Page 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
pentru
CONSTRUIRE
MICROHIDROCENTRALĂ VALEA
LOTRIOAREI
Beneficiar: S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L. Sibiu
Executant: S.C. ENVIROMEP S.R.L. Cluj Napoca
August 2016
Page 2
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
2
FOAIE DE SEMNĂTURI
ELABORATOR STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
SC ENVIROMEP SRL CLUJ NAPOCA
Persoană juridică înregistrată în REGISTRUL NAŢIONAL AL
ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA
MEDIULUI, poziţia 431, pentru: RM, RIM, RA, RS, BM, EA.
Administrator:
Dr. Ing. Sînziana Ecaterina PAULIUC
Colectiv de elaboratori:
Dr. Bio. Alin DAVID
Bio. Sonia POPA
Bio. Sorana MUNCACIU
Dr. Ing. Sînziana Ecaterina PAULIUC
Beneficiar:
S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L Sibiu
Page 3
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
3
Cuprins
CAPITOLUL 1 - INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII ...................... 6
1.1. Informaţii privind proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informații
privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele
sau preparatele chimice utilizate 6
1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 13
1.3. Modificări fizice ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare etc.) și
care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului 17
1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile) 17
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului 18
1.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora 18
1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului 23
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea în
care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale
de interes comunitar 24
1.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului 24
1.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 24
1.11. Descrierea proceselor tehnologice 24
1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria
naturală protejată de interes comunitar 25
CAPITOLUL 2 - INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE
INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
25
2.1 Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona
amplasamentului vizat de implementarea proiectului 25
Page 4
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
4
2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafața și/sau în imediata vecinătate a
amplasamentului vizat de a proiectului 31
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora 86
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 87
2.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea
PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei
pe termen lung) 89
2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale
protejate de interes comunitar SCI și SPA Frumoasa 92
2.7. Obiectivele de conservare ale ROSCI0085 şi ROSPA0043 Frumoasa 93
2.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 Frumoasa 96
3. 1 Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului 98
3.2. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra
habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară
Frumoasa 102
CAPITOLUL 3 - IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 98
3.3. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra
efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei
acestora la nivelul siturilor Frumoasa 104
3.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect 105
3.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung 108
3.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de
dezafectare a proiectului 109
3.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual 111
Page 5
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
5
III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ 112
III.9. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor
natural protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili 113
CAPITOLUL 4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 117
4. 1. Măsuri de reducere a impactului în faza de construcție: 117
4. 2. Măsuri de reducere a impactului în faza de funcţionare: 118
4.3. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului 119
CAPITOLUL 5 METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR
PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE/POTENŢIAL AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
121
CONCLUZII 122
BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE 124
Page 6
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
6
CAPITOLUL 1 - Informaţii privind proiectul supus aprobării
1.1. Informaţii privind proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informații
privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele sau
preparatele chimice utilizate
Denumirea proiectului: „CONSTRUCȚIE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI”,
situat pe râul Lotrioara, orașul Tălmaciu, județul Sibiu.
Beneficiar: S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
Adresa: Sibiu, str. Constituției, bl. 1, parter, ap. 17
Telefon: 0744 631 106
Fax: 0269 212 694
E-mail: [email protected]
Persoana de contact: Ioan Constantin Ştirb (administrator)
Responsabil protecția mediului: Ioan Constantin Ştirb
Amplasare:
Lucrările propuse se situează pe râul Lotrioara, pe cursul mijlociu - inferior al acestuia, amonte de
satul Lotrioara, orașul Tălmaciu, sector neamenajat, care se integrează în planul de amenajare al
bazinului hidrografic Olt.
Suprafaţa amplasamentului
Suprafețele de teren pe care urmează să fie implementat proiectul sunt următoarele:
Priza de apă P1:
- teren cu suprafața de 1834 mp, aflat în proprietatea S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L, conform
extras CF nr. 103078/26.05.2016, eliberat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu-
biroul Avrig
Aducțiune:
- va fi pozată în ampriza drumului de exploatare De 9405, De 9406, De 9409, De 9410, De 9413, De
9414, De 9419, De 9420, De 9423, De 9424, De 9427, aparținând comunei Tălmaciu.
Centrala MHC 1:
- teren cu supfarața de 950 mp, concesionat de către S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L, conform
extras CF nr. 103043/09.03.2016, eliberat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu-
biroul Avrig
Page 7
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
7
Distanțe față de zonele locuite:
Cele mai apropiate zone locuite sunt satul Lotrioara situat la cca. 2,2 km distanță de
amplasamentul investiției, satul Boița - 7,9 km și orașul Tălmaciu - 10,8 km.
Fig. 1.1.1. Amplasamentul MHC Lotrioara
Pentru realizarea investiţiei, Primăria Municipiului Tălmaciu a eliberat Certificatul de
urbanism nr. 99/11.08.2015, valabil până la data de 11.08.2017.
Regimul juridic:
Terenul se află în intravilanul şi extravilanul UAT – Oraşului Tălmaciu şi aparţine:
domeniului public CF 103043 provenind din CF 102835 TOP 3/1 – intravilan, Parohia
Ortodoxa Tălmăcel CF 101970, TOP 14/3/1/2, TOP 14/3/1/3 şi domeniul public al oraşului
Tălmaciu pentru drumul comunal.
Regimul economic:
Existent: folosinţe multiple (fâneaţă, drum, curs de apă)
Destinaţie conform PUG Tălmaciu aprobat prin HCL 103/19.07.2012, amplasamentul se află
în intravilanul localităţii, respectiv în subzona activităţi productive, servicii diversificate,
depozitare controlată, respectiv în UTR 22 Valea Lotrioarei, situat în afara zonelor protejate, cu
regim de contruire continuu sau discontinuu.
Reglementările fiscale sunt în conform legislaţiei în vigoare şi a hotărârilor Consiliului
Local Tălmaciu.
Page 8
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
8
Regimul tehnic:
Autorizaţia de construire se va elibera în baza legii 50/1991 şi a PUG Tălmaciu, aprobat prin HCL
103/19.07.2012
Suprafaţa terenului afectat de intervenţii: 17.309,92 mp.
POT max 30%
CUT max 0,9%
Echiparea cu utilităţi: terenul nu dispune de utilităţi, acestea vor fi aduse în zonă de către investitor.
Utilizări permise: amenajări hidroenergetice pe râul Lotrioara, captare, aducţiune, centrală, clădiri
anexe cu respectarea normelor în vigoare privind protecţia suprafeţelor împădurite şi a cursurilor de
apă.
La amplasarea construcţiilor se va urmări scaoterea unor suprefeţe cât mai mici din circuitul
agriclo şi silvic.
Se vor respecta prevederile HG 525/1996 privind amplasarea, ocuparea terenurilor, accesele,
aprcajele, înălţimea construcţiilor, spaţii verzi şi plantate.
Obiectivele proiectului:
Prezentul proiect propune construirea unei microhidrocentrale pe valea Lotrioarei în scopul măririi
producției de energie electrică din surse regenerabile. Proiectul este parte integrată în cadrul unui
program de realizare a unui număr de microhidrocentrale.
Scopul investiției este de a valorifica energia hidraulică a unui sector de râu, fără a modifica regimul
de curgere al acestuia.
Descrierea proiectului propus:
Amenajarea hidroenergetică a râului Lotrioara pe sectorul studiat este de tip derivație pe un sector de
3000 m lungime, având o cădere totală brută de 98.81 m.
Puterea instalată va fi de 1510 kW cu o energie productibilă de 5.902 MWh într-un an hidrologic
mediu.
Conform Certificatului de Înregistrare Fiscală seria B nr.3035687 emis la data de 31.03.2015 şi
certificatului constatator emis de O.R.C. Sibiu, la data de 30.03.2015:
Activitatea principala a societăţii este:
Cod CAEN 3511– Producția de energie electrică
Alte activităţi încadrate în clasa CAEN:
3514- Comercializarea energiei electrice
- activități proprii de birou pentru societate
Elementele amenajării:
Page 9
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
9
Obiectivele componente ale amenajării:
Captarea apei
Priza de apă are rolul de a capta un volum de apă necesar funcţionării amenajării şi dirijarea acestuia
prin intermediul aducţiunii spre microhidrocentrală şi de tranzitare a viiturilor.
Părţile componente ale prizei de apă sunt:
Captarea, aflată la o cotă superioară talvegului cu 70 cm, este amplasată pe zidul stâng de încastrare
în mal, deasupra radierului din fața stavilei de spălare și în continuarea peretului în care este încastrată
Page 10
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
10
stavila. Este prevăzută cu un grătar metalic cu rol de retenţie a particulelor mai mari de 3 cm; lățimea
frontului de captare este de 5.00 m și înălțime de 1.50 m. Apa captată intră direct în canalul de racord
cu deznisipatorul.
Canalul de racord asigură trecerea în regim hidraulic controlat al apei captate, în deznisipator şi este
dispus în formă de sector de cerc; are formă trapezoidală 5.00 m x 6.00 m, înălțime variabilă și este
separat de deznisipator printr-o stavilă de acces.
Bazinul deznisipator, construcţie hidrotehnică asimilată cu un rezervor de apă, din beton armat, are
rolul de a controla decantarea particulelor fine şi evitarea pătrunderii acestora în camera de încărcare;
Caracteristici tehnice ale bazinului deznisipator:
- este prevăzut cu 2 camere, dimensiunile unei camere fiind: Lint = 16.40 m, Hmax int = 4.15 m şi
Bint = 2.80 m, astfel deznisipatorul având o lățime totală de 6.00 m, reieşite din calcul pentru a
reține o particulă de maxim 0.1 mm.
- accesul personalului de exploatare în bazinul deznisipator se face prin două ferestre.
- pentru spălarea deznisipatorului pe peretele de capăt din aval sunt amplasate două stavile.
- pe peretele lateral al deznisipatorului, alăturat cursului de apă si cel interior, paralel cu acesta,
există câte 2 goliri de preaplin cu dimensiunea de 250 cm x 40 cm, fiecare.
Camera de încărcare asigură volumul de apă necesar de transmis prin intermediul aducţiunii către
microhidrocentrală şi este situată în continuarea bazinului deznisipator, în partea din aval a acestuia.
- este separată de deznisipator printr-un canal cu lungimea de 5.20 m, înălțimea de 2.85 m și
lățimea sub formă trapezoidală de 6.00 m - 4.00 m.
- la intrarea în camera de încarcare, în capatul canalului de racord cu deznisipatorul se află
grătarul înclinat prevăzut cu curățare automată.
- camera de încarcare are lăţimea de 4.00 m si lungime la interior de 2.45 m.
- în partea din aval este amplasat conul care face racordul dintre camera de încărcare şi conducta
de aducţiune DN1200 mm.
- deasupra camerei de încărcare și peste partea din aval a canalului deznisipator – camera de
încarcare se amplasează o cameră acoperită
- pentru accesul în camera de încărcare, aval de grătarul cu curățare automată este o fereastră de
acces.
- pentru spălarea grătarului cu curățire automată, în peretele dinspre cursul de apă, se prevede o
stavilă.
Stavila de spălare este amplasată între deversorul mobil și deznisipator și este ancorată în pereții
laterali cu înălțimea de 3.50 m și respectiv 3.85 m. Are rol de a ajuta la tranzitarea debitelor mari și în
același timp pentru spălarea zonei din amonte de priză.
Pentru protecția stavilei la ape mari, amonte de aceasta s-a prevăzut o grindă de beton armat, amplasată
la partea superioară a stavilei.
Amonte de stavilă s-a prevăzut un pereu construit din beton ciclopian, așezat pe terenul nivelat și
compactat, şi cu o lăţime variabilă, sub forma de trapez, cuprins între scara de pești și zidul de
încastrare în malul stâng. Sub pereu în toată zona de contact dintre apă si fundație se va executa un dop
Page 11
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
11
de argilă compactată.
Deversorul mobil care are rol și de prag deversor, barează cursul de apă, dirijând debitul necesar
către canalul de captare și în același timp ajută la tranzitarea debitelor de viitură; detaliile constructive
privind deversorul mobil sunt:
- înălțime – 2.35 m;
- lățime – 7.00 m.
Disipatorul de energie este amplasat aval de deversorul mobil şi are rolul de a disipa energia apei care
trece peste pragul deversor sau care trece la deschiderea deversorului mobil.
- Lăţimea acestuia între deznisipator și malul drept este de 12.00 m și va fi realizat din beton
ciclopian cu anrocamente pe o lungime de 10.00 m și o pantă de 3.00%.
- Între bazinul disipator, pragul deversor, peretele scării de pești și peretele deznisipatorului, se
prevăd rosturi de tasare, care vor fi etanșate cu bitum.
- Radierul bazinului va fi prevăzut cu barbacane dispuse la o distanţă de 2.00 m confecţionate din
ţeavă PVC cu diametrul de 50 mm.
- În aval de pragul disipator se prevede o rizbernă din anrocamente (blocuri de piatră). Aval de
pragul disipator, albia va avea panta astfel încât să poată urmări panta naturală a râului.
Scara de peşti are dublul rol: asigură tranzitarea debitului de servitute în aval şi migraţia faunei
ihtiologice. Este amplasată pe malul drept, lipită de deversor şi are următoarele dimensiuni, rezultate
din calculele de dimensionare pentru asigurarea debitului de servitute:
- Cota radierului amonte – 607.80 mdM;
- lungimea totală în plan: 10.50 m;
- lăţime canal interior: 1.50 m;
Pereții transversali ai scării de pești (cu excepția celui din amonte) vor fi realizați din lemn.
Atât în zona amonte cât și în aval, se va urmări ca racordarea diferitelor tipuri și înclinații ale
apărărilor de mal să se facă lin, pentru a nu se crea turbioane în scurgerea apelor mari.
Aducțiunea
Conducta de aducțiune este îngropată sub adâncimea de îngheț pe sectoarele în care geologia permite
și acoperită în zonele stâncoase, având următoarele lungimi și diametre:
- lungime: 3000 m
- diametru: 1200/1100 mm
Având în vedere geologia amplasamentului, există posibilitatea întâlnirii pe traseu a unor masive
stâncoase, cu imposibilitatea executării săpăturilor de anvergură pe zona respectivă. Zona unde
aducțiunea va fi pozată semiîngropat se acoperă cu un prism din terasamente compactate, protejat
împotriva afuierii.
În zonele în care aducțiunea este expusă consecințelor nivelelor excepționale, aceasta va fi protejată în
masiv de beton.
Aproximativ la mijlocul aducțiunii se va prevedea o gură de vizitare pentru introducerea utilităţiilor
pentru reparaţii.
Centrala hidroelectrică
Page 12
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
12
Centrala hidroelectrică reprezintă construcția alcătuită din echipamente electrice şi mecanice din
cadrul amenajării hidroenergetice, în care se realizează efectiv transformarea energiei potenţiale şi
cinetice a apei în energie mecanică şi apoi în energie electrică.
Este construcția supraterană compusă din:
- sala mașinilor;
- canalul de fugă prin care se face restituția apei în aval.
Echiparea centralei din punct de vedere mecanic și electric este următoarea:
- Partea mecanică şi electromecanică
- 1 Turbină Pelton echipată cu vană hidraulică
- 1 Generator sincron U=0.69 kV
- Racordare la sistem:
- Post Trafo 1 x 20/0.69 kV
- LEA 20 kV sau LES 20 kV
Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal şi unul auxiliar.
Echipamentul principal cuprinde turbina şi generatorul, iar echipamentele şi instalaţiile auxiliare
cuprind: vane, regulatoare de presiune, instalaţia de ulei sub presiune etc. La toate acestea se mai
adaugă şi staţia de transformare care este în clădirea centralei.
Instalaţiile auxiliare sunt formate din cablurile electrice dispuse în canale accesibile şi izolate,
instalaţiile de răcire ale generatoarelor, instalaţia de ulei sub presiune pentru comanda agregatelor, etc.
Clădirea centralei este o construcţie supraterană cu infrastructura din beton armat monolit, planşeu
executat monolit, diafragme de beton armat și cuprinde din punct de vedere constructiv următoarele
părţi:
- Sala maşinilor – turbina şi generatorul
- Infrastructura – susţine echipamentul principal şi turbina
- Sala celule medie – cuprinde celule de medie tensiune
- Sala transformator – cuprinde transformatorul
Canalul de fugă este de tip închis, cu pereţi din beton finisat cu rugozitate mică, cu secţiune
rectangulară şi va debuşa în albia râului aval de clădirea centralei.
Turbinele Pelton sunt unele dintre cele mai eficiente tipuri de turbine hidraulice. Organele principale
ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectoarele și carcasa. Rotorul are forma unui disc, pe a cărui
periferie sunt dispuse paletele, sub forma de cupe.
Instalațiile electrice
Au două componente majore:
- postul de transformare ridicator 0.69/20 kV amplasat pe platforma împrejmuită a centralei;
- linia electrică aeriană de medie tensiune prin care amenajarea hidroenergetică este racordată la
sistemul eneregetic național.
Alimentarea cu energie electrică se va realiza din tablourile electrice ale generatoarelor (tablouri ce se
vor livra odată cu celelalte echipamente), din care se va alimenta tabloul electric de servicii proprii.
Page 13
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
13
Pentru cazul în care utilajele vor fi oprite și nu va mai exista o sursă de energie electrică, s-a prevăzut
un grup electrogen mobil de 15KVA (funcționare pe motorină) care va alimenta tabloul electric de
servicii proprii.
Perioada de execuţie propusă pentru obiectiv: 14 luni
Data punerii în funcţiune: 2017
Durata de funcţionare: Investiţia este programată să funcţioneze în parametrii şi condiţii
normale timp de cel putin 30 ani.
Regimul de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an
Încetarea activității (demontare/ dezafectare/închidere/postînchidere)
Investiţia este programată să funcţioneze în parametrii şi condiţii normale timp de cel putin 30 ani. Din
anumite cauze sau condiţii dacă se impune dezafectarea obiectivului propus – dacă va fi necesar acest
lucru – se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare, după obţinerea autorizaţiilor şi avizelor necesare
(P.A.D.).
Lucrările de dezafectare, reabilitare a terenului şi reconstrucţie ecologică, vor parcurge următoarele
etape:
oprirea alimentării cu apă a hidroagregatelor;
golirea de apă a conductei de aducţiune;
demolarea/dezafectarea clădirii CHEMP Lotrioara, a construcţiei de captare şi aducţiune a
apei, a celorlalte construcţii de amenajare care compun investiţia;
reabilitarea terenului aferent construcţiilor, prin aducerea lui la starea iniţială, inclusiv
recultivarea (înierbarea);
valorificarea materialelor rezultate din demolări;
Deșeurile rezultate vor fi colectate separat pe categorii și vor fi valorificate/eliminate prin
operatori autorizați.
1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70
Lucrările propuse se situează pe râul Lotrioara, pe cursul mijlociu - inferior al acestuia, amonte de
satul Lotrioara, orașul Tălmaciu, sector neamenajat, care se integrează în planul de amenajare al
bazinului hidrografic Olt.
Distanțe față de zonele locuite:
Cele mai apropiate zone locuite sunt satul Lotrioara situat la cca. 2,2 km distanță de
amplasamentul investiției, satul Boița - 7,9 km și orașul Tălmaciu - 10,8 km.
Page 14
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
14
Fig. 1.2.1. Localizarea MHC Lotrioara
Coordonate Stereo 70 ale proiectului
COORDONATE PRIZĂ:
1 X = 435222.440 Y = 452795.885
2 X = 435225.452 Y = 452792.148
3 X = 435222.382 Y = 452788.388
4 X = 435207.017 Y = 452776.006
5 X = 435201.438 Y = 452771.076
6 X = 435208.954 Y = 452771.760
7 X = 435202.563 Y = 452770.560
8 X = 435202.871 Y = 452768.584
9 X = 435209.294 Y = 452769.586
10 X = 435203.655 Y = 452768.099
11 X = 435204.734 Y = 452761.183
12 X = 435210.469 Y = 452762.051
13 X = 435210.850 Y = 452759.607
14 X = 435203.954 Y = 452758.936
15 X = 435196.874 Y = 452753.218
16 X = 435202.482 Y = 452767.839
17 X = 435196.047 Y = 452767.248
18 X = 435201.772 Y = 452770.437
19 X = 435190.298 Y = 452766.933
Page 15
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
15
20 X = 435195.469 Y = 452774.334
21 X = 435196.347 Y = 452773.855
22 X = 435202.750 Y = 452781.300
23 X = 435215.973 Y = 452791.957
24 X = 435218.797 Y = 452792.949
COORDONATE ADUCȚIUNE:
1 X = 435226.272 Y = 452795.659
2 X = 435265.889 Y = 452826.151
3 X = 435307.377 Y = 452854.041
4 X = 435349.515 Y = 452880.956
5 X = 435391.608 Y = 452907.940
6 X = 435432.479 Y = 452936.729
7 X = 435474.639 Y = 452961.783
8 X = 435523.216 Y = 452952.958
9 X = 435568.124 Y = 452931.050
10 X = 435610.335 Y = 452904.451
11 X = 435653.559 Y = 452891.166
12 X = 435690.798 Y = 452921.905
13 X = 435702.363 Y = 452969.834
14 X = 435716.973 Y = 453017.640
15 X = 435736.539 Y = 453063.586
16 X = 435768.510 Y = 453101.359
17 X = 435813.551 Y = 453119.111
18 X = 435863.399 Y = 453116.317
19 X = 435909.543 Y = 453099.081
20 X = 435946.526 Y = 453065.561
21 X = 435985.262 Y = 453034.768
22 X = 436035.041 Y = 453037.568
23 X = 436083.591 Y = 453049.393
24 X = 436132.696 Y = 453058.539
25 X = 436173.702 Y = 453085.570
26 X = 436211.619 Y = 453118.124
27 X = 436248.207 Y = 453152.203
28 X = 436287.882 Y = 453182.436
29 X = 436333.404 Y = 453202.941
30 X = 436379.976 Y = 453221.161
31 X = 436426.248 Y = 453240.082
32 X = 436470.955 Y = 453262.240
33 X = 436509.263 Y = 453294.250
34 X = 436546.644 Y = 453327.418
Page 16
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
16
35 X = 436586.837 Y = 453357.131
36 X = 436630.972 Y = 453380.521
37 X = 436675.208 Y = 453403.812
38 X = 436718.950 Y = 453428.009
39 X = 436763.894 Y = 453449.901
40 X = 436810.262 Y = 453468.587
41 X = 436857.735 Y = 453484.134
42 X = 436904.713 Y = 453500.992
43 X = 436950.438 Y = 453521.206
44 X = 436996.460 Y = 453540.760
45 X = 437043.017 Y = 453558.943
46 X = 437090.638 Y = 453574.130
47 X = 437137.049 Y = 453592.728
48 X = 437184.546 Y = 453607.998
49 X = 437234.280 Y = 453611.867
50 X = 437283.788 Y = 453617.763
51 X = 437331.425 Y = 453632.910
52 X = 437380.818 Y = 453639.769
53 X = 437430.001 Y = 453631.726
54 X = 437479.790 Y = 453628.529
55 X = 437525.996 Y = 453641.108
56 X = 437568.367 Y = 453667.654
57 X = 437610.739 Y = 453694.199
58 X = 437653.110 Y = 453720.745
59 X = 437696.462 Y = 453745.623
60 X = 437738.326 Y = 453772.925
61 X = 437780.784 Y = 453798.184
COORDONATE CENTRALĂ:
1 X = 437793.861 Y = 453807.776
2 X = 437795.939 Y = 453803.672
3 X = 437791.256 Y = 453801.300
4 X = 437793.063 Y = 453797.732
5 X = 437784.855 Y = 453793.575
6 X = 437781.146 Y = 453797.470
7 X = 437780.423 Y = 453798.897
8 X = 437780.970 Y = 453801.248
9 X = 437801.940 Y = 453796.024
10 X = 437803.634 Y = 453791.029
Page 17
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
17
1.3. Modificări fizice ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare etc.) și care
vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului
Amenajarea hidroenergetică este de tip derivaţie pe un sector de curs de apă de 3000 m lungime, având
o cădere brută de 98.81 m.
Microhidrocentralele sunt uzine hidroelectrice de mică putere, care valorifică energia hidraulică a unui
sector de râu, fără a modifica însă regimul de curgere al acestuia. Prin modul de operare, hidrocentrala
folosește doar apa disponibilă din curgerea naturală a râului. Microhidrocentralele intră în categoria
amenajărilor pe firul apei, la care nu există acumulări, iar puterea livrată fluctuează odată cu debitul
râului. Pentru că o astfel de amenajare nu dispune de o putere asigurată semnificativă, puterea instalată
este și ea redusă și, ca urmare, se încadrează în categoria micro.
Pentru amenajarea organizării de șantier vor fi necesare următoarele lucrări:
lucrări de fundare pentru clădirea centralei;
lucrări de excavare necesare amplasării conductei de aducţiune şi realizării canalului de
evacuare;
săpături mecanice şi manuale pentru pozarea cablurilor;
1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile)
În faza de realizare a proiectului se vor utiliza următoarele resurse naturale:
- pietriş;
- nisip;
- bolovani de râu extraşi în faza de execuţie a săpăturilor pentru fundarea captării în albie
- roca de bază si anrocamente pentru execuția rizbermei de captare
Page 18
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
18
- piatră spartă şi pietriş sortat, piatră brută sortată rezultate din săpături și din cariera situată aval
de amplasamentul MHC, utilizate pentru lucrările de apărări de mal și diguri
- pământ rezultat din săparea şanţurilor;
În perioada de operare:
Volumul de apă uzinat de microhidrocentrală va fi de maxim 2 m3/s.
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Nu este cazul exploatării unor resurse naturale regenerabile şi/sau neregenerabile în perioada de
execuție dar nici în perioada de operare.
1.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora
EMISII ÎN APE
În perioada de execuție:
În timpul implementării proiectului nu vor fi emisii care să determine poluări ale apelor freatice sau de
suprafaţă. În etapa realizării lucrărilor de captare va creşte turbiditatea râului datorată antrenării în
masa apei a nisipului şi pietrişului din albie. De asemenea, în faza de amplasare a conductei de
aducţiune se pot înregistra creşteri ale turbidităţii apei râului Lotrioara, în condiţiile unor ploi torenţiale
care să antreneze în albia acestuia particule de material pământos şi rocă dislocată pentru această
operaţiune.
Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluării accidentale ale factorului de mediu apă prin
scurgeri de uleiuri minerale sau hidrocarburi de la utilajele și mijloacele de transport utilizate în
transportul materialelor. Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod
accidental în apă sunt reduse, astfel încât nu vor provoca impurificări semnificative ale apei .
Amplasarea componentelor amenajării hidroenergetice nu va influenţa calitatea apei subterane
deoarece adâncimea săpăturilor nu intersectează freaticul.
În perioada de exploatare
În perioada de funcționare nu rezultă ape uzate tehnologice astfel încât nu este necesară implementarea
unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor tehnologice.
În procesul tehnologic al producţiei de energie electrică prin conversia potenţialului dinamic al apei nu
intervin procesări auxiliare ce ar utiliza substanţe poluante. Turbina hidraulică, cea care uzinează
debitele, precum şi tubulatura de conexiune este etanşă pe tot traseul hidraulic, de la admisie până la
punctul de efluenţăa microhidrocentralei..
Centrala funcţionează în regim automat, cu supraveghere unitar-centralizată, fară posibilitatea
intervenţiilor incidental-umane neprogramate, în fluxul tehnologic, efluentul evacuat neputând fi
influenţat calitativ
Debitul uzinat se va restitui integral în albia râului Lotrioara prin canalul de fugă al
microhidrocentralei. În perioadele cu debite minime, amenajarea permite prin automatizări
funcționarea cu debite reduse, asigurându-se astfel o funcționare de durată
Page 19
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
19
Ape pluviale
Apele pluviale nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul Lotrioara deoarece prin specificul
activităţii şi prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate surse suplimentare de contaminare a
acestor ape, raportat la situaţia actuală.
În lipsa factorilor contaminanţi aceste ape sunt considerate convenţional curate.
Traseul aducţiunii nu va bloca descărcarea apelor de pe versanţi, torenţi şi văile afluente.
EMISII ÎN AER
În perioada de execuție
Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
- excavarea şi transportul rocii dislocate şi a solului rezultat din săpături;
- traficul generat de lucrările desfăşurate (funcționarea utilajelor, transportul materialelor
necesare diferitelor faze ale construcţiei, transportul muncitorilor).
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
pulberi în concentraţii nesemnificative;
gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor în utilajele implicate în realizarea
investiţiei.
Praful rezultat din descărcarea nisipului şi pietrişului din benele autobasculantelor conţine: CaCO3,
MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece pietrişul şi nisipul necesare
sunt descărcate din mijloacele de transport prin bascularea benei.
Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea în atmosferă a
gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse, dioxid de sulf,
compuşi organici.
Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de
mai jos. Pentru determinarea poluanţilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru
(buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaţi de metodologia CORINAIR 2013-
1.A.3.b i-iv transport rutier-cod NFR : 1.A.3.b.iii- cod SNAP: 0703) pentru autovehicule grele pe
motorină şi motoare staţionare pe motorina, făcându-se o aproximare globală pentru consumul orar de
motorină și energia consumată.
Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.
Realizarea proiectului presupune utilizarea următoarelor utilaje şi mijloace de transport: excavator,
betonieră, macara, basculante.
Utilaj Nr. bucăți
utilizate
Consum
specific/oră de
funcționare
Timp de
funcționare
efectiv ore/zi
Consum de
motorină (l)
Betonieră 1 10 3 30
Page 20
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
20
Excavator 1 15 4 60
Macara,
basculantă
1 7 5 35
Consum carburant - motorină l/oră= 32 l/ oră
Consum carburant - motorină l/zi= 125 l/ zi
Se consideră densitatea motorinei ρ=0,835 kg/dm3
Consum de motorină: 32 l/h= 7,42 g/s
Prin combustia cantităţii de 32 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţile de noxe prezentate
în tabelul de mai jos.
Poluantul de
interes
Factorul de emisie
(g/t motorina)
Valoarea medie a emisiei
(g/s)
SO2 500 0,00371
NOx 37 0,00027
PM10 1,2 0,0000008 - nesemnificativ
CO 8 0,00006- nesemnificativ
NMVOC 1,92 0,00001- nesemnificativ
Caracteristicile emisiilor provenite de la utilajele și mijloacele de transport utilizate pentru realizarea
investiției sunt:
eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la
înălţimi mici. Impactul în imediata vecinătate poate fi semnificativ, dar limitat în timp.
emisiile pot fi considerate liniare, de suprafaţă, cu o arie de extindere ce nu va depăşi zona de
realizare a investiției;
timpul în care se produc aceste emisii este limitat la execuția fazelor de construcție
Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan, iar betoniera funcţionează un timp limitat
în zona de implementare a proiectului.
Se apreciază că emisiile estimate calculate teoretic, provenite de la utilajele și mijloacele de
transport sunt nesemnificative, se vor dispersa în zonă și vor avea un caracter limitat în timp
doar pe perioada realizării investiției.
Pentru faza de funcţionare a instalaţiei :
În perioada de exploatare, efectele funcţionării microhidrocentralei asupra aerului, pot fi grupate în
două categorii:
I. Efecte directe;
II. Efecte indirecte.
I. Efectele directe
Page 21
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
21
Sunt cele detectabile în perimetrul amplasamentului, ca urmare a exploatării MHC, şi se referă la
emisiile atmosferice asociabile funcţionării centralei.
Procesul tehnologic de funcţionare a MHC, pe întreg lanţul operaţional, respectiv priza de apă,
deznisipatorul, aducţiunea, turbinele, generatorul, transformatorul electric şi linia electrică de medie
tensiune, nu constituie surse de poluare a aerului atmosferic.
CONCLUZIE
În perioada de funcţionare, MHC nu va avea efecte directe detectabile asupra aerului atmosferic.
II. Efectele indirecte
Sunt cele detectabile în afara perimetrului amplasamentului, ca urmare a funcţionării MHC şi se referă
la reducerea emisiilor atmosferice corespunzătoare producţiei unei cantităţi echivalente de energie
electrică în sistem clasic, pe bază de combustibili fosili.
Pentru România, conform literaturii de specialitate, 1000kWh energie electrică produsă, este asociabilă
emisiei a 0,64 to CO2.
În cazul MHC evaluate, la puterea instalată de 1645 kW si o energie totală de 5.902 MWh, căreia îi
corespunde o reducere anuală a emisiilor atmosferice de 3637 to CO2.
CONCLUZIE
În perioada de funcţionare, Microhidrocentrala va determina o reducere anuală a emisiilor
atmosferice de 3.637 to CO2.
DEȘEURI
Deșeuri generate în perioada de execuție
Principalele tipurile de deșeuri care pot rezulta în perioada de construcție pentru realizarea proiectului,
precum și din activitățile desfășurate în cadrul organizării de șantier, vor fi:
Denumire deșeu Cod deșeu Cantitate previzionată a fi
generată (t/lună)
Pământ din săpături (materialul mineral, sol
vegetal, rezultat din procesul de amenajare al
amplasamentului microhidrocentralei şi
amplasării conductei)
17 05 04 25 mc
Deșeuri metalice - provenite din activitatea de
construcție, piese metalice care rezultă ca
urmare a unor eventuale reparaţii ale utilajelor
de producţie
17 04 05 0,150
Deșeuri din lemn- resturi de la cofraje 17 02 01 0,05
Cabluri (resturi conductori) 17 04 11 0,01
Materiale izolatoare - provenite de la execuția
rețelei electrice 17 06 04 0,01
Acumulatori uzați 16 06 01* 0,02
Uleiuri uzate (uleiuri de motor, de transmisie
şi de ungere din activitatea de transport şi
ungerea utilajelor)
13 02 06* 0,03
Anvelope uzate 16 01 03 0,05
Deșeuri de ambalaje (materiale plastice, 15 01 01 0,02
Page 22
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
22
hârtie- carton) 15 01 02 0,02
Deșeuri municipale amestecate 20 03 01 0,25
În etapa de execuție a investiției va fi prevăzută o platformă de colectare, dotată cu europubele sau
eurocontainere pentru depozitarea temporară selectivă a deşeurilor.
Zona de depozitare a deşeurilor menajere va fi amenajată astfel încât acestea să nu constituie o sursă
de hrană pentru animalele din zonă.
Deşeurile de material mineral (rocă, pământ) şi solul decopertat se vor folosi la lucrări de refacere a
terenului de pe amplasament, după terminarea lucrărilor de bază. Volumele care nu vor fi necesare
pentru aceste lucrări, se vor transporta şi utiliza pe alte amplasamente, pentru lucrări similare sau se
vor depozita pe zonele indicate de primăria Tălmaciu.
Se va evita efectuarea oricăror operaţii de întreţinere sau reparaţii ale utilajelor pe amplasament.
Aceste lucrări se vor face în ateliere autorizate. În situaţii excepţionale, când nu se pot evita unele
lucrări de reparaţii, deşeurile generate se vor colecta şi depozita astfel:
- bateriile uzate se vor colecta şi depozita provizoriu în containere metalice închise etanș și
prevăzute cu cuve de retenție a eventualelor scurgeri de acid, amplasate pe platforma amenajată
temporar pentru colectarea și stocarea deșeurilor generate în etapa de construcție, astfel încât să
fie împiedicate scurgerile de acizi şi poluarea solului;
- deşeurile de uleiuri uzate se vor colecta în recipienţi metalici etanşi, prevăzuți cu cuvă de
retenţie pentru colectarea eventualelor scurgeri.
- în această etapă se execută lucrări de decopertare, fundare, pozare conductă de aducţiune şi
lucrări de construcţie MHC şi se estimeză că vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:
- pământ din stratul vegetal cu un conţinut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta
de pe suprafaţa pe care se va amenaja MHC-ul.
Decopertarea stratului vegetal şi orizontalizarea amplasamentului se realizează pe o suprafaţă relativ
mică, cu utilaje specifice pentru săpat şi nivelat.
Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivelări în zone adiacente.
Volumul de pământ rezultat din săpături pentru fundarea captărilor se va utiliza pentru nivelări şi
umpluturi în zonele adiacente.
Volumul de pământ şi rocă rezultat din săpături pentru pozarea conductei de aducţiune se va utiliza
pentru nivelare şi taluzare.
Volumul de pământ rezultat din săpături pentru fundarea construcţiilor aferente MHC-ului va fi sortat
și se va utiliza pentru nivelări şi umpluturi în zonele adiacente iar roca sortată va fi prelucrată în staţia
mobilă de concasare-sortare cu obţinere de sorturi de agregate.
- deşeuri menajere - sunt strict legate de perioada de execuţie a obiectivului şi se estimează la
cca. 1 kg/zi.
- deşeuri de ambalaje - provenite din ambalaje uzuale estimate pe perioada execuţiei la cca 40
kg/lună. Aceste deşeuri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hârtie şi nu se pot gestiona
împreună cu deşeurile menajere.
Constructorii vor încheia contracte cu firme atestate pentru eliminarea corespunzătoare a deșeurilor
provenite din activitatea de execuție.
Page 23
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
23
Cantitățile de deșeuri generate vor fi raportate, periodic, conform cerințelor legislație în vigoare către
autoritatea de mediu.
Deșeuri generate în perioada de exploatare
Denumire deșeu Cod deșeu Cantitate previzionată a fi
generată (t/lună)
Cabluri electrice 17 04 11 Nu se poate estima cantitatea,
sunt generate în funcție de
necesitatea intervențiilor și de
frecvența cu care sunt
programate activitățile de
mentenanță
Materiale izolatoare 17 06 04
Deșeuri metalice 17 04 05
Deșeuri de ambalaje 15 01 01
15 01 02
Deșeuri municipale amestecate 20 03 01 Personalul implicat în
activități de mentenanță
În perioada de funcționare : După darea în funcţiune, procesul de transformare a energiei cinetice şi
potenţiale a cursului de apă, în energie electrică se desfăşoară complet automatizat, nefiind necesară
intervenţia omului, decât pentru activităţi periodice de verificare, întreţinere sau intervenţie. În aceste
condiții, deșeurile generate specifice activităților de mentenanță (deșeuri de cabluri electrice, materiale
izolatoare, piese metalice, deșeuri de ambalaje) sunt în cantități foarte reduse, care nu pot fi
previzionate în această etapă, nu sunt generate în mod constant, fiind determinate de frecvența cu care
sunt programate activitățile de întreținere sau de frecvența cu care apar situații accidentale care
necesită activități de reparații. Atunci când sunt generate, deșeurile sunt colectate selectiv în
europubele amplasate în incinta MHC și se valorifică prin operatori autorizați.
1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului
Categoria de folosință a terenului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 99/11.08.2015 valabil până la data de 11.08.2017.
Existent: folosinţe multiple (fâneaţă, drum, curs de apă)
Destinaţie conform PUG Tălmaciu aprobat prin HCL 103/19.07.2012, amplasamentul se află
în intravilanul localităţii, respectiv în subzona activităţi productive, servicii diversificate,
depozitare controlată, respectiv în UTR 22 Valea Lotrioarei, situat în afara zonelor protejate, cu
regim de contruire continuu sau discontinuu.
Suprafețe de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către plan
Suprafeţele de teren utilizate definitiv sunt:
- pentru amplasarea microhidrocentralei vor fi utilizaţi cca 170 mp
- structurile captării situate către malul stâng (câmpul de priză, deznisipatorul, camera de
încărcare) vor ocupa definitiv, în albia minoră o suprafaţă de cca. 247 mp;
- scara de peşti situată către malul stâng va ocupa definitiv o suprafaţă de cca 10,35 mp.
Page 24
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
24
Suprafeţele de teren utilizate temporar sunt:
- pentru realizarea captării se vor utiliza cca. 1800 mp, teren care va cuprinde și amenajarea de
șantier ;
-aproximativ 6800 mp reprezintă suprafața de teren necesară pentru realizarea lucrărilor de
aducțiune, din care cca. 3600 mp pentru montarea conductei cu diametrul de 1200/1100 mm- se va
realiza o tranşee cu lăţimea de cca. 1,2 m pentru a permite manevrele macaralei, iar pentru depozitarea
temporară a materialului excavat, de-a lungul traseului conductei vor mai fi utilizaţi 3200 mp (un
coridor cu lăţimea de cca. 1 m);
- pentru amplasarea microhidrocentralei vor fi utilizaţi temporar cca. 950 mp (suprafaţă care
incluse și cea ocupată definitiv de construcție)
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea în care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar
Realizarea planului nu solicită servicii suplimentare precum: dezafectarea/reamplasarea de conducte,
linii de înaltă tensiune.
1.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului
Perioada de execuţie propusă pentru obiectiv: 14 luni
Data punerii în funcţiune: 2017
Durata de funcţionare: Investiţia este programată să funcţioneze în parametrii şi condiţii
normale timp de cel putin 30 ani.
Regimul de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an
1.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
Alte activități care ar putea să apară ca urmare a proiectului sunt în principal cele legate de:
Dezvoltarea socio-economică indusă zonei de influență a proiectului.
conservarea resurselor naturale;
reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului prin diminuarea emisiilor de
gaze cu efect de seră.
1.11. Descrierea proceselor tehnologice
În procesul tehnologic al producţiei de energie electrică prin conversia potenţialului dinamic al apei nu
intervin procesări auxiliare ce ar utiliza substanţe poluante. Turbina hidraulică, cea care uzinează
debitele, precum şi tubulatura de conexiune este etanşă pe tot traseul hidraulic, de la admisie până la
punctul de efluenţăa microhidrocentralei..
Centrala funcţionează în regim automat, cu supraveghere unitar-centralizată, fară posibilitatea
intervenţiilor incidental-umane neprogramate, în fluxul tehnologic, efluentul evacuat neputând fi
Page 25
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
25
influenţat calitativ.
Debitul uzinat se va restitui integral în albia râului Lotrioara prin canalul de fugă al
microhidrocentralei. În perioadele cu debite minime, amenajarea permite prin automatizări
funcționarea cu debite reduse, asigurându-se astfel o funcționare de durată
1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu
proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de
interes comunitar
Conform Certificatului de Urbanism nr. 99/11.08.2015, amplasamentul se află în intravilanul şi
extravilanul UAT – Oraşului Tălmaciu şi aparţine: domeniului public CF 103043 provenind din
CF 102835 TOP 3/1 – intravilan, Parohia Ortodoxa Tălmăcel CF 101970, TOP 14/3/1/2, TOP
14/3/1/3 şi domeniul public al oraşului Tălmaciu pentru drumul comunal.
Lucrările propuse se situează pe râul Lotrioara, pe cursul mijlociu - inferior al acestuia, amonte de
satul Lotrioara, orasul Talmaciu, sector neamenajat, care se integrează în planul de amenajare al
bazinului hidrografic Olt.
Cele mai apropiate zone locuite sunt satul Lotrioara situat la cca. 2,2 km distanță de amplasamentul
investiției, satul Boița- 7,9 km și orașul Tălmaciu - 10,8 km.
2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi
afectate ca urmare a implementării proiectului
2.1 Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona
amplasamentului vizat de implementarea proiectului
2.1.1. Situl de importanţă comunitară Frumoasa (ROSCI0085)
Situl de importanță comunitară Frumoasa este administrat de către Consiliul Județean Alba în baza
contractului nr. 04/01.03.2010, încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor pe o durată de 10 ani. Are
o suprafață de 137.256 ha și a fost desemnat în vederea conservării a 16 tipuri de habitate de interes
comunitar, precum și a 27 de specii de floră şi faună de interes conservativ la nivel european, conform
Formularului Standard.
Aria protejată ROSCI0085 Frumoasa se întinde pe teritoriul județelor Sibiu (60%), Alba (19%),
Vâlcea (19 %) și Hunedoara (2 %).
Page 26
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
26
Figura nr. 2.1.1.1 – Localizarea amplasamentului proiectului în perimetrul sitului de importanță comunitară
Frumoasa (ROSCI0085)
Figura nr. 2.1.1.2 – Detaliu asupra localizării amplasamentului proiectului în perimetrul sitului de importanță
comunitară Frumoasa (ROSCI0085)
Page 27
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
27
Cele 16 tipuri de habitate de interes conservativ, pentru a căror conservare a fost desemnat situl
ROSCI0085 Frumoasa, precum și cele două identificate în timpul studiului realizat în vederea
elaborării planului de management şi situaţia lor conform Formularului standard la nivelul sitului
Natura 2000 și conform Planului de Management sunt prezentate în tabelul 2.1.1.1
Tabel nr.2.1.1.1. - Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI Frumoasa şi situaţia
actuală a acestora conform Formularului Standard (din 26.02.2016) şi conform Planului de management
Nr.
crt
Cod
Natura
2000
Denumire
Conform FS (26.02.2016) Conform
PM
Reprez
Supr.
rel. Cons. Global
Supraf.
(ha)
1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale A C A A 10000-
15000
2 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi
Rhododendron myrtifolium
B C B B 3000-5000
3 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de
Salix
A A A A 2-5
4 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-
panonice
C C B B 4
5 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios
B C B B 1200-2000
6 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în
specii pe substraturi silicioase
B B B B 120-200
7 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
B C B B 342
8 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte
higrofilede la nivelul câmpiilor, până
la cel montan și alpin
B C B B 210
9 6520 Fâneţe montane B C B B 5000-6000
10 7110* Turbării active B C B B 200
11 8220 Versanți stâncoși cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase
B B B B 200
Page 28
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
28
12 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A B B B 15441
13 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum
C C B B 266
14 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
A B B B 71
15 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion)
A B B B 11913
16 9410 Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio –
Piceetea)
A B B B 78
17 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră 642
18 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip
Galio-Carpinetum
733
Speciile de floră şi faună de interes conservativ pentru a căror conservare a fost desemnat situl
ROSCI0085 Frumoasa şi situaţia lor conform Formularului standard la nivelul sitului Natura 2000 și
conform Planului de Management sunt prezentate în tabelul 2.1.1.2
Tabel nr. 2.1.1.2 - Lista speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI Frumoasa şi situaţia actuală a
acestora conform Formularului Standard (din 26.02.2016) şi conform Planului de management
Nr.
crt Grup
Cod
Natura
2000
Denumire
Conform FS (26.02.2016) Conform
PM
Tip
pop.
Populaţie Izol. Cons. Glob
al
Mărime
pop. (i)
1 M 1352* Canis lupus P B C B B 30-40
2 M 1355 Lutra lutra P C C B B 32-56
3 M 1361 Lynx lynx P C C B B 15-25
M 1361 Lynx lynx R C C B B
4 M 1354* Ursus arctos P C C B B 50-70
M 1354* Ursus arctos R C C B B
5 A 1193 Bombina variegata P C C A A 1200-2200
6 A 1166 Triturus cristatus P C C B B -
7 F 1138 Barbus meridionalis P C C B B 5000 -
10000
8 F 1163 Cottus gobio P C C B B 6000 -
24000
Page 29
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
29
9 F 4123 Eudontomyzon danfordi P C C B B -
10 F 1122 Gobio uranoscopus P C C B B ?
11 I 1085 Buprestis splendens P B A B B -
12 I 1078* Callimorpha
quadripunctaria
P B C B B 618 - ?
13 I 1088 Cerambyx cerdo P C C B B 5 - ?
14 I 4046 Cordulegaster heros P B A B B 10 - ?
15 I 1065 Euphydryas aurinia P B C B B -
16 I 1060 Lycaena dispar P C C B B 2- ?
17 I 4039* Nymphalis vaualbum P D -
18 I 1037 Ophiogomphus cecilia P A C A A -
19 I 4054 Pholidoptera
transsylvanica
P C A B B 623 - ?
20 I 4024* Pseudogaurotina excellens P D -
21 I 1087* Rosalia alpina P C C B B 81 - ?
22 P 1386 Buxbaumia viridis P C C B B 31 - ?
23 P 4070* Campanula serrata P C C B B Câteva sute
24 P 1381 Dicranum viride P B C B B 10 - ?
25 P 1393 Drepanocladus vernicosus P C C B B ?
26 P 1389 Meesia longiseta P A C B B -
27 P 4116 Tozzia carpathica P B C B B 44 - ?
Specia Gobio uranoscopus este prezentă în formularul standard actual din 26.02.2016
2.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043)
Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa, de asemenea administrată în prezent de către
Consiliul Județean Alba. Are o suprafață de 130.890 ha și a fost desemnată în vederea conservării a 11
specii de păsări de interes comunitar.
Suprafața ariei de protecţie specială avifaunistică Frumoasa se întinde pe teritoriul județelor Sibiu (62
%), Vâlcea (20 %) și Alba (18 %).
Page 30
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
30
Figura nr. 2.1.2.1. – Localizarea amplasamentului proiectului în perimetrul ariei de protecţie specială avifaunistică
Frumoasa (ROSPA0043)
Figura nr. 2.1.2.2 – Detaliu asupra localizării amplasamentului proiectului în perimetrul sitului de importanță
comunitară Frumoasa (ROSPA0043)
Page 31
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
31
Tabel nr. 2.1.2.1- Lista speciilor de păsări enumerate in anexa I a Drectivei Consiliului 2009/147/EC pentru care a fost
desemnată SPA Frumoasa (ROSPA0043) şi evaluarea efectivelor populaţionale la nivelul sitului Natura 2000, conform
planului de management
Nr.
crt
Cod
Natura
2000
Denumire Populaţie Izol. Cons. Global
Conform PM
Mărime
populaţie (P)
1 A223 Aegolius funereus B C B B 126-181
2 A104 Bonasa bonasia B C B B 600- 700
3 A224 Caprimulgus europaeus C C B B 133
4 A239 Dendrocopos leucotos C C B B 131
5 A236 Dryocopus martius C C B B 415
6 A321 Ficedula albicollis C C B B 2500 - 4000
7 A320 Ficedula parva C C B B 700 - 1000
8 A217 Glaucidium passerinum B C B B 267
9 A241 Picoides tridactylus C C B B 446
10 A220 Strix uralensis C C B B 52
11 A108 Tetrao urogallus B C B B 250 – 350 i
2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafața și/sau în imediata vecinătate a amplasamentului
vizat de a proiectului
Pentru evaluarea adecvată a impactului potenţial produs de implementarea unui proiect asupra
speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura 2000, observaţiile înregistrate în teren trebuie
corelate cu: aspecte relevante privind ecologia speciilor, arealul de geografic, mărimea efectivelor
populaţionale la nivel european şi naţional precum şi relevanţa sitului pentru conservarea acestor specii
etc, şi cu suprafaţa ocupată ocupată de habitatele de interes conservativ, sturctura şi funcţiile lor
precum şi relevanţa sitului pentru conservarea acestor habitate . Toate aceste informaţii, corelate şi cu
aspecte tehnice relevante privind proiectul analizat, cu datele preluate din teren, precum şi cu date
legate de impactul cumulat, conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării
proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.
2.2.1. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și
habitatelor de interes comunitar la nivelul ROSCI0085 Frumoasa prezente pe
suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea
Page 32
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
32
proiectului
Canis lupus (lup)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie dependentă de păduri relativ întinse, în
zonele de deal şi munte, neavând cerinţe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context,
lupul preferă zonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale sălbatice cât şi
eventual domestice. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori
fiind prezent chiar şi în trupurile mari ale pădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dunării. Utilizează
zone largi de cca. 100 km², în cuprinsul cărora se pot găsi atât păduri cât şi pajişti sau fâneţe. Este o
specie socială, trăind în haite constituite din 4-6 indivizi adulți. Mărimea haitei variază în funcţie de
hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat şi anotimp. Haita este condusă de perechea alfa,
alcătuită din masculul şi femela dominantă, care sunt singurii care se reproduc. Sezonul de
împerechere este în ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaţie de 60-65 de zile, femela dă
naştere la 4-7 pui care sunt crescuţi atât de femelă cât şi de mascul, ajutaţi de întreaga haită.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în călduri. Longevitatea este
de 12-15 ani, majoritatea exemplarelor nedepăşind vârsta de 10 ani. Culcuşul este amplasat în zone
liniştite, de obicei sub rădăcina unui arbore doborât, scorburi, adâncituri de teren, localizate în
apropierea unor surse de apă şi, de preferinţă, pe expoziţii însorite. Teritoriul unei haite este destul de
întins, variind de la 50 km² la 150 km², limitele teritoriului fiind marcate prin vectori odorizanţi şi
fiind, în general, respectat de celelalte haite învecinate. În acest teritoriu pot exista şi exemplare
solitare foarte tinere sau bătrâne.
Comunicarea între indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanţe apreciabile. Lupul
are o viaţă socială complexă, în cadrul fiecărei haite existând o ierarhizare strictă.
Dintre simţuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmat de auz şi de văz. Astfel, lupul este un animal
foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându-se uşor diferitelor condiţii din teren. Este un
prădător cu spectru larg, care include atât mamifere mici şi insecte dar şi mamifere de talie mare,
consumând în acelaşi timp şi cadavrele prăzilor ucise de alte specii. În acest context, trebuie subliniat
rolul de selecţie pe care îl exercită lupul în ecosistemele forestiere, în general, prada sa predilectă fiind
constituită din exemplare slăbite, bolnave, bătrâne sau neexperimentate, care pot fi ucise mai uşor, cu
un consum energetic mult redus.
Page 33
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
33
Interacţiunile cu activităţile umane constau din prădarea asupra turmelor de animale domestice şi
competiţia cu vânătorii pentru speciile de ierbivore.
Distribuţie: din cauza distrugerii habitatelor, schimbarilor de mediu, persecuției de către oameni și a
altor bariere de creștere a populației, lupii cenușii se mai întâlnesc acum doar în câteva arii din Statele
Unite, Alaska, Canada, Europa și Asia, specia fiind redusă la doar câteva populații izolate, cu un
număr mic de indivizi. Ca rezultat al toleranței umane manifestată în ultima perioada de timp, a
reintroducerii și repopulării naturale, lupul cenușiu a început să-și refacă efectivele în unele părți ale
Statelor Unite ale Americii și Europa, unde odinioară fuseseră exterminați.
Efective populaţionale: nivelul minim al populaţiei la nivel național (cca. 1.500 de indivizi) a fost
atins în perioada 1960 – 1970, atunci când a existat o campanie puternică de combatere a lupului. A
urmat apoi o creştere a populaţiei, iar acum populaţia de lupi din România are o evoluţie stabilă, cu o
uşoară tendinţă de descreştere, fiind estimată la cca. 2.000 – 2.500 de indivizi. Efectivele oficiale sunt
considerate ca fiind supraestimate (cca. 4.000 de indivizi), fapt care se datorează tendinţei de
înregistrare dublă sau multiplă a lupilor localizaţi în zone învecinate. În ultimii ani în România, lupul a
reușit să-și refacă populațiile, având o rata medie de creștere de circa 0,5 %. Aceasta rată de creștere
este neconcludentă, deoarece stabilitatea populației nu a fost înca apreciată. Odată cu dezvoltarea
activităţilor umane în natură şi fragmentarea habitatelor lupului, această specie va cunoaşte un regres
populaţional semnificativ.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului în
plaja de 15% - 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de management în
ROSCI0084 trăiesc 30-40 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu implică pierdere definitivă de habitat pentru specie. Luând în calcul
exclusiv deranjul produs în faza de construcţie, considerăm că aceasta nu poate să conducă la
modificarea statutului de conservare a lupului la nivelul SCI Frumoasa, care este favorabil conform
planului de management, cu atât mai mult cu cât suprafața vizată de implementarea proiectului este
extrem de redusă în raport cu suprafața utilizată de o haită de lupi, cuprinsă între 50 km² și 150 km².
De asemenea, dată fiind apropierea zonei proiectului de drumul forestier de pe Valea Lotrioarei, zonă
disturbată continuu ca urmare a transportului de masă lemnoasă și având în vedere caracterul temporar
al disturbării ce va fi produse în faza de construcție a obiectivului de investiții, considerăm că zona
proiectului în sine nu reprezintă un habitat optim pentru specie. Implementarea proiectului nu conduce
Page 34
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
34
la fragmentarea habitatului având în vedere că că conductele de aducțiune vor fi pozate subteran. Sub
aspect etologic, aria de implementare a proiectului nu este favorabilă pentru amenajare de vizuini.
Lutra lutra (vidră)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte pe malurile apelor curgătoare şi stătătoare,
prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la poluare. Nu are preferinţe pentru
anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor puţin poluate, în imediata vecinătate a luciului de
apă. Perioada de reproducere este în lunile ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaţie de 60-65
de zile, femela dă naştere, într-o galerie amplasată pe malul apelor, la 1-4 pui care rămân împreună cu
mama lor timp de un an de zile. Masculul nu ia parte la creşterea puilor, fiind alungat de femelă cu
câteva zile înainte de naşterea puilor. Teritoriul unui exemplar adult variază, în funcţie de abundenţa
hranei, de la 2-3 km până la 10-15 km mal de apă, la extremităţi teritoriile învecinate fiind suprapuse.
Hrana constă, în principal, din peşte dar vidra poate consuma amfibieni, insecte, păsări şi mamifere
mici. În general, vidra nu este tolerată de om în zona crescătoriilor de peşte, unde poate produce
pagube.
Distribuţie: Lutra lutra prezintă cel mai larg areal dintre toate speciile aparținând subfamiliei
Lutrinae. Vidra este prezentă în întraga Eurasie sub latitudinea cercului arctic, din Irlanda până în
Kamchatka, și ajunge până în sudul Africii de nord, Sri Lanka și Indonesia.
