Studiu Privind Sesiunile Multicasting

8/18/2019 Studiu Privind Sesiunile Multicasting

1/25

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Master Optoelectronica

Studiu privind sesiunile multicasting (directed

multicasting trees, aggregate cost, protection bybackup trees)

- PROIECT -

Profesor:

Prof. dr. ing. Paul SCHIOPU

Student:

Dan!arius NEACSU


2/25

Introducere.................................................................................................................................................. 3

Multicastul in Internet...................................................................................................... 3

WDM................................................................................................................................ 8

Multicasting si strategii de recuperare...................................................................................................... 10

Multicast in WDM........................................................................................................... 11

Recuperare prin rutare la any ........................................................................................19

Recuperare prin rutare la nodurile frunze...................................................................... 21

Concluzii...................................................................................................................................................2

!eferinte.................................................................................................................................................... 2"

2


3/25

Studiu privind sesiunile multicasting (directed multicasting

trees, aggregate cost, protection by backup trees)

#The onl$ constant in technolog$ is change.#

Introducere

Oportunitatile abunda in piata globala de livrare de servicii si multicasting-ul se dovedeste a fi o

caracteristica puternica in acest domeniu. In retelele !M comutarea optica "optical splitting# este

folosita la nivel global pentru a obtine multicasting. Cativa algoritmi de multicasting au fost propusi inliteratura pentru a construi asa numitii lig$t trees. Pe masura ce instalarea de fibra in retelele din lumea

intreaga creste foarte mult% riscul de a pierde cantitati insemnate de trafic important datorita unui fiber-

cut sau dotorita defectarii unui nod creste e&ponential.

Multicastul in Internet

Pentru a tine pasul cu previ'iunile de crestere a traficului de internet sunt necesare sisteme de

transmisie mult mai mari% de peste ())*b+s. ,cestea nu trebuie sa fie insa foarte scumpe.

3


4/25

Prima imbunatatire functionala importanta a Internetului% care a facut atractiva video-conferinta%

a fost introducerea multicast. Pe scurt% multicast repre'inta abilitatea retelei de a eficienti'a furni'area

informatiei mai multor recipiente. Cea mai buna analogie care se poate face este cu transmisia radio si

T. Spectrul electromagnetic este divi'at in doua frecvente care sunt alocate% de anumite autoritati%statiilor T si radio.

Modelul de furni'are al pac$etului multicast% aratat in figura de mai sus este similar cu

broadcast% insa superior. n computer ga'da% capabil de multicast pe Internet% rulea'a o aplicatie in care

primeste alaturari simple unicast ale unui set de receptoare de pe retea% identificate de o adresa a

grupului.

,dresele grup sunt e&tensii ale sc$emei de adresare Internet% pentru a furni'a adrese desemnate

dinamic pentru un set de interfete cu un singur identificator. Efectele alaturarii unui computer ga'da la

un grup multicast sunt:

*a'da isi reprogramea'a interfata de retea pentru a primi pac$etele adresate grupului aditional

care a fost folosit pentru multicast

*a'da informea'a ruterele apropiate de faptul ca e&ista cel putin o destinatie pentru pac$ete al

acelor adrese multicast.

*rupurile sunt deosebite prin adresele multicast separate pe care le au. ,locarea adresei

multicast este dinamica in general si sub controlul colectiei utili'atorilor. ,ceasta este in contrast cu

frecventa alocata in spectrul electromagnetic% unde banda "in sensul numarului diferitelor frecvente

posibile# este o resursa saraca in comparatie cu numarul adreselor multicast de pe Internet. In domeniul

radio si T% frecventele sunt alocate sub legile si tratatele nationale si globale. In Internet% e&ista unele

mecanisme pentru managementul adreselor multicast. Este instructiv sa se compare natura

programabila soft% dinamica% a grupurilor multicast cu mai multe modele de retele conectate telefonic.

n computer ga'da nu trebuie sa fie intr-un grup multicast pentru a fi capabil sa ii trimita.

Oricine% oriunde% oricand% poate trimite un pac$et oricarui grup. *a'dele pot lua parte la mai multe

sesiuni multicast.

