1 STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR PROF.STANCIU MARIA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.10 RM.VALCEA 1. Premisele investigaţiei psihopedagogice Orientarea educaţei spre formarea competenţ elor personale, cognitive, profesionale ş i sociale printr-o abordare pluridisciplinară (abordarea tematică), interdisciplinară (abordare integrată), transdisciplinară (abordare cross-curriculară) a unor teme din viaţa reală, prin personalizarea învăţării, a unei învăţări eficiente în scopul formării unei personalităţ i complete are la bază cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii. Realizarea unui proces educaţ ional de calitate impune utilizarea unor metode noi, interactive de învăţare şi evaluare care se centrează pe efortul propriu al copilului în cercetarea, căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de subiectul propus a fi investigat, punând accent pe acţiune, eficienţă şi interdependenţă în gândire. În proiectarea curriculară centrat ă pe competenţe în învăţământul preşcolar abordarea metodei proiectelor oferă prilejul de a utiliza metode activ-participative, învăţarea centrată pe copil, precum şi desfăşurarea unor activităţi integrate în scopul investigării şi cercetării temei iniţ iate în proiectul tematic. Scopul acestei cercetări îl reprezintă o modalitate de proiectare a cur riculumului centrat pe competenţe prin integrarea curriculară a conţinuturilor disciplinelor de studiu, predarea în manieră integrată în vederea dezvoltării competenţelor disciplinare şi transversale, utilizarea metodei proiectelor în organizarea şi desfăşurarea activităţii . 2. Obiectivele şi ipotezele cercetării Obiectivul fundamental al cercetării este o analiză comparativă a avantajelor proiectării tematice prin activităţi integrate la grupa mare din grădiniţă, materializate prin utilizarea metodei proiectelor cu dezavantajele proiectării modulare. Pentru a investiga într-o manieră coerentă și sistematică efectele privind influența metodei proiectelor în dezvoltarea competenţ elor specifice preșcolarilor, ne-am propus câteva obiective ale cercetării: -analiza şi conceperea unui curriculum centrat pe competenţ e prin abordarea metodei proiectelor la vârstele timpurii, a unui proiect temati c şi a unor activitǎţi integrate la grupa mare din grădiniţă; -cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari şi asupra dezvoltării cognitive şi afective a copiilor;
26
Embed
STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare, Ştiinţă- Matematicǎ şi Cunoaşterea mediului, Estetic si creativ-Educaţie plastică
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI
CENTRAT PE COMPETENŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
PROF.STANCIU MARIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.10 RM.VALCEA
1. Premisele investigaţiei psihopedagogice
Orientarea educaţei spre formarea competenţelor personale, cognitive, profesionale şi
sociale printr-o abordare pluridisciplinară (abordarea tematică), interdisciplinară (abordare
integrată), transdisciplinară (abordare cross-curriculară) a unor teme din viaţa reală, prin
personalizarea învăţării, a unei învăţări eficiente în scopul formării unei personalităţi complete
are la bază cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti
împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii.
Realizarea unui proces educaţional de calitate impune utilizarea unor metode noi,
interactive de învăţare şi evaluare care se centrează pe efortul propriu al copilului în
cercetarea, căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de subiectul propus a fi investigat, punând
accent pe acţiune, eficienţă şi interdependenţă în gândire. În proiectarea curriculară centrată
pe competenţe în învăţământul preşcolar abordarea metodei proiectelor oferă prilejul de a
utiliza metode activ-participative, învăţarea centrată pe copil, precum şi desfăşurarea unor
activităţi integrate în scopul investigării şi cercetării temei iniţiate în proiectul tematic.
Scopul acestei cercetări îl reprezintă o modalitate de proiectare a curriculumului centrat
pe competenţe prin integrarea curriculară a conţinuturilor disciplinelor de studiu, predarea în
manieră integrată în vederea dezvoltării competenţelor disciplinare şi transversale, utilizarea
metodei proiectelor în organizarea şi desfăşurarea activităţii.
2. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Obiectivul fundamental al cercetării este o analiză comparativă a avantajelor
proiectării tematice prin activităţi integrate la grupa mare din grădiniţă, materializate prin
utilizarea metodei proiectelor cu dezavantajele proiectării modulare. Pentru a investiga într-o
manieră coerentă și sistematică efectele privind influența metodei proiectelor în dezvoltarea
competenţelor specifice preșcolarilor, ne-am propus câteva obiective ale cercetării:
-analiza şi conceperea unui curriculum centrat pe competenţe prin abordarea metodei
proiectelor la vârstele timpurii, a unui proiect tematic şi a unor activitǎţi integrate la grupa
mare din grădiniţă;
-cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari şi
asupra dezvoltării cognitive şi afective a copiilor;
2
-experimentarea abordării metodei proiectelor bazată pe interdisciplinaritate şi învăţarea
centrată pe copil, utilizarea unor metode interactive de grup;
-analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma experimentării.
În formularea ipotezei cercetării am pornit de la observaţia că prescolarii posedă
anumite cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi strict disciplinare pe care reuşesc să le utilizeze în
rezolvarea unor probleme practic-aplicative în contexte concrete ale vieţii sociale prin
proiectarea si implemetarea unui curriculum centrat pe competenţe, prin abordarea unei
proiectării curriculare care are la bază metoda proiectelor la vârstele timpurii, desfăşurării
unor proiecte tematice, a unor activităţi integrate cu caracter interdisciplinar.
Analizând aspectele de ordin teoretic şi observaţiile personale s-a conturat următoarea
ipoteză generală: Introducerea unor teme integrate, utilizarea metodei proiectului vor
contribui la achiziţionarea de tehnici de învăţare eficientă, la creşterea sintalităţii grupei, la
realizarea de achiziţii comportamentale specifice competenţelor interpersonale.
Astfel, s-au conturat următoarele ipoteze specifice (IS):
1.Organizarea învăţării din perspectivă inter/ transdisciplinară prin intermediul
activităţilor integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a activităţilor didactice determină
obţinerea de rezultate şcolare mai bune decât în cazul organizării învăţării din perspectivă
monodisciplinară.
2.Utilizarea metodei proiectelor ca strategie didactică de bază contribuie la dezvoltarea
relaţiilor interpersonale, a relaţiilor de socializare.
3.Aplicarea modelului de curriculum centrat pe competenţe prin activităţi integrate
contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de grădiniţă.
Ipotezele vor fi confirmate dacă la sfârşitul perioadei de derulare a experimentului
preşcolarii dovedesc în evaluare achiziţii comportamentale specifice competenţelor vizate.
Astfel, în plan cognitiv copiii primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii căutând
informaţii din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform hărţii proiectului, ei îşi
exersează puterea de analiză şi sinteză; în plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între
ei, li se dezvoltă spiritul de cooperare, de apartenenţă la grup, socializează- implicarea
comunităţii locale în desfăşurarea unor proiecte lărgeşte sfera de integrare a copilului în plan
social; în plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii şi
autoaprecierea, se formează conştiinţa de sine prin raportare la alţii, trăiesc sentimentul de
solidaritate cu colegii de grupă, dar şi pe cel de bucurie şi de satisfacţie.
3. Metodologia cercetării – metode şi instrumente utilizate
În vederea realizării obiectivelor cercetării am folosit următoarele metode de colectare,
3
de măsurare şi de prelucrare a datelor cercetării:
-Metoda observaţiei în cunoaşterea pshihologică a subiecţilor care fac obiectul
cercetării, am utilizat probe psihologice cu precădere în cadrul evaluării iniţiale, înregistrări
sistematice în vederea stabilirii nivelului de cunoştinte şi deprinderi de care ei dispun;
-Metoda conversaţiei în evaluările orale, urmărind fundamentarea teoretică a viitoarelor
aplicaţii practice;
-Metoda experimentului prin utilizarea unor fişe de lucru cu caracter interdisciplinar,
realizarea unor hărti conceptuale, a unor experimente urmărind să dezvoltăm gândirea logică,
creatoare a copiilor;
-Metode de analiză şi de prelucrare statistică a datelor: metoda ordonării, metoda
comparării produselor activităţii; metode de evaluare: numărare (raport/procent), scările de
evaluare (probe,teste), clasificare (bareme pentru itemi); metode de prezentare şi prelucrare
statistică: tabele de rezultate si reprezentări grafice.