Efective populaţionale: Populaţia actuală la nivel național este estimată la 2.200-2.600 de exemplare.
Începând cu jumătatea secolului trecut, datorită vânării şi braconajului, precum şi creşterii gradului de
poluare a apelor, populaţia de vidră a cunoscut un regres accentuat. În ultimii ani, populaţia are o
tendinţă de stabilizare şi chiar de creştere uşoară.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management în ROSCI0084 trăiesc 32-56 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
În vederea identificării prezenței speciei în aria de implementare a proiectului au fost realizate 2
campanii de observare în teren, în lunile iulie şi august 2016, care au vizat identificarea speciei sau a
semnelor de prezenţă ale acesteia, respectiv identificarea de urme, excremente, jeleu anal sau alte
semne ce pot să indice prezența speciei pe sectorul analizat. Ca urmare a desfășurării acestor campanii
Page 35
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
35
de observare nu au fost înregistrate semne de prezență a speciei pe sectorul râului Lotrioara vizat de
implementarea obiectivului de investiții. În cursul studiilor de cartare realizate cu scopul elaborării
planului de management, vidra nu a fost identificată pe Valea Lotrioara.
Lynx lynx (râs)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: râsul preferă liniştea oferită de masivele forestiere
întinse, cu relief accidentat şi poieni intercalate. Culmile scurte şi abrupte îi permit observarea prăzii şi
facilitează deplasarea în teren. Toate tipurile de vegetaţie forestieră care oferă posibilităţi de observare,
pândă şi vânare a prăzii sunt preferate de către râs. Este o specie solitară, pe teritoriul unui mascul
găsindu-se două sau trei femele cu pui, care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitul toamnei.
Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau în vizuină în primele luni de viaţă. Atunci când puii sunt
abandonaţi de femelă, la sfârşitul toamnei, de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii.
Teritoriile râşilor sunt apărate de intruşii de acelaşi sex iar mărimea teritoriului unui exemplar adult de
râs este de cca. 40 - 55 km². Prada principală a râsului este căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere
de cerb, capra neagră şi mai puţin mistreţul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general,
doar părţi din prada ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau de speciile necrofage. Deşi este
considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul este un animal curios, care se apropie de
aşezările omeneşti dar evită contactul cu omul. Datorită auzului foarte bine dezvoltat, râsul reuşeşte să
evite întâlnirile directe cu omul, preferând liniştea oferită de pădure. Pagubele produse de râs
sectorului zootehnic sunt neînsemnate, mai ales din cauza faptului că turmele de animale domestice (în
special oi şi capre) sunt păzite de câini ciobăneşti. Râsul nu acceptă prezenţa în teritoriul său a
indivizilor de acelaşi sex, fiind un prădător cu un spectru foarte larg, care include mai ales animale de
aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât el. Căpriorul este de departe specia pradă principală a
râsului, iar pisica sălbatică este duşmanul direct al râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiind
eliminată din teren de către acesta.
Distribuţie: arealul specieise întinde pe întreaga suprafață a pădurii de taiga, din Scandinavia până în
estul Siberiei, acoperind pădurea montană din Europa (odinioară răspândită în toata zona, acum
limitată la Balcani și Carpati), Caucaz, Asia Mică, Kopet Dag si estul Manciuriei, Kansu și sud-estul
Tibetului, insula Sacalin și, probabil, Sardinia. În secolul XIX râsul a fost exterminat din multe zone
europene. De exemplu, în Elveția acesta a dispărut ca urmare persecuției directe din partea omului și a
sensibilității râsului față de distrugerea habitatului (defrișări). După anul 1971, râsul a fost reintrodus
Page 36
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
36
în Munții Jura și Alpi, iar până la mijlocul anilor 80 aceste populații s-au răspândit rapid, apoi au
stagnat, deși nu fuseseră acoperite toate habitatele favorabile lor.
În Romania atinge cea mai mare densitate din intregul sau areal, fiind prezent de la 200 m la 1.800 m
altitudine, mai ales în zonele care oferă condiţii optime pentru căprior, principala specie pradă. La
nivel naţional, râsul este semnalat pe o suprafaţă de cca. 42.000 km².
Efective populaţionale: în ultimul secol, populaţia de râs din România a cunoscut o evoluţie
ascendentă, de la cca. 150 de indivizi în perioada 1930-1940 la peste 1.000 de indivizi în prezent. În
ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s-a atenuat, populaţia fiind stabilă, mărimea ei fiind
estimată la cca. 1.100 – 1.300 de indivizi. Datorită influenţei negative a activităţilor umane, experții
consideră că tendinţa actuală de evoluţie este descendentă. Populaţia de râs din România este estimată
anual de către autorităţi. Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs (estimările oficiale sunt de
cca. 1.800 de indivizi), atât datorită lipsei informaţiilor privind ecologia speciei cât şi a modului de
realizare a acestor estimări.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management în ROSCI0084 trăiesc 15-25 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu implică pierdere definitivă de habitat pentru specie. Luând în calcul
exclusiv deranjul produs în faza de construcţie, considerăm că aceasta nu poate să conducă la
modificarea statutului de conservare a râsului la nivelul SCI Frumoasa, care este favorabil conform
planului de management, cu atât mai mult cu cât suprafața vizată de implementarea proiectului este
extrem de redusă în raport cu suprafața utilizată de râs, care este în jurul a 50 km². De asemenea, dată
fiind apropierea zonei proiectului de drumul forestier de pe Valea Lotrioarei, zonă disturbată continuu
ca urmare a transportului de masă lemnoasă și având în vedere caracterul temporar al disturbării ce va
fi produse în faza de construcție a obiectivului de investiții, considerăm că zona proiectului în sine nu
reprezintă un habitat optim pentru specie. Implementarea proiectului nu conduce la fragmentarea
habitatului având în vedere că că conductele de aducțiune vor fi pozate subteran.
Ursus arctos (urs brun)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este un animal tipic al pădurilor montane întinse şi
liniştite din cuprinsul arcului carpatic, preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii
Page 37
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
37
arbustive şi vegetaţie erbacee. Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul are nevoie de o bază
trofică diversă şi abundentă, preferând habitate în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi
scoruş sau diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi. În teritoriul său, ursul are nevoie de zone
cu stâncării, pentru bârloagele din perioada de iarnă. Dacă asemenea zone nu există în teritoriul său,
ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi, rădăcini sau cioate. Ursul este un animal nocturn,
dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ şi în timpul zilei. În perioada de toamnă, el face
deplasări lungi până în zonele de foioase, în special în făgete şi gorunete, dar şi în zonele cu pomi
fructiferi. Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie) putând fi observaţi
masculii şi femelele împreună. După o perioadă de gestaţie de 7-8 luni, din care există o perioadă
latentă de 4-5 luni, ursoaica dă naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni reduse (20-25 cm
şi o greutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la faptul că puii se
nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi hrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna. Puii
rămân împreună cu ursoaica până la vârsta de 1,5-2 ani, aceştia fiind protejaţi cu atenţie de către mama
lor. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor,
longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani. Ursoaica cu pui evită contactul cu alţi urşi, în special cu
masculii, deoarece aceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme în
călduri. Urşii maturi au un teritoriu de mărime variabilă (10 – 100 km²), această variaţie depinzând
mult de calitatea habitatului (adăpost, linişte şi hrană). Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un
animal oportunist, el foloseşte toate mijloacele disponibile pentru a se hrăni. În acest context, el poate
intra în conflict cu omul în diferite situaţii ca de exemplu: prădarea asupra animalelor domestice,
distrugerea culturilor agricole şi a pomilor fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropierea
pădurii, etc.
Distribuţie: este prezent cu anumite subspecii în Europa, America de Nord și Asia, fiind specia cu
arealul cel mai extins dintre Ursidae. Ursul brun popula întreaga Europa, însă în ultimele secole a
dispărut din majoritatea regiunilor. Printre cauzele dispariției ursului brun se numară cresterea
numerică a populației umane, fragmentarea habitatelor, dezvoltarea agriculturii și vânătoarea
excesivă.
Efective populaţionale: în prezent, efectivele europene se ridică la circa 14.000 de indivizi, exceptând
Rusia, având habitatele pe o suprafață de peste 800.000 km². În România efectivele de urs brun se
ridicau la circa 5.600 de indivizi, reprezentând 40% din efectivele europene (Mertens si Ionescu,
2000). Acest efectiv depășeste ușor optimul ecologic calculat de autoritatile cinegetice, care este de
Page 38
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
38
4.800 de indivizi. Este prezent în zonele de munte (93% din populație) și deal (7% din populație), în
România densitatea medie fiind de 8 urși/100 km².
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management în ROSCI0084 trăiesc 50-70 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu implică pierdere definitivă de habitat pentru urs. Luând în calcul
exclusiv deranjul produs în faza de construcţie, considerăm că aceasta nu poate să conducă la
modificarea statutului de conservare a ursului la nivelul SCI Frumoasa, care este favorabil conform
planului de management, cu atât mai mult cu cât suprafața vizată de implementarea proiectului este
extrem de redusă în raport cu suprafața utilizată de indivizii speciei, care este între 10-100 km². De
asemenea, dată fiind apropierea zonei proiectului de drumul forestier de pe Valea Lotrioarei, zonă
disturbată continuu ca urmare a transportului de masă lemnoasă și având în vedere caracterul temporar
al disturbării ce va fi produse în faza de construcție a obiectivului de investiții, considerăm că zona
proiectului în sine nu reprezintă un habitat optim pentru specie. Implementarea proiectului nu conduce
la fragmentarea habitatului având în vedere că că conductele de aducțiune vor fi pozate subteran.
Sub aspect etologic, aria de implementare a proiectului nu este favorabilă pentru amenajare de
bârloage.
Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie care ocupă orice ochi de apă, preponderent
bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă,
spre deosebire de specia Bombina bombina, care preferă bălţile mai mari din lunca sau valea apelor
curgătoare. Specia poate fi întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la
150 m până la aproape 2.000 m altitudine. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă,
preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste
diferite putând convieţui în bălţi mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în
grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiţii dificile de
mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii
prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care
Page 39
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
39
poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte
poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele
specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de
drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare.
Distribuţie: specia este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii
Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei,
România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal şi munte.
Efective populaţionale: este una din cele mai abundente specii de amfibieni, deoarece beneficiază de
orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicată
şi toleranţă sporită la o varietate mare de impacte antropice.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management în ROSCI0084 trăiesc 1200-2200 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
În cursul studiilor de cartare, necesare pentru elaborarea Planului de Management, specia nu a fost
identificată pe Valea Lotrioara. Pe suprafața destinată realizării construcțiilor și pozării conductelor,
în luna august 2016, a fost identificat un acvatoriu în care specia este prezentă (2 indivizi). În rambleul
opus al drumului forestier există de asemenea, bălți temporare pe lungimi variate, în care specia este
prezentă (9 indivizi identificaţi). Având în vedere faptul că proiectul nu vizează realizarea de lucrări pe
rambleul opus al drumului forestier, impactul implementării proiectului asupra speciei este
nesemnificativ. În aceste condiţii implementarea proiectului nu implică modificarea stării de
conservare a speciei care conform planului de management este în prezent favorabilă.
Triturus cristatus (triton cu creastă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este cea mai mare specie de triton din România. Este o
specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori
poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă terestră
preferă pajiştile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălţi temporare mici. Este
frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaţie acvatică în care să se poată ascunde.
Reproducerea are loc în martie iar adulţii pot rămâne în apă până în mai-iunie. Fecundarea este internă
iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără amplex
Page 40
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
40
(partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor
frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o specie extrem de
vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât şi cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în
vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel
terestru.
Distribuţie: tritonul cu creastă este răspândit în mare parte din Europa centrală şi de nord, din nordul
Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65.
Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În
România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este
înlocuit de specia Triturus dobrogicus. Arealul speciei este cuprins de asemnenea în intervalul
altitudinal de 100-1.000 m.
Efective populaţionale: Populaţiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa, în special
datorită distrugerii habitatelor și introducerii de peşti. Nu există studii populaţionale la nivel național,
iar la nivel european există foarte puține.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management, în timpul studiilor de cartare, deși au fost investigate mai multe zone situate la altiduni
de sub 1000 m, nu a fost identificată nici specia, nici habitate potențiale pentru această specie.
Conform aceluiaşi plan de management zona ROSCI0085 este, în mare parte, inadecvată pentru
persistența unor populații de Triturus cristatus.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu există acvatorii corespunzătoare cerințelor
ecologice ale tritonului cu creastă.Tritonul cu creastă nu a fost identificat pe valea Lotrioara nici în
cursul studiilor de cartare realizate cu scopul elaborării planului de management.
Barbus meridionalis (mreană vânătă, moioagă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mreana vânătă este o specie bentopelagică, reofilă și
sedentară ce habitează exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de montană şi partea superioară a
regiunii colinare, în aval de zona păstrăvului, la altitudini cuprinse între 400 și 200 m. În majoritatea
râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior, care poate fi
Page 41
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
41
rapid. Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se
încalzesc puternic, însă doar la munte (Bănărescu, 1964). Specia prezintă preferinţă mai ales pentru
porţiunile cu apă rece, bine oxigenate, fără cascade, cu un curent puternic şi fund pietros. Fiind o
specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în
zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona
mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este
moderat. Mreana vânătă se hrăneşte în primul rand cu nevertebrate acvatice bentonice (efemeroptere,
trichoptere, gamaride, ologichete, etc.). Acest regim alimentar poate fi completat cu alge, resturi
vegetale și icre. Indivizii adulți se pot hrăni și cu puiet de pește. Indivizii nu se hrănesc în perioada de
reproducere și în timpul iernii. Reproducerea are loc primavăra, prelungindu-se uneori până spre
sfârşitul verii (debutează în luna mai și se încheie în luna august). Icrele, de culoare galbenă, sunt
depuse, între 1.000-1.500, în zona malurilor cu substrat pietros și nisipos. Dezvoltarea embrionară
durează 10 – 14 zile (Kaszoni, 1981).
Distribuţie: mreana vânătă are o distributie relativ largă, dar ușor fragmentată. Conform informațiilor
furnizate de IUCN (www.iucnredlist.org) specia este nativă la nivelul Franței (partea sudică a
bazinului râului Rhone și câteva cursuri ce se varsă în Marea Mediteraneană) și Spaniei (câteva
cursuri din nordul Cataloniei ce se varsă în Marea Mediteraneană). Arealul european este discontinuu,
specia fiind prezentă în Franța, Spania, România, Ucraina și Polonia. În România este răspândită cu
precădere în cursul de munte și colinar (rar în zona de șes) al tuturor râurilor care izvorăsc la munte
din sudul Banatului, Ardeal, Muntenia și Moldova. Singura hartă de repartiție disponibilă a speciei
datează din anul 1964. Pe teritoriul național specia are un areal extins și în continuă extindere in
ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazută.
Efective populaţionale: nu există informaţii cantitative asupra mărimii efectivelor populaţionale, nici
la nivel european si nici la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. În cursul studiilor pentru
elaborarea planului de management specia a fost identificată şi pe valea Lotrioara în aval de zona
proiectuluio de investiţie. Marimea efectivului populaţional al speciei în sit este cuprinsă între 5mii-10
mii indivizi. Conform planului de management în ROSCI0084 trăiesc 5000-10000 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ
Page 42
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
42
În cursul studiilor de cartare realizate cu scopul elaborării planului de management, moioaga a fost
identificată pe valea Lotrioara, dar în aval de locul de implementare al acestui proiect.
În plus, în condiţiile în care specia ar exista pe tronsonul menţionat, starea de conservare a speciei în
ROSCI0085, care este favorabilă în prezent conform planului de management, nu ar fi afectată
semnificativ pentru că proiectul prevede realizarea unei scări de peşti şi va asigura un debit de servitute
de 85% în perioadele secetoase
Cottus gobio (zglăvoacă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: zglăvoaca trăieşte exclusiv în apele de munte, reci și
bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă
mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil,
strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de
peşte. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii sapă un adăpost pentru depunerea
icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau chiar mai multe. Masculii păzesc
ponta până la eclozare. După 20-30 de zile, în funcție de temperatura apeiu, alevinii eclozează. Aceștia
sunt la început semipelagici.
Distribuţie: zglăvoaca este o specie nativă în: Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația,
Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Lichtenstein,
Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia,
Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția și Ucraina. Are o răspândire largă în apele de munte ale României,
sectorul său fiind însă unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia
râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a cunoscut modificări substanţiale în ultimii zeci de
ani.
Efective populaţionale: Nu există studii populaționale pe regiuni întinse astfel încât să fie posibilă o
aproximare statistică relevantă a mărimilor populațiilor acestei specii.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al sitului
Natura 2000 la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. Conform planului de
management în ROSCI0084 trăiesc 6000-24000 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Page 43
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
43
În cursul studiilor de cartare realizate cu scopul elaborării planului de management, zglăvoaca nu a fost
identificată pe valea Lotrioara, deşi aparent există habitat favorabil.
Eudontomyzon danfordi (chișcar)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri de munte, în zona păstrăvului şi cea
lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Frecvenţa sa în diverse râuri şi chiar în diversele porţiuni ale
aceluiaşi râu este inegală, depinzând probabil de prezenţa şi abundenţa porţiunilor cu apă înceată şi cu
mâl în care se dezvoltă larvele şi de abundenţa hranei. Chişcarul poate fi întâlnit în mod frecvent în
lacurile de baraj ale hidrocentralelor mici și în iazurile morilor. Larvele trăiesc îngropate în mâl, mai
ales în mâlul amestecat cu nisip sau cu rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroapă larvele este
de 10 - 40 cm. Ziua, indivizii mențin capul şi regiunea branhială afară. Noaptea, indivizii ies în
întregime afară pentru a vâna. Hrana larvelor constă mai ales din microfloră, microfaună şi detritus.
Adulţii se hrănesc cu peşti (se fixează cu ventuza pe pradă, pe care o perforează cu ajutorul plăcilor
orale şi linguale, după care atacă musculatura). Datorită văzului slab, se orientează mai ales cu ajutorul
mirosului. De obicei, pe acelaşi peşte, după ce a fost atacat de un chişcar, se fixează şi alţii. Când nu
sunt fixaţi de pradă, chişcarii stau de obicei pe fundul apei, sub pietre sau fixaţi cu ventuzele de pietre.
Iarna indivizii nu se hrănesc, iar adulţii nu trăiesc mai mult de două veri. Reproducerea are loc în
perioada mai-iunie.
Distribuţie: răspândirea generală a chișcarului cuprinde Tisa superioară și afluenții ei din Slovacia,
Ucraina, Ungaria și România. Are o răspândire relativ largă în apele de munte ale României, sectorul
său fiind însă unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia râurilor
afectate antropic, arealul acestei specii nu a cunoscut modificări majore în ultimii zeci de ani.
Răspândirea speciei la nivel național cuprinde bazinul Tisa (în porțiunea de frontieră, Vișeu și
afluenții), bazinul Someș (Someșul Mare și afluenții, Someșul Mic și afluenții, Someșul Cald,
Someșul), bazinul Crișurilor (Crișul Repede și afluenții, Crișul Negru și afluenții), bazinul Mureș
(afluenți ai Arieșului, Târnava Mare, Sebeș, Cerna) și bazinul Timiș (Timiș).
Efective populaţionale:
Relevanţa sitului pentru specie: în perimetrul SCI Frumoasa literatura de specialitate dă prezentă
specia pe cursul râului Sebeș. Specia nu a fost găsită în aria naturală protejată în cursul studiilor de
cartare realizate în vederea elaborării planului de management.
Page 44
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
44
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Specia nu a fost găsită în aria naturală protejată în cursul studiilor de cartare realizate în vederea
elaborării planului de management.
Gobio uranoscopus (porcuşor de vad)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la
vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteza de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și
la șes, dar numai în repezișuri. Puietul sta în apa mai înceată, uneori pe fund nisipos. Desi în anumite
repezișuri se întâlnesc multi indivizi, nu formează niciodată adevărate carduri. Reproducerea are loc în
perioada mai-iunie, iar icrele sunt depuse pe pietre. Se hrăneşte cu biodermă şi mici nevertebrate
reofile.
Distribuţie: Specia este răspândită în zonele de deal și de munte din regiunea răsăriteană a bazinului
Dunării, din Austria și Slovacia pana în Bulgaria. Este întâlnită în porțiunea de munte și de deal a
tuturor râurilor mai mari care izvorăsc la munte. Porcușorul de vad a fost găsit în Albania, Austria,
Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Ceha, Ungaria, acedonia, fosta Republica
Iugoslava, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina.
Pe teritoriul național specia are un areal relativ restrâns; arealul se afla în ușoara scădere în ultimii zeci
de ani.
Efective populaţionale: neestimate la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: necunoscută. Specia este listată ca fiind prezentă în formularul
standard din februarie 2016. Nu există informaţii biliografice referitoare la prezenţa speciei în
suprafaţa sitului ROSCI0085. În cursul studiilor de cartare realizate cu scopul elaborării planului de
management această specie nu a fost identificată în Lotrioara. Specia nu este menţionată în planul de
management nici la subcapitolul referitor la alte specii relevante de floră şi faună.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Buprestis splendens (gândacul curcubeu al pinului)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: acest coleopter este un relict glaciar ce habitează în
păduri de pin de tip mediteranean sau submediteranean. Specie diurnă. Larva se dezvoltă în lemn de
pin negru sau larice. Arborii corespunzători din punct de vedere ecologic sunt cei uscaţi sau aproape
Page 45
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
45
uscaţi. În condiţii neprielnice, durata de dezvoltare poate să fie până la 20 de ani (Bílý 2002). În mod
normal, dezvoltarea durează 3-5 ani.
Distribuţie: Europa şi Rusia, dar cu populaţii insulare. La noi specia a fost citată în Munţii Cibin, fără
date suplimentare, de către Petri (1912) și este cunoscută ca prezentă la Băile Herculane (Mt.
Domogled), la altitudini cuprinse între 500 și 600 m.
Efective populaţionale: după Ruicanescu A., la nivel național gândacul curcubeu al pinului apare
sporadic doar în zona Domogled.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Conform formularului standard din 2006 specia
este considerată ca fiind foarte rară în sit. Conform formularului standard din 2016 specia este
menţionată ca fiind prezentă. Conform Planului de management specia nu a fost identificată în sit.
Având în vedere că în perimetrul sitului există doar o singură citare foarte veche (Petri, 1912,
Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahre 1911. Sieb. Ver. Fur Naturwis.
Hermannstadt), având în vedere lipsa în prezent a habitatelor caracteristice speciei în perimetrul SCI
Frumoasa și ținând cont de faptul că specialiștii entomologi indică prezența speciei la nivel național
doar în zona Domogled, este foarte probabil ca specia să nu existe la nivelul SCI Frumoasa.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu există habitate forestiere care să includă în
compoziție exemplare de pin negru sau larice. În plus, este aproape sigur faptul că specia nici nu există
înperimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa.
Callimorpha quadripunctaria (fluture vărgat)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie monogoneutică nocturnă, cu activitate diurnă,
iernează în stadiul de larvă. Se hrăneşte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de
Rubus sp., Oreganum vulgare, sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui
iunie şi durează până în august. Larvele se împupează la suprafaţa solului.
Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de pădure bogate în
vegetaţie, luminişuri de pădure, margini de drumuri forestiere, margini de pâraie şi chiar lacuri.
Distribuţie: specia este larg răspândită în Europa, din Peninsula Iberică peste întraga Europa Centrală
şi de Est până în zona temperată a Rusiei. În nord ajunge până în Scandinavia, iar în sud până în
Page 46
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
46
regiunea mediteraneană şi vestul Asiei. În Romania este prezentă din zona de câmpie până în etajul
montan, fiind frecventă în zona colinar-submontană.
Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii
populaţiilor la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie rară conform formularului standard din
2006. Este specie prezentă în sit conform fomularului standard din 2016. Conform planului de
management în sit trăiesc între 5000-10000 indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Pe suprafețele vizate de pozarea subterană a conductelor de aducțiune specia a fost identificată în
diferite puncte unde erau prezente speciile de plante Eupatorium canabinum Oreganum vulgare şi
Mentha longifolia. Având în vedere că suprafețele destinate pozării conductelor de aducțiune sunt
restrânse și corespund doar pe suprafețe restrânse ecologiei speciei, iar degradarea covorului vegetal
pe aceste suprafețe este temporară (aferentă pozării conductelor), considerăm că implementarea
obiectivului de investiții nu poate să conducă sub nicio formă la modificarea statutului de conservare a
speciei la nivelul SCI Frumoasa, care este în prezent favorabil conform planului de management.
Cerambyx cerdo (croitor mare)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: croitorul mare al stejarului este o specie de coleopter cu
activitatea adulților nocturnă și crepusculară. Habitatele corespunzătoare ecologiei speciei sunt
pădurile bătrâne de stejar sau gorun. Preferă arborii bătrâni, izolați în luminişuri sau la marginea
pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători. Larva se dezvoltă în trunchiul stejarilor timp de 2-
3 ani (în funcţie de condiţiile de mediu). Specia se dezvolta în lemnul stejarului, castanului, fagului,
nucului, ulmului, frasinului. Femela depune ouale cate 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței. După
circa 14 zile apare larva, care inițial se hrănește cu scoarță, iar mai apoi pătrunde în lemn. Perioada de
dezvoltare (de la ou până la adult) durează de regula 3 ani, însă uneori se poate prelungi până la 5 ani.
Adulţii zboară în perioada mai-iulie. Ziua, adulții se ascund în coroanele arborilor, și în scorburi.
Acțiunea de conservare a speciei necesită menţinerea în fond forestier a stejarilor bătrâni, atacaţi sau
parţial uscaţi și diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri.
Page 47
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
47
Distribuţie: arealul croitorului mare al stejarului cuprinde Europa (Belorusia, Italia, Franta, Grecia,
Romania, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de
Nord-Est, Sicilia și Africa de Nord.
Efective populaţionale: croitorul mare al stejarului se află în declin populaţional, supravieţuind în
‚insule‛ mai mult sau mai puţin izolate, cuprinse în arealul iniţial.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management în sit au fost identificaţi în cursul studiilor de
cartare 5 indivizi, în trei zone iar mărimea populaţiei în aria protejată este necunoscută.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu corespund
sub nicio formă cerințelor ecologice ale speciei. În cursul studiilor realizate cu scopul elaborării
planului de management specia nu a fost identificată pe valea râului Lotrioara.
Cordulegaster heros
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de odonată, este întâlnită în apropierea pâraielor
montane, la altitudini medii. Adulții acestei specii se întâlnesc de la sfărșitul lunii iunie până la finele
lunii august. Specie cu răspândire sud-europeană. Atât adulții cât și larvele sunt prădătoare. Ca larve,
se hrănesc cu larve de insecte acvatice, alevini, etc., iar ca adulti vânează mai ales diptere și
himenoptere. Femelele din genul Cordulegaster depun ouăle pe tulpinile din vegetația din apropierea
apelor (ovipoziție exofitică). Dezvoltarea larvară durează în general un an sau doi în funcție de
temperatură și de altitudine. Indivizii iernează în stadiu de larvă, larva intrând în diapauză pe perioada
iernii.
Distribuţie: Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Ungaria, Italia,
Macedonia, Montenegru, România, Serbia, Slovacia și Slovenia. Prezență incertă în ucraina și
Moldova.
Efective populaţionale: specie relativ comună, prezentă mai mult în populații restrânse decât largi.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management în sit au fost identificaţi în cursul studiilor de
cartare 10 indivizi doar pe valea Şugagului iar mărimea populaţiei în aria protejată este necunoscută.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ
Page 48
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
48
Specia a fost identificată pe valea râului Lotrioara – doi indivizi în luna august 2016. Anterior studiilor
de realizare a planului de management, specia a mai fost citată în zonă. Adulții speciei nu pot fi
afectați sub nicio formă de implementarea proiectului, iar debitul de servitute de 85%, asigură
existența speciei în stare larvară.
Euphydryas aurinia (fluturaș auriu)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lepidopter ce se întâlneşte în habitate diverse: locuri
umede sau uscate, înflorite sau ierboase; luminişuri sau margini de păduri de foioase sau de conifere,
pe substrat calcaros sau acid. Specia poate fi observată pe terenuri mlaştinoase sau buruienoase și în
locuri protejate pe pante muntoase expuse. Perioada de zbor este aprilie – iulie, funcție de altitudine.
Ouăle sunt depuse în grămezi pe partea inferioară a frunzelor. Larvele se hrănesc şi hibernează în
ţesătura de mătase. Plantele gazdă pentru larvă sunt: Succisa pratensis (în nordul și centrul Europei),
Scabiosa columbaria și S. ochroleuca (în nord-vestul Greciei), Lonicera periclymenum, L. implexa,
Gentiana lutea (în Suedia), Digitalis sp. (în Slovenia) şi a fost raportată şi pe Plantago sp. Larvele se
remarcă printr-un comportamen gregar. Ele ţes o pânză comună într-o zonă cu hrană abundentă.