4


5/25

!aca un utili'ator primeste audio de la mai multe surse trimitatoare aceleiasi sesiuni%

utili'atorul doreste% probabil% sa le asculte. !aca primeste mai multe sesiuni video% va vrea sa se afise'e

intrebari diferite unei capacitati a retelei si altor adrese. !in moment ce adresele internet sunt folosite

pentru fiecare pac$et% nu sunt circuite virtuale sau asociatii pe termen lung. /olosind multicast% un

receptor poate prelua mai mult trafic decat daca s-ar alatura mai multor grupuri.

Ruterele din Internet care sunt capabile de multicast% folosesc locatia grupurilor sau a

trimitatoarelor pentru a determina arborele furni'or care este folosit pentru a lua pac$ete de la sursa

spre setul de receptoare. ,cest arbore este% in mod u'ual% c$iar optim in termenii numarului de linii pe

care le traversea'a pac$etele. Pac$etele nu sunt trimise de mai multe ori pe aceeasi linie in orice loc% ele

sunt numai copiate in punctele cele mai apropiate.

Sa ne imaginam trimiterea unui memo spre un grup de persoane% dar avand numai de tiparit o

copie la sursa. ,tunci% cum soseste acest memo% oficiul de sortare il pune in copiator si il furni'ea'a

acelor recipiente% salvand un mare numar de copii de la trimitatorul original spre toate oficiile de

sortare% dar la acelasi cost% in loc de copierea in lungul drumului. ,cest model de furni'are a avut un

mare efect pe drumul pe care programatorii aplicatiei au invatat sa construiasca programe multicast.

!e e&emplu% in telefonia audio% receptoarele trebuie sa fie ridicate din furca. n apelant

particular trebuie sa ii sune% pe fiecare la rand si sa adauge recipientele la un apel conferinta.

Ierar"i#area retelelor

!esi nu multa lume reali'ea'a acest lucru% transmisia pe fibra optica 0oaca un rol c$eie in

transportul global de telecomunicatii. Cel mai bine se poate observa acest lucru privind ierar$i'area

retelelor. /igura ( repre'inta un model simplificat al acestei ierar$i'ari% divi'and in 1 parti reteaua:

reteaua de core% long-$aul si retele de acces% last-mile. Tabelul 2 pre'inta distantele acoperite de lin3-

urile de transimisiuni in asemenea retele.

Retelele de core sunt folosite pentru comunicatii transnationale% transcontinentale si

transoceanice. n lin3 de transmisiuni in aceste retele de core% "ultra# long-$aul transporta asadar cea

mai mare parte de date pe cele mai mari distante "%())) 3m#. In retelele core te$nologiile de transport

trebuie sa pre'inte o transmisie regenerator&free la un pret sca'ut. /ibrele optice sunt ideale pentru a

indeplini acest lucru% permitand transmisia atat pe distante mari cat si la un t$roug$put mare.

5


6/25

Figura 1' Ierarhizarea retelelor optice

Pentru a e&emplifica cresterea capacitatii in long-$aul trebuie sa ne uitam la traficul IP

Trans(tlantic. ,ceasta cone&iune este unul dintre cele mai bine documentate lin3-uri in retelele de

core.

Intre anii 1))4 5 1))6 traficul a crescut cu peste 1))7% de la ).8 Tb+s la (.6 Tb+s. ,ceasta

crestere este datorata in mare cresterii de servicii video-on-demand peste internet. !aca e&trapolam

aceasta crestere de date la () ani considerand o crestere de 2)7 pe an a0ungem la 11Tb+s pentru lin3ul

Trans,tlantic in 1)(6. !aca ne gandim ca acest trafic este transportat peste mai multe lin3uri de

transmisiuni% fiecare alcatuit dintr-un numar de fibre optice capacitatea per fibra va fi pe la 1 5 2 Tb+s.

Tinand cont de distanta imensa pe care se face transportul datelor% acest lucru devine un adevarat

c$allenge.

