masurile necesare.
Receptor: biodiversitatea nu va fi supusa unor presiuni datorate desfasurarii proiectului.
Impactul prognozat
Datorita pozitiei amplasamentului si a potentialelor emisii catre mediu, ce au fost
analizate in capitolele precedente, se considera ca lucrarile de desfiintare a depozitului nu vor
genera impact negativ asupra:
- personalului angajat si a populatiei din zona;
- activitatilor economice locale;
- conditiilor de viata din zona de impact a societatii.
Prin reducerea numarului de cladiri si platforme demolate si introducerea acestora in circuitul
economic, impactul va fi diminuat.
Page 53
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
PENTRU SITUATIA IN CARE SE RENUNTA LA DEMOLAREA/DESFIINTAREA
UNOR IMOBILE SI PLATFORME CARE FAC OBIECTIVUL „ACORDULUI DE
MEDIU NR.17/02.09.2014”
DESCRIEREA ACTIVITATII
Dupa inchiderea depozitului de produse petroliere al S.C. OMV PETROM S.A. din Constanta
in 2012 toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite, curatate si securizate
de catre S.C.TISECO S.R.L. Bacau.
Prin proiectul modificat se propune dezafectarea partiala a depozitului de produse petroliere,
ceea ce presupune desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe amplasamentul depozitului si
demolarea unor cladiri si a unor platforme.
Amplasamentul propus pentru desfiintare/demolare in suprafata de 46.614 m2 se afla in
intravilanul municipiului Constanta, str. Caraiman, nr.32, judetul Constanta, pe platforma
obiectivului DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE OMV PETROM CONSTANTA.
Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele:
Nord - Depozit Oil Terminal;
Est - Depozit Oil Terminal;
Sud - Proprietate privata;
Sud-Vest - Consiliul Local Constanta;
Vest - Consiliul Local Constanta.
Se face mentiunea ca in aceasta etapa se vor derula activitatile specifice de dezafectare a
elementelor componente ale depozitului, urmand ca investigarea detaliata sa se realizeze
dupa dezafectarea depozitului. Functie de concluziile investigarii se va proceda la
ecologizare, dupa caz.
Instalatiile tehnologice din cadrul depozitului Constanta au fost construite si puse in functiune
in anul 1962. In perioada 2000 - 2004 s-au executat modernizari in depozit, modernizari ce au
constat in montarea bratelor articulate la peroanele de incarcare auto.
Titularul, S.C. OMV PETROM S.A. a hotarat in 2012, inchiderea depozitului si
disponibilizarea personalului.
Dupa inchidere, toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite, curatate si
securizate de catre o firma specializata si autorizata in acest sens, respectiv, S.C.TISECO S.R.L.
Bacau.
Preocupat de asigurarea unui standard de siguranta ridicat a zonelor industriale aflate in
proprietate, beneficiarul, S.C. OMV PETROM S.A. a solicitat intocmirea unei documentatii de
Page 54
proiectare privind autorizarea si executia lucrarilor de desfiintare a depozitului de produse
petroliere OMV Constanta, rampa CF si linia CF.
Necesitatea desfiintarii depozitului este sustinuta de faptul ca la data prezenta toate instalatiile
de pe amplasament au fost scoase din functiune, securizate si nu mai pot fi utilizate dar si de
urmatoarele argumente:
- o parte din cladirile, utilajele / echipamentele aferente depozitului prezinta diferite grade de
uzura, uzura ce s-ar putea accentua in timp ;
- permite valorificarea utilajelor, echipamentelor, platformelor metalice, conductelor, existente
in instalatie, a caror valoare scade in timp prin degradare, ruginire, etc;
- se elibereaza terenul ocupat in prezent de instalatie si se creeaza spatii potential utilizabile
pentru alte activitati permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
- se imbunatateste aspectul estetic al zonei respective.
Pe amplasament se disting urmatoarele categorii de obiecte:
-drumuri de acces si platforme - 18.322 m2;
- cladiri - 7.941 m2;
- parc rezervoare de stocare – 1.920 m2;
- retele tehnologice - 755 m2;
- suprafata libera – 17.676 m2.
DESEURI
Conform anexei nr.2 la HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si
completarile ulterioare, deseurile generate din activitatile de dezafectare/demolare a instalatiilor
si cladirilor din depozit fac parte din urmatoarele categorii:
17 - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamentele
contaminate);
20 - Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni
colectate separat.
Functie de destinatia finala din activitatile de dezafectare/demolare vor rezulta urmatoarele
categorii de deseuri:
- Deseuri metalice valorificabile rezultate din dezafectarea instalatiilor tehnologice si a
structurilor metalice ale constructiilor si imprejmuirilor:
- utilaje si fragmente de utilaje din OL carbon si OL inox;
- conducte si armaturi;
- tabla zincata;
- plase de sarma;
Page 55
- aluminiu si cupru, etc.
- Deseuri nemetalice valorificabile rezultate din demolarea cladirilor:
- sticla;
- lemn;
- Deseuri nevalorificabile rezultate din demolarea cladirilor, platformelor, drumurilor si
desizolarea utilajelor si conductelor:
- amestec de beton cu zidarie, caramizi;
- materiale de izolatie (vata minerala, carton bituminos;
- Deseuri menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului executant.
Tipurile si cantitatile estimate initial de deseuri generate de dezvoltarea proiectului sunt
prezentate in tabelul urmator, inainte de renuntarea la demolarea unor caldiri si platforme.