Coloritul negru şi comportamentul gregar le permite să ridice temperatura corpului până la
aproximativ 35 °C, temperatură la care pot realiza digestia hranei chiar dacă se găsesc în locuri umede
şi reci.
Distribuţie: specia prezintă un area ce cuprinde Maroc, Algeria, Europa, Turcia, Asia temperată şi
Coreea. De la Pirinei, prin aproape toată Europa, inclusiv Marea Britanie, până la 62°N în
Fennoscandia, incluzând Olanda şi Gotland. Lipseşte din centrul şi sudul Greciei, insulele
Mediteraneene şi Peninsula Italică, excepţie făcând Monti Aurunci şi Monti del Matese (Tolman
1997).
Efective populaţionale: la nivel național specia este reprezentată prin populații de dimensiuni mici,
izolate în Transilvania și Banat. În general numărul indivizilor unei populații nu depășește 200-300
indivizi, deseori mult mai puțin.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management specia nu a fost identificată în sit, deşi există
citări anterioare ale speciei din ROSCO0085.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Page 49
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
49
Pe suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitate corespunzătoare
cerințelor ecologice ale speciei.
Lycaena dispar (fluturaș purpuriu)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în România habitatele preferate sunt păduri de stejar
înmlaştinite sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică larvară a speciei. În Europa
fluturele poate fi întâlnit şi în terenuri mlăstinoase de la marginea lacurilor, râurilor si canalelor.
Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex hydrolapathum, R. crispus, R. aquaticus. În Grecia se ştie ca
larvele din prima ponta intra în diapauză în iunie, rămânând inactive până în primavara următoare. În
România specia este prezentă prin subspecia rutila (Werneburg, 1864). Această subspecie a fost
înregistrată în toate regiunile istorice ale României (R{kosy & al. 2003) fiind citată din multe localităţi.
În majoritatea locurilor unde se întâlneşte are două perioade de zbor, în mai/ iunie şi în august. În
schimb are o singură perioadă de zbor în regiunile reci, nordice şi s-a raportat a treia pontă în unele
localităţi din sudul Europei.
Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. Este foarte locală în colonii larg
dispersate în Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul şi
centrul Greciei, partea europeană a Turciei.
Efective populaţionale: pe plan național sunt prezente numeroase colonii şi populaţii cu număr mare
de indivizi. Datorită drenării zonelor umede, unele populaţii şi colonii au dispărut sau se află în pragul
dispariţiei (Banat, Muntenia). Populaţii viguroase se păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania şi
Banat. Numărul indivizilor dintr-o populaţie variind între 100 şi 1.000 indivizi. Desigur există şi
populaţii cu număr mult mai redus de indivizi.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management în sit a fost identificată în cursul studiilor de
cartare prezenţa unei singure populaţii de 2 indivizi, la Şuvara Saşilor iar mărimea populaţiei în aria
protejată este necunoscută.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu corespund
sub nicio formă cerințelor ecologice ale speciei.
Page 50
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
50
Nymphalis vaualbum (fluture țestos)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lepidopter critic periclitată, Nymphalis vaualbum
habitează în liziere de pădure din regiunea colinară, plantații extensive cu pomi fructiferi și tufărișuri.
Zboară o dată pe an, în lunile iunie/iulie şi este specie migratoare. Indivizii care hibernează apar prin
martie/aprilie. Plantele gazdă pentru larvă sunt Salix sp., Populus sp., Ulmus sp, Betulus sp. Când sunt
mici, larvele trăiesc în ţesături de mătase.
Distribuţie: Nymphalis vaualbum prezintă o răspândire în estul Europei, Turcia, centrul Asiei, nord -
stul Chinei, Coreea, Japonia, Ssudul Canadei şi nordul SUA. A fost citată în sudul Finlandei, statele
Baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, estul Austriei, Ungaria, România, V Balcanilor (ultima
dată fiind raportată în 1972 în Bosnia-Herţegovina) şi Bulgaria (o singură dată, în 1942). Este dificil de
stabilit care sunt diferenţele între populaţiile permanente, cele migratoare şi coloniile temporare
stabilite prin migraţie (cele de la limita V, N şi S Europei sunt prin migraţie). Nu există studii sau
observații recente ale speciei în România. Ultima dată specia a fost menționată în 1968 la Solca,
județul Suceava.
Efective populaţionale: imposibil de estimat.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie potenţial prezentă conform
formularelor standard din 2006 şi prezentă conform formularului standard din 2016. Conform planului
de management specia nu a fost identificată în sit.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu corespund
sub nicio formă cerințelor ecologice ale speciei.
Ophiogomphus cecilia
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: libelulă diurnă ce poate fi întâlnită cu predilecție pe
lângă ape. Larvele trăiesc în ape curgătoare curate, cu maluri acoperite cu vegetaţie abundentă, în
zonele cu substrat nisipos, preferă nisipul grosier şi apele cu adâncime mică și viteză redusă.
Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 ani, iar în cazuri particulare 2 ani. Adulţii zboară în perioada mai -
august. Eclozarea are loc în râu la adâncimi cuprinse între 3 şi 30 cm. Specia necesită conservarea
faciesului natural al râurilor şi a vegetaţiei ripariene. Rectificarea malurilor, canalizarea duc la
dispariţia speciei, datorită modificării vitezei de curgere a apei şi creşterii adâncimii.
Page 51
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
51
Distribuţie: specia este larg răspândită în Europa, dar foarte rară în vest și în sud. În România odonata
poate fi întâlnită mai ales în zonele plane cu râuri mari și viteză mică de curgere.
Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii
populaţiilor la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management specia nu a fost identificată în sit.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitate corespunzătoare
cerințelor ecologice ale speciei.
Pholidoptera transsylvanica (cosaș transilvan)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ortopter praticol, mai rar arbusticol, endemic pentru
bazinul carpatic, habitează în fânețe alpine mezofile – higrofile, margini de păduri și tufărișuri din
zona montană, la altitudini cuprinse între 1.100 și 2.200 m. Specie omnivoră, prădătoare, predominant
insectivoră. Stridulează ziua în plin soare, după-amiaza şi rareori noaptea. Adulţii apar în iulie şi se
întâlnesc până în septembrie, mai rar octombrie. Depunerea pontei are loc în intervalul august-
septembrie. Iernează în stadiul de ou, iar larvele eclozează în mai.
Distribuţie: cosașul transilvan este specie endemică pentru bazinul carpatic. A fost identificat în
Romania, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Croația, Bosnia – Herțegovina și Serbia. În Romania specia
este răspândită în toate masivele înalte din Carpaţi.
Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii
populaţiilor la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie prezentă conform formularelor standard
din 2006 şi 2016. Conform planului de management în sit, mărimea populaţiei este de circa 10 mii
indivizi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesmnificativ.
Specia a fost identificată pe o singură suprafață evaluată de aproximativ 60 mp, situată la circa 1200 m
amonte de punctul de captare. Implementarea proiectului nu poate avea ca si consecinţă modificarea
stării actuale de conservare a speciei în sit, care în prezent este favorabilă conform planului de
management.
Page 52
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
52
Pseudogaurotina excellens
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: coleopter cerambicid, monofag, rar, se dezvolta în
rădăcini de Lonicera nigra. Semnalată numai în zona montană, din etajul padurilor de amestec de fag
și conifere până în zona etajului pădurilor de conifere. Preferă locurile deschise (poieni, pajiști la
marginea pădurilor sau a văilor). Adulții zboară în perioada iunie – iulie. Stadiul de imago poate fi
monitorizat prin observații directe (pe flori de umbelifere, compozite) sau prin monitorizarea
capturilor la capcane luminoase. Asigurarea stabilității populațiilor în habitatele unde au fost
identificate se poate realiza prin identificarea și protejarea populațiilor plantei gazdă (Lonicera nigra).
Distribuţie: specia este endemică și foarte rară în zona Carpaţilor, în Slovacia, Polonia, Ungaria,
România și Ucraina.
Efective populaţionale: specie foarte rară cu efective aproape imposibil de estimat. Nu există date
suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără
studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea
speciei la nivel național.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie potenţial prezentă conform
formularului standard din 2006 şi prezentă conform celui din2016. Conform planului de management
specia nu a fost identificată în sit.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafața vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există habitat pentru speciei, iar
planta gazdă Lonicera nigra nu este prezentă.
Rosalia alpina (croitorul fagului)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de coleopter nocturnă ce habitează în pădurile
bătrâne de fag. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial
atacaţi de alţi dăunători. Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) dureaza circa 2-3 ani. Femela
depune ouale în crăpăturile sau rănile scoartei. Larvele se dezvoltă în mod special în trunchiul fagilor,
dar și în alte esențe ca salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. Adulţii zboară în perioada mai-iulie.
Se găsesc pe trunchiurile şi ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescenţe, în special
umbelifere unde se hrănesc cu polen.
Page 53
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
53
Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa Centrală și Meridională, Caucazul, Transcaucazia,
Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria și Israel. Lipseşte în Marea Britanie şi ţările nordice.
Efective populaţionale: specia se află în declin populaţional, supravieţuind în ‚insule‛ mai mult sau
mai puţin isolate, cuprinse în arealul iniţial.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie rară conform formularului standard din
2006 şi prezentă conform celui din 2016. Conform planului de management în sit au fost identificaţi
în cursul studiilor de cartare 81 indivizi, în 27 de puncte geografice, dar mărimea populaţiei în aria
protejată este necunoscută.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Specia este prezentă şi pe valea Lotrioara, dar implementarea proiectului de MHC nu presupune
defrişări, iar fagul nu este prezent în zonele punctelor de captare şi de instalare a clădirii centralei.
Buxbaumia viridis
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi sapro-lignicolă ce creşte sporadic prin
păduri montane, dezvoltându-se pe lemne putrede, rar pe soluri humoase. Poate fi întâlnită pe
trunchiurile de arbori căzute, aflate în diferite stadii de degradare.
Distribuţie: specie rară, se întâlneşte în pădurile montane din Europa.
Efective populaţionale: imposibil de evaluat. Nu există date suficiente privind prezența speciei în
perimetrul sitului de importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua
relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă. Este specie foarte rară conform formularului
standard din 2006 şi prezentă conform celui din 2016. Conform planului de management în sit au fost
identificaţi în cursul studiilor de cartare 31 indivizi, dar nu în valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu se găsesc habitate corespunzătoare ecologiei
speciei.
Campanula serrata (clopoței)
Page 54
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
54
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie endemică (carpatică) de clopoței. Este frecventă
din etajul fagului până în cel alpin, în pajişti și tufărişuri. Specie hemicriptofită, înfloreşte între iulie şi
septembrie. Faţă de factorii de mediu este mezofită, oligotrofă – mezotrofă, slab – moderat acidofilă.
Este prezentă în asociaţii incluse în Campanulo - Juniperetum, Potentillo - Nardion. Campanula
serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 6230* - Pajişti
montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase (R3609 - Pajişti sud-est carpatice de
ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata și R3608 - Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi
Festuca nigrescens) și 6520 – Fânețe montane (R3801 - Pajişti sud-est carpatice de Trisetum
flavescens şi Alchemilla vulgaris).
Distribuţie: specie carpato – balcanică cu areal în Cehia, Slovacia, Polonia, România și vestul Rusiei.
Efective populaţionale: specia este relativ constantă în pajişti şi tufărişuri din etajul montan şi
subalpin, de obicei cu abundenţă redusă.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă. Specia este considerată relativ comună în formularul
standard din 2006 şi prezentă în cel din 2016. Conform planului de management specia este prezentă
în pajiştile de pe vârfurile Preajba, Muma, Conţu, Şureanu, Cârpa, Măclie, Gruişoara, Steua Mare,
Steua Mică, Iezerul Mare, Poiana Frumoasa.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Habitatele din aria de implementare a proiectului nu corespund cerințelor ecologice ale speciei.
Dicranum viride
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi ce creşte în păduri de foioase pe lemn
putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase.
Distribuţie: specia este sporadică în Europa Centrală până în Scandinavia și lipseşte în vestul şi sudul
Europei.
Efective populaţionale: după Ştefănuţ S., deşi sunt multe citări ale speciei din România, prezenţa în
aceste zone trebuie verificată şi confirmată, planta putând fi uşor confundată cu alte specii de
Dicranum. Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul standard al
sitului în plaja de 15% - 2% din efectivul populațional la nivel național.
Page 55
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
55
Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de importanță comunitară
Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a sitului de interes comunitar
pentru conservarea speciei la nivel național.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă. Specia este considerată rară în formularul standard
din 2006 şi prezentă în cel din 2016. Conform planului de management specia este prezentă Munții
Cindrel jnepenișurile din vestul Platoului Frumoasa – acestea au putut adăposti specia și pe vremea lui
Schur, dar presiunea exercitată de pășunatul din zona alpină a condus la tăierea jneapănului, ceea ce se
întâmplă și în prezent, Cindrelul fiind golaș. În căldările Cindrelului specia nu a mai fost regăsită.
Munții Lotrului – Valea Balindru – Limita superioara a pădurilor de molid, dominate de jneapăn.
Munții Lotrului – Vârful Muma – molidiș de limită, de pe pârâu, destul de izolat, în aval fiind o tăiere
rasă.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu se găsesc habitate corespunzătoare ecologiei
speciei.
Drepanocladus vernicosus
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie rară de muşchi foliaceu care creşte în zonele
umede, mlaştini cu rogoz, izvoare, sub forma unor tufe laxe de culoare verde – brun (de la gri-verde
gălbui în stadii mai tinere, până la roşu-maroniu, la cele mai bătrâne) cu aspect uşor strălucitor, cu
tulpiniţe până la 15 cm, curbate în partea de sus și cu ramificaţii de cca. 1 cm.
Drepanocladus vernicosus este întâlnit în locuri cu pH neutru până la uşor acid, bogate în baze, dar
sărace în calcar, deschise până la uşor umbrite, în permanenţă reci şi umede, în mlaştini de mică
adâncime şi intermediare, în pajişti umede sau în zonele sedimentare ale marginilor de lacuri. Creşte în
asociaţii cu specii mici de Carex, Schoenus nigricans şi alte specii caracteristice mlaştinilor, cum ar fi
Campylium stellatum și Scorpidium scorpioides, şi muşchi hepatici ca Leiocolea bantriensis.
Distribuţie: specie rară,dar larg raspândită în întreaga Europă.
Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii
populaţiilor la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: Specia este considerată rară în formularul standard din 2006 şi
prezentă în cel din 2016. Conform planului de management specia este prezentă în Munților Lotrului
Page 56
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
56
în apropiere de Larga Mânețanilor, în Munții Cindrelului la izvoarele Curpătului Mic și în Șureanu la
Luncile Prigoanei. În cazul ultimelor două locații este prezentă doar în câte un punct, iar în Munții
Lotrului în mai multe puncte, ceva mai grupate la Larga Mânețanilor.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu se găsesc habitate corespunzătoare ecologiei
speciei.
Meesia longiseta
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mușchi ce creşte în turbării, printre specii de
Sphagnum, Drepanocladus şi Hamatocaulis. Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din
România (Ştefănuţ & Goia). La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninţare este
reprezentată de desecarea mlaştinilor de turbă.
Distribuţie: în Europa se întâlneşte în Scandinavia, Alpi şi Europa Centrală.
Efective populaţionale: specie rară. La noi nu a mai fost regăsită de foarte mult timp.
Relevanţa sitului pentru specie: Specia este considerată rară în formularul standard din 2006 şi
prezentă în cel din 2016. Conform planului de management specia nu mai este prezentă în sit.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu se găsesc habitate corespunzătoare ecologiei
speciei.
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
Descriere generală: Formaţiuni arbustive scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin şi subalpin ale
munţilor din Eurasia, dominate de ericacee, Dryas octopetala, ienuperi pitici, specii de drob şi
grozamă Cytisus spp., Genista spp.; tufărişuri pitice de Dryas din Insulele Britanice şi Scandinavia.
Specii caracteristice: Loiseleuria procumbens, Vaccinium spp., Rhododendron myrtifolium,
Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum, Dryas octopetala, Vaccinium myrtillus, V.
uliginosum s.l., V. vitis-idaea
Distribuţie: Apare pe întreg continentul European.
Suprafaţă la nivel naţional: 28.893,78
Page 57
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
57
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă 10-15 mii ha adică între 7,2-10,92% din
suprafaţa ROSCI0085
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
Descriere generală: Fitocenoza edificatã de Pinus mugo este tipicã pentru etajul subalpin al
Carpaților românești, iar elementele carpato-balcanice o diferențiazã de cele similare, vicariante, din
Alpi. Acoperireageneralã este de 90–100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile.
Stratul arbuștilor este compus din Pinus mugo, în general monodominant, dar pot apărea sporadic,
Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioarã, în rariști, se
dezvoltã și exemplare subdezvoltate de arbori - Pinus cembra, Picea abies, Sorbus aucuparia. Stratul
de jneapãn este de regulã compact, cu densitãți mari 2200 tufe/ha, cu 9 ramurila tufã în medie, cu
înãlțime de 2–2,5 - 3,0 m. la altitudini mai coborâte 1600 m și devinetot mai scund, ajungând la 0,40
m la altitudini de peste 2200 m. Productivitatea stratului arbuștilor variazã, în medie, între 6,6 t–11 t /
an/ha material vegetal uscat și au o biomasã totalã de 74,5 t / ha.
Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium - Syn. R. kotschyi, Calamagrostis
villosa, Homogyne alpina
Distribuţie: Formaţiuni de jneapăn Pinus mugo, de obicei cu Rhododendron spp., din partea estică şi
uscată a catenei interne a Alpilor, nordul şi sud-estul catenei externe a Alpilor, sud-vestul Alpilor şi
munţilor Jura elveţieni, lanţurile estice hercinice, Carpaţi, Apenini, munţii Dinarici şi ai zonei
Pelagonice învecinate, Pirin, Rila şi lanţul balcanic
Suprafaţă la nivel naţional: 24833,14
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă 3-5 mii ha adică 2,18-3,64% din suprafaţa
ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix
Page 58
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
58
Descriere generală: Fitocenoza este edificatã de specii alpine și boreale și este diferențiatã, de cele
din Alpi, prin megaforbiete carpatice elemente carpatice de buruienișuri. Stratul arbuștilor este
dominat de Alnus viridis A. alnobetula și Salix silesiaca, sporadic pãtrunzând Pinus mugo și Rosa
pendulina. Distribuția lui este limitatã la 2–3 m de-a lungul firului de apã, realizând 65–75% acoperire.
Înãlțimea stratului nu depãșește 3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat, substratificat, între 1,5–0,30
m, alcãtuit din abundențã de specii de buruienișuri.
Specii caracteristice: Alnus viridis, Salix silesiaca, S. caprea
Distribuţie: Formaţiuni de sălcii subarctice şi boreo-alpine din podişul înalt scoţian, munţii Islandei şi
Scandinaviei,adesea de-a lungul cursurilor de apă, şi comunităţi similare din Alpi, Pirinei, munţii
Cantabrici, Carpaţi şi masivele asociate.
Suprafaţă la nivel naţional: 10-100 ha
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaşă de 2-5 ha, adică 0,001-0,003% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice
Descriere generală: Tufărişuri scunde caducifoliate. Apar atât pe substraturi carbonatice cât şi
silicatice, formând o vegetaţie mozaicată compusă din pajişti stepice - 6210 şi elemente floristice de
silvostepă sau specii de plante din pajiştile rupicole panonice - 6190, adesea de-a lungul lizierelor de
pădure.
Specii caracteristice: Amygdalus nana - syn. Prunus tenella, Cerasus fruticosa, C. mahaleb, Spiraea
media, Rosa spinosissima, R. gallica, R. pimpinellifolia, Amelanchier ovalis, Cornus mas, Crataegus
monogyna, Acer tataricum, Cotoneaster integerrimus, C.tomentosus, C. niger, Allium
sphaerocephalon, Anemone sylvestris, Asparagus officinalis, Buglossoides purpurocaerulea,
Geranium sanguineum, Peucedanum carvifolia, Teucrium chamaedrys, Aster linosyris, Inula ensifolia,
I. hirta, Melica picta, Nepeta pannonica, Peucedanum cervaria, Phlomis tuberosa, Jurinea mollis,
Vinca herbacea, Verbascum austriacum, Salvia austriaca, Stipa dasyphylla, Aconitum anthora,
Chrysanthemum corymbosum, Vincetoxicum hirundinaria, Waldsteinia geoides, Syringa vulgaris,
Euonymus verrucosus, Viburnum lantana, Spiraea chamaedryfolia, S. crenata, Fraxinus ornus,
Page 59
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
59
Paliurus spina-christi, Jasminum fruticans, Syringa josikaea, Genista radiata, Sorbus dacica, S. aria,
S. cretica, Paeonia peregrina, Teucrium polium, Asplenium ruta-muraria, Ceterach officinarum
Distribuţie: Afinităţi continentale şi submediteraneene din bazinul panonic şi regiunile învecinate,
inclusiv periferia estică a Alpilor, periferia sudică a bazinului panonic, platoul Moraviei, până la
dealurile şi văile din nordul Peninsulei Balcanice. Periferia sudică a Carpaţilor nord-vestici,
Depresiunea Transilvaniei şi văile şi dealurile adiacente ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali şi ale
munţilor Apuseni.
Suprafaţă la nivel naţional: 528396,90
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 4 ha, adică 0,002% din suprafaţa
ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
Descriere generală: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine și circumpolare, chionohigrofile,
specia edificatoare Salix herbacea fiind subarbust repent, cu tulpinile chiarîngropate, la suprafațã
ieșind numai ramificațiile anuale cu frunze și amenți. Suntpuține specii însoțitoare dar toate au un rol
important, în consolidarea terenului, pe care vegetația va evolua spre pajiștile cu Carex curvula și
Kobresia myosuroides. Speciile însoțitoare sunt mai înalte, dar nu depãșesc 10 cm, iar mușchii nu
formeazã un strat distinct ca înãlțime, fațã de cormofite.
Specii caracteristice: Salix herbacea, Carex curvula, Primula minima, Oreochloa disticha, Festuca
airoides - F. supina, Potentilla chrysocraspeda, Ranunculus crenatus, Soldanella pusilla, S.
hungarica, Juncus trifidus.
Distribuţie: Formaţiuni boreo-alpine ale culmilor muntoase mai înalte din Alpi şi Scandinavia, cu
disjuncţii şi în alte regiuni, precum în Carpaţi, cu Juncus trifidus, Carex bigelowii, muşchi şi licheni.
Sunt incluse şi comunităţile asociate din zăcătorile de zăpadă
Suprafaţă la nivel naţional: 1337,60 ha
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 1200-2000 ha, adică 0,87-1,45%
din suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
Page 60
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
60
6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
Descriere generală: Pajişti permanente, închise, de Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocupă
soluri silicatice în zonele de şes, deal şi munte ale regiunilor atlantică, subatlantică sau boreală.
Vegetaţia este foarte variată, însă această variaţie este caracterizată prin continuitate. Nardetalia: 35.1 -
Violo-Nardion - Nardo-Galion saxatilis, Violion caninae; 36.31 – Nardion.
Specii caracteristice: Antennaria dioica, Arnica montana, Carex ericetorum, C. pallescens, C.
panicea, Festuca ovina, Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe, Hypericum maculatum,
Hypochoeris maculata, Leucorchis albida, Meum athamanticum, Nardus stricta, Pedicularis sylvatica,
Platanthera bifolia, Polygala vulgaris, Potentilla aurea, P. erecta, Veronica officinalis, Viola canina.
Distribuţie: În zonele montane şi submontane din Europa continentală. Carpaţii Orientali: Munţii
Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Călimani, Munţii Rarău, Lăcăuţi-Izvoarele Putnei - Jud.
Vrancea; Vf. Goru - Jud. Vrancea, Muntele Siriu, Muntele Penteleu. Carpaţii Meridionali: Munţii
Bucegi, Muntele Gârbova, Munţii Piatra Craiului, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Făgăraş, Munţii
Parâng, Munţii Retezat. Oltenia. Carpaţii Occidentali: Valea Feneşului, Valea Sebeşului, Vlădeasa.
Transilvania; în regiunea montană şi etajele subalpine şi alpin inferior.
Suprafaţă la nivel naţional: 423651,59
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 120-200 ha, adică 0,08-0,14%
din suprafaţa rosci 0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
Descriere generală: Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult
sau mai puţin umede şi sărace în nutrienţi - azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări
extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de
deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate. Subtipuri: 37.311 - pe soluri neutro-alcaline până la
carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii - Eu-molinion. Solul este uneori
turbos şi devine uscat, vara. 37.312 - pe solurile mai acide cu Junco-Molinion - Juncion acutiflori - cu
excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate.
Specii caracteristice: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,
Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria,
Page 61
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
61
Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa,
Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus,
Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.
Distribuţie: Larg răspândit în Europa centrală, nordică şi vestică, mai rar în regiunea Mediteraneană.
În România apare în Banat – Caransebeş, Transilvania - Haţeg, Poiana Ruscă, Făgăraş, Braşov,
depresiunile intramontane din bazinul Oltului superior, Bazinul Giurgeului, Moldova.
Suprafaţă la nivel naţional: 1136585,74
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă 342 ha, adică 0,24% din suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel
montan și alpin
Descriere generală: Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi
lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium -
Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Comunităţi de
ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo-
Adenostyletea.
Specii caracteristice: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula
ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,
Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album,
Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum - A. vulparia, A.
napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis
grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
Distribuţie: Larg răspândit în Europa. Fragmentat în toate regiunile ţării, dependent de regimul hidric.
Suprafaţă la nivel naţional: 1293149,48
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 210 ha, adică 0,15% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
Page 62
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
62
6520 Fâneţe montane
Descriere generală: Fâneţe mezofile bogate în specii din etajele montan şi subalpin - majoritatea peste
600 metri - dominate de obicei de Trisetum flavescens şi cu multe altele.
Specii caracteristice: Trisetum flavescens, Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major,
Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata,
Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poëticus,
Malva moschata, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum,
Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma orbiculare, Primula elatior,
Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum
Distribuţie: În zonele montane din Carpaţii Estici – Sud-Estici. Etajele montan inferior şi mijlociu ale
Carpaţilor din România - Sud-Estici; dealurile subcarpatice, Podişul Mehedinţi, Podişul Transilvaniei,
Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei; Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Moldavi
Suprafaţă la nivel naţional: 489433,64
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 5-6 mii ha, adică 3,64-4,37% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
7110* Turbării active
Descriere generală: Acest tip de habitat cuprinde vegetaţia mlaştinilor oligotrofe, foarte sărace în
nutrienţi minerali, provenite în principal din apele de precipitaţii, cu o reacţie puternic acidă (pH 3,5-4,5),
localizate de regulă în zonele microdepresionare din etajul montan al Carpaţilor româneşti şi formate
predominant din specii acidofile de Cyperaceae, Ericaceae şi Sphagnaceae oligotrofe.
Specii caracteristice: Andromeda polifolia, Carex pauciflora, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum,
Eriophorum vaginatum, Oxycoccus microcarpus, Oxycoccus palustris, Sphagnum magellanicum, S.
fuscum, S. rubellum, S. fallax, S. capillifolium, S. girgensohnii, Polytrichum strictum, Pohlia sphagnicola.
Distribuţie: Europa cu excepţia bazinului mediteranean. În România apare în Munţii Maramureşului,
Regiunea Lucina, Bazinul Dornelor, Munţii Călimani, Munţii Harghita, Bodoc, Comandău, CaşinŞandru
Mare, Munţii Bucegi, Valea Sebeşului, Munţii Semenic, Munţii Bihorului, Muntele Mare, Muntele
Dobrinu.
Page 63
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
63
Suprafaţă la nivel naţional: Date insuficiente
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 200 ha adică 0,14% din suprafaţa
ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase
Descriere generală: Vegetaţia fisurilor din stâncile silicatice continentale. Comunităţi saxicole din
zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în condiţiile climatului Europei centrale - Asplenion
septentrionalis. Vegetaţie eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice - Silenion lerchenfeldianae.
Acest tip de habitat se regăseşte în strânsă asociere cu grohotişuri silicatice - 8110 şi pajişti pioniere –
8230.
Specii caracteristice: Asplenium septentrionale, A. adiantum-nigrum, A. onopteris, Asplenium
cuneifolium, A. adulterinum. Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba
heuffelii, Veronica bachofenii, Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa,
Rhodiola rosea - Sedum rosea, Dianthus henteri,Symphyandra wanneri.
Distribuţie: Europa Centrală. Foarte larg răspândit în toţi Carpaţii Româneşti şi în regiunile periferice.