Mergand mai 0os in ierar$ia telecomunicatiilor a0ungem la retelele mai mici% regionale si

metropolitane. ,stfel de retele asigura transportul datelor pe regiuni mai mici% de e&emplu o retea

metropolitana "92)) 3m# sau o tara mica "9()))3m#. Traficul transportat peste o astfel de retea este

mult mai mic decat cel din reteaua de core. Cu toate acestea% numarul de puncte de sc$imb% punctele in

6


7/25

care datele sunt originate sau transmise catre este mult mai mare. C$allenge-ul in acest ca' consta in

proiectarea de dispositive de sitc$ing la costuri cat mai reduse.

O retea metropolitana conectea'a la randul ei mai multe retele de acces% numite si last-mile.

!iferite aplicatii end-user sunt originate la acest nivel de catre utili'atorii finali sau de catre datacentere

ale companiilor. !eci in acest punct e&ista access cu diferite specificatii. Retele de access se ba'ea'ainca in mare masura pe cupru% co-a&ial si mai ales tisted pair. !e'avanta0ul acestora este ca pe

distante mai mari nu se pot folosi. ,vanta0ele fibrelor sunt vite'a de transmisie net superioara si

distanta pe care se pot transmite datele

Solutiiile ba'ate pe fibre castiga teren din ce in ce mai mult si in acest segment de acces.

Te$nologii e&ista% de e&emplu ;fiber to t$e $ome< care devine din ce in ce mai folosita.

Ta)el 3' Clasificarea sistemelor optice de transmisie

7


8/25

WDM

Retelele metropolitane clasice sunt ba'ate pe ierar$ia digitala sincrona "S!= > s?nc$ronous

digital $ierarc$?#% topologiile folosite fiind punct-la-punct sau inel% avand drept componente

multiple&oare cu insertie+e&tractie. Segmentul $ardare al acestor retele este repre'entat de cablurile

de fibra optica instalate incepand cu (@@(. In mod u'ual% cu a0utorul multiple&arii cu divi'iune in timp

"T!M > time division multiple&ing# se obtin vite'e de transfer de 1.8% () si c$iar 4) *bits+s "STM-

186#.

Cerintele impuse de sistemele de () si 4) *b+s dispersiei la cablele optice instalate pana de

curand pot fi cu greu indeplinite. Pentru asigurarea unei erori de bit sub ()-() sunt necesare puteri

optice in fibra mai mari% fapt ce conduce la aparitia efectelor neliniare deran0ante.

Referitor la S!= si la nivelele de multiple&are% este de notat ca fiind un de'avanta0 rigiditatea acestor

nivele: daca% de e&emplu% este necesar un flu& de date mai mare de 1.8 *bits+s% singura optiune

disponibila este utili'area nivelului superior de multiple&are% de () *bits+s% rata ce poate depasi cu mult

nevoile momentane ale sistemului si bugetul alocat.

,paruta din nevoia inlaturarii nea0unsurilor de mai sus si ca raspuns la cererea tot mai ridicata

de largime de banda% te$nologia multiple&arii prin divi'iunea lungimii de unda "!M > avelengt$

division multiple&ing# este ba'ata pe un principiu complet diferit celui din T!M: renuntandu-se la

ideea sloturilor temporale si a secventialitatii% fiecarei surse separate de informatie i se aloca un purtator

optic avand o lungime de unda anume aleasa dintr-o grila de valori disponibile astfel ca informatia

provenita de la surse diferite este transmisa paralel prin intermediul aceluiasi mediu optic.

Avanta$ele solutiei %D!

/olosind aceasta te$nologie se obtine in mod u'ual o crestere a capacitatii cablurilor de fibra

optica de0a instalate de (6 pana la 21 de ori. Aimitele superioare actuale sunt de (1B sau c$iar (B) de

lungimi diferite de unda utili'ate pe o singura fibra optica. Aimitarile acestei te$nologii sunt inca

necunoscute. !e'voltarea fibrelor optice a permis o revolutie in telecomunicatiile moderne. Sisteme de

8


9/25

transmisiuni pe distante lungi transmit impulsuri digitale de lumina la () *b+s si% de curand% la 4) *b+s

pe o singura lungime de unda. Cu sistemele de multiple&are densa a lungimilor de unda "!!M# se

pot usor atinge cateva sute de gigabiti pe secunda% in timp ce cele mai bune teste au inregistrat

transmiterea a (%6 Tb+s pe distante de peste ().))) m. Cativa fabricanti au demonstrat ca se pot atinge

8 Tb+s pentru utili'ari in M,D. Si nu este de neconceput ca sistemele moderne de mare vite'a sa atinga banda efectiva a unei fibre optice single mode% cca 18 Tb+s.