Eşantionul cercetării:
A) Eşantionul de preşcolari:
- 42 de preşcolari, din care 20 de fetiţe, (49,22%) si 22 de bǎieţi (50,78%);
- preşcolarii provin din 2 grupe; Grupa de control (eșantionul de control) -formată din
20 de preșcolari si Grupa experimentală (eșantionul experimental)- 22 de preșcolari.
- vârsta preşcolarilor este cuprinsǎ între 5 ani şi 4 luni şi 6 ani .
Descrierea grupelor de participanţi la cercetarea propriu-zisă care relatează anumite
informaţii privind caracterizarea psihosocială a colectivului de preşcolari este redată în
tabelele de mai jos pentru ambele grupe:
1.a.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa experimentală:
Nr.
copii
2
2 Mediul familial-grupa experimentală Dezv.
fizică/
Stare de
sănătate
Nivelul
economic
Nivelul cultural
Componenţa
numerică
Tipul
familiei
Climatul
familial
Scă
zut
Bun
F.
bun
Infe
rior
Med
iu
Supe-
rior
1 C
opil
2 c
opii
3 c
opii
Norm
ală
Div
orţ
aţi
Arm
onie
Con
flic
tu al
Norm
ală
Dis
funcţ
i
i
Nr 2 12 7 4 11 7 7 15 - 22 - 22 - 22 0
%
9,0
9
54
,5
31
,81
18
,18
50
31
,31
31
,81
68
,8
- 10
0 -
10
0 -
10
0
0
4
1.b.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa de control:
N
r co
pii
2
0 Mediul familial-grupa de control Dezv.
fizică/
Stare de
sănătate Nivelul
economic
Nivelul cultural
Componenţa
numerică
Tipul
familiei
Climatul
familial
Scă
zut
Bun
F.
bun
Infe
rior
Med
iu
Sup
erio
r
1 C
opil
2 c
opii
3 c
opii
Nrm
ală
Div
orţ
aţi
Arm
onic
Confl
ic-
tual
Nor-
mal
ă
Dis
-
funcţ
ii
Nr.
1 12 7 4 10 6 4 15 2 18 2 18 2 21 0
% 5 60 35 20 50 30 20 75 10 90 10 18 10 100 0
Colectivele de preşcolari incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel
economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor,
al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.
B) Eşantionul de conţinut este reprezentat de proiectul tematic “Eu şi lumea
animalelor” derulat pe parcursul a trei săptămâni având ca subteme “Viaţa la fermă”,
“Animalele din pădure”, “ Necuvântătoarele în lumea poveştilor”- evaluare proiect”, proiect
care face parte din tema anuală de studiu “Când,cum şi ce se întamplă în jurul nostru?”.
Ariile de conţinuturi abordate acoperǎ domeniul ştiinţific oferit de domeniile experenţiale
Limbă şi comunicare, Ştiinţă- Matematicǎ şi Cunoaşterea mediului, Estetic si creativ-Educaţie
plastică si Educaţie muzicală; Om si societate-Educaţie pentru societate şi Activitate practică,
Domeniul psiho-motor.
Cercetarea experimentală a fost derulată în anul şcolar 2016/2017, aprilie 2017 şi a
constat în evaluarea iniţialǎ, implementarea proiectului curricular şi evaluarea finalǎ;
4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cercetării
Cercetarea a cuprins trei etape distincte:
I. Etapa constatativă- (pretest)- la începutul derulării proiectului tematic.
Procesul evaluativ este mai complex, în cazul învățării bazate pe proiecte, decât în
abordarea tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale copiilor, învățarea
strategică si demonstrarea înțelegerii. Vom expune metodele de evaluare și instrumentele
specifice, folosite în demararea proiectului:
Grupa experimentală a demarat acest proiect printr-o evaluare iniţială a cunoştinţelor şi
competenţelor pe care copiii la deţin în legătură cu această temă. A fost organizată o
5
convorbire în urma observării materialelor didactice de la centrul tematic pentru această temă
de studiu şi a hărţii conceptuale a proiectului. Am adresat copiilor întrebări diverse despre
animalele domestice şi sălbatice iar răspunsurile oferite de copii au fost selectate şi
înregistrate într-o diagramă.
1. Diagrama Știu-Vreau să știu-Am învățat, pe care am folosit-o la debutul
proiectului. În acest caz, am completat primele 2 coloane, notând răspunsurile copiilor
referitoare la cunoștintele și experiențele lor în legătură cu viaţa animalelor domestice şi