Denumire deseu Cantitate estimata (tone)
Cod deseu cf. HG
856/2002
Destinatie finala (tone)
Valorificare Eliminare Stocare
Beton 23.520 17 01 01 - 23.5202) -
Caramida 1.845 17 01 02 - 1.845 -
Metal 500 17 04 05 17 04 07
500 - -
Sticla 5 17 02 02 5 - -
Lemn 9 17 02 01 9 - -
Vata minerala 13 17 06 04 - 13 -
Carton bituminos 4 17 06 03* - 4 -
Total 25.896 - 514 25.382 -
Tipurile si cantitatile estimate de deseuri generate de proiectul de demolare cu renuntare la
demolarea unor cladiri si platforme sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Page 56
Denumire deseu Sursa de generare Cantitate estimata1-1
(tone)
Stare fizica
Cod deseu cf. HG
856/2002
Destinatie finala (tone)
Valorificare Eliminare Stocare
Beton Demolare cladiri, fundatii, platforme etc. 16.500 S 17 01 01 - 16.500 (2) -
Caramida Demolare cladiri 1.400 S 17 01 02 - 1.400 -
Metal Dezafectare rezervoare, conducte, constructii metalice, cale ferata
500 S 17 04 05 17 04 07
500 - -
Sticla Demolarea spatiilor vitrate ale cladirilor 4 S 17 02 02 4 - -
Lemn Demolare sarpante cladiri 8 S 17 02 01 8 - -
Vata minerala Dezafectare rezervoare, conducte 13 S 17 06 04 - 13 -
Carton bituminos Demolare cladiri 3 S 17 06 03* - 3 -
Total - 18.428 - - 512 17.916 -
PRIN COMPARATIE SE VEDE CA DIFERA CANTITATILE DE DESEURI, FIIND GENERATA O CANTITATE MAI MICA CU
APROXIMATIV 30% FATA DE VARIANTA INITIALA.
Page 57
In acest sens se vor implementa si se va controla atat de catre titular dar si de catre
executant respectarea pe perioada de derulare a proiectului a urmatoarelor masuri:
• la stabilirea destinatiei finale a deseurilor se va avea in vedere prevederea Legii nr. 211/2011
privind ierarhia acestora care stipuleaza urmatoarea ordine a prioritatilor:
• interzicerea amestecarii deseurilor periculoase cu cele nepericuloase;
• interzicerea amestecarii deseurilor valorificabile cu cele nevalorificabile;
• interzicerea infestarii cu deseuri periculoase a zonelor necontaminate de pe
• amplasament;
• dirijarea catre reciclare si valorificare a tuturor deseurilor apte pentru aceasta destinatie;
• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a genera
riscuri pentru sanatatea umana, aer, apa, sol/subsol, fauna sau flora;
• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a crea
disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a afecta
negativ peisajul sau zonele de interes special;
• se va asigura evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip, in conformitate cu modelul
prevazut in anexa nr. 1 HG nr. 856/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
• titularul si executantul lucrarilor de desfiintare se vor asigura ca nu vor fi generate fenomene
de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri in mediu, ca acestea nu vor fi abandonate sau
depozitate in locuri neautorizate;
• titularul si executantul lucrarilor de desfiintare se vor asigura ca eliminarea deseurilor se va
face in conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului;
• titularul va impune si executantul lucrarilor va asigura personalului implicat echipamente de
protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor in conditii de securitate
a muncii;
• atat titularul cat si executantul vor desemna cate o persoana, din randul angajatilor proprii,
instruita corespunzator care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de
lege in sarcina producatorilor de deseuri.
Respectarea consecventa a masurilor de mai sus va garanta un impact nesemnificativ
al proiectului asupra sanatatii umane si asupra factorilor de mediu din perspectiva
managementului deseurilor generate in urma implementarii acestuia.
Page 58
SE POATE TRAGE CONCLUZIA CA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
GENERAT DE CANTITATEA DE DESEURI REZULTATE PRIN PROIECTUL DE
DESFIINTARE/DEMOLARE VA FI MAI REDUS DECAT CEL ESTIMAT INITIAL SI
ACCEPTAT PRIN ACORDUL DE MEDIU IN CAZUL RENUNTARII LA
DEMOLAREA UNOR CLADIRI SI PLATFORME.
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI
MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
Impactul potential asupra Componentelor Mediului pentru factorii de mediu: Apa, Aer,
Sol, Subsol, Biodiversitate se va reduce semnificativ in cazul renuntarii la demolarea unor cladiri
si platforme (̴30%) ceea ce duce la concluzia ca prevederile Acordului de Mediu nr.17 din
02.09.2014 vor fi respectate in totalitate.
Concluzii finale
Din intregul continut al lucrarii prin care s-a incercat sa se faca o evaluare a
impactului de mediu creat de Proiectul de desfiintare/demolare cu renuntarea la
demolarea unor cladiri si platforme rezulta ca impactul prognozat asupra factorilor de
mediu se mentine la nivelul estimat in cadrul Raportului la Studiul de Evaluare a
Impactului asupra Mediului pentru proiectul: „Lucrari de dezafectare depozit produse
petroliere OMV Constanta, rampa CF si linie CF”.
In aceasta situatie, concluziile Acordului de Mediu nr.17 din 02.09.2014 raman
neschimbate si valabile si in cazul renuntarii la demolarea unor caldiri si platforme.
SOCIETATEA DE CERCETARE A BIODIVERSITATII SI INGINERIA MEDIULUI
CABINET EXPERT MEDIU PETRESCU TRAIAN