Te$nologiile C!M "Coarse !M > !M brut# si !!M "!ense avelengt$ !ivision

Multiple&ing > multiple&are cu divi'iune densa a lungimii de unda#% folosind ca suport fi'ic fibra

optica monomod% repre'inta solutia pentru cresterea dramatica a capacitatilor retelelor de transport si

nu doar atat: !M furni'ea'a o infrastructura necesara serviciilor cu cerinte sporite de securitate% ofera

transparenta in privinta protocolului si a ratei de bit.

/ata de C!M% in te$nologia !!M ecartul intre lungimile de unda folosite este mai mic si

in plus e&ista posibilitatea amplificarii tuturor purtatorilor optici fara a mai fi necesara conversia in

domeniul electric.

In te$nica C!M se operea'a cu un numar redus de lungimi de unda "de regula 1 la B lungimi

de unda distincte#. In !!M se operea'a cu un numar e&tins de lungimi de unda "pana la (6) de

lungimi de unda distincte# spatiate la ())% 8) sau 18 *=' "spatierea ec$ivalenta in lungimi de unda:

sub ).B nm#.

/iind o ar$itectura de nivel fi'ic% implementarea !!M va fi transparenta nivelelor de retea

superioare% e&ploatarea in continuare a sistemelor de0a instalate% ba'ate pe ierar$ia S!=% fiind

neafectata. ,ceasta noua te$nologie furni'ea'a o metoda de reorientare a retelelor dinspre traficul de

voce inspre traficul de date% acesta din urma inregistrand evolutii spectaculoase in ultimii ani prin

intermediul /rameRela?% *igabit Et$ernet si /iber C$annel. !!M aduce imbunatatiri si in privinta

ec$ipamentelor utili'ate la reali'area tronsoanelor mai lungi de comunicatii.

Scalabilitatea este un factor important in succesul inregistrat de noua te$nologie: cresterea

capacitatii unei retele !!M se re'uma la inlocuirea interfetelor e&istente la capetele cablurilor de

fibra optica% nefiind necesara nici o alta interventie asupra amplificatoarelor instalate de-a lungul

legaturii de comunicatie.

,vanta0ele acestei noi te$nologii sunt multiple: reducerea comple&itatii retelelor prin utili'area

unui numar mai mic de ec$ipamente% transparenta pentru nivelele superioare de retea "poate fi

transportat trafic de orice tip#% posibilitatea reali'arii unui upgrade fle&ibil% bine adaptat la nevoile

imediate de trafic% potentialul de'voltarii unor noi servicii precum furni'area la cerere a unor lungimi

9


10/25

de unda "avelengt$ leasing# ca varianta la inc$irierea legaturilor fi'ice cu rata de bit limitata "leased

lines#.

!ulticasting si strategii de recu&erare

Multicastul este un serviciu de sistem e&trem de important in reali'area comunicatiei colective

de tip unu-multi. !iferite servicii de comunicatie colectiva% cum ar fi broadcast-ul sau difu'ia

mesa0elor% sunt un subset sau o derivatie a multicastului. !rept urmare a importantei multicastului% s-au

conceput o multitudine de implementari eficiente in trecut. !esi multicastul produs c$iar prin $ardare

este de preferat% si a fost studiat in profun'ime in ultimii ani% multe sisteme folosesc softare in forma

unei librarii de comunicatie pentru a suporta multicastul% ba'andu-se pe $ardare-ul de comunicatie

punct-la-punct e&istent de0a.