Suprafaţă la nivel naţional: 1224963,57
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 200 ha, adică 0,14% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Descriere generală: Păduri de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba
sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies, dezvoltate pe soluri acide din domeniul medio-
european al Europei centrale şi central-nordice, cu Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea,
Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum. Subtipuri:
41.111 Păduri medio-europene colinare de fag cu Luzula. Pădurile acidofile de Fagus sylvatica din
lanţurile hercinice puţin înalte şi Lorena, din etajul colinar al lanţurilor hercinice înalte, din Jura, de la
marginea Alpilor, din dealurile sub-panonice occidentale şi intra-panonice, însoţite în mică măsură sau
Page 64
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
64
deloc de conifere apărute spontan, şi în general cu un amestec de Quercus petraea, sau în anumite
cazuri, Quercus robur, în coronament. 41.112 Păduri medio-europene montane de fag cu Luzula.
Pădurile acidofile de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica şi Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba şi
Picea abies din etajele montan şi montan superior ale lanţurilor hercinice înalte, de la Vosgi şi Pădurea
Neagră la patrulaterul boemian, Jura, Alpi, Carpaţi şi platoul bavarez.
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum
formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium
aquilinum
Distribuţie: Lanţurile hercinice puţin înalte şi Lorena, etajul colinar al lanţurilor hercinice înalte, din
Jura, de la marginea Alpilor, din dealurile sub-panonice occidentale şi intra-panonice; etajele montan
şi montan superior ale lanţurilor hercinice înalte, de la Vosgi şi Pădurea Neagră la patrulaterul
boemian, Jura, Alpi, Carpaţi şi platoul bavarez. În toţi Carpaţii româneşti, în regiunea de munte şi în
parte, pe dealurile înalte, în etajul nemoral, în special în munţii formaţi din roci acide - Carpaţii
Meridionali, Carpaţii Orientali Nordici, Carpaţii Occidentali
Suprafaţă la nivel naţional: 1174072,41
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 15441 ha, adică 11,24% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Descriere generală: Pădurile de Fagus sylvatica şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba
sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu humus de
calitate - mull - din domeniile medio-europene şi atlantice ale Europei occidentale şi ale Europei
centrale şi central-nordice, caracterizate printr-o reprezentare masivă a speciilor aparţinând grupurilor
ecologice ale lui Anemone nemorosa, Lamiastrum galeobdolon, Galium odoratum şi Melica uniflora
şi, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai bogat în specii şi mai abundent
decât în pădurile de la 9110 şi 9120.
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa, Lamiastrum
galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp.
Page 65
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
65
Distribuţie: Domeniile medio-europene şi atlantice ale Europei occidentale şi ale Europei centrale şi
central-nordice. Răspândit în toţi Carpaţii
Suprafaţă la nivel naţional: 1202293.83
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 266 ha, adică 0,19%din suprafaţa
ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nesemnificativ.
Deşi în extrasul de carte funciară acest teren figurează ca fâneaţă, proprietate privată cu suprafaţă de
1834 mp, el este acoperit de habitatul 9130. Ţinând cont de suprafaţa de numai 247 mp, care va fi
afectată, suprafaţă care reprezintă 0,009% din totalul suprafeţei ocupate de acest habitat la nivelul
ROSCI0085, considerăm impactul ca fiind nesemnificativ.
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Descriere generală: Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din
zona de câmpie şi etajul colinar al Europei temperate şi boreale - 44.3: Alno-Padion; păduri de luncă
de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord - 44.2: Alnion
incanae; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra
de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie - 44.13: Salicion
albae. Toate tipurile apar pe soluri grele - în general bogate în depozite aluviale - inundate periodic de
creşterea nivelului râului - sau pârâului - cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în
perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie
mare - Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,
Cirsium oleraceum - şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone
nemorosa, A.ranunculoides, Corydalis solida. Subtipuri: 44.31 – Carici remotae-Fraxinetum păduri de
frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente 44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae păduri de frasin şi
anin ale râurilor cu curgere rapidă 44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum păduri de frasin şi
anin ale râurilor cu curgere lentă 44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958 galerii
montane de anin alb 44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958 galerii submontane de
anin alb 44.13 Salicion albae păduri-galerii de salcie albă.
Specii caracteristice: Stratul arborescent -Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior; Populus
nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine amara, C.
Page 66
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
66
pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,
Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale,
Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum
Distribuţie: Cursuri de apă din zona de câmpie şi etajul colinar al Europei temperate şi boreale, râuri
montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord, râuri medio-europene, în etajul submontan,
colinar şi zona de câmpie. In toată ţara, în luncile pâraielor de munte şi dealuri înalte; adesea sub formă
de fâşii înguste, mai rar în partea de vest a ţării.
Suprafaţă la nivel naţional: 1084894,50
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 71 ha, adică 0,05% din suprafaţa
ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat a fost identificat în zona pozării conductelor subterane la coordonatele:N
45.578881977126, E 24.1920200083404, dar în această zonă nu se vor realiza defrişări, motiv pentru
care considerăm impactul implementării proiectului MHC ca fiind nul.
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion)
Descriere generală: Păduri de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies
alba-Picea abies şi Fagus sylvatica-Carpinus betula din Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din
alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi
uneori acide.
Specii caracteristice: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera - syn. Dentaria glandulosa,
Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus
carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp. heuffelii,
Primula elatior subsp. leucophylla, Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia
pendula, Festuca drymeja
Distribuţie: Carpaţii româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei. În toţi Carpaţii româneşti, în etajul
nemoral, îndeosebi în Carpaţii Orientali, dar şi în toate dealurile peri- şi intracarpatice.
Suprafaţă la nivel naţional: 1735179,41
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 11913 ha, adică 8,67% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Page 67
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
67
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea)
Descriere generală: Habitatul este reprezentat de păduri de molid - Picea abies răspândite din etajul
subalpin inferior până în etajul boreal al Carpaţilor, precum și păduri de amestec - Picea abies-Abies
alba-Fagus sylvatica, dezvoltate pe versanţi cu diverse expoziții. Pot fi reprezentate aici și păduri
montane acidofile de Picea abies din staţiuni particulare extrazonale ale etajului montan. Acest tip de
habitat se învecinează, în partea de jos altitudinal, cu tipurile de habitate de făgete 9110 – Păduri de fag
de tip Luzulo-Fagetum, 9130 – Asperulo-Fagetum, 91V0 – Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion. În
partea superior-altitudinală se învecinează cu habitatele de pajiști alpine. Acest habitat, foarte
răspândit și edificator pentru zona boreală – montană, furnizează servicii sociale – turism, sport,
sănătate, , dar și servicii de protecție - rol anti-erozional, protecția surselor de apă, funcționând de
asemenea și ca rezervor de CO2.
Specii caracteristice: Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Oxalis acetosella,
Deschampsia flexuosa, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Moneses
uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, P. rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia selago,
Corallorhiza trifida, Listera cordata. Dintre briofite mai frecvente sunt speciile: Hylocomium
splendens, Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.
Distribuţie: Alpii externi, Carpaţi, Munții Dinarici, lanţul Hercinic, catena de vest hercinică, Munții
Jura și alții
Suprafaţă la nivel naţional: 558000 ha
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 78907 ha, adică 57,45% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
Descriere generală: este un habitat foarte rar, de importanță conservativă foarte mare. Se găsește în
zona montană înaltă, îndeosebi în zona de izvoare montane sau în vecinătatea pâraielor. De obicei,
ocupă terenuri plane, propice stagnării apei
Page 68
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
68
Specii caracteristice: Agrostis canina, Carex canescens, C. echinata, C. nigra, C. rostrata, Trientalis
europaea, Picea abies, Pinus sylvestris, P. mugo, Sphagnum spp., Vaccinium oxycoccus, V.
uliginosum, Viola palustris, Diplazium sibiricum, Hylocomium umbratum, Rhytidiadelphus triquetrus.
Distribuţie: În zona boreală, de-a lungul marginilor unor complexe mlăștinoase, precum și în fâșii
separate localizate în apropierea văilor.
Suprafaţă la nivel naţional: câteva mii de ha
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 642 ha, adică 0,47% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Descriere generală: Păduri de Quercus petraea şi Carpinus betulus din regiunile cu climat
subcontinental în cadrul arealului central-european a lui Fagus sylvatica, dominate de Quercus petraea
- 41.261. Sunt incluse şi pădurile asemănătoare de stejar şi tei din regiunile est-europene şi central-est-
europene cu climat continental, la est de arealul lui F. sylvatica - 41.262.
Specii caracteristice: Quercus petraea/Q. robur, Tilia cordata,Carpinus betulus, Sorbus torminalis,
S. domestica, Acer campestre/A. platanoides Ligustrum vulgare, Convallaria majalis, Carex montana,
C.umbrosa, Festuca heterophylla
Distribuţie: Regiunile cu climat subcontinental şi continental din centrul şi estul Europei. Pe toate
dealurile peri- şi intracarpatice din sudul şi estul ţării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi
de amestec cu gorun
Suprafaţă la nivel naţional: 696941,76
Relevanţa sitului pentru habitat: acest habitat ocupă o suprafaţă de 733 ha, adică 0,53% din
suprafaţa ROSCI0085.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Acest habitat nu este prezent în zona de implementare a proiectului MHC.
Page 69
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
69
2.2.2. - Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes
comunitar la nivelul SPA Frumoasa prezente pe suprafața și în imediata vecinătate
a amplasamentului vizat de implementarea proiectului
Aegolius funereus - minuniţă
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: minunița habitează în păduri dese de conifere,
cuibărind în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori și în special de ciocănitoare neagră
(Dryocopus martius). În Europa vestică şi nordică, minuniţa ocupă frecvent cuiburile artificiale
montate anume pentru ea, cale de populare a pădurilor echiene tinere. Femela depune 4-5 ouă, uneori
până la 8, în lunile martie-aprilie. Clocitul durează 30-37 zile, iar puii părăsesc cuibul la vârsta de 31-
36 luni. S-au constatat cazuri de poligamie, respectiv de poliginie (un mascul cu două femele) şi de
poliandrie secvenţială (femela abandonează puii încă nezburători în seama masculului, pentru a începe
un nou cuibărit cu un alt mascul). Indivizii prezintă o activitate strict nocturnă. Minunița se hrăneşte cu
rozătoare mici, mai rar cu păsărele. În vestul Europei (posibil şi la noi) duşmanii săi naturali sunt
jderul şi veveriţa (aceasta îi pradă cuiburile).
Ca urmare a observării sau capturării unor exemplare în cursul iernii, în unele lucrări româneşti se
afirmă că în ţara noastră minuniţa este un oaspete de iarnă. Aceasta este o eroare generată de faptul că
în condiţiile iernilor aspre cu zăpadă abundentă, minuniţa, la fel ca huhurezul mare, coboară din munţi
spre văi, fiind deci mai uşor de observat sau de auzit decât vara, când habitează în pădurile de molid
dese.
Distribuţie: specie holarctică, minunița este prezentă în pădurile de taiga din America de Nord şi
Eurasia. În afara acestui areal continuu, foarte vast, minuniţa mai populează munţii din Europa centrală
şi sudică şi câteva masive montane din Asia centrală, în aceste teritorii fiind considerată drept relict
post-glacial. Iarna, păsările nordice sunt eratice, mai des în condiţiile în care stratul de zăpadă devine
gros şi le împiedică să îşi găsească hrana pe sol. În Europa centrală minuniţa este strict sedentară,
totuşi iarna unele exemplare coboară spre văi mai adăpostite. La fel ca în cazul altor strigiforme,
populaţiile de Aegolius funereus înregistrează fluctuaţii ciclice în funcţie de abundenţa rozătoarelor,
hrana de bază a speciei. În Europa centrală şi de vest, aria de răspândire a minuniţei s-a extins în mod
secundar în zonele montane spre ţinuturile de şes, în pădurile de conifere naturale sau plantate; este
cert că această expansiune a fost facilitată de expansiunea ciocănitorii negre, care îi oferă minuniţei
Page 70
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
70
oportunităţi de cuibărire. Ca atare, minuniţa a ajuns să fie prezentă spre apus până în Olanda, Belgia,
Franţa şi Pirinei. Specia este prezentă în 28 de ţări europene.
În România este răspândită dispers în tot etajul pădurilor de răşinoase montane din Carpaţi, probabil şi
în păduri de amestec, dar consemnările certe sunt puţin numeroase. Ele provin în principal din Carpaţii
Orientali, mai puţine fiind cele notate în Meridionali, dar niciuna nu se referă la cuiburi cu pui sau ouă.
După datele centralizate de Kohl (1963) pe baza a diferite lucrări, minuniţa a fost identificată în
România în puncte din judeţele Neamţ, Braşov, Sibiu, Harghita, Mureş, Caraş-Severin (în zone
montane, majoritatea în sezonul rece). Prezenţa sa a mai fost pusă în evidenţă în masivul Giumalău
(Paşcovschi, 1959), în munţii Stânişoarei pe valea Râşca Mare (Băcescu, 1961), în masivul Ceahlău
(M. Vasile, 1969), la Pângărăcior, jud. Neamţ (Munteanu, 2000), la Tazlău, jud. Bacău (Dombrowski,
1912), la Coşna în depresiunea Dornelor (Munteanu, 2000), în munţii Călimani (Kohl, 1983), la
Comăneşti, jud. Bacău (Grossu şi Radu, 1973), în masivul Ciucaş (Radu, 1991b), mai recent în munţii
Gurghiului (Grupul Milvus). Efective populaţionale: efectivele europene ale minuniței totalizează
între 110.000-350.000 perechi, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în Rusia, alte însemnate
efective existând în Norvegia, Suedia şi Finlanda. Ca atare, se consideră că în Europa minuniţa are un
statut de conservare favorabil (Non-SPEC: sigură). Pe plan național efectivul minuniței este dificil de
evaluat, însă este probabil să nu existe mai mult de 1.000-2.000 de perechi în întreaga ţară. După
Munteanu (2009), valorile mari publicate de BirdLife International (2004), având ca sursă
informaţională datele furnizate de partenerul său din România, nu sunt credibile atâta vreme cât ele nu
se bazează pe rezultatele unor cercetări temeinice.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularelor standard al sitului Natura 2000 din 2006 şi 2016, o populație rezidentă
foarte semnificativă de 300-350 perechi (aproximativ 21,6 % din populația națională de minuniță).
Conform planului de management populaţia speciei în sit este de 126-181 perechi clocitoare, specia
fiind identificată şi pe valea Lotrioarei dar nu în zona de implementare a proiectului de MHC.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este favorabilă conform planului de management.
Bonasa bonasia - ieruncă
Page 71
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
71
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie sedentară, ierunca habitează în păduri de
conifere mature nederanjate, dar poate fi identificată şi în păduri mixte sau de foioase (făgete). De
obicei preferă pădurile dese cu exemplare mari de molid şi larice, cu arini şi mesteacăn pe marginile
poienilor. Preferă pădurile mai umede, de multe ori fiind prezentă în apropierea cursurilor de apă.
Prezența speciei în teritoriu este legată și de prezența tufărişurilor dese (ex. Vaccinium myrtillus).
Preferă de asemenea vegetaţia de tranziţie dintre diferite asociaţii forestiere. Nevoile speciei se scimbă
pe parcursul anului. Astfel, doar un habitat mozaicat, aproape neatins, poate satisface cerințele
ecologice ale speciei. Ierunca se hrăneşte la sol, consumând prepoderent muguri, frunze, flori, seminţe,
fructe de pădure (mure de pădure, frăguțe, alune, dar mai ales afine) etc. Hrana vegetală este
completată cu insecte, de cele mai multe ori furnici, gândaci şi diferite larve. În timpul iernii, din cauza
stratului de zăpadă, se hrăneşte în copaci cu seminţe, frunze şi muguri (salcie, mesteacăn, arin, fag
etc.). De obicei se mişcă în perechi, care stau împreună pe tot parcursul anului, dar pot fi întâlnite şi
exemplare solitare. Uneori indivizii formează grupuri mici în sezonul de iarnă. Ierunca este o specie
teritorială, mărimea teritoriului variând mult. În Europa Centrala densitatea medie a speciei este de
cinci perechi pe un kilometru pătrat. Ierunca îşi apără teritoriul doar în timpul primăverii şi verii, iarna
poate să se mişte pe suprafețe mai mari, dar primăvara se întoarce la teritoriul său. Postura nupţiala
este asemănătoare cocoşului de munte, capul ridicat, coada desfăcută, aripile îndreptate spre pământ.
Conflictele dintre masculi sunt rare, deoarece rotitul se desfăşoară separat, în perechi. Ierunca este o
pasăre monogamă. După împerechere de cele mai multe ori masculul părăseşte femela, care creşte
singură puii. Cuibăreşte pe pământ, într-un cuib cu diametrul de aproximativ 20 cm și adâncimea de 4-
5 cm. Cuibul este căptuşit cu ierburi, frunze şi muşchi. Femela depune 7-11 ouă la un interval de 1-2
zile între ele. Incubaţia de 25-27 zile începe cu depunerea ultimului ou, juvenilii eclozând deodată.
După 24 de ore de la eclozare puii abandonează cuibul şi se hrănesc independent. Dupa câteva zile
aceștia sunt deja capabili de zboruri pe distanțe scurte. Pui ating mărimea adulților în 30-40 de zile de
la eclozare, iar la vârsta de trei luni sunt total independenţi. Când puii sunt mai mari, sau la sfârşitul
verii, masculul se întoarce la familia lui, perechea se reasociază şi rămân împreună pe timpul iernii.
Perechea stă împreună cu juvenilii şi pe timpul iernii doar în rare cazuri.
Distribuţie: ierunca este o specie sedentară, trăieşte în partea nordică a Eurasiei, Europa centrală şi de
Est. Este răspândită în pădurile taiga, iar în zona temperată este prezentă zone montane, între altitudini
de 600-1.800 m.
Page 72
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
72
Efective populaţionale: populaţia europeană de ieruncă este mare, estimată la mai mult de 2,5
milioane de perechi, şi reprezintă 25-49% din populaţia mondială. În unele ţări efectivele sunt în
scădere, dar datorită creşterii masive a efectivelor din Rusia se consideră că, în prezent, populaţia
europeană înregistrează o creştere moderată. Efectivul național de ieruncă este estimat la circa 10.000-
13.000 de perechi, populaţia fiind considerată stabilă.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de
500-600 perechi (aproximativ 4,8 % din efectivul la nivel național). Conform planului de management
în sit trăiesc 600-700 perechi clocitoare, inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este favorabilă conform planului de management.
Caprimulgus europaeus - caprimulg
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: caprimulgul habitează în păduri luminoase, deschise și
câmpii cu arbori izolați. Specie activă noaptea și în perioada crepusculară. Penajul, cu o culoare de
camumflaj brună cenușie, imită scoarța arborilor, și este moale, fapt ce face ca în zbor să nu facă
zgomot. Cuibul este realizat pe sol sub formă de o simplă adâncitură în apropierea unui trunchi/ramuri
uscate. Ponta este formată din 2 ouă depuse noaptea la un interval de 36 de ore, de la sfârșitul lunii
mai până în luna iunie sau chiar iulie. Incubația se desfășoară timp de 16-21 de zile. Clocirea începe
după depunerea primului ou și este asigurată de ambele sexe, însă ziua clocește mai mult femela.
Caprimulgul depune două ponte pe an. Puii, seminidicoli, sunt îngrijiți de ambii părinți. Când femela
începe a doua clocire, masculul preia îngrijirea puilor. Juvenilii devin capabili să zboare la 17-19 zile
de la eclozare și devin independenți la 31-34 de zile. Baza trofică a caprimulgului este formată din
insecte mari active noaptea și în amurg.
Distribuţie: caprimulgul este o specie de origine tropicală ce cuibăreşte în zone împădurite din Africa
de Nord, Europa de Sud şi Vest, iar spre nord până în zona de tundră şi de stepă la est. În România
caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte în mai multe tipuri de pădure, din Delta Dunării până
în zona subalpină în Banat, Podişul Transilvaniei, Moldova şi Dobrogea, dar şi în zona montană până
la altitudinea de 1.500 m.
Page 73
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
73
Efective populaţionale: populația europeană cuibăritoare de caprimulg este estimată, conform
BirdLife International (2004), la 470.000-1.000.000 (1.410.000 – 3.000.000 de indivizi). Efectivul
european de caprimulg este estimat la 50-74 % din efectivul global, estimările preliminare ale
efectivului global fiind în plaja de 2.000.000-6.000.000 de indivizi. Pe plan național, conform
Atlasului provizoriu al păsărilor clocitoare din România (SOR, 1994), efectivul a fost estimat la 2.000
– 6.000 de perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație cuibăritoare de 50-60
perechi (aproximativ 1,4 % din populația națională de caprimulg). Conform planului de management
în sit trăiesc 133 perechi clocitoare, inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este favorabilă conform planului de management.
Dendrocopos leucotos- ciocănitoare cu spate alb
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specia poate fi observată în păduri de foioase sau de
conifere cu mulţi arbori seculari şi copaci putreziţi. Exemplare urcă şi în regiunile montane, dar mai
ales în zonele mai calde, cu expunere sudică. Ciocănitoarea cu spate alb este o specie sedentară, ce se
deplasează pe distanţe mari în sezonul de toamna şi de iarnă. Indivizii se hrănesc cu insecte şi larve ale
acestora pe care le caută adesea la nivelul solului, în buşteni şi trunchiuri de arbori căzuţi şi putreziţi pe
care îi scobesc sub formă de găuri conice. Meniul trofic include şi fructe de pădure. Specia este solitară
în afara sezonului de reproducere. Perechile se reformează de la un an la altul. Ambele sexe bat
darabana, însă diferenţa constă în faptul că masculul bate cu o frecvenţă mai mare decât femela.
Scobesc în trunchiuri şi crengi groase putrede o scorbură cu un diametru la intrare de de 5,5x6,5 cm.
Cuibul se află de regulă la circa 4 m înălţime. Singura pontă constă din 3-5 ouă depuse la mijlocul lunii
aprile, clocite circa 10 zile de ambii adulţi. Puii zboară la circa 25 de zile de la eclozare.
Distribuţie: Datorită managementului silvic actual, care nu permite existenţa arborilor bătrâni şi
putreziţi pe picior sau căzuţi, specia este destul de rară, în Europa de Vest lipsind în prezent. Specia
este larg răspândită în Siberia şi Centrul Asiei până la Peninsula Camceatca şi Insulele Japoneze.
Efective populaţionale: efectivul cuibăritor naţional este estimat în prezent la aproximativ 20.000 –
40.000 de perechi.
Page 74
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
74
Relevanţa sitului pentru specie: numărul perechilor cuibăritoare din interiorul ariei de protecţie
specială avifaunistică Frumoasa a fost estimat, conform formularului standard al sitului Natura 2000,
la 150-230 de perechi, ceea ce reprezintă aproximativ 0,6% din populaţia naţională (relevanță scăzută).
Conform planului de management în sit trăiesc 131 perchi clocitoare inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Dryocopus martius- negraică
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ciocănitoarea neagră este cea mai mare ciocănitoare de
la noi, de talia unei ciori. Specie sedentară, habitează preponderent în zona pădurilor de conifere şi de
amestec, mai rar se întâlneşte la şes. Cuibul este săpat în trunchiurile arborilor, la înălțimi de 3 până la
20 m înălțime față de sol. Intrarea în cuib este rotund/ovală, cu un diametru de 8-9 cm. Ponta, alcătuită
din 3-5 ouă, este depusă în perioada aprilie-mai. Ouăle sunt clocite de ambele sexe timp de 13-14 zile.
Zborul ciocănitorii negre, spre deosebire de celelalte specii de ciocănitori, nu are întreruperi.
Frecventează pădurile bătrâne de conifere sau de foioase, cățărându-se pe trunchiul arborilor pentru a
se hrăni. Ciocănitoarea neagră este mare consumatoare de larve de coleoptere și lepidoptere xilofage,
pe care indivizii le caută săpând cu ciocul în lemnul atacat. Iarna, indivizii coboară în ținuturile joase
în căutarea hranei. În anotimpul rece baza trofică este înlocuită parțial cu fructe și semințe.
Distribuţie: este comună în Europa centrală și nordică, dar mai rară în Europa sudică și de est.
Lipsește din Insulele Britanice, Insulele din Marea Mediterană precum și din lungul Coastei
Scandinave. În România este răspândită cu precădere de-a lungul lanțului carpatic, Munții Măcin,
Podișul Transilvaniei, Banat, Bucovina, Delta Dunării. Este mai rară în restul Dobrogei, în partea
sudică a Moldovei și în Câmpia Română.
Efective populaţionale: la nivel european este estimată o populație cuibăritoare de 740.000-1.400.000
de perechi, echivalent a 2.220.000-4.200.000 de indivizi (BirdLife International 2004). Populația
europeană de ciocănitoare neagră deține o pondere estimată la 25-49% din populația globală. La nivel
național populația de ciocănitoare negră este relativ stabilă, fiind estimat un efectiv populațional de
circa 6.000 – 8.000 de perechi.
Page 75
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
75
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 300-400
perechi (aproximativ 5 % din populația națională de ciocănitoare neagră). Densitatea medie
populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 262 ha. Conform
planului de management în sit trăiesc 415 perechi clocitoare, inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este favorabilă conform planului de management.
Ficedula albicollis – muscar gulerat
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: muscarul gulerat cuibăreşte în rarişti şi păduri de
foioase din regiunea colinară înaltă și montană, în arbori bătrâni, cu cavităţi în care îşi construiesc
cuibul. Se hrăneşte cu insecte vânate din zbor, dar şi cu larve şi fluturi la nivelul coroanei arborilor.
Specia poate fi observată cuibărind și în grădini și parcuri. Ponta este constituită din 4-6 ouă. Clocitul,
realizat doar de femelă, durează 12-13 zile. Toamna migrează în Africa centrală.
Distribuţie: muscarul gulerat cuibărește din estul Franței până la Ural și din nordul Europei până în
zona mediteraneană (în nordul Italiei există o populație izolată).
Efective populaţionale: populația cuibăritoare este estimată la nivel European la aproximativ
1.400.000-2.400.000 de perechi, iar populația toală europeană la 4.200.000-7.200.000 de indivizi
(BirdLife International 2004). La nivel național a fost estimat un efectiv populațional de 150.000 –
200.000 de perechi (Munteanu D., 2009).
Relevanţa sitului pentru specie: efectivul cuibăritor estimat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică
Frumoasa este de aproximativ 7.000-12.000 de perechi, ceea ce reprezintă 5,4 % din populaţia
cuibăritoare din România (relevanță semnificativă).
Densitatea medie populațională a muscarului gulerat la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1
pereche / 1,23 ha. Conform planului de management în sit trăiesc 2500-4000 perechi clocitoare,
inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Page 76
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
76
Ficedula parva – muscar mic
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în majoritatea arealului de răspândire, muscarul mic
preferă pădurile de foioase sau mixte (foioase – conifere), dar în nord cuibăreşte şi în păduri de
conifere. Adeseori specia poate fi observată în apropierea apelor curgătoare. Muscarul mic preferă, de
asemenea, pădurile cu arbori înalţi şi cu subarboret dezvoltat. În timpul migraţiei indivizi pot fi
întâlniți şi în alte habitate cu arbori sau tufişuri. În România preferă pădurile de fag şi cele mixte de
fag-brad-molid. De asemenea, este posibil să cuibărească şi în pădurile de carpen-tei-stejar din Podişul
Nord-Dobrogean. Baza trofică este formată predominant din insecte şi alte nevertebrate. În timpul
perioadei de cuibărit muscarul mic îşi procură hrana mai ales din coroana arborilor, mişcându-se rapid,
ca pitulicele, însă, uneori, vânează și ca ceilalți muscari. Mai rar, muscarul mic culege hrana şi la
nivelul solului. În timpul migraţiei şi la locurile de iernare specia utilizează mai mult vegetaţia
subarbustivă. De cele mai multe ori cuibul este construit în scorburi, dar sunt cazuri în care cuiburile
sunt realizate și în exteriorul scorburilor, în subarboret sau în coronamentul arborilor, la o înălţime
cuprinsă între 1,2 și 21 m de la sol. Cuibul este construit aproape exclusiv de femelă din materiale
vegetale, de cele mai multe ori din briofite, şi este căptuşit cu pene şi păr. Perioada de cuibărit începe
în luna mai. Muscarul mic cuibăreşte doar o dată pe an. Femela depune circa 5-6 ouă, mai rar 4 sau 7,
și începe clocitul după depunerea ultimului ou. Clocitul durează 12-13 zile. Masculul nu ajută în
clocit. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi, iar juvenilii părăsesc cuibul după 12-13 zile. După părăsirea
cuibului, puii mai sunt hrăniţi o perioadă de timp până ce devin independenţi. Fiind o specie
cuibăritoare în scorburi, are nevoie de lemn uscat, pe picioar, pentru cuibărit. Astfel de condiţii se
întâlnesc în pădurile bătrâne şi necurăţate. Scoaterea lemnului mort pe picioar din fondul forestier
limitează densitatea populațională locală a speciei. Este o specie migratoare de distanţă lungă, fiind
una dintre foarte puţinele specii cuibăritoare din România care migrează în sud-est, petrecând iarna în
Pakistan şi India, și nu în Africa. Soseşte înapoi în masă în prima parte a lunii mai, masculii ajungând
primii. În toamnă migraţia ceea mai intensă poate fi observată în a doua parte a lunii septembrie, dar
pot fi observate exemplare până în luna octombrie. O migraţie de toamnă foarte intensă a speciei se
poate observa în Dobrogea.