Totusi% implementarile actuale au anumite defecte:

• proiectarea poate sa nu fie scalabila la sistemele de dimensiuni mari

• proiectarea este dependenta de ar$itectura% deci nu este portabila pe alte platforme

•

pentru proiectarile independente de ar$itectura% performantele varia'a semnificativ de la o platforma la alta

In mod evident% performantele optime ale masinilor paralele sunt dependente de ar$itectura. Se

poate mereu adapta o implementare pentru a obtine o mai buna performanta% ba'ata pe anumite

caracteristici dependente de masina% cum ar fi% de e&emplu% topologia retelei.

a'andu-se pe structura de arbore al multicastului% fiecare procesor foloseste serviciul de

comunicatie punct-la-punct pentru a distribui un mesa0 la fiecare din nodurile sale copii "descendent direct # sai in parte. Considerand ar$itectura comunicatiei uni-port% care este tipica in toate sistemele de

comunicatie% un procesor poate trimite la un anumit moment dat un mesa0 la o singura destinatie "sau

copil#% fapt numit pas de multicast.

1


11/25

Multicast in WDM

Retelele !M ofera capacitati mari de transport la preturi sca'ute. ,vanta0ele vite'elor mari

trebuie sa fie sustinut insa si de oferirea unei protectii. Prin comunicatia de tip multicasting se intelege

transmiterea informatiei de la o singura sursa la mai multe destinatii. Intr-o transmisie poin-to-point

informatia se transmite de la o singura sursa la o singura destinatie% pe cand intr-o retea cu un singur

canal "avelengt$# de tip multicast informatia transmisa este primita de toata nodurile atasate la canalul

respectiv. Multicastingul poate fi implementat atat in retele de tip single $op cat si in retele de tim

multi-$op.

Multicastingul in retelele optice poate fi atins in general prin trei metode :

- facand multiple copii ale aceluiasi mesa0 electronic si transmiterea unei copii la fiecare

destinatie

- multiple unicasturi este o alta metoda de multicast

- facand copii multiple ale aceluiasi mesa0 optic% care este de departe si cea mai buna

metoda deoarece optimi'ea'a consumul de bandit$

Lig"t Trees - cea mai intalnita metoda de implementare de multicast. n astfel de arbore esteun arbore rutat la sursa de multicast si contine toate destinatiile

Lig"t s&litting 5 sau poer splitting este un concept unic in mediul optic. n astfel de splitter

este un dispo'itiv pasiv folosit pentru a distribui un semnal la un set de iesiri ale nodului. n nod

capabil sa faca splitting de semnal este denumit un nod MC "multicast capable node#. !eci toate

nodurile trebuie sa fie noduri MC intr-o retea multicasting.

S&litterandDeliver' CrossConnect 5 este un MC iar un D&D cross-connect consta dintr-unset de sitc$-uri S,! pentru fiecare lungime de unda.

11


12/25

Figure 1. *+* (- Cross Connect

Ta&andContinue CrossConnect 5 un nod care nu poate comuta. Poate doar trimite o mica

parte din semnal la nodul local si sa trimita la succesor"i# restul de semnal.

12


13/25

Figure 2. (n *+* T(C Cross Connect

Pierderi de &utere ( pierderile de putere nu s-au intalnit in pac$etele electronice sau in retelele

circuit sitc$ed si deci aceasta problema nu a fost adresata in aceste retele. In retelele optice semnalul

primit de un nod trebuie sa fie peste un anumit prag.

)ecover' Strategies ( multe mecanisme de recuperare au fost propuse pentru retelele generice.

Clasificarea s-a facut in functie de natura rutei de calcul "centrali'ata sau distribuita#% in functie de

nivelul in care au loc !WDM" M#$%" I#&'" de tipul de protectie si de ti(pul de

calculare. )*ista doua cate+orii principale pentru a clasi,ca strate+iile de

recuperare - proactie si reactie.

13


14/25

Figure 3. Classification of !estoration Methods

Metodele proactive aloca si re'erva resursele de bac3up in avans si ofera o recuperare rapida

dar resursele sunt utili'ate ineficient.

Metodele reactive ofera o recuperare mai lenta dar ocupa resursele eficient.

Metodele proactive cat si cele reactive pot fi la randul lor clasificate in metode ba'ate pe lin3 saucale. Metodele ba'ate pe lin3 aleg o cale alternativa intre nodurile legate de lin3-ul respectiv:

Figure . in/&ased ac/up ath !eseration

14


15/25

Cand lin3ul (-8 a fost afectat se va folosi calea alternativa b(1.

In ca'ul metodelor ba'ate pe cale o cale alternativa este aleasa intre nodurile terminale ale caii

afectate :

Figure ". ath&ased ac/up ath !eseration

/olosind metoda re'ervarii unei cai dedicate se aloca resurse ineficient dar timpul de revenire este

mai scurt deoarece calea a fost de0a calculata.:

Figure . -edicated ac/up ath !eseration

15


16/25

Obiectivul te$nicilor de recuperare este de a face sesiunea primara de multicast re'istenta la

deficientele de retea. Construind arborii primari de multicast incercam sa minimi'am atenuarea si

pierderile de comutare.

Ar*orii critici

n arbore critic este portiunea din arborele de multicast primar in care esecul unei componente

previne cel putin un numar de destinatii "definit ca prag - t$res$old# sa primeasca putere. ,rborele

critic este direct legat de valoarea de prag% definita mai departe.

T"res"old +&ragul,

Pragul este definit ca numarul de destinatii pentru care lipsa de putere declansea'a recuperarea

folosind un mecanism ba'at pe reactie. Restul destinatiilor ce fac parte din arborele critic vor fi

recuperate folosind mecanisme reactive. Esecul unui anumit lin3 previne destinatiile a caror numar este

mai mare sau egal cu pragul sa mai primeasca transmie si astfel lin3ul devine parte din arborele critic.

!upa ce toate lin3-urile s-au determinat se poate construi arborele critic.

Pragul imparte arborele de multicast in doua parti% determinate de cat de critice sunt nodurile. O

parte devine arborele critic si este recuperata folosind protectie in timp ce cealalta parte este recuperata

folosind metode reactive.

n prag egal cu ( inseamna ca intreaga sesiune primara va fi recuperata folosind sc$eme ba'ate

pe reactie.

Sa consideram urmatorul e&emplu pentru a ilustra conceptul de prag :

16


17/25

Figure ". 4 sesiune de Multicast

Sursa de multicast : (4

Membrii grupului de multicast : F()% ((% (1% (2% (6% (B% 1)% 12% 14% 18% si 16G

Sa consideram ca pragul este (. Dodurile portocalii sunt destinatii% Sursa este albastra iar

marginile rosii fac parte din arborele critic.

!aca sc$imbam valoarea pragului la 2 pentru aceeasi sursa si aceleasi destinatii% arborele critic

arata ca mai 0os :

17


18/25

Fig. . (r)orele critic

Dodurile portocalii fac parte din arborele critic% destinatiile care nu sunt in arborele critic sunt

ver'i. Marginile care fac parte din arborele critic sunt rosii. Celelalte margini sunt ver'i. Se poate

verifica usor ca daca oricare din componentele din arborele critic esuea'a nmarul de destinatii care vor

inceta sa mai primeasca putere de la sursa va fi cel putin 2.

Putem furni'a o recuperare reactiva completa a sesiunii primare setand pragul la (1. In acest ca'

nu va mai fi un arbore crtitic pentru sesiunea primara si toate esecurile vor fi manipulate pe masura ce

apar. /igura de mai 0os ilustrea'a o sesiune primara fara arbore critic :

18


19/25

Figure 5. 4 sursa primara de multicast fara ar)ore critic

Recuperare prin rutare la any

Aa ruperea unui lin3 sesiunea primara de multicast este impartita in doua parti : partea intacta a

arborelui principal si un arbore deconectat. Telul este sa conectam acesti doi arbori deconectati si

pentru ca transmisia sa poata fi reluata. In aceasta metoda primul nod disponibil din arborele

deconectat% care a pierdut transmisia% este conectat la cel mai apropiat nod util din arborele principal.

Pentru a relua transmisia a arborelui deconectat vom incerca sa conectam root-ul sub-arborelui

deconectat. !aca nu gasim o cale% atunci urmatorul nod va fi folosit.