Distribuţie: Limita vestică a arealului se află în Europa centrală. În nord cuibăreşte în sudul
Scandinaviei, iar în est până la Siberia. În sud cuibăreşte în Bulgaria, Krimea și Caucaz, până la
Munţii Elbruz. În România muscarul mic este răspândit pe tot teritoriul Carpaţilor, fiind o specie
Page 77
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
77
comună a făgetelor Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În Munţii Banatului şi în Munţii Apuseni
densitatea perechilor cuibăritoare este mai mică. Perechi cuibăritoare au fost identificate şi în interiorul
Transilvaniei (Podişul Hârtibaciului). Este posibil ca specia să cuibărească și în Podişului Nord-
Dobrogean.
Efective populaţionale: Efectivul populaţional la nivel mondial este necunoscut. Populaţia europeană
este estimată undeva între 3.200.000 și 4.600.000 de perechi. Populaţia din România este estimată la
aproximativ 360.000 – 512.000 de perechi. Atât populaţia europeană cât şi cea națională este
considerată stabilă. Cu toate acestea este foarte posibil ca efectivele din România să fie în scădere
datorită activităților de exploatare silvică de prea mare amploare în unele zone ale țării.
Relevanţa sitului pentru specie: efectivul cuibăritor estimat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică
Frumoasa este de aproximativ 1.200-2.000 de perechi, ceea ce reprezintă 0,4 % din populaţia
cuibăritoare din România (relevanță scăzută). Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA
Frumoasa a fost calculată la 1 pereche / 65 ha. Conform planului de management în sit trăiesc 700-
1000 perechi clocitoare. Specia nu este prezentă pe Valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Glaucidium passerinum – ciuvică
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ciuvica cuibăreşte îndeosebi în cuiburi vechi de
ciocănitori, mai ales de ciocănitoare pestriţă mare (Dendrocopos major), dar şi în cavităţi naturale
(scorburi, rupturi de arbori). Ponta este format din 4-6 ouă ce sunt depuse la interval de două zile în
luna aprilie sau la începutul lunii mai. Cloceşte doar femela, care în acest timp este hrănită de către
mascul. Incubaţia durează 28-29 zile, iar juvenilii părăresc cuibul la vârsta de 29-32 zile. Hrana constă
din mamifere mici (rozătoare, insectivore), păsărele, mai rar din insecte mari, fiind căutată în rarişti, pe
lizierele pădurilor și în poieni. Vânează seara şi spre dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui. Ciuvica
are obiceiul, mai ales iarna, de a face rezerve de hrană, pe care le adună în scorburi.
Distribuţie: specie trans-palearctică cu areal disjunct boreo-alpin, ciuvica este răspândită în taiga
eurasiatică de la Oceanul Atlantic (Norvegia) până la Oceanul Pacific (China, Sahalin), inclusiv în
munţii Altai şi Saian din Asia centrală. Populaţii relictare de vârstă post-glacială există în munţii înalţi
central şi est-europeni, din estul Franţei (Jura, Vosgi), până în sudul Germaniei şi România (Carpaţi),
Page 78
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
78
şi alte mici nuclee izolate au fost identificate în Bulgaria (Balcani, Rodopi) şi Grecia (munţii
Vardonesia). Specie sedentară, dar în iernile aspre păsările nordice se deplasează spre sud, în limitele
arealului. Sunt menţionate rare cazuri de păsări eratice ajunse în afara ariilor de reproducere.
Efective populaţionale: La nivelul Europei, ciuvica are un statut de conservare favorabil (Non-
SPEC), populaţiile ei fiind stabile. Se constată totuşi că înmulţirea huhurezului mic (Strix aluco) are
local efecte negative asupra populaţiilor de ciuvică. Efectivele populaţionale de pe continent (între
47.000-110.000 perechi) sunt supuse unor oscilaţii determinate de condiţiile climatice şi de fluctuaţiile
populaţiilor de rozătoare. Cele mai abundente populaţii aparţinând acestei specii se află în ţările
nordice şi în Rusia. Pe plan național, ciuvica a fost identificată cu precizie de puţine ori, în puţine
puncte din zona montană, mai ales în Carpaţii Orientali şi pe versantul nordic al Carpaţilor
Meridionali, de asemenea în Munţii Apuseni. Cu toate acestea, până în prezent în România nu au fost
găsite cuiburi cu ouă sau pui. Efectivul populațional la nivel național este imposibil de precizat, dar
foarte probabil nu există mai mult de 1.000-2.000 perechi cuibăritoare.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de
80-100 perechi (aproximativ 6 % din populația națională de ciuvică). Densitatea medie a populației de
ciuvică la nivelul SPA Frumoasa este estimată la 1 pereche / 888 ha. Conform planului de management
în sit trăiesc 267 perechi clocitoare, inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în
ROSPA0043, care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Picoides tridactylus – ciocănitoare de munte
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: habitatul specific al ciocănitorii de munte este pădurea
montană de molid, însă populează local și păduri de amestec (fag cu molid). Preferă arboretele dese,
constituite din arbori de peste 40-50 ani, bine închegate, dar local cu rariști. Arborii complet sau
parțial uscați sunt căutați de ciocănitorile de munte atât pentru săparea cuiburilor, cât și pentru
procurarea hranei reprezentate de larvele insectelor xilofage (cerambicide, scolitide) care se dezvoltă
sub scoarța acestora. Specie sedentară, își sapă cuibul în molizi, mai ales în molizii uscați, iar femela
Page 79
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
79
depune un număr de 4-5 ouă în perioada mai-iunie. Clocitul durează 14 zile. Indivizii se hrănesc cu
insecte (adulte și larve), la fel ca toate ciocănitorile, dar nu coboară niciodată pe sol.
Distribuţie: ciocănitoarea de munte prezintă o răspândire holarctică, circumpolară, în zona boreală a
pădurilor de conifere, specia fiind unul din elementele tipice de taiga. În Eurasia Picoides tridactylus
prezintă un areal boreo-alpin, materializat prin existența în afara arealului principal nord-eurasiatic a
unor arii izolate de distribuție în munții din Asia și din Europa centrală și sudică (Alpi, Carpați, Alpii
Dinarici, Rodopi), a căror populare a avut loc în postglaciar. Specie sedentară, totuși păsările din
nordul arealului realizează deplasări iarna, pe distante restrânse, spre sud. În Europa central-sudică
Picoides tridactylus este o pasăre tipic montană, trăind în general la altitudini de peste 1.000 m, deși
distribuția sa un este condiționată atât de relief cât de existența pădurilor închegate de molid. În
Europa centrală, specia și-a extins local aria de distribuție (Pădurea Neagră, Elveția, munții Vosgi),
prin popularea unor plantații de molid ajunse la maturitate, dar din alte ținuturi a dispărut. Aria de
răspândire a ciocănitorii de munte în țara noastră coincide în generalcu aria ocupată de pădurile
montane mari și închegate de molid, cuprinse între 1.000 m și 1.600 m altitudine. În Carpații
Moldovei (Ceahlău, Tarcău) specia a fost semnalizată și în pădurile de amestec (fag și molid) la 700 –
800 m altitudine (Munteanu, 2000).
Efective populaţionale: specie cu statut de conservare ușor nefavorabil, înregistrând un ușor declin
populațional în mai multe țări. Populația europeană este estimată între 350.000 și 1.100.000 de
perechi, cu abundențe ridicate în țările nordice, Rusia, Belarus, austria, Elveția.
În Atlasul păsărilor clocitoare din România (ediția a II-a, 2002) era indicată o abundență de 2.000 -
5.000 de perechi. Efectivul avansat de BirdLife International (2004), fundamentat pe baza datelor
furnizate de către Societatea Ornitologică Română, de 15.000 – 20.000 de perechi este cu siguranță
mult supradimensionat.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 250-300
perechi. Acest efectiv populațional este semnificativ, situându-se undeva la peste 6 % din efectivul
populațional național. Densitatea medie populațională a speciei la nivelul SPA Frumoasa a fost
calculată la 1 pereche / 333 ha. Conform planului de management în sit trăiesc 446 perechi clocitoare,
dar nu şi pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Page 80
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
80
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Strix uralensis – huhurez mare
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: huhurezul mare este o specie de bufniță rezidentă,
preponderent nocturnă, ce utilizează habitate destul de diversificate, funcție de zona în care trăiește. În
regiunile nordice cuibărește în arboretele batrâne boreale, în mlaștini din munți și în păduri de
conifere din regiunea de tundră. Pe alocuri se poate întâlni și în zone joase și platouri. În Europa
Centrală și de Sud preferă pădurile de foioase, cu precadere cele de fag, fiind însă întâlnit și în cele de
amestec. Unele populații cuibăresc în păduri pure de conifere și chiar în cele de stejar cu carpen. Este
o pasăre care cuibărește în zona muntoasă, în ultimul timp manifestând o tendință de a coborâ în zona
colinară. În regiunile de câmpie se întâlnește rar, mai ales în perioada de iarnă. Asemenea celorlalte
specii de bufnițe, nici huhurezul mare nu-și construiește cuib propriu, ocupând pentru acest scop
scorburi mari, cioatele trunchiurilor de arbori rupte de furtună sau cuiburi vechi ale altor păsări mari.
Ocupă cu o frecvență ridicată și scorburile artificiale amplasate pentru specie. Ponta, formată din 3 – 4
ouă, este depusă pe materialul existent în cuib sau scorbură, fără nici un alt material adăugat. Masculii
păzesc zona cuibului, semnalizând sonor prezența. Ponta este depusă începând din mijlocul lunii
martie până la începutul lunii mai. Clocitul este asigurat de femelă și începe o dată cu depunerea
primului ou, iar eclozarea are loc după o perioadă de 27 - 29 de zile. În anii nefavorabili sub aspect al
resurselor trofice, femela nu clocește. Puii părăsesc cuibul la aproximativ 4-5 săptămâni, înainte de a fi
capabili de zbor și rămân în preajma cuibului încă două săptămâni, devenind complet independenți
după o perioadă de două luni. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Huhurezul mare este
un vânător redutabil datorită văzului nocturn foarte bun, dar mai ales auzului şi zborului planat,
silenţios. Baza trofică a speciei este formată în special din mamifere (șoareci, iepuri, veverițe) și, mai
rar cu păsări.
Distribuţie: huhurezul mare este răspândit în emisfera nordică al Eurasiei. Arealul nordic al speciei se
extinde din Siberia de Vest până la Sakhalin, Corea și Japonia, fiind delimitat cu aproximație în nord
de către gradul 65 latitudinea nordică, iar spre sud limita arewalulu urmărește limita sudică a taigăi. Pe
lângă acest areal continuu, populații se mai întâlnesc în unele masive montane din interiorul Europei.
Astfel, în Alpi, Balcani și în regiunea carpatică este întâlnită subspecia Strix uralensis macroura, în
nordul Poloniei și Scandinavia habitează subspecia Strix uralensis liturata, iar în Siberia de Vest este
Page 81
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
81
întâlnită specia nominală Strix uralensis uralensis. În România cuibărește atât în zonele de deal cât și
în regiunea montană. Pot fi întâlniți indivizi de la altitudini joase, unde cuibăresc în păduri de foioase
de la șes, până la peste 1.800 m, unde cuibăresc în păduri batrâne de molid. Este o specie relativ
comună în făgetele din estul și sudul Transilvaniei și în pădurile de munte ale Maramureșului,
sporadic putând fi întâlnită în toate regiunile de deal din ambele laturi ale Carpaților. În sezonul rece
apar în țara noastră și exemplare nordice.
Efective populaţionale: fiind o specie a cărei populație este fluctuantă, efectivul exact este greu de
evaluat. În unii ani apare în centrul Europei ca o specie de invazie, când un număr mare de perechi pot
cuibării în zone unde în mod normal specia nu cuibărește. Se consideră că la nivel național populația
de huhurez mare înregistrează o creștere a efectivului, cucerind noi teritorii de cuibărit, extinzând
arealul său. Evaluarea speciei este îngreunată și de faptul că este o specie de noapte. Populația din
România este estimată undeva la 12.000-20.000 perechi, iar cea Europeană la 53.000 - 140.000 la
perechi. Populația siberiană nu este suficient cunoscută, însă este considerat o specie relativ comună în
această regiune.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă de 70-80 perechi,
adică aproximativ 0,5 % din efectivul huhurezului mare pe plan național. Densitatea medie a
populației de huhurez mare la nivelul SPA Frumoasa este estimată la 1 pereche / 1.379 ha. Conform
planului de management în sit trăiesc 52 perechi clocitoare, inclusiv pe valea Lotrioara.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nesemnificativ.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
Tetrao urogallus – cocoş de munte
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cocoșul de munte este o pasăre sedentară ce habitează
în molidișuri mature, nu foarte dese, cu subarboret și strat ierbos, îndosebi cu plante cu bace
(Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea), între 800 și 1.800 m altitudine. În căutarea hranei, cocoșul de
munte poate fi observat și în rariști, tăieturi de pădure, arborete de mesteacăn, turbării și chiar în
tufărișurile subalpine. Specia este poligamă. În luna aprilie și la începutul lunii mai masculii
desfășoară, în vederea împerecherii, jocuri nupțiale pe suprafețe restrânse ale pădurii, în așa
numitele‛locuri de rotit‛. Femela (gotca) depune 6-10 ouă în luna mai într-un cuib rudimentar,
Page 82
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
82
amenajat pe sol. Incubația durează 26-28 de zile. Puii, nidifugi în primele zile, sunt îngrijiți doar de
femelă. Hrana este mixtă, însă preponderent vegetală: ‛ace‛ de molid, muguri, semințe, ierburi
suculente, fructe de pădure/bace. Hrana de proveniență animală, cu o pondere scăzută, este formată din
râme, ‛ouă‛ de furnici, insecte și moluște. Cu acestea sunt în mare parte hrăniți puii de către femelă.
De asemenea, specia are nevoie de apă și de pietricele pentru digerarea hranei. Zborul cocoșului de
munte este greoi datorită aripilor scurte rotunjite și a greutății indivizilor. Zgomotul puternic produs în
timpul zborului poate atrage atenţia prădătorilior. De aceea, cocoşul de munte evită zborul, dacă este
posibil, și mai degrabă se ascunde în vegetaţia densă.
Distribuţie: Este o specie sedentară, palearctică, euro-siberiană și boreo-alpină prezentă în nordul
Europei, în vestul şi centrul Asiei. Este răpândită nu numai în pădurile taiga de pe latitudinile mai
nordice, ci e prezentă şi in pădurile de conifere montane din regiunea temperată a Eurasiei, de
asemenea in Munţii Carpaţi la atitudini mai mari de 800 m. Populaţia din Scoţia s-a stins, dar specia a
fost reîntrodusă din Suedia. În Germania cocoșul de munte este pe cale de dispariţie. În Caucaz specia
este înlocuită de Tetraogallus caucasicus, iar în Siberia estică de Tetrao parvirostris. La nivel
național, aria de distribuție a cocoșului de munte se suprapune în mare parte peste suprafețele ocupate
de păduri de molid, dar specia lipsește din arboretele tinere sau din cele deranjate de activități umane
(exploatări forestiere, turism). Abundența indivizilor pe teritoriul pe care îl populează la nivel național
nu este uniformă. Densități populaționale mai ridicate sunt înregistrate în nordul Carpaților Orientali
și pe versantul nordic al celor Meridionali.
Efective populaţionale: Populaţia globală de cocoș de munte este estimată la 1.500.000-2.000.000 de
exemplare, dintre care în Europa trăiesc aproximativ 800.000-1.000.000 de perechi. Specia este în
declin în aproape toată Europa. Această scădere este diminuată datorită creşterii semnificative a
populaţiei din Rusia. Motivul principal al declinului din ţările europene este reprezentat de distrugerea
habitatelor şi de disturbarea antropică. În România trăiesc aproximativ 4.500-5.200 de perechi, iar
populaţia este stabilă.
Relevanţa sitului pentru specie: la nivelul ariei de protecție specială avifaunistică Frumoasa a fost
estimată, conform formularului standard al sitului Natura 2000, o populație rezidentă semnificativă de
300-500 de indivizi (situată sub 4 % din efectivul la nivel național). Densitatea medie populațională a
cocoșului de munte la nivelul SPA Frumoasa a fost calculată la 1 individ / 200 ha. Conform planului
de management în sit trăiesc 250-350 indivizi, dar nu si pe valea Lotrioara.
Page 83
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
83
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul.
Implementarea proiectului nu duce la modificarea stării actuale de conservare a speciei în ROSPA0043
care în prezent este vaforabilă conform planului de management.
2.2.3. Specii și habitate de interes comunitar prezente/potenţial prezente pe
amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia
În urma observaţiilor efectuate în teren, coroborate cu informaţiile de distribuţie prezente în planul de
management al ariilor protejate, în tabelele nr. 2.2.3.1 şi 2.2.3.2 sunt prezentate speciile și habitatele
de interes comunitar prezente sau potenţial prezente pe amplasamentul vizat de implementarea
proiectului sau în vecinătatea acestuia.
Tabel nr. 2.2.3.1 - Speciile de interes conservativ la nivelul ROSCI0085 Frumoasa
posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului
Nr.
Crt.
Specia
Prezentă (P) / potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în perimetrul analizat
Prezentă (P) / potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în vecinătatea perimetrului
analizat
1 Canis lupus PP P
2 Lutra lutra A PP
3 Lynx lynx A PP
4 Ursus arctos P P
5 Bombina variegata P P
6 Triturus cristatus A A
7 Barbus meridionalis A PP
8 Cottus gobio A A
9 Eudontomyzon danfordi A A
10 Gobio uranoscopus A A
11 Buprestis splendens A A
12 Callimorpha quadripunctaria P P
13 Cerambyx cerdo A A
14 Cordulegaster heros P P
Page 84
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
84
15 Euphydryas aurinia A A
16 Lycaena dispar A A
17 Nymphalis vaualbum A A
18 Ophiogomphus cecilia A A
19 Pholidoptera transsylvanica A P
20 Pseudogaurotina excellens A A
21 Rosalia alpina A PP
22 Buxbaumia viridis A A
23 Campanula serrata A A
24 Dicranum viride A A
25 Drepanocladus vernicosus A A
26 Meesia longiseta A A
27 Tozzia carpathica A PP
Tabel nr. 2.2.3.2– Habitatele de interes conservativ la nivelul ROSCI0085 Frumoasa
posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului
Nr.
crt
Cod
Natura
2000
Denumire
Prezent (P) / absent (A)
pe suprafețele vizate de
implementarea
proiectului
1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale A
2 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium A
3 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix A
4 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice A
5 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios A
6 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase A
7 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
A
8 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și alpin
9 6520 Fâneţe montane A
10 7110* Turbării active A
Page 85
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
85
11 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase A
12 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A
13 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum P
14 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
P
15 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) A
16 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio –
Piceetea)
A
17 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră A
18 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum A
Tabel nr. 2.2.3.3 Speciile de interes conservativ la nivelul ROSPA0043 Frumoasa
posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului
Nr.
Crt.
Specia
Prezentă (P) / potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în perimetrul analizat
Prezentă (P) / potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în vecinătatea perimetrului
analizat
1 Aegolius funereus A A
2 Bonasa bonasia A PP
3 Caprimulgus europaeus A PP
4 Dendrocopos leucotos A PP
5 Dryocopus martius PP P
6 Ficedula albicollis PP P
7 Ficedula parva A A
8 Glaucidium passerinum A PP
9 Picoides tridactylus A A
10 Strix uralensis A PP
11 Tetrao urogallus A A
Page 86
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
86
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate
de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
Relațiile care se formează între componentele unui ecosistem sunt deosebit de complexe și în strânsă
legătură cu circuitul materiei și energiei în natură. Orice ecosistem îndeplinește 3 funcții principale:
energetică, de circulație a materiei şi de autoreglare.
Funcția energetică asigură toată energia necesară pentru ca ecosistemul să funcționeze,
funcția de circulație a materiei permite reluarea ciclurilor productive și depinde de structura
ecosistemului și populațiile biocenozei, în timp ce funcția de autoreglare asigura autocontrolul și
stabilitatea ecosistemului în timp și spațiu.
Astfel, pentru ca acest circuit să funcționeze, este necesară existența prezența tuturor treptelor
piramidei trofice, existente şi în cadrul siturilor ROSCI0085 şi ROSPA0043:
Producători primari – reprezentați de organisme autotrofe, cum sunt plantele, organismele
fitoplanctonice și cianobacteriile.
Consumatorii de diferite grade (primar, secundar, terțiar) – organisme heterotrofe care necesită
aportul de energie și materie de la producătorii primari sau de la celelalte trepte de cosumatori.
Aici se încadrează toate animalele prezente pe teritoriul sitului.
Descompunătorii sunt organisme care prin procese de oxidare și reducere returnează
substanțele organice și minerale în circuitul natural, trecându-le în forme mai simple și facil de
utilizat. În această categorie se încadrează bacteriile și ciupercile.
În cazul de faţă cel mai vulnerabil grup este cel al consumatorilor de rang dependenţi în mod direct de
habitatul acvatic reofil. Destabilizarea acestui grup se poate realiza cel mai ușor prin reducerea mărimii
efectivelor populaţionale ca urmare a impactului antropic (distrugere, fragmentare de habitate, omorâre
directă) sau introducerea de specii noi, invazive, care intră în concurență cu cele indigene pentru
sursele de hrană, habitat și locuri de reproducere. Numeroase astfel de cazuri se cunosc în România, în
special în cazul ihtiofaunei.
Din punct de vedere al distrugerii și fragmentării habitatelor, poate fi afectată teoretic doar specia
Barbus meridionalis. Microhidrocentrala însă reprezintă o investiție de mică anvergură și cu un impact
punctiform asupra biocenozelor acvatice în faza de construcție. De asemenea, acest proiect beneficiază
de soluție constructivă care să împiedice distrugerea conectivității habitatelor acvatice pentru
ihtiofaună – scara de pești. Aceasta asigură pasajul faunei acvatice în amonte și în aval de
Page 87
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
87
hidrocentrală, înlăturând pericolul consangvinizării populațiilor. Omorârea directă a indivizilor speciei
este exclusă specia nefiind în prezent prezentă în locul în care se vor efectua lucrări.
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
În planul de management al ariilor ROSCI0085 şi ROSPA0043 este prezentată starea de conservare a
speciilor şi habitatelor pentru a căror conservare au fost desemnate aceste arii protejate.
Tabel 2.4.1.Starea de conservare a speciilor din ROSCI0085 şi ROSPA0043
Nr.
crt
Specia Stare de conservare
Populaţia
speciei
Calitatea
habitatului
Perspective Global
Canis lupus Fv Fv Fv Fv
Lutra lutra Fv Fv Fv Fv
Lynx lynx Fv Fv Fv Fv
Ursus arctos Fv Fv Fv Fv
Bombina variegata Fv Fv Fv Fv
Triturus cristatus Neevaluată Neevaluată Neevaluată Neevaluată
Barbus meridionalis Fv Fv Fv Fv
Cottus gobio Fv Fv Fv Fv
Eudontomyzon danfordi Neevaluată Neevaluată Neevaluată Neevaluată
Gobio uranoscopus Neevaluată Neevaluată Neevaluată Neevaluată
Buprestis splendens x x x x
Callimorpha
quadripunctaria
Fv Fv Fv Fv
Cerambyx cerdo x Fv x x
Cordulegaster heros U1 U1 U1 U1
Euphydryas aurinia x x x x
Lycaena dispar Fv U1 x U1
Nymphalis vaualbum x x x x
Ophiogomphus cecilia x x x x
Pholidoptera
transsylvanica
Fv Fv Fv Fv
Pseudogaurotina excellens x x x x
Rosalia alpina X U1 Fv U1
Buxbaumia viridis U1 U1 U2 U2
Page 88
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
88
Campanula serrata Fv Fv Fv Fv
Dicranum viride x U2 U1 U2
Drepanocladus vernicosus U1 U1 x U1
Meesia longiseta Neevaluată Neevaluată Neevaluată Neevaluată
Tozzia carpathica x U1 x U1
Aegolius funereus Fv Fv Fv Fv
Bonasa bonasia Fv Fv Fv Fv
Caprimulgus europaeus Fv Fv Fv Fv
Dendrocopos leucotos Fv Fv Fv Fv
Dryocopus martius Fv Fv Fv Fv
Ficedula albicollis Fv Fv Fv Fv
Ficedula parva Fv Fv Fv Fv
Glaucidium passerinum Fv Fv Fv Fv
Picoides tridactylus Fv Fv Fv Fv
Strix uralensis Fv Fv Fv Fv
Tetrao urogallus Fv Fv Fv Fv
Neevaluată: specia nu a fost identificată în sit, U1-nefavorabilă–inadecvată, U2-nefavorabilă-rea, X–necunoscută, FV-
favorabilă
Tabel 2.4.2.Starea de conservare a habitatelor din ROSCI0085
Nr.
crt
Cod
Natura
2000
Denumire
Stare de conservare
Suprafaţă Structură
şi funcţii
Perspective Global
1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale Fv Fv Fv Fv
2 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi
Rhododendron myrtifolium
Fv Fv Fv Fv
3 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix Fv Fv Fv Fv
4 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-
panonice
Fv Fv Fv Fv
5 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios
U2 U2 U2 U2
6 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în
specii pe substraturi silicioase
U2 U2 U2 U2
7 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
U1 U1 U1 U1
Page 89
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
89
8 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte
higrofilede la nivelul câmpiilor, până la
cel montan și alpin
U1 Fv U1 U1
9 6520 Fâneţe montane U1 U2 U1 U2
10 7110* Turbării active U1 U1 U1 U1
11 8220 Versanți stâncoși cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase
Fv Fv Fv Fv
12 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Fv Fv Fv Fv
13 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Fv Fv Fv Fv
14 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
U1 U1 Fv U1
15 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion)
Fv Fv Fv Fv
16 9410 Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio –
Piceetea)
Fv Fv U1 U1
17 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră Neevaluat Neevaluat Neevaluat Neevaluat
18 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum
Neevaluat Neevaluat Neevaluat Neevaluat
U1-nefavorabilă–inadecvată, U2-nefavorabilă-rea, X–necunoscută, FV- favorabilă
2.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul
estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este
suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)
Informaţii referitoare la acest aspect se pot eventual obţine, observând comparativ situaţia prezentată în
formularele standard ale ROSCI0085 şi ROSPA0043 cu informaţiile prezentate în planul de
management. Aceste comparaţii însă nu permit în prezent sesizarea dinamicii mărimii efectivelor
populaţionale ale speciilor şi suprafeţei habitatelor. Informaţii clare referitoare la dinamica speciilor şi
habitatelor se vor putea obţine doar odata cu implementarea activitaţilor de monitorizare. Situaţia
actuală este prezentată în tabelele 2.5.1 şi 2.5.2.
Page 90
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
90
Tabel 2.5.1 Mărimea populaţiilor speciilor la nivelul ROSCI0085 şi ROSPA0043
Nr.
crt
Specia FS ROSCI
(dec. 2006)
FS ROSCI
(feb. 2016)
FS ROSPA
(dec. 2006)
FS ROSPA
(feb. 2016)
Plan de
management
1 Canis lupus prezentă prezentă - - 30-40i
2 Lutra lutra prezentă prezentă - - 32-56
3 Lynx lynx prezentă prezentă - - 15-25
4 Ursus arctos comună prezentă - - 50-70i
5 Bombina variegata comună prezentă - - 1200-2200
6 Triturus cristatus rară prezentă - - neidentificată
7 Barbus meridionalis prezentă prezentă - - 5000-10000
8 Cottus gobio prezentă prezentă - - 6000-24000
9 Eudontomyzon
danfordi
prezentă prezentă - - neidentificată
10 Gobio uranoscopus nelistată prezentă - - neidentificată
11 Buprestis splendens foarte rară prezentă - - neidentificată
12 Callimorpha
quadripunctaria
rară prezentă - - 5000-10000 i
13 Cerambyx cerdo prezentă prezentă - - necunoscută
14 Cordulegaster heros prezentă prezentă - - necunoscută
15 Euphydryas aurinia prezentă prezentă - - neidentificată
16 Lycaena dispar prezentă prezentă - - necunoscută
17 Nymphalis
vaualbum
prezentă? prezentă - - neidentificată
18 Ophiogomphus
cecilia
prezentă prezentă - - neidentificată
19 Pholidoptera
transsylvanica
prezentă prezentă - - >10000i
20 Pseudogaurotina
excellens
prezentă? prezentă - - neidentificată
21 Rosalia alpina rară prezentă - - necunoscută
22 Buxbaumia viridis foarte rară prezentă - - >31 i
23 Campanula serrata relativ
comună
prezentă - - Identificată în 5
locaţii
24 Dicranum viride rară prezentă - - 13,5 mp
25 Drepanocladus
vernicosus
rară prezentă - -
Page 91
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
91
26 Meesia longiseta rară prezentă - - Neidentificată
27 Tozzia carpathica rară prezentă - - >44 i
28 Aegolius funereus 300-350 p 300-350 p 126-181p
29 Bonasa bonasia 500-600 p 500-600 p 600-700p
30 Caprimulgus
europaeus
50-60 p 50-60 p 133p
31 Dendrocopos
leucotos
150-230 p 150-230 p 131p
32 Dryocopus martius 300-400 p 300-400 p 415p
33 Ficedula albicollis 7000-12000 p 7000-12000
p
2500-4000p
34 Ficedula parva 1200-2000 p 1200-2000 p 700-100p
35 Glaucidium
passerinum
80-100 p 100-200 267p
36 Picoides tridactylus 250-300 p 250-300 p 446p
37 Strix uralensis 70-80 p 70-80 p 52p
38 Tetrao urogallus 300-500 i 300-500 i 250-300i
Tabel 2.5.2 Suprafaţa habitatelor la nivelul ROSCI0085
Nr.
crt
Cod
Natura
2000
Denumire
FS
ROSCI
(dec.
2006)
FS
ROSCI
(feb.
2016)
Plan de management
Suprafaţă Acoperire
1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2% - 10000-
15000 ha
7,2-10,92%
2 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi
Rhododendron myrtifolium
5% - 3000-5000
ha
2,18-3,64%
3 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix 1% - 2-5 ha 0,001-0,003%
4 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-
panonice
0,001% - 4 ha 0,002%
5 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios
0,1% - 1200-2000
ha
0,87-1,45%
6 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în
specii pe substraturi silicioase
0,01% - 120-200 ha 0,08-0,14%
7 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase sau argiloase (Molinion
0,01% - 342 ha 0,24%
Page 92
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
92
caeruleae)
8 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul câmpiilor, până
la cel montan și alpin
1% - 210 ha 0,15%
9 6520 Fâneţe montane 5% - 5000-6000
ha
3,64-4,37%
10 7110* Turbării active 1% - 200 ha 0,14%
11 8220 Versanți stâncoși cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase
0,001% - 200 ha 0,14%
12 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10% - 15441 ha 11,24%
13 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,5% - 266 ha 0,19%
14 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
0,2% - 71 ha 0,05%
15 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion)
15% - 11913 ha 8,67%
16 9410 Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio –
Piceetea)
40% - 78907 ha 57,45%
17 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră necuno
scut
necuno
scut
642 ha 0,47%
18 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum
necuno
scut
necuno
scut
733 ha 0,53%
2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale
protejate de interes comunitar SCI și SPA Frumoasa
Integritatea unei ariei naturale protejate este afectată dacă prin implementarea unui plan/proiect se
reduce semnificativ suprafaţa habitatelor şi/sau mărimea efectivului populaţional al speciilor de interes
comunitar, sau se ajunge la fragmentarea puternică a habitatelor de interes comunitar şi sau a
habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes
conservativ. De asemenea, un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă
acesta induce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de
Page 93
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
93
conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Astfel, integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectată dacă un plan sau
un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, să conducă la:
reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes
comunitar din perimetrul sitului Natura 2000: Nu este cazul.
reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar: Nu este cazul.
fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar: Nu este cazul.
fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de vedere ecologic speciilor
de interes comunitar: Nu este cazul.
apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar: Nu este cazul.
producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei
naturale protejate de interes comunitar: Nu este cazul.
Evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI și SPA Frumoasa
îi revine ca sarcină structurii de administrare a sitului Natura 2000, care trebuie să asigure
implementarea planului de management. Printre rezultatele implementării planului de management se
regăsește și evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea celor două
situri Natura 2000.
2.7. Obiectivele de conservare ale ROSCI0085 şi ROSPA0043 Frumoasa
Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menţinerea
şi/sau restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
Siturile Natura 2000 Frumoasa beneficiază de existenţa unui plan de management, dar care în prezent
nu este încă legiferat. În acest plan au fost stabilite obiectivele de conservare specifice celor două
situri, în cadrul Programului 1. Managementul biodiversității și peisajului, astfel:
Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor și habitatelor de
interes conservativ;
Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ;
Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor
Page 94
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
94
și speciilor de interes comunitar/național;
Obiectiv specific 4: Aplicarea măsurilor pentru reconstrucție ecologică;
Obiectiv specific 5: Întreținerea și diversificarea bazei de date privind biodiveristatea;
Obiectiv specific 6: Aplicarea măsurilor pentru conservarea peisajului caracteristic ariei protejate.
Fiecare dintre obiectivele menţionate are asociate măsuri de conservare de tip activitate sau restricţie în
funcţie de natura impacturilor antropice identificate.
În ceea ce priveşte impactul J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare, care se manifestă în prezent ca
presiune actuală cu efect doar asupra ihtiofaunei şi cu intensitate scăzută, există în planul de
management trei tipuri de măsuri de conservare, după cum urmează:
Măsuri statutare/legislative: nu este cazul unor măsuri legislative/statutare suplimentare celor
existente.
Măsuri administrative: - controlul respectării asigurării debitului de servitute, în special în
perioadele de secetă prelungită.
Măsuri contractuale: - monitorizarea debitelor şi a factorilor abiotici ce pot influenţa valoarea
acestora.
În ceea ce priveşte impactul J03.02.01 Reducerea migraţiei / bariere de migraţiune, care se manifestă
în prezent ca presiune actuală cu efect doar asupra ihtiofaunei şi cu intensitate scăzută, există în planul
de management de asemenea trei tipuri de măsuri de conservare, după cum urmează:
Măsuri statutare/legislative: nu este cazul unor măsuri legislative/statutare suplimentare celor
existente.
Măsuri administrative: nu este cazul.
Măsuri contractuale: - monitorizarea migraţiei în cele 3 puncte de Cibin, Râul Sadu şi Râul Vad.
În ceea ce priveşte impactul J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat,
care se manifestă în prezent ca presiune actuală cu efect doar asupra ihtiofaunei şi cu intensitate
scăzută, există în planul de management de asemenea trei tipuri de măsuri de conservare, după cum
urmează:
Măsuri statutare/legislative: - interzicerea pe o perioadă de 5 ani a unor captări de apă
suplimentare faţă de cele existente în prezent, daca impactul este semnificativ.
- evitarea în extravilan a oricăror lucrări de amenajare /regularizare a malurilor pe cursurile de
apă ce reprezintă habitatul speciilor; dacă impactul este semnificativ
- interzicerea exploatării de nisip şi pietriş din albiile râurilor.
Page 95
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
95
Măsuri administrative: - controlul respectării normelor de exploatare a masei lemnoase
împreună cu Garda de Mediu, Garda Forestieră, Jandarmeria şi Poliţia;
- controlul asigurării debitelor de servitute la captările existente;
- evaluarea adecvată a planurilor/proiectelor ce pot avea efecte semnificative asupra stării de
conservare a speciilor.
Măsuri contractuale:
- monitorizarea stării de conservare a speciilor
- realizarea unui studiu privind caracteristicile hidrologice actuale ale ecosistemelor acvatice
din sit şi prognoza evoluţiei lor în contextul schimbărilor climatice.
Aceste forme de impacturi, respectiv J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare, J03.02.01 Reducerea
migraţiei / bariere de migraţiune şi J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
nu sunt menţionate nici ca presiuni şi nici ca ameninţări atât în ce priveşte habitatele de interes
conservativ cât şi în ceea ce priveşte speciile de mamifere, amfibieni, nevertebrate, păsări si plante.
În cadrul obiectivului de conservare Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare
favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național pentru habitatele de pădure
9110, 91V0, 9410, 9130, 91E0*, 91D0* , referitor la impactul D02 Linii de utilități și servicii, a cărui
intensitate actuală nu este precizată, sunt enumerate următoarele măsuri de conservare:
Interzicerea construcției de microhidrocentrale cu exceptia dispozitivelor care deservesc
nevoile de administrare silvica în cuprinsul sitului şi nu afectează semnificativ cursurile de apă.
Evaluarea riguroasă a impactului de mediu local și cumulat la construcția altor rețele de
utilități pe cuprinsul sitului.
Unde este cazul, măsuri de replantare a suprafeţelor afectate.
Conform Art. 22 din regulamentul ariilor protejate ROSCI0085 şi ROSPA0043, care este anexă a
planului de management “……Nu este permisă realizarea de captări, devieri de cursuri de apă,
realizarea de microhidrocentrale, lucrări de regularizări de maluri dacă acestea au impact
semnificativ asupra ariilor naturale protejate sau dacă acestea se propun să se amplaseze în
habitatele de aninișuri 91E0* sau turbării 91D0*, 8220, 7110*”.
Ţinând cont de acestea considerăm că obiectivele de conservare ale ariilor protejate nu sunt
periclitate de realizarea proiectului microhidrocentralei care face obiectul prezentului SEA.
Page 96
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
96
2.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 Frumoasa
Evaluarea stării de conservare a unei arii naturale protejate constă, cel puţin, în însumarea stării de
conservare a habitatelor naturale şi a specilor de interes conservativ şi/sau protectiv, direct corelat cu
presiunile antropice şi naturale din prezent.
În subcapitolul 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a fost
prezentată situaţia stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor din ROSCI0085 şi
ROSPA0043.
În ceea ce priveşte speciile de interes conservativ din cele două arii protejate situaţia actuală este
prezentată în figura 2.8.1.
Figura 2.8.1 Starea actuală de conservare a speciilor din ROSCI0085 şi ROSPA0043
(U1-nefavorabilă–inadecvată, U2-nefavorabilă-rea, X–necunoscută, FV- favorabilă, Neev.- neevaluată)
În ceea ce priveşte habitatele de interes conservativ din ROSCI0085 situaţia actuală este prezentată în
figura 2.8.2.
Page 97
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
97
Figura 2.8.2 Starea actuală de conservare a speciilor din ROSCI0085 şi ROSPA0043
(U1-nefavorabilă–inadecvată, U2-nefavorabilă-rea, X–necunoscută, FV- favorabilă, Neev.- neevaluată)
Page 98
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
98
3. Identificarea şi evaluarea impactului
3. 1 Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului
Obiectiv Coordonate stereo 70
Captare MHC X = 435222.440 Y = 452795.885
Centrală MHC X = 437793.861 Y = 453807.776
Lungime conductă aducțiune: 3000 m.
Ţinând cont de situaţia cadastrală prezentă, atât captarea cât şi centrala MHC vor fi realizate pe teren
privat. Centrala va fi amplasată pe terenul cu număr cadastral 103043 şi cu suprafaţă de 950 mp,
conform extrasului CF această suprafaţă este intravilan ocupată de păşune.
Fig. 3.1.1 Aspecte asupra suprafeţei pe care se va instala centrala MHC
Page 99
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
99
Captarea va fi realizată pe teren proprietate privată cu număr cadastral 103078 cu suprafaţa de 1834
mp. Conform extrasului CF această suprafaţă este ocupată de fâneaţă
Fig. 3.1.2 Aspecte asupra suprafeţei pe care se va instala captarea MHC
Suprafaţa de teren pe care se va realiza centrala MHC, este acoperită în întregime de asociaţia
Coryletum avellanae Soó 1927 (Syn.: Rubo-Coryletum auct. rom. non Oberd. 1957), care formează
Page 100
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
100
habitatul R3119 Tufarisuri de alun (Corylus avellana), ce nu are corespondent Natura 2000 nefiind un
habitat de interes conservativ.
Pe această suprafaţă stratul arborilor realizează o acoperire de circa 7-10% şi este edificat de Carpinus
betulus, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Malus sylvestris şi Alnus incana. Stratul arbustiv
realizează o acoperire de circa 80% şi este edificat de Corylus avellana, Rubus idaeus, Sambucus
nigra, Spiraea chamaedryfolia si este prezentă de asemenea specia Clematis vitalba. În stratul
regenerativ sunt Fagus sylvatica şi Sambucus nigra. Stratul ierbos realizează de asemenea o acoperire
de circa 80% şi este edificat de Urtica dioica şi Lamium galeobdolon, care sunt speciile cel mai
abundente, la care se adaugă Athyrium filix-femina, Galeopsis speciosa, Galium odoratum, Knautia
dipsacifolia, Actaea spicata, Geranium phaeum, Geranium robertianum, Geum urbanum, Glechoma
hederacea, Heracleum sphondyllium s. sphondyllium, Chrysanthemum leucanthemum şi Circaea
lutetiana.
Dintre speciile de faună pe această suprafaţă au fost identificate Rana temporaria, Fringilla coelebs,
Garrulus glandarius şi Parus major.
Suprafaţa de teren pe care se va realiza captarea MHC, este acoperită în întregime de asociaţia
Carpino-Fagetum Pauca 1941, care formează habitatul R4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica)
si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera, ce are ca şi corespondent Natura 2000 habitatul
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum [Asperulo-Fagetum beech forests], care este de interes
conservativ.
Pe această suprafaţă stratul arborilor realizează o acoperire de circa 85% şi este edificat în special de
Carpinus betulus, care realizează o acoperire de 40% şi alături de care apar, Fagus sylvatica şi Acer
pseudoplatanus. . Stratul arbustiv realizează o acoperire de circa 12% şi este edificat în principal de
Carpinus betulus şi Corylus avellana în amestec cu Sambucus nigra, Sorbus aucuparia, Spiraea
chamaedryfolia. În stratul regenerativ sunt prezente Acer pseudoplatanus, Alnus incana, Carpinus
betulus, Fagus sylvatica, Sambucus nigra
Stratul ierbos realizează o acoperire de circa 65% şi este edificat de Asarum europaeum, Lamium
galeobdolon, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Actaea spicata, Brachypodium
sylvaticum, Chrysanthemum leucanthemum, Circaea lutetiana, Geranium phaeum, Luzula luzuloides,
Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Polygonatum odoratum, Polygonatum
verticillatum şi Pulmonaria officinalis
Dintre speciile de faună pe această suprafaţă a fost identificată Parus major, Sitta europaea, Fringilla
Page 101
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
101
coelebs, Garrulus glandarius, Motacilla alba, Turdus philomelos şi Rana temporaria.
Ce mai mare parte a traseului de 3000m pe care îl va urma conducta de aducţiune de aducţiune este
ocupată de asociaţia Junco – Menthetum longifoliae Lohm, care edifică habitatul R3709 Comunitati
danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus si Agrostis canina, care nu are corespondent Natura 2000 şi nu
este de interes conservativ. Asociaţia este edificată de Agrostis stolonifera, cu Urtica dioica, Achillea
millefolium, Galeopsis speciosa, Agrimonia eupatoria, Holcus lanatus, Impatiens noli-tangere, Juncus
inflexus, Juncus tenuis, Mentha longifolia, Polygonum lapathifolium, Rumex acetosa, Trifolium
pratense, Trifolium repens, Tussilago farfara etc.
Aici au fost identificate specii de animale de interes conservativ, respectiv Cyalimorpha
quadripunctaria (11 indivizi), Cordulegaster heros (3 indivizi) şi Bombina variegata (11 indivizi). A
fost observaţtă în această zonă şi specia Dryocopus martius precum şi specia Lacerta agilis.
Individ Bombina variegata Individ Cyalimorpha quadripunctaria
În zona cu coordonatele centrului N: 45.578881977126, E: 24.1920200083404, Alt.: 547.370178, a
fost identificaţă asociaţia Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991, care aparţine
habitatului de interes conservativ 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Aici, stratul arborilor realizează o acoperire de circa 60% şi este edificat de Alnus incana, Fagus
sylvatica, Fraxinus excelsior şi Acer pseudoplatanus. În stratul arbustic sunt prezente Rubus idaeus,
Sambucus nigra şi Corylus avellana şi apare şi Clematis vitalba. Stratul ierburilor este edificat de
Agrostis stolonifera, Urtica dioica, Aegopodium podagraria, Achillea millefolium, Galeopsis speciosa,
Angelica sylvestris, Bidens tripartita, Deschampsia caespitosa, Dryopteris filix-mas, Erigeron annuus,
Page 102
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
102
Holcus lanatus, Impatiens noli-tangere, Juncus inflexus, Lycopus europaeus, Plantago major, Poa
nemoralis, Ranunculus acris, Ranunculus repens, Rumex acetosa şi Telekia speciosa
În ceea ce priveşte absenţa speciei Barbus meridionalis din tronsonul râului Lotrioara vizat pentru
implementarea proiectului MHC, aceasta se poate datora şi existenţei unui mic baraj de lemn în
punctul cu coordonatele N: 45.578881977126, E: 24.1920200083404 (Fig. 3.1.3).
Fig. 3.1.3 Baraj de lemn pe râul de pe Lotrioara în zona de implementare a proiectului.
3.2. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra habitatelor
de interes comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Frumoasa
Pentru reducerea impactului proiectului s-a avut în vedere din faza de proiectare ca dimensiunile
proiectului să fie minime în vederea restrângerii suprafețelor afectate temporar și permanent. Ca
urmare a efectuării observaţiilor în teren, considerăm următoarele aspecte:
Habitatele de interes comunitar identificate în aria de implementare a proiectului sunt
următoarele: 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum şi 91E0* Păduri aluviale de Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior;
Ocuparea definitivă de teren (care nu este fond forestier) aferentă construirii pragurilor de
captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor, este de
417 mp. În urma prelucrării datelor colectate din teren s-a constatat că o suprafaţă de 247mp
Page 103
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
103
aferentă construirii pragurilor de captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare are
corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum. Această pierdere definitivă reprezintă 0,0092% din suprafața totală a habitatului la
nivelul SCI Frumoasa;
Pierderea temporară de teren aferentă pozării subterane a conductelor de aducțiune a fost
cuantificată la aproximativ 6000 mp. Din lungimea totală a conductelor de aducțiune o lungime
cumulată de 100 m străbate habitate forestiere Toată suprafața de 200 mp (pierdere temporară
de suprafețe ocupată cu vegetație forestieră) are corespondență în tipul de habitat de interes
comunitar 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior. Această pierdere
temporară reprezintă 0,028 % din suprafața totală estimată a habitatului la nivelul SCI
Frumoasa;
Restul suprafeței cumulate de 5200 mp vizate pentru pozarea subterană a conductelor de
aducțiune include suprafețe aflate la rambleul drumului și nu necesită eliminare de arbori (în
fapt, aici existăasociații vegetale neforestiere)
Habitat Pondere şi suprafaţă în
ROSCI0085
Suprafața și ponderea
suprafeței pierdute
definitiv în raport cu
suprafața estimată a
habitatului la nivelul SCI
Frumoasa
Ponderea suprafeței
pierdute temporar în
raport cu suprafața
estimată a habitatului la
nivelul SCI Frumoasa (%)
ha % ha % ha %
9130 –
Păduri de fag
de tip
Asperulo-
Fagetum
266 0,19 0,0247 0,0092 - -
91E0*
Păduri
aluviale de
Alnus
glutinosa şi
Fraxinus
excelsior
71 0,05 - - 0,02 0,028
Page 104
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
104
3.3. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor
populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul
siturilor Frumoasa
Ca urmare a efectuării observaţiilor în teren considerăm următoarele aspecte:
Speciile de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa identificate ca prezente sau potențial
prezente în aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Ursus arctos, Canis lupus,
Callimorpha quadripunctaria, Cordulegaster heros, Pholidoptera transsylvanica, Rosalia
alpina şi Bombina variegata;
Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă de suprafață forestieră evaluată la 417
mp (aferentă construirii pragurilor de captare pe suprafețe de mal, deznisipatoarelor, camerelor
de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor), precum și pierderea temporară de suprafețe
forestiere pe circa 200 mp (aferent tronsoanelor conductelor de aducțiune care necesită
părăsirea rambleului drumului forestier, respectiv tronsoane cuprinse între camerele de
încărcare și rambleul drumului și între rambleul drumului și centralele hidroelectrice). Aceste
pierderi de habitat, evaluate în total 0,0002% din suprafața potențial utilizată de carnivore în
SCI Frumoasa
Pe tronsonul de râu cuprins între captare şi clădirea centralei nu trăiesc specii de peşti de interes
conservativ şi nici specia Lutra lutra;
Având în vedere că suprafeţele destinate pozării conductelor de aducţiune sunt restrânse şi
corespund numai parţial ecologiei şi biologiei lepidopterului Callimorpha quadripunctaria, iar
degradarea covorului vegetal pe aceste suprafeţe este temporară, considerăm că implementarea
obiectivului de investiţii nu poate să conducă sub nici o formă la modificarea statutului de
conservare a speciei la nivelul SCI Frumoasa;
Prezența odonatei Cordulegaster heros a fost identificată în aria proiectului într-un punct.
Adulții nu pot fi afectați sub nicio formă de implementarea proiectului, iar debitul de servitute
asigură existența speciei în stare larvară;
Orthopterul Pholidoptera transsylvanica a fost identificat în amonte de zona de implementare a
proiectului de investiţii, impactul asupra speciei fiind astfel nul.
Rosalia alpina nu a fost identificată în aria proiectului, dar este posibil ca în zonele cu
exemplare de fag cu vârste înaintate din vecinătate specia să fie prezentă. Considerăm că
impactul asupra speciei este nul;
Page 105
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
105
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului a fost identificat un singur acvatoriu
corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei Bombina variegata, respectiv 2 indivizi
aparţinând speciei. Acest efectiv reprezintă 0,16-0,09% din efectivul de 1200-2200, al speciei
în ROSCI0085. Considerăm impactul ca fiind nesemnificativ.
Speciile de păsări de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa identificate ca prezente sau
potențial prezente în aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Dryocopus martius,
Ficedula albicollis, Dendrocopos leucotos; Strix uralensis şi Glaucidium passerinum.
Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă de suprafață forestieră evaluată la 417
mp (aferentă construirii pragurilor de captare pe suprafețe de mal, deznisipatoarelor, camerelor
de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor), precum și pierderea temporară de suprafețe
forestiere pe circa 200 mp (aferent tronsoanelor conductelor de aducțiune care necesită
părăsirea rambleului drumului forestier, respectiv tronsoane cuprinse între camerele de
încărcare și rambleul drumului și între rambleul drumului și centralele hidroelectrice). Pe
aceste suprafeţe habitatul forestier existent este mult suboptimul ecologic al speciilor de
ciocănitori şi al prădătoarelor de noapte, chiar şi al muscarului gulerat fiind acoperite cu arbori
tineri şi cu coronament slab închegat. De altfel nici una dintre aceste specii nu a fost identificat
în teren în zona de investiţie, ele fiind specii potenţial prezente în vecinătate.
3.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect
Siturile Natura 2000 se administrează în baza principiilor unei dezvoltări durabile. Scopul acestei
rețele este acela de a găsi soluții pentru a permite desfășurarea activităților economice simultan cu
protejarea biodiversității în Europa, și nu acela de a interzice activitățile economice. În acest context,
obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în asigurarea pe termen lung a
„statutul de conservare favorabilă‛ pentru speciile şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul
fiecărui sit desemnat în parte.
Deşi legislaţia specifică nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare favorabilă‛,
României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la
îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii într-o
anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia populaţiei din cadrul sitului.
Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’
Directive 92/43/EEC‛:
Page 106
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
106
Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e). al
Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul
proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste
impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-unul mai puţin
favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a
habitatului. Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de habitate naturale, specifice din
punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes comunitar, constituie o altă presiune asupra
valorilor naturale de interes conservativ în spaţiul european.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unei arii protejate, dar afectează în mod direct speciile şi
de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
In general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie in cadrul habitatelor naturale si
seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si faunei. In cazul pasarilor
aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone limitrofe, motivul fiind ocuparea
habitatului de catre constructii sau zgomotul generat de lucrarile efective de constructie.
Impactul direct aferent implementării obiectivului de investiţie constă în modificări fizice ale
cadrului natural actual, precum și în disturbarea faunei de interes conservativ, în funcţie de etapa de
construcţie, după cum urmează:
Tabel 3.4.1 Caracterizarea formelor de impact
Nr.
crt
Etape aferente fazei de
execuție
Tip de impact Efecte asupra speciilor și
habitatelor de interes
comunitar
1 Săpături pentru devierea
provizorie a râului pentru
realizarea pagului de captare
Creșterea turbidității apei – impact
direct;
Pierderi definitive de suprafețe de
habitate de interes comunitar –
impact direct;
Disturbarea fonică a carnivorelor
mari și a avifaunei de interes
comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
2 Săpături pentru fundaţiile
pragului de captare, a
deznisipatorului și a camerei de
încărcare
Negativ nesemnificativ.
Pierderile definitive au fost
cuantificate pentru fiecare
entitate de interes conservativ în
parte în cadrul secțiunii III.2 şi
III.3
3 Turnarea betoanelor pentru
realizarea pragului de captare, a
scării de peşti, a
deznisipatorului și a camerei de
încărcare
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor
4 Montarea dispozitivelor - -
Page 107
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
107
mecanice de control al debitului
apei
5 Montarea senzorilor de debite - -
6 Demontarea sistemului de
deviere a cursului raului
Creșterea turbidității apei – impact
direct;
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
7 Decopertarea zonei de realizare
a tranşeului de pozare a
conductei
Creșterea gradului de poluare
fonică în zona drumului forestier –
impact direct
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor,
perioada de timp necesară
executării lucrărilor este relativ
scurtă, iar în vecinătatea acestor
suprafețe zgomotul de fond este
semnificativ
8 Săparea/excavarea tranșeului
pentru pozarea conductei de
aducţiune;
Realizarea patului de pozare;
Realizarea umpluturii tranşeului
conductei
Creșterea gradului de poluare
fonică în zona drumului forestier –
impact indirect
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor,
perioada de timp necesară
executării lucrărilor este relativ
scurtă, iar în vecinătatea acestor
suprafețe zgomotul de fond este
semnificativ
9
10
11 Readucerea traseului conductei
de aducțiune la starea iniţială
Impact pozitiv în ceea ce privește
renaturarea suprafeței degradate –
impact direct
Pozitiv redus.
Pe aproape întreaga lungime a
traseului conductei de
aducțiune, suprafețele vizate
pentru pozarea subterană a
conductelor de aducțiune sunt
în zona rambleului drumului
forestier
12 Excavarea fundaţiei pentru
realizarea centralelor electrice
Realizarea construcţiei clădirii
din beton armat care găzduieşte
centralele electrice
Amenajarea căii de acces
Pierderi definitive de suprafețe de
habitate de interes comunitar și de
habitate corespunzătoare ecologiei
și etologiei, după caz, a speciilorde
interes comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Pierderile definitive au fost
cuantificate pentru fiecare
entitate de interes conservativ în
parte în cadrul secțiunii
13
14
15 Disturbarea fonică a carnivorelor
mari și a avifaunei de interes
comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor
16 Instalarea turbinelor
- -
17 Realizarea instalaţiei electrice
interioare: montare cabluri,
aparataj de comutaţie, montare
- -
Page 108
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
108
trafo, conexiunea la reţea
18 Instalarea sistemului de
monitorizare şi telecomadă
- -
19 Excavarea fundaţiei deversării Creșterea turbidității apei în aval –
impact direct;
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
20 Realizarea blindajelor şi a
structurii de beton armat
21 Realizarea gabioanelor de
protecţie
3.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung
Impactul pe termen scurt, suprapus în mare parte perioadei de construcție propriu-zisă, cuprinde
următoarele faze distincte:
Faza de construcție în zona captărilor de apă;
Faza de pozare subterană a conductelor de aducțiune la rambleul drumului forestier;
Faza de construcție a clădirilor microhidrocentralelor;
Faza de montare a turbinelor și a echipamentelor auxiliare;
Faza de testare a funcționării treptelor MHC;
Faza de reconstrucție ecologică a suprafețelor afectate temporar;
Perioada aferentă fazei de construcție este estimată la 14 luni.
Formele de impact care se manifestă pe termen scurt au fost prezentate în secţiunea 3.4, majoritatea
având caracter de impact direct.
Perioada de funcționare a proiectului, estimată la 30 de ani, constă în exploatare (producere energie
electrică ca urmare a uzinării apei) și mentenanță.
Pe termen lung, impactul major al implementării obiectivului de investiții constă în ocuparea
definitivă de teren, respectiv 247mp aferentă construirii pragului de captare, a deznisipatorului,
camereir de încărcare, are corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag
de tip Asperulo-Fagetum. Această pierdere definitivă reprezintă 0,009% din suprafața totală a
habitatului la nivelul SCI Frumoasa.
Page 109
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
109
3.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de
dezafectare a proiectului
Tabel 3.6.1 Caracterizarea formelor de impact
Nr.
crt
Etape aferente fazei de
execuție
Tip de impact Efecte asupra speciilor și
habitatelor de interes
comunitar
1 Săpături pentru devierea
provizorie a râului pentru
realizarea pagului de captare
Creșterea turbidității apei – impact
direct;
Pierderi definitive de suprafețe de
habitate de interes comunitar –
impact direct;
Disturbarea fonică a carnivorelor
mari și a avifaunei de interes
comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
2 Săpături pentru fundaţiile
pragului de captare, a
deznisipatorului și a camerei de
încărcare
Negativ nesemnificativ.
Pierderile definitive au fost
cuantificate pentru fiecare
entitate de interes conservativ în
parte în cadrul secțiunii III.2 şi
III.3
3 Turnarea betoanelor pentru
realizarea pragului de captare, a
scării de peşti, a
deznisipatorului și a camerei de
încărcare
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor
4 Montarea dispozitivelor
mecanice de control al debitului
apei
- -
5 Montarea senzorilor de debite - -
6 Demontarea sistemului de
deviere a cursului raului
Creșterea turbidității apei – impact
direct;
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
7 Decopertarea zonei de realizare
a tranşeului de pozare a
conductei
Creșterea gradului de poluare
fonică în zona drumului forestier –
impact direct
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor,
perioada de timp necesară
executării lucrărilor este relativ
scurtă, iar în vecinătatea acestor
suprafețe zgomotul de fond este
semnificativ
8 Săparea/excavarea tranșeului
pentru pozarea conductei de
aducţiune;
Realizarea patului de pozare;
Realizarea umpluturii tranşeului
conductei
Creșterea gradului de poluare
fonică în zona drumului forestier –
impact indirect
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor,
perioada de timp necesară
executării lucrărilor este relativ
9
10
Page 110
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
110
scurtă, iar în vecinătatea acestor
suprafețe zgomotul de fond este
semnificativ
11 Readucerea traseului conductei
de aducțiune la starea iniţială
Impact pozitiv în ceea ce privește
renaturarea suprafeței degradate –
impact direct
Pozitiv redus.
Pe aproape întreaga lungime a
traseului conductei de
aducțiune, suprafețele vizate
pentru pozarea subterană a
conductelor de aducțiune sunt
în zona rambleului drumului
forestier
12 Excavarea fundaţiei pentru
realizarea centralelor electrice
Realizarea construcţiei clădirii
din beton armat care găzduieşte
centralele electrice
Amenajarea căii de acces
Pierderi definitive de suprafețe de
habitate de interes comunitar și de
habitate corespunzătoare ecologiei
și etologiei, după caz, a speciilorde
interes comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Pierderile definitive au fost
cuantificate pentru fiecare
entitate de interes conservativ în
parte în cadrul secțiunii
13
14
15 Disturbarea fonică a carnivorelor
mari și a avifaunei de interes
comunitar – impact direct
Negativ nesemnificativ.
Disturbarea este generată local,
în apropierea amplasamentului
vizat de executarea lucrărilor
16 Instalarea turbinelor
- -
17 Realizarea instalaţiei electrice
interioare: montare cabluri,
aparataj de comutaţie, montare
trafo, conexiunea la reţea
- -
18 Instalarea sistemului de
monitorizare şi telecomadă
- -
19 Excavarea fundaţiei deversării Creșterea turbidității apei în aval –
impact direct;
Negativ nesemnificativ.
Lucrările sunt executate pe
termen scurt și au un caracter
puctiform
20 Realizarea blindajelor şi a
structurii de beton armat
21 Realizarea gabioanelor de
protecţie
Pierderile definitive de suprafețe de habitate de interes comunitar reprezintă se identifică ca impact
direct și la faza de operare. Este un impact pe termen lung şi constă în ocuparea definitivă de teren,
respectiv 247 mp aferentă construirii pragurilor de captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare
are corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum. Această pierdere definitivă reprezintă 0,009% din suprafața totală a habitatului la nivelul
SCI Frumoasa la care se adaugă
Page 111
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
111
Impactul major însă aferent fazei de operare constă în reducerea debitului natural al râului Lotrioara
pe un tronson de 3000m, diminuarea gradului de conectivitate longitudinală și generarea poluării
fonice.
Problema diminuării debitului natural ca urmare a preluării unei părţi a debitului în vederea uzinării
acestuia, având în vedere faptul că în aria proiectului nu au fost identificate specii de peşti de interes
comunitar dependente de ecosistemul lotic al râului Lotrioara și ținând cont de faptul că beneficiarul
este obligat la asigurarea unui debit de servitute stabilit de către Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor-INHGA, conform Ordinului nr. 661/2006 emis de MMGA care reglementează
documentaţiile tehnice prezentate de entităţi publice sau private pentru obţinerea avizului de
gospodărire a apelor privind construcţiile MHC-urilor, considerăm că acest tip de impact aferent fazei
de operare asupra speciilor de interes comunitar este nesemnificativ sau chiar nul. Soluția constructivă
adoptată pentru asigurarea conectivității longitudinale la nivelul pragului de captare prevede realizarea
scării de pești. Treptele acestei scări de pești un depășesc 20 cm, iar suprafață scării de pești va fi
placată cu piatră.
Disturbarea în timpul fazei de operare asupra faunei de interes comunitar din perimetrul siturilor
Natura 2000 Frumoasa este localizată în zona clădirii centralei și este de o intensitate foarte redusă,
aferentă activităților de producție de energie electrică și mentenanță. Avînd în vedere faptul că această
clădire este amplasată în imediata vecinătate a drumului forestier, considerăm că acest impact aferent
fazei de operare a proiectului este nesemnificativ pentru toate speciile de interes comunitar.
3.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual
Ţinând cont de informaţiile prezentate în secţiunile II şi III considerăm că nivelul impactului rezidual
va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect îl poate genera și pe care îl considerăm
nesemnificativ față de tipurile de habitate și speciile de interes comunitar identificate ca prezente în
aria proiectului.
În acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeței ocupate de
organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe amplasament a oricăror
substanțe care au potențial de a polua solul sau apa, se va asigura minimizarea degradării temporare a
suprafețelor de habitate din vecinătatea amplasamentelor proiectului.
În vederea renaturării eficiente a suprafețelor de habitate degradate temporar considerăm necesară
acordarea unei atenții speciale decopertei de sol. Solul decopertat, acolo unde acesta există (pe lungimi
Page 112
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
112
mari rambleul drumului este acoperit cu un strat gros de balast provenit de la întreținerea drumului
forestier), va fi depus separat de materialul excavat în faza de pozare a conductelor de aducțiune, iar
după pozarea subterană a conductelor și acoperirea cu materialul excavat, decoperta va fi reașezată ca
ultim strat pe traseul conductelor. Ca urmare a implementării corespunzătoare a acestei măsuri de
diminuare a impactului, considerăm că impactul rezidual aferent implementării proiectului la faza de
construcție va redus la minumum posibil.
III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ
Nu este cazul.
Page 113
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
113
III.9. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor natural
protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili
Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafaţa de habitat care va fi pierdut):
Habitatele de interes comunitar identificate în aria de implementare a proiectului sunt următoarele:
9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum şi 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior;
Ocuparea definitivă de teren ( care nu este fond forestier) aferentă construirii pragurilor de
captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor, este de
417mp. În urma prelucrării datelor colectate din teren s-a constatat că suprafaţa de 247mp
aferentă construirii pragurilor de captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare are
corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum. Această pierdere definitivă reprezintă 0,009% din suprafața totală a habitatului la
nivelul SCI Frumoasa;
Pierderea temporară de teren aferentă pozării subterane a conductelor de aducțiune a fost
cuantificată la aproximativ 6000 mp. Din lungimea totală a conductelor de aducțiune o lungime
cumulată de 100 m străbate habitate forestiere Toată suprafața de 200 mp (pierdere temporară
de suprafețe ocupată cu vegetație forestieră) are corespondență în tipul de habitat de interes
comunitar 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior. Această pierdere
temporară reprezintă 0,028 % din suprafața totală estimată a habitatului la nivelul SCI
Frumoasa;
Restul suprafeței cumulate de 5800 mp vizate pentru pozarea subterană a conductelor de
aducțiune include suprafețe aflate la rambleul drumului și nu necesită eliminare de arbori (în
fapt, aici existăasociații vegetale neforestiere)
În concluzie, considerăm că implementarea proiectului produce impact nesemnificativ asupra SCI
Frumoasa ca urmare a pierderilor de habitate de interes comunitar evaluate în prezenta documentație.
Indicator cheie nr. 2 (procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile
de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar)
Speciile de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa identificate ca prezente sau potențial prezente în
aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Ursus arctos, Canis lupus, Callimorpha
Page 114
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
114
quadripunctaria, Cordulegaster heros, Pholidoptera transsylvanica, Rosalia alpina şi Bombina
variegata;
Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă de suprafață evaluată la 417 mp,
precum și pierderea temporară de suprafețe pe circa 200 mp (aferent tronsoanelor conductelor
de aducțiune care necesită părăsirea rambleului drumului forestier, respectiv tronsoane
cuprinse între camerele de încărcare și rambleul drumului și între rambleul drumului și
centralele hidroelectrice). Aceste pierderi de habitat, evaluate în total 0,0002% din suprafața
potențial utilizată de carnivore în SCI Frumoasa
Având în vedere că suprafeţele destinate pozării conductelor de aducţiune sunt restrânse şi
corespund numai parţial ecologiei şi biologiei lepidopterului Callimorpha quadripunctaria, iar
degradarea covorului vegetal pe aceste suprafeţe este temporară, considerăm că implementarea
obiectivului de investiţii nu poate să conducă sub nici o formă la modificarea statutului de
conservare a speciei la nivelul SCI Frumoasa;
Prezența odonatei Cordulegaster heros a fost identificată în aria proiectului într-un punct.
Adulții nu pot fi afectați sub nicio formă de implementarea proiectului, iar debitul de servitute
asigură existența speciei în stare larvară;
Orthopterul Pholidoptera transsylvanica a fost identificat în amonte de zona de implementare a
proiectului de investiţii, impactul asupra speciei fiind astfel nul.
Rosalia alpina nu a fost identificată în aria proiectului, dar este posibil ca în zonele cu
exemplare de fag cu vârste înaintate din vecinătate specia să fie prezentă.
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului a fost identificat un singur acvatoriu
corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei Bombina variegata, respectiv 2 indivizi
aparţinând speciei. Acest efectiv reprezintă 0,16-0,09% din efectivul de 1200-2200, al speciei
în ROSCI0085.
Speciile de păsări de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa identificate ca prezente sau
potențial prezente în aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Dryocopus martius,
Ficedula albicollis, Dendrocopos leucotos; Strix uralensis şi Glaucidium passerinum.
Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă de suprafață evaluată la 417 mp
(aferentă construirii pragurilor de captare pe suprafețe de mal, deznisipatoarelor, camerelor de
încărcare și clădirilor microhidrocentralelor), precum și pierderea temporară de suprafețe pe
circa 200 mp (aferent tronsoanelor conductelor de aducțiune care necesită părăsirea rambleului
Page 115
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
115
drumului forestier, respectiv tronsoane cuprinse între camerele de încărcare și rambleul
drumului și între rambleul drumului și centralele hidroelectrice). Pe aceste suprafeţe habitatul
forestier existent este mult suboptimul ecologic al speciilor de ciocănitori şi al prădătoarelor de
noapte, chiar şi al muscarului gulerat fiind acoperite cu arbori tineri şi cu coronament slab
închegat. De altfel nici una dintre aceste specii nu a fost identificat în teren în zona de
investiţie, ele fiind specii potenţial prezente în vecinătate.
Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente):
Implementarea proiectului nu conduce la fragmentarea habitatelor utilizate de crnivorele mari de
interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa deoarece pe tot traseul de aducțiune a apei conductele de
aducțiune vor fi pozate subteran la marginea drumului forestier de pe Valea Lotrioarei.
Indicator cheie nr. 4 (durata sau persistenţa fragmentării): este condiţionat de indicatorul cheie nr. 3,
şi este nerelevant din punct de vedere al evaluării impactului proiectului asupra faunei de interes
conservativ din perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa.
Indicator cheie nr. 5 (durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar):
Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie înțeleasă ca fiind o disturbare/tulburare ca urmare a
producerii de zgomote, vibrații, a deplasări ale utilajelor și oamenilor. Disturbarea nu afectează
parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile şi de cele mai multe ori este
limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de construcție este estimată la aproximativ 14
luni.
În perioada de operare, estimată la 30 de ani, activitățile de producție energie electrică și mentenanță a
sistemului MHC nu vor genera disturbări ce să inducă retragerea faunei din zona clădirilor
microhidrocentralelor.
Indicator cheie nr. 6 (schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)):
Având în vedere caracteristicile proiectului și amplasamentele vizate de implementarea proiectului,
corelat cu situația existentă, precum și cu aspecte legate de ecologia și etologia speciilor de interes
comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa, considerăm că, urmare a
Page 116
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
116
implementării proiectului, nu vor fi înregistrate schimbări în densitățile populaționale pentru nici una
dintre speciile de interes comunitar.
Indicator cheie nr. 7 (scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
PP):
Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor
de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa.
Indicator cheie nr. 8 (indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii
naturale protejate de interes comunitar):
Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra speciilor și habitatelor
de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 Frumoasa.
Din analiza indicatorilor cheie relevanți privind impactul proiectului analizat considerăm că
integritatea siturilor Natura 2000 Frumoasa nu va fi afectată.
Page 117
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
117
4. Măsuri de reducere a impactului
4. 1. Măsuri de reducere a impactului în faza de construcție:
Delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeței ocupate de organizarea de
şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe amplasament a oricăror substanțe care
au potențial de a polua solul sau apa, se va asigura minimizarea degradării temporare a
suprafețelor de habitate din vecinătatea amplasamentelor proiectului;
Acordarea de atenţie sporită decopertei de sol: în vederea renaturării eficiente a suprafețelor de
habitate degradate temporar considerăm necesară acordarea unei atenții speciale decopertei de
sol. Solul decopertat, acolo unde acesta există (pe lungimi mari rambleul drumului este acoperit
cu un strat gros de balast provenit de la întreținerea drumului forestier), va fi depus separat de
materialul excavat în faza de pozare a conductei de aducțiune, iar după acoperirea cu materialul
excavat, decoperta va fi reașezată ca ultim strat pe traseul conductelor.
Scara de peşti: pentru asigurarea conectivității longitudinale la nivelul pragului de captare
prevede realizarea scării de pești. Treptele acestei scări de pești un depășesc 20 cm, iar
suprafață scării de pești va fi placată cu piatră.
Bazin de liniştire: întrucât proiectul tehnic nu prevede bazin de liniștire, recomandăm ca
soluția finală a proiectului să includă această structurăîn vederea reducerii turbidității în zonele
de restituire a apei uzinate;
recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului
asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potențial
prezente în zona amplasamentului proiectului de către un biolog/ecolog.
se interzice cu desăvârșire utilizarea altor suprafețe decât cele necesare executării lucrărilor
de construcție. Antreprenorul va delimita în acest sens zona de lucru în vederea minimizării
degradării temporare a terenurilor din vecinătatea amplasamentelor stabilite. De asemenea,
suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi restrânse la maximul posibil;
pe parcursul și după terminarea lucrărilor de construcții - montaj, amplasamentul se va elibera
de deșeuri și resturi de materiale;
deșeurile generate vor fi colectate și eliminate în conformitate cu legislația în vigoare. În acest
sens se va avea în vedere dotarea permanentă în zona aferentă organizării de șantier cu
Page 118
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
118
recipienți adecvați depozitării și transportării deșeurilor generate, precum și transportul
periodic al acestora la operatorii autorizați în preluarea acestora;
se vor folosi utilaje cât mai silențioase în vederea diminuării disturbării fonice a faunei de
interes comunitar din zonă;
se interzice sub orice formă depozitarea pe amplasament a oricăror substanțe care au
potențial de a polua solul sau apa;
transportul și depozitarea carburanților și lubrifianților se va face în recipienți
corespunzători normelor de depozitare și transport a produselor petroliere;
efectuarea reviziilor și întreținerii utilajelor și mijloacelor de transport va avea loc doar în
ateliere specializate
4. 2. Măsuri de reducere a impactului în faza de funcţionare:
Monitorizarea debitului de apă: este necesar a se face decătre un specialist în domeniul
biodiversității. În cazul înregistrării unor evenimente semnificative acestuia îi revine obligația
de a informa prompt autoritatea de mediu competentă și structura de administrare a siturilor
Natura 2000 Frumoasa
Monitorizarea calităţii apei: este necesar a se face decătre un specialist în domeniul
biodiversității. În cazul înregistrării unor evenimente semnificative acestuia îi revine obligația
de a informa prompt autoritatea de mediu competentă și structura de administrare a siturilor
Natura 2000 Frumoasa
În urma implementării adecvate a măsurilor de diminuare a impactului propuse în prezentul studiu de
evaluare adecvată, considerăm impactul rezidual al proiectului asupra capitalului natural de interes
comunitar în perimetrul siturilor Natura 2000 Frumoasa, ca fiind nesemnificativ asupra tuturor
tipurilor de habitate și speciilor.
Page 119
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
119
4.3. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului asupra speciilor și
habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potențial prezente în zona
amplasamentului proiectului, trebuie realizată de către un specialist în domeniul biodiversității.
Acestuia îi va reveni obligația de a monitoriza implementarea proiectului în toate fazele de execuție
aferente implementării proiectului și de a evalua modul în care vor fi respectate/implementate măsurile
de reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare și prin avizul structurii de administrare a
siturilor Natura 2000 Frumoasa. Rezultatele monitorizării implementării proiectului la faza de
construcție și respectării implementării măsurilor de reducere a impactului vor face obiectul unui
raport pe care beneficiarul îl va preda autorității de mediu competente, precum și administratorului
siturilor Natura 2000 Frumoasa.
În tabelul 4.3.1 prezentăm calendarul de implementare a monitorizare a măsurilor.
Tabel 4.3.1 Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Măsura de reducere a
impactului
Perioada de implementare Monitorizare/
responsabilitate
Delimitarea zonei de lucru Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Decoperta de sol Pe tot parcursul perioadei de
pozare a conductei de
aducțiune
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Scara de peşti În timpul constucţiei captării Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Monitorizarea implementării
măsurilor
În timpul constucţiei şi
funcţionării
Beneficiarul investiției
Utilizarea altor suprafețe Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție și după terminarea
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
Page 120
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
120
acestora
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Eliberarea de deșeuri și resturi
de materiale
Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție și după terminarea
acestora
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Utilizarea de utilaje cât mai
silențioase
Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție și după terminarea
acestora
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Transportul și depozitarea
carburanților
Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție și după terminarea
acestora
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Efectuarea reviziilor și
întreținerii utilajelor
Pe tot parcursul perioadei de
execuție a lucrărilor de
construcție și după terminarea
acestora
Beneficiarul investiției
Executantul lucrărilor,
supravegheat de specialistul în
domeniul biodiversității
Monitorizarea debitului de apă În perioada de funcționare a
obiectivului de investiții
Specialistul în domeniul
biodiversității
Monitorizarea calităţii apei În perioada de funcționare a
obiectivului de investiții
Specialistul în domeniul
biodiversității
Page 121
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
121
5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de
interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului
În vederea elaborării prezentului studiu de evaluare adecvată au fost desfăşurate următoarele etape de
lucru:
Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informaţii
relevante legate de distribuţia habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul SCI și SPA
Frumoasa, precum şi la preferinţele de habitat ale speciilor, aspecte de ecologie, etologie,
vulnerabilităţi etc. Au fost analizate toate informaţiile existente despre zona studiată. De asemenea, în
această etapă a fost studiată documentația tehnică a proiectului.
Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren
(faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională).
Coordonatele geografice ale proiectului au fost introduse într-un aparat GPS submetric în vederea
identificării precise a diverselor zone vizate de implementarea proiectului.
Etapa de colectarea a datelor din teren: desfăşurată în lunile iulie şi august 2016, a fost una dintre
cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind
rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse. În vederea acumulării de date din
teren a fost străbătut amplasamentul vizat de proiect pe toată lungimea, avându-se în vedere
identificarea de specii şi/sau habitate ale speciilor, precum şi habitate de interes comunitar, prin
metoda releveelor fitosociologice. Evaluarea prezenţei speciilor de interes comunitar pentru care a fost
desemnată SPA Frumoasa în zona investigată a fost realizată prin metoda totală. De asemenea au fost
realizate și observații din puncte fixe pentru evaluarea suprafeţelor din imediata vecinătate a
amplasamentului propus pentru implementarea proiectului.
Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informaţiilor din
teren acestea au fost centralizate, analizate şi coerelate cu informaţiile legate de natura proiectului, în
scopul evaluării potenţialului impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar şi în vederea
stabilirii eventualelor măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.
Page 122
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
122
Concluzii
Implementarea proiectului vizează afectarea unor suprafețe restrânse de habitate forestiere
aparținând la tipurile de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum şi 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
Ocuparea definitivă de teren ( care nu este fond forestier) aferentă construirii pragurilor de
captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor, este de
417 mp. În urma prelucrării datelor colectate din teren s-a constatat că suprafaţa de 247mp
aferentă construirii pragurilor de captare, a deznisipatoarelor, camerelor de încărcare are
corespondență în tipul de habitat de interes comunitar 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum. Această pierdere definitivă reprezintă 0,009% din suprafața totală a habitatului la
nivelul SCI Frumoasa;
Pierderea temporară de teren aferentă pozării subterane a conductelor de aducțiune a fost
cuantificată la aproximativ 6000 mp. Din lungimea totală a conductelor de aducțiune o lungime
cumulată de 100 m străbate habitate forestiere Toată suprafața de 200 mp (pierdere temporară
de suprafețe ocupată cu vegetație forestieră) are corespondență în tipul de habitat de interes
comunitar 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior. Această pierdere
temporară reprezintă 0,028 % din suprafața totală estimată a habitatului la nivelul SCI
Frumoasa
Speciile de interes comunitar la nivelul SCI Frumoasa identificate ca prezente sau potențial
prezente în aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Ursus arctos, Canis lupus,
Callimorpha quadripunctaria, Cordulegaster heros, Pholidoptera transsylvanica, Rosalia
alpina şi Bombina variegata;
Pe tronsonul de râu cuprins între captare şi clădirea centralei nu trăiesc specii de peşti de interes
conservativ şi nici specia Lutra lutra;
Având în vedere că suprafeţele destinate pozării conductelor de aducţiune sunt restrânse şi
corespund numai parţial ecologiei şi biologiei lepidopterului Callimorpha quadripunctaria, iar
degradarea covorului vegetal pe aceste suprafeţe este temporară, considerăm că implementarea
obiectivului de investiţii nu poate să conducă sub nici o formă la modificarea statutului de
conservare a speciei la nivelul SCI Frumoasa;
Page 123
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
123
Prezența odonatei Cordulegaster heros a fost identificată în aria proiectului într-un punct.
Adulții nu pot fi afectați sub nicio formă de implementarea proiectului, iar debitul de servitute
asigură existența speciei în stare larvară;
Orthopterul Pholidoptera transsylvanica a fost identificat în amonte de zona de implementare a
proiectului de investiţii, impactul asupra speciei fiind astfel nul.
Rosalia alpina nu a fost identificată în aria proiectului, dar este posibil ca în zonele cu
exemplare de fag cu vârste înaintate din vecinătate specia să fie prezentă. Considerăm că
impactul asupra speciei este nul;
Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului a fost identificat un singur acvatoriu
corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei Bombina variegata, respectiv 2 indivizi
aparţinând speciei. Acest efectiv reprezintă 0,16-0,09% din efectivul de 1200-2200, al speciei
în ROSCI0085. Considerăm impactul ca fiind nesemnificativ.
Speciile de păsări de interes comunitar la nivelul SPA Frumoasa identificate ca prezente sau
potențial prezente în aria de implementare a proiectului sunt următoarele: Dryocopus martius,
Ficedula albicollis, Dendrocopos leucotos; Strix uralensis şi Glaucidium passerinum.
Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă de suprafață forestieră evaluată la
2784 mp (aferentă construirii pragurilor de captare pe suprafețe de mal, deznisipatoarelor,
camerelor de încărcare și clădirilor microhidrocentralelor), precum și pierderea temporară de
suprafețe forestiere pe circa 400 mp (aferent tronsoanelor conductelor de aducțiune care
necesită părăsirea rambleului drumului forestier, respectiv tronsoane cuprinse între camerele de
încărcare și rambleul drumului și între rambleul drumului și centralele hidroelectrice). Pe
aceste suprafeţe habitatul forestier existent este mult suboptimul ecologic al speciilor de
ciocănitori şi al prădătoarelor de noapte, chiar şi al muscarului gulerat fiind acoperite cu arbori
tineri şi cu coronament slab închegat. De altfel nici una dintre aceste specii nu a fost identificat
în teren în zona de investiţie, ele fiind specii potenţial prezente în vecinătate.
Având în vedere aspectele tratate în cadrul prezentului studiu de evaluare adecvată, precum și
importanța investiției, recomandăm aprobarea proiectului cu condiția implementării tuturor
măsurilor de diminuare a impactului identificate.
Page 124
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
124
Bibliografie selectivă:
1. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The
Netherlands: BirdLife International;
2. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;
3. Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea roșie a vertebratelor din România, Editura Muzeul
National de Istorie Naturala "Gr. Antipa", București, 260 p.;
4. Bruun, B., Delin H., Svensson , L., Munteanu, D., 1999 - Păsările din România şi Europa.
Determinator ilustrat. Editura Societatea Ornitologică Română, București;
5. Ciocârlan, V., 2009 - Flora ilustrată a României. Pteridophyta et spermatophyta, Editura Ceres,
București.
6. Ciochia, V., 2009 - Păsări cuiburi ouă și puii din Romania, Editura Pelecanus;
7. Ciochia, V., 1992 - Păsările clocitoare din România, Editura Științifică, București;
8. Ciochia, V., 1984 – Dinamica și migrația păsărilor, Editura Științifică și enciclopedică, București,
342 p.;
9. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods,
recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by
Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;
10. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005 - Habitatele
din România, Editura Tehnică Silvică, București.
11. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2006 - Habitatele
din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC) Editura Tehnică Silvică, București.
12. Drăgulescu, C., 2010 - Cormoflora județului Sibiu, Editura Universității ‚Lucian Blaga‛ Sibiu,
Ediția a II-a revizuită.
13. Drăgulescu, C., Sîrbu, I., 1997 - Practicum de fitocenologie, Universitatea ‚Lucian Blaga‛ din
Sibiu.
5. Munteanu, D., 2009 - Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Ed. Alma Mater, Cluj-
Napoca, 260 p.;
Page 125
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ pentru CONSTRUIRE MICROHIDROCENTRALĂ VALEA LOTRIOAREI
Beneficiar S.C. PROINVEST ENERGY S.R.L
125
16. Munteanu, D., (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică
Română Nr. 16, Cluj Napoca;
17. ONG Ecotur Sibiu, 2001 – Valea Lotrioarei – Ghid de ecologie montană, editori Sîrbu, I. și
Benedek Ana Maria, Editura Mira Design, Sibiu.
18. Oprea, A., 2005 - Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Universității ‚Alexandru
Ioan Cuza‚, Iași.
19. Profiroiu, M., Popescu, Irina - Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 107-
108.
20. Sanda, V., Vicol, I., Ștefănuț, S., 2010 - Biodiversitatea ceno-structurală a învelișului vegetal din
România, Editura Ars Docendi, Universitatea din București.
21. Schneider, E., Drăgulescu, C., 2005 - Habitate și situri de interes comunitar, Editura Universității
‚Lucian Blaga‛ Sibiu.
22. Sîrbu, I., Benedek, A.M., 2004 - Ecologie practică, Editura Universității ‚Lucian Blaga‛ Sibiu.
23. Speta, E., Rákosy, L., 2010 - Wildpflanzen Siebenbürgens, Plöchl Druck GmbH, 4240 Freistadt,
Austria.
24. *** - Amenejamentul silvic al UP III Brăneasa;
25. *** - Amenajamentul silvic al UP III Iaru – Conțu;
26. IUCN website: http://www.iucnredlist.org/
27. BirdLife website: http://www.birdlife.org/
28. ICAS website: http://www.icas.ro/DOCS/Bear%20Management%20Plan.pdf: MAPDR, MMGA,
Management and Action Plan for The Bear Population in Romania.