19


20/25

E&emplu :

om folosi e&emplul din figura de mai 0os :

Figure 6. 7n ar)ore Multicast cu segmentele logice neidentificate

Sursa multicast : (2

!estinatie : F((% 1% 1)% 12% 18% 16G

Ain3 defect : (1 - (6

Aa picarea lin3ului vom incerca sa conectam primul nod disponibil din subarborele afectat dedefectare la partea intacta a arborelui primar. om considera nodurile (6% 12% 18 si 16 in aceasta ordine.

Cautam cea mai scurta cale la nodurile (2% 11% 1)% () si 1 din arborelele intact. Calea de bac3up folosita

pentru recuparare este pre'entata cu o linie punctata si lin3-ul defect (1 5 (6 a fost scos din retea in

figura de mai 0os. In acest ca'% pentru ca nodul (6 este un nod non-destinatie nu primeste semnal. In

sc$imb nodul 12 se conectea'a la nodul (( via nod 11 pentru a primi transmisie.

2


21/25

Figure 10. !ecuperare prin rerutare la (n$

Recuperare prin rutare la nodurile frunze

Aa ruperea unui lin3 sesiunea primara de multicast este impartita in doua parti : partea intacta a

arborelui principal si un arbore deconectat. Telul este sa conectam acesti doi arbori deconectati si

pentru ca transmisia sa poata fi reluata. In aceasta abordare toate frun'ele care sunt afectate de ruperea

lin3ului sunt atasate la partea intacta a arborelui MC principal. Trebuie specificat ca este posibil sa se

inverse'e directia de transmisie pe unele lin3uri pentru a acoperi toate destinatiile din arborele

deconectat.

21


22/25

E&emplu:

Sursa multicast : (2

!estinatie : F((% 1% 1)% 12% 18% 16G

Ain3 defect : (1 - (6

Figure 6. 7n ar)ore Multicast cu segmentele logice neidentificate

Aa ruperea lin3ului vom incerca sa conectam toate frun'ele arborelui afectat la arborele

neafectat. !irectia de transmisie este modificata pentru a primi semnal. In acest ca' singura frun'a dincale afectata de ruperea lin3ului (1 5 16 este 16.

22


23/25

Figure 11. Illustration of !ecoer )$ !erouting to eaf

Calea de bac3up care va fi folosita pentru recuparare este pre'entata punctat.

23


24/25

Conclu#ii

Retelele !M ofera capacitati mari de transport la preturi sca'ute. ,vanta0ele vite'elor mari

trebuie sa fie sustinut insa si de oferirea unei protectii. Prin comunicatia de tip multicasting se intelege

transmiterea informatiei de la o singura sursa la mai multe destinatii. Intr-o transmisie poin-to-point

informatia se transmite de la o singura sursa la o singura destinatie% pe cand intr-o retea cu un singur

canal "avelengt$# de tip multicast informatia transmisa este primita de toata nodurile atasate la canalul

respectiv. Multicastingul poate fi implementat atat in retele de tip single $op cat si in retele de tim

multi-$op.

Oportunitatile abunda in piata globala de livrare de servicii si multicasting-ul se dovedeste a fi o

caracteristica puternica in acest domeniu. In retelele !M comutarea optica "optical splitting# este

folosita la nivel global pentru a obtine multicasting. Pe masura ce instalarea de fibra in retelele din

lumea intreaga creste foarte mult% riscul de a pierde cantitati insemnate de trafic important datorita unui

fiber-cut sau dotorita defectarii unui nod creste e&ponential.

In pre'enta lucrare s-au pre'entat sc$eme de recuperare la ruperea unui lin3 in retele optice

!M. Ruperea unui singur lin3 repre'inta un important factor in intreruperea transmisiei de informatie

in retele care nu sunt prote0ate corespun'ator.

24


25/25

)eferinte

(. . udd$ara0u% ;!esign of Poer Efficient Multicast ,lgorit$ms for Sparse Split !M

Detor3s

Studiu Privind Sesiunile Multicasting

